SINDROMUL DISPEPTIC BILIAR

1.
2.
3.
4.

Tulburare digestiva biliara cu etiologie complexa biliara si extrabiliara si se

caracterizeaza printr-un sindrom dureros.
Sindromul biliar este alcatuit din: simptome biliare/veziculare care constau din: durere
pana la colica veziculara, senzatia matinala de gust amar in gura, icter de intensitate variata si
uneori simptome infectioase (febra, frison).
Pe langa simptomele biliare, sindromul biliar este alcatuit si din manifestari extrabiliare:
simptome hepatice: durere, consecinta a procesului de congetsie secundara colicii biliare
simptome duodenale: dispepsie, eructatii
tulburari neuroastenice manifestate prin astenie, insomnie, cefalee, irascibilitate, etc.
la persoanele in varsta manifestari coronariene sub forma de angina pectorala, ce poate
determina IMA
Simptom biliar la debut se manifesta numai sub forma dispepsiei biliare ce este o
dispepsie grava biliopancreatica.
Pacientul prezinta eructatie, regurgitatie, balonari, greturi si gust amar in gura, jena in
hipocondrul drept, constipatie, scaune rapide dupa masa.
Tulburarile dispeptice ating maximul la aproximativ 5-7 h, dupa pranz.
In aceasta perioada, la examenul clinic, se constata o durere difuza la hipocondrul drept.
Dispepsia biliara este insotita si de cefalee, migrena hepatica si colica biliara (element
important al sindromului biliar).
Colica survine la aprox 5-7h dupa masa de pranz, cina si uneori este asociata cu
varsatura biliara reprezinta caracteristic faptul ca pacientul nu este scutit de durere.
Diagnosticul clinic: se completeaza prin examen de laborator, prin tubaj duodenal,
colecistografie.
COLECISTITA ACUTA
Mai mult ca orice organ abdominal, vezica biliara este predispusa la inflamatie din

cauza:
1. forma asemanatoare unei pere
2. secretiei biliare care reprezinta un mediu favorabil multpiplicarii germenilor patogeni
Forma de para asigura staza biliara, care, prin continutul in bila, faciliteaza procesul inflamator.
Definitie: un proces inflamator acut al peretelui colecistic, proces ce poate determina
leziuni anatomice diferite, care pot evolua de la o simpla congestie pana la gangrena si
supuratie.
In majoritatea cazurilor, colecistita acuta se grefeaza pe o vezicula calculoasa.
Etiopatogenie:
de origine infectioasa
agenti etiologici principali: E-coli, stafilococi, enterococi, salmonelle, etc.

uneori colecistita acuta poate sa apara in cadrul altor boli infectioase, precum febra tifoida,
starile septicemice.
Aspect clinic:
prezinta atat semne generale, cat si locale
semne generale: alterare stare generala; febra care nu indica gravitatea leziunilor anatomice;
puls accelerat proportional cu febra; transpiratii; paloare; adinamie
semne locale: durere cu caracter intesn (durere colicativa) si reprezinta un simptom aproape
constant cu valoare diagnostica; sediul durerii este in epigastru/hipocondru drept; survine la 3-5
ore dupa masa de seara mai ales; brusc, frecvent dupa alimente grase
se insoteste de greturi, balonari, aparare musculara
Forme clinice:
1. forme catarale cu evolutie benigna
2. colecistita purulenta care apare aproape exclusiv in conditii de litiaza colecistica si determina
febra mare 39-40C
3. colecistita gangrenoasa evolutie dramatica, pentru ca determina perforatia cu peritonita
Diagnosticul pozitiv se pune pe antecedentele pacientului un vechi suferind cu
calculoza sau alte boli infectioase; complexul simptomatic durere intensa asociata cu semne
de infectie generala si dispepsie biliara. Se confirma prin examene paraclinice radiografie
(tubaj duodenal nu este admis decat dupa 7 zile de la retrocedarea semnelor acute).
Tratament:
formele catarale sunt benigne tratament strict medical si consta din repaus la par, comprese
alcoolizate pe regiunea veziculara, regim alimentar (in primele 24 h se suspenda alimentatia
pacientului si se dau doar mici cantitati de ceai; in functie de evolutie 2-3 zile regim hridrozaharat
suc de fructe, zeama compot, supe zarzavat, gri, orez, etc
AB pentur infectie
Durerea se combate cu Papaverina sau medicamente pe baza de beladona
In situatii grave (colecistita gangrenoasa) tratament chirurgical : colecistectomie cu drenaj;
laparoscopie daca situtia o permite
COLECISTITA CRONICA
Definitie: o afcetiune inflamatorie cu o evolutie lunga, intrerupta de puseuri de inflamtii
acute.
Etiopatogenie: cauze idem colecistitca acuta: calculoza si infectia determinate de
colibacili, streptococi, stafilococi, dar si de actiunea toxica a unor substante (ex: barbiturice)
Simptome: durerea sub forma de colica/ca o durere surda, permanenta cu localizare
epigastrica si iradiere catre omoplat. Poate sa apara imediat dupa masa, cateva
ore/zile/saptamani poate rezista.
Exacerbarile dureroase determinate de abaterile alimentare (mese copioase, alimente
grase), emotii, efort fizic, etc.

Se asociaza cu dispepsie biliara reprezentata de digestie dificila, senzatie de plenitudine

postprandiala, balonari abdominale, arsuri epigastrice, greturi, gust amar, varsaturi, cefalee de
tip migrenos.
Tratament:
Atat medical cat si chirurgical.
Medical: la pacientul cu colecistita de intensitate redusa, unde perioadele dureroase
sunt scurte si se repeta la intervale lungi; se recomanda evitarea efortului fizic, dieta (element
de baza al tratamentului) care obliga la 4-5 mese/zie cu evitare prajeli, susuri, maioneze,
umezeala, oua, etc.
Se recomanda un drenaj biliar (3-4 luni) prin administrarea de ulei de masline/porumb
15-20 ml dimineata pe nemancate 10-15 zile/luna.
Se folosesc medicamente : colebil, anghirol, fiobilin
Pentru combaterea durerii: antispatice (Papaverina, Metoclopramid)
Tratament chirurgical in formele medii este ineficienta, precum forme de boala cu dureri
persistente intense colecistectomia
Tratament hidroabdominal cu ape de la Olanesti, Slanic Moldova.

AFECTIUNILE STOMACULUI

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

Stomacul este organ cavitar musculo-glandular, este un segment al tubului digestiv,

situat intre intestinul subtire si esofag.
Fiziologic: primeste alimentele pe care framanta, le amesteca cu sucul gastric si apoi le
evacueaza in duoden.
Prin functia sa excretorie, stomacul intervine in digerarea in special a proteinelor care se
face cu ajutorul acidului clorhidric si pepsinei.
Simptomele caracteristice afectiunilor gastrice:
Senzatie de presiune si balonare in regiunea epigastrica.
Durere epigastrica (epigastralgia) cu iradiere retrosternala in hipocondrul drept si stang si
care apare imediat dupa masa.
Eructatia care defineste evacuarea gazelor din stomac pe cale bucala.
Regurgitatia care reprezinta refluxul alimentelor din stomac pe gura.
Pirozisul defineste arsura produsa dupa masa.
Varsatura care defineste eliminarea continutului gastric pe gura
Hematemeza varsatura cu sange

GASTRITELE
Se definesc ca afectiuni care se manifesta printr-un sindrom de suferinta gastrica care
intereseaza mucoasa si submucoasa stomacului.
Clasificare se face dupa criterii multiple:
1. Criteriului evolutiv care imparte gastritele in gastrite acute si cronice
2. Criteriul etiologic care consta in factori etiologici exogeni si endogeni. Factorii etiologici exogeni
sunt de regula de natura mecanica si constau din mese abundente, puternic condimentate,
masticatie insuficienta a alimentelor, consecinta a unei danturi deficitare. Alt factor exogen este
factorul termic: alimente consumate foarte fierbinti sau reci care reprezinta cauza gastritelor
acute. Medicamentele: aspirina, fenilbutazona sunt cauza gastritelor acute. Factori endogeni
reprezentati de bolile infecto-contagioase, de anemii si de uremie.
GASTRITELE ACUTE

1.
2.
3.

1.

Se impart in:
Gastrite acute simple (gastrita catarala sau prin indigestie)
Gastrite acute corozive sau toxice
Gastrite acute alergice
Gastrita acuta simpla: este forma frecventa de boala, consecinta in special a
consumului de alcool in cantitati mari sau a unor mese copioase, condimentare sau cu alimente
greu digerabile.
Simptomatologie:
Epigastralgia (durere in epigastru) care apare imediat dupa masa, urmata de gust neplacut in
gura, sialoree, greturi si varsturi car einitial pot fi alimentare, ulterior bilioase sau mucoase. De
obicei, tranzitul intestinal nu este modificat, fara a exclude posibilitatea de aaritie fie de diaree
sau de constipatie.
Afectiunea include si simptome generale precum: cefalee, astenie, inapetenta, repulsie
alimentara.
La examenul obiectiv al bolanvului, se remarca faptul ca este slabit, cu piele uscata si
palida, cu limba saburala, iar abdomenul este sensibil la palpare in zona epigastrica.
Diagnosticul pozitiv se pune in principal pe epigastralgia imediat dupa masa, sialoree,
greturi si varsaturi.
Diagnosticul diferential se va face cu apendicita acuta, colecistita acuta sau debutul unei
hepatite acute.
Evolutie
Evolueaza intre 2-5 zile, dupa care prin tratament se vindeca, fara se cronicizeaza.
Tratamentul
Tratamentul profilactic care obliga bolnavul la evitarea alcoolului, tutunului, grasimilor si
prajelilor, a meselor copioase, etc

2.

Tratamentul curativ: regim dietetic, in primele zile regim hidric constand in ceai de menta,
musetel, tei; dupa 2 zile supe de zarzavat, lactate, oua fierte, carne fiarta.
3. Durerile se calmeaza prin injectii cu Papaverina sau Atropina.
Gastrita acuta toxica este consecinta ingestieie de substante caustice, precum acidul
sulfuric, clorhidric, azotic care produc necroza mucoasei gastrice.
Simptomul dominanta este durerea extrem de intensa cu localizare epigastrica si
retrosternala, urmata de difsfagie, varsaturi puternice si hematemeza repetate.
Starea bolnavului este extrem de grava. Tratamentul se impune de urgenta, nu sunt
admise spalaturile gastrice prin sonda (risc de perforatie gastrica).
Sunt administrate solutii neutralizante ca bicarbonat de sodiu, lapte, albus de ou in apa,
etc.
Alimentatia bolnavului se face prin clisma alimentara sau alimentatie parenterala.
Durerile sunt calmate prin antispastice si analgezice in supozitoare.
Gastrita acuta alergica este produsa de regula de un alergen alimentar. Pentru unele
persoane poate fi laptele, pestele, racii, ouale, etc.
Tablou clinic:
Dureri epigastrice violente imediat dupa ingerarea alergenului.
Sunt insotite de greturi si varsaturi si de aparitia pe tegumente de urticarie uneori
Tratamentul este asemanator cu al gastritei acute simple este completat cu
medicamente antihistaminice.
GASTRITELE CRONICE
Diagnosticul acestor afectiuni prezinta dificultati intrucat simptomatologia poate fi
absenta.
La inceput, gastrita cronica se manifesta prin dureri epigastrice fara orar fix si se
prezinta e evolutie inconstanta, uneori benefica alteori cu fenomene grave.
Durerea este determinata in special de consumul cronic de alcool, de mese
condimentate si este insotita de pirozis, balonari dupa masa (postprandiale), uneori varsaturi.
La examenul obiectiv al bolnavului se constata o sensibilitate la palpare a epigastrului,
abdomen meteorizat, limba saburala.
Evolutia este lenta, adesea insotita de anemie.
Gastrita cronica determina complicatii, cele mai frecvente sunt enterocolita cronica,
anemia feripiva.
Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe tablou clinic al bolii, pe examenul radiologic si pe
endoscopie.
Etiologia
1. Gastrite toxice cronice determinate de abuzul de alcool, tutun, medicamente
2. Gastrite cronice determinate de parazitozele intestinale care reprezinta o cauza frecventa a
acestor boli si sunt produse in special de ascaridioza (limbrici) si teniaza.
3. Afectiuni abdominale in special pancreatitele cronice

4.
1.
2.
3.
4.
5.

Diverse boli endocrine in special hipertiroidia.

Tratament
Profilactic: obliga la o igiena alimentara si care consta in mese la ore regulate, evitarea
abuzului de alcool, cafea, tutun, prajeli, tratarea danturii
Curativ: de lunga durata, are la baza regimul dietetic cu evitarea alimentelor greu digerabile,
cafea si ciocolata, alcool, fumat.
Medicamentos care se bazeaza pe:
Pansamente gastrice cu carbonat de calciu, Caolin
Substante antispatice
Sedative si tranchilizante: Diazepam, Rudotel
Folosirea preparatelor cu rol de protejare a mucoasei gastrice (Muthesa, Metoclopramid
estompeaza varsaturile)
In perioada de acalmie tratament balnear la Slanic Moldova, Borsec, Covasna.

BOALA ULCEROASA

Pierdere a substantei mucoasei gastrointestinale datorita rupturii echilibrului intre factorii de

aparare (mucus si inhibitori ai gastrinei) si factorii de agresiune (acid clorhidric)
Ulcer gastric si duodenal
Bacterii responsabile Helicobacter Pylori, mai frecvent la barbate si femei de varsta medie
Ulcerul duodenal este mai frecvent decat cel gastric
Cauze:
Tahifagie (mancat repede), stres, etilism, tensiune psihica, fumat, nevroze, alimentatie
defectuoasa, exces de condiment, tratament cu Aspirina, corticoizi, antiinflamatoare cu
administrare de lunga durata
Tablou clinic:
Durere epigastrica, retrosternal. Daca investigam durerea putem afla ce tip de ulcer este.
Durerea epigastrica influentata de alimentatie este exagerata cand se consuma alimente
acide, este calmata de alimente alkaline (lapte)
Durerea ascutita sub forma de arsura, roadere, strapungere caracteristica ulcerului duodenal.
Daca se duce in hipocondrul drept este ulcer duodenal , in stanga este gastric.
Poate avea evolutie periodica.
Periodicitatea mica se refera la consumul de alimente: postprandial 1-3 ore dupa masa este
ulcer gastric. Daca e la o ora avem lezarea orificiului cardia (intre esofag si stomac); la 3-4 ore
ulceratie pilorica (stomac si duoden). In ulcerul duodenal, durerea apare tardiv la 4-6 ore dupa
consumul de alimente, are un caracter nocturn (foame de lup).
Periodicitatea mare: primavera si toamna, tine 3 sapatamani
Varsaturile pot fi acide, insotite de meteorism. In ulcerul gastric se calmeaza dupa. Insotite de
pirozis, eructatie, regurgitatie acide da indicatii de ulcer duodenal.
Hemoragiile oculte sunt hemoragii digestive cronice care nu pot fi diagnosticate decat in
prezenta consecintelor sale, adica anemie feripriva sau se poate identifica printr-un examen de
scaun.
Testul Adler (sau proba) ne permite sa punem in evidenta prezenta sangelui in materii
fecale. Se tine 3 zile regim alimentar fara carne, peste, legume verzi, scaunul emis sa nu fie
contaminat cu sange (perioada in care hemoroizii nu sunt in floare). Repetare la 2-3 zile cu
respectarea regimului alimentar de mai sus.
Testul hemoragiilor oculte in scaun: nu este o pregatire prealabila a pacientului. Este o
analiza imunologica. Atentie!!! Nu se recolteaza din vasul WC; sangele menstrual, hematuria
vor contamina bolul fecal putand avea un rezultat fals.
Pentru Helicobacter in scaun cautam antigen, iar in sange anticorpi, sau in timpul
endoscopiei (secretie gastrica).
Radiografia pune in evidenta nisa: margini regulate, pluri; endoscopia; probe de suc
gastric in timpul noptii (intre orele 23 si 04 dimineata nu se secreta acid clorhidric).
Proba Key: proba cu histamina (iv histamina 2 mili echivalenti/ora normal, dupa
administrare trebuie sa creasca la 20 mili echivalenti, in boala ulceroasa creste la 40 mili
echivalenti).

1.
2.
3.
4.
5.
-

Complicatii: hematemeza, melena, cancer gastric

Diagnostic de nursing:
Disconfort ulceratie (mucoasa lezata) durere, pirozis
Eliminare inadecvata hiperaciditate varstauri
Anxietate
Risc de deshidratare
Risc de alimentatie necorespunzatoare / dificultate in a se alimenta.
Obiective:
Pacientul sa prezinte confort fizic si psihic
Sa prezinte o alimentatie corespunzatoare in functie de faza de evolutie a bolii
Sa respecte si sa inteleaga regimul alimentar, de viata
Interventii:
Combaterea durerii
In perioada dureroasa repaus la pat postprandial
Se asigura protectie gastrica
Alimentatia are un rol important: mese mici, multe, dese
In faza dureroasa supe zarzavat strecurate, lapte diluat cu ceai, supe crme, nimic crud. Usor
se incepe cu branza de vacu, paine veche, carne fiarta vita/pasare.
In faza de acalmie: lapte, fainoase in lapte fierte, fara prajeli, ou fiert moale, carne vita/pasare
fiarta sau gratar, paine veche de o zi. Fara alimente care fermenteaza. Piure de legume, fructe
coapte.
Alimente interzise: iaurt, lapte batut, carne grasa, varza, castraveti, fasole, supe de carne,
piper, alimente prea reci/fierbinti, condiment, alcool, tutun.
Tratament:
Protectie gastrica si 2 antibiotice
Supravegherea functiilor vitale, apetitul, semnele de deshidratare (alimentatie parenterala daca
nu poate manca deloc)
Urmarim scaunul

DUODENITE SI ENTERITE
Afectiunile intestinului subtire constau in principal in duodenite si enterite.

Duodenitele definesc afectiunile intestinului subtire constand din inflamatii acute sau
cronice a mucoaseu duodenale, care sunt asociate fie cu o gastrita, fie cu o jejunita.
Etiologie: sunt determinate de cauze toxice si de cauze infetioase, produse de infectii
microbiene, de infestari cu paraziti cu sediul in duoden, de procese alergice, de intoxicatii cu
alcool, tutun, mercur, etc.
Simptomatologie:
Duodenita acute este foarte rara ca afectiune unica, de regula se asociaza cu o
gastroduodenita acuta, de aceea simptomele se confunda cu ale acestor afectiuni. Duodenita
cronica precede sau insoteste ulcerul duodenal si determina dureri in epigastru, atat
paraombilical car si in hipocondrul drept. Mai sunt insotite de senzatie de arsura frecventa dupa
mese si atenuate de medicatie alcalina.
Semnele proprii care caracterizeaza duodenita: greata, varsaturile, inapetenta, cefaleea,
astenia si scaderea in greutate. Duodenita se asociaza frecvent cu componente gastrice cand
simptomul dominanteste varsatura, alteori se asociaza cu afectiuni enterice (de intestin subtire)
cand domina diareea. Afectiunea este frecventa la femei intre 30-40 ani. Examenul radiologic si
endoscopia pun diagnosticul bolii.
Tratament:
Exista un tratament profilactic care obliga la pastrarea unei igiene alimentare, igiena
asemanatoare bolii ulceroase.
Tratamentul medicamentos consta din alcalinizarea prelungita prin pansamente gastrice,
sedative, etc.
Enteritele reprezinta o inflamatie partiala sau totala a intestinului subtire care poate
evolua acut sau cronic.
Etiologie: cauzele care determina aceasta afectiune sunt cauze infectioase, parazitare,
toxice exogene (arsenic, plumb, unele medicamente), endogene in caz de uremie.
Enteritele pot fi secundare unor afectiuni de la nivelul stomacului, duodenului,
pancreasului, ficatului.
Enterita acuta este rareori limitata la intestinul subtire, de regula se asociaza cu o
afectiune a colonului, deci cu o colita acuta producand afectiunea cunoscuta sub numele de
enterocolita cronica.
Simptomatologie:
Enterita cronica: dureri abdominale surde, abdomen balonat, inapetenta, greturi,
varsaturi, scaunele initial cu aspect normal, apoi devin diareice, mai pastoase, cu miros fetid.
Numarul scaunelor variaza de la 2 la 5/zi. Bolnavul mai prezinta si transpiratii, ameteli, lipotimii,
scadere in greutate.
La examenul obiectiv al bolnavului se constata la palpare durere in zona periombilicala
si meteorism.
Diagnosticul se pune pe baza datelor clinice si coproparazitologice.
Tratament:
Igienodietetic: mese la ore regulate, masticatie buna (dentitie buna), se exclud condimentele,
sosurile, conservele, tutunul, alcoolul.

Medicamentos: pansamente si medicatie alcalina si antispastice.

Enterocolitele sunt afectiuni care intereseaza atat intestinul subtire cat si colonul.
Etiologie: cauza infectioasa, fiind produsa in special de germenii din familia
Enterobacteriacee ( in interiorul tubului digestiv): bacilul E-coli, Proteus, Pioaceanic, etc. Exista
si o etiologie determinata de cauze chimice cum sunt substante ca arsenic, fosfor, mercur, unele
medicamente cum sunt salicilatul, precum si cauze fizice din alimente prea calde sau prea reci.
Evolutia:
Enterocolita acuta are ca simptom principal inaptenta, greata, cefaleea, dureri
abdominala pana la colica, varsaturi alimentare si bilioase, scaunele subtiri, aprox. 30/zi,
explozive si urat mirositoare, febra, frisoane. In formele grave se produce deshidratare cu puls
mic, hipoTA, oligurie si ameteli.
Enterocolita cronica care defineste inflamatia cronica a intestinului subtire si gros,
consecinta a unor inflamatii anterioare, deci a unei enterocolite acute care apar in special la
persoanele ce nu respecta igiena alimentara sau care fac abuz de antibiotice luate pe cale
orala. In cadrul acestora un loc important il ocupa enterecolitele secundare, care apar la
persoanele cu rezectie gastrica sau la bolnavi cu boli parazitare (ascaridioza).
Enterocolita cronica prezinta ca simptom dureri paraombilicale si in fosa iliaca dreapta
sau dureri abdominale generalizate, balonari, eliminari de gaze, scaune lichide, galbene cu
mucus aprox. 8/zi. Bolnavul se deshidrateaza si prezinta febra.
In stabilirea corecta a diagnosticului de enterocolita sunt importante si examenele
paraclinice in special tubajul duodenal efectuat prin introducerea sondei Einhorn, investigatie
care permite extragerea continutului duodenal cu aprecierea microscopica a acestuia.

ULCERUL GASTRO-INTESTINAL
Reprezinta aparitia unei ulceratii cu sediul pe stomac. Astazi boala ulceroasa este
considerata o boala generala caracterizata clinic prin sindrom ulceros.
Acest sindrom ulceros este alcatuit din:

Durere, pirozis, varsaturi, constipatie, apetit exagerat.

Simptomul cel mai important este durerea care reprezinta o serie de caractere:
Are o localizare epigastrica pe linia mediana, uneori ramane cantonata in aceasta zona, alteori
radiaza in tot abdomenul.
Un caracter important al durerii din ulcer este periodicitatea care defineste perioadele
dureroase ale bolii care sunt primavara si toamna, periodicitate care dispare cand boala este
cronica, durerea putand sa apara in orice sezon.
Ritmicitatea este un alt caracter important, adica momentul aparitiei ce apare in general dupa
masa si se cunoaste si se cunoaste faptul ca o durere care apare dupa mese este durere
precoce, caracteristic ulcerului gastric, in timp ce durerea care apare intre 2-4 ore dupa mese
este o durere tardiva si este suspecta de o localizare duodenala.
Durerea din ulcer prezinta caracteristic ca poata sa dispara dupa varsaturi, dupa ce bolnavul
mananca sau dupa administrarea de substante alcaline.
Alt fenomen caracteristic este senzatia de arsura retrosternala (pirozis), este frecevent intalnita
la bolnavii ulcerosi.
Varsaturile sunt alcatuite din alimente si secretie gastrica acida. Prin varsaturi se produce o
disparitie temporara a durerii, motiv pentru care bolnavul si le provoaca.
Constipatia reprezinta un simptom important al bolii ulceroase.
Uneori in cadrul simptomatologiei se inregistreaza hemoragie fie hematemeza/melena ori
ambele situatii.
In afara de tulburarile functionale care alcatuiesc sindromul ulceros, in boala ulceroasa
sunt prezente si o serie de simptome generale cum sunt:
Pastrarea unei stari generale bune a bolnavului
Existenta unei stari de febrilitate de 37-40C.
Diagnosticul de boala ulceroasa se face pe:
Examen clinic al bolnavului luandu-se in consideratie sindromul ulceros si simptomele
generale
Examenul radiologic, semnul caracteristic este nisa care se prezinta ca o pata persistenta
Examenul se pune pe baza endoscopieie gastrointestinale, pe baza cercetarii hemoragiei
oculte in materiile fecale
Evolutia ulcerului gastro-duodenal consta in prezenta de perioade dureroase alternand
cu perioade de liniste.
Malignizarea ulcerului gastric este o probabilitate controversata deoarece unii autori
admit ca mica curbura a stomacului se poate malignizaiar altii considera ca aparitia cancerului
este independent de ulcer.
Ulcerul gastric prezinta unele particularitati si anume:
Este o afectiune mai rara comparativ cu ulcerul duodenal
Apare frecvent intre 40-50 ani
Ritmicitatea si periodicitatea este mai putin neta
Ingestia de alimente nu usureaza durerile
Durerile sunt mai difuze de obicei catre hipocondrul drept

Studiul secretieri gastrice releva valori scazute ale acidului clorhidric

Examenul radiologic si endoscopi pun diagnosticul
Tratament:
Tratament profilactic obliga la respectarea orarului de masa, evitarea alcoolului, tutunului,
condimentelor
Tratamentul medical dureaza ani de zile si consta din dieta, repaus la pat in formele dureroase,
mese repartizate la 5h/24h, laptele aliment de baza, sunt contraindicat condimentele
Tratamentul medicamentos urmareste protectia mucoasei gastrice efectuat cu ajutorul
panasamentului gastric cum este: dicarbocalmul, maloxul. Alt mijloc sunt antispasticele
(Lindazol, Ifonadol), administrate cu 30 min inainte de masa.
Metroclopramidul 3/zi are un efect foarte bun in ulcer gastric
Tratamentul chirurgical se face cu indicatii precise in caz de hemoragii repetate, in caz de
perforatie.
In perioada de liniste se recomanda un tratament hidromineral de la Micmas si Slanic Prahova