1

EDUCATIA SI EVOLUTIA SOCIAL-MORALA A PERSONALITATII

CUPRINS
1. Argumente
2. Abordarea factorial-functionala in internalizarea
valorilor moral-umane; matrici.
2.1. Dezvoltarea rationamentului moral:
A. Conceptia lui J. Piaget asupra dezvoltarii morale
B. Conceptia lui L. Kohlberg asupra evolutiei rationarii morale
2.2. Variabilitatea in judecata morala
2.3. Asumarea de roluri si interactiunea sociala
3. Vinovatia si autoreglarea
4. Dirijarea morala si modelarea
5. Consistenta dezvoltarii morale
6. Valori promovate in stadiile enuntate de L. Kohlberg
7. Conceptia lui M. Swainson
8. Conceptia lui N. Bull
9. Conceptia lui G. Barnsley si W. Andrew

EDUCATIA SI EVOLUTIA SOCIAL-MORALA A PERSONALITATII

1. ARGUMENTE:
Obiectivul general al educatiei in toate institutiile scolare
-educationale consta in internalizarea la elevi, tineri, studenti a valorilor
socio-morale.
Apare deci problema invatamantului vazut din perspectiva sociomorala, scopul principal fiind organizarea, planificarea,si favorizarea
deliberata a formarii constiintei, atitudinilor morale si a comportamentului
moral. Procesul formarii la elevi a valorilor socio-morale cunoaste un
semnificativ progres, dependent insa de gradul de dezvoltare a psihismului
individului. Este limpede ca diferentele sunt evidente in planul formarii
morale la 6ani, 10ani sau 16ani.
In evolutia psihismului copilului problema esentiala este cea a
trecerii de la dimensiunea primitiva la cea etica. Comportamentul copilului
este inca aproximativ instinctiv, formarea etica a personalitatii fiind inca la
inceputuri. Formarea constiintei morale nu este suficienta si se impune
prezenta unor norme morale, a certificarii unor norme care, cu timpul, se
vor transforma intr-o convingere morala interioara care motiveaza. Aceasta
faza succede celei a convingerilor morale, obiectivul final constituindu-l
adoptarea de catre elevi a unui comportament etic si a valorilor fondate pe
o constiinta morala si pe convingeri.
Intr-un astfel de comportament bazat pe valori morale se atinge
stadiul in care elevul poate judeca moral si poate fi evaluat moral.
Inceputurile acestei dezvoltari sunt legate de formarea obisnuintelor si
modelelor morale simple si elementare, cu evolutii spre o conduita etica
fondata pe valori interioare. Procesul este complex, atitudinile morale si
vointa jucand un rol important.
Din punct de vedere psihologic evolutia si educatia morala, sociomorala ar putea fi analizata din punctul de vedere al urmatoarelor
fenomene (L. Duric, 1991):

habitudini (obisnuinte) morale elementare;

constiinta morala;

convingeri morale;

comportament si conduita morala;

expresiile vointei;

Achizitia sensurilor moralitatii nu este o problema usor de descifrat

si aceasta pentru ca exista o multitudine de factori care actioneaza asupra
comportamentelor elevilor. Raspunsurile la aceste probleme sunt deschise
si se datoreaza:
1. dificultatilor in descrierea acestor fenomene cu o procesualitate aparte
(J.Piaget, Kohlberg)
2. dificultatilor in intelegerea influentelor exercitate asupra modului de a
rationa moral, de a desprinde legaturile intime dintre rationamentul
moral si logica situatiei;
3. dificultatilor in identificarea legaturilor intime dintre aspectul cognitiv si
cel moral in dezvoltarea personalitatii;
4. dificultatilor ce tin de logica mecanismelor ce actioneaza in sfera unor
stari ale constiintei morale: vinovatie, rusine, culpabilitate.
5. dificultati in gradualizarea activitatilor educationale

2. Abordarea factorial-functionala in internalizarea valorilor

moral-umane; matrici
Din aceasta perspectiva este necesara o abordare factorialfunctionala a problemei internalizarii valorilor moral-umane.
In acest sens putem identifica 3 matrici esentiale:
1.
evolutia dezvoltarii morale este influentata de invatare, dar
mai ales de continuturile invatarii precum si de existenta altor
factori; credintele parintilor, metodele de convingere, dezvoltarea
cognitiva a subiectului, valoarea socialului apropiat, oportunitatile
pentru asumarea rolurilor, densitatea interrelatiilor sociale,
consecintele actiunilor morale sau imorale.
2.
inconsistenta dirijarii morale: printre factorii care
influenteaza rationamentul si comportamentul moral se afla si tipul
de actiune morala luat in considerare precum si circumstantele si
modul de evaluare (cand acesti factori variaza oamenii gandesc si se
comporta diferit);
3.
dezvoltarea rationamentului moral. Tipul logic al
persoanei implicat intr-o dilema morala se schimba cu varsta.

A. Conceptia lui J.Piaget asupra dezvoltarii morale

J. Piaget aprecia ca in perioada copilariei subiectii trec de la o

moralitate obiectiva la una subiectiva. Studiind structurile cognitive morale
in unitate cu cele afective (datorie, respect, simpatie, vinovatie, gelozie,
agresivitate) autorul modeleaza procesul insusirii moralitatii, vazut ca un
sistem de valori interiorizate, descriindu-l etapizat astfel:
A. ETAPA ETERONOMA (etapa moralei ascultarii)
- pana la 7-8 ani
-conduita manifestata de jos in sus, asimetric fata de adult; forta
regulei depinde de prezenta adultului
-conditionare intrinseca
B. ETAPA SLABEI AUTONOMII-7,8-14ani (etapa realismului
moral), a responsabilitatii obiective, cu baza in socializarea
copilului, a raportarii la reguli detasate/independent de
intentiile subiectului care respecta sau deviaza de la norma
morala.
C. ETAPA AUTONOMIEI RELATIVE a constiintei morale, a
sistemului moral normativ, cu corespondente in logica valorilor
morale, cu efecte reglatorii asupra relatiilor interindividuale.
Drumul formarii este de la echilibrare-obiectivitate, la
interiorizare-conventional.
B. Conceptia lui L.Kohlberg supra dezvoltarii judecatii morale
In aceasta perspectiva a stadialitatii esentiale sunt 3 niveluri, fiecare
cu 2 substadii de evolutie a rationarii morale:
Nivelul 1: Premoral
Tipul 1: orientare prin pedeapsa si conformare de ascultare
Tipul 2: hedonism instrumental naiv (orientare in functie de
recompense)
Nivelul 2: Conventional (morala conformarii conventionale)
Tipul 3: comportament moral al copilului bun care cauta sa
aiba relatii bune si aprobarea celorlalti
Tipul 4: comportament moral de mentinere a autoritatii
Nivelul 3: Morala principiilor de autoacceptare
Tipul 5 : morala de contract a dreptului individului si a legg
acceptate democratic
Tipul 6: morala proceselor individuale de dreptate

2.2.Variabilitatea in judecata morala

Schemele de devoltare cunosc o anumita stadialitate si se

legitimeaza in functie de o serie de factori motivationali legati de
autoritate, intentionalitate, conceptiile cu privire la sanctiunea morala.
Un model operant pentru intelegerea unei asemenea analize il
constituie cel oferit de L. Kohlberg, conform caruia fiecare stadiu de
dezvoltare prezinta un raspuns caracteristic la intrebarea:
De ce trebuie sa ne comportam moral si sa respectam regulile?
Stadiul 1: respectam regulile ca sa evitam pedeapsa
Stadiul 2: ne conformam pentru ca in schimb sa obtinem
recompense, sa primim favoruri
Stadiul 3: ne conformam ca sa evitam dezaprobarea, nemultumirea
altora
Stadiul 4: ne conformam ca sa evitam blamnul autoritatilor
indreptatite si sentimentul de autoritate care rezulta de aici
Stadiul 5: ne conformam ca sa pastram respectul spectatorului initial
care judeca din punctul de vedere al bunastarii comunitatii
Stadiul 6: ne conformam ca sa evitam autoblamarea
NOTA:
1) A. Chircev apreciza ca aceste stadii sunt indicatori ai procesului de
maturizare a judecatii morale
2) D.F.Ricks apreciaza ca progresul in dezvoltarea morala este in mod
stringent determinat de varsta, dar si de inteligenta, origine sociala,
statutul grupului de colegi etc.
3) Schimbarile in dezvoltarea morala sunt unele crescatoare, altele
descrescatoare. De exemplu nivelul conventional creste pana la
pubertate apoi descreste; rationarea principiala creste dupa
pubertate, dar lent. Dezvoltarea cognitiva substantiala pare a fi
conditia necesara dar nu suficienta pentru dezvoltarea rationarii
morale principiale.
2.3. Asumarea de roluri si interactiunea sociala
Procesul asumarii rolului pare a juca un rol critic in dezvoltarea
morala generala si in rationarea morala in particular. Interactiunea sociala
cu amicii si familia par sa fie destul de importante.

2.4. Vinovatia si autoreglarea

Emotia vinovatiei, rusinea, anxietatea sunt apreciate ca influente

importante asupra comportamentului, emergenta lor este factor important
pentru dezvoltarea morala.
Stabilirea vinovatiei si autoreglarii se face prin simpla
conditionare a asociatiei dintre incalcarea normei si pedeapsa.
Pedeapsa este efectiva daca este administrata chiar de la
inceputul incalcarii; iar daca este la mijloc trebuie insotita de
explicatii.
Rationarea si vinovatia. Daca subiectii percep vinovatia si rusinea
ca venind dintr-o frica de pedeapsa fizica, atunci tinerii si
adultii sunt mai inclinati sa perceapa aceasta teama ca o
autojudecata negativa.
Reactia la vinovatie este variata, ea fiind dependenta de
structurile cognitive dezvoltate.

2.5. Dirijarea

morala si valoarea modelarii verbale realizata de parinti

2.6. Consistenta dezvoltarii morale depinde de modurile in care se
combina factorii intelectuali, sociali si emotionali. Este greu insa,
plecand de aici sa se faca predictii privind gandirea morala a individului.
Concluzii partiale:
1) Regulile morale determina valorile normative. (J.Piaget)
2) Norma morala contine 2 note constitutive: structura cognitiva si
valoarea.
3) Convingerile sunt valori noncognitive. (J.Piaget)
Observatie generala: Aspectele psihogenetice si sociogenetice
Problema importanta pentru psihologia educatiei o constituie
asimilarea semnificatiei morale a regulilor/normelor in procesul
relatiilor interindividuale in conditiile unui mediu socio-moral
definit de scoala prin regulamente proprii.
Acest mediu exercita in principal o functie coercitio-reglatoare,
cu drepturi si obligatii manifestate in spatiul pedagogic al scolii si
al clasei, cu reactii intre profesor si elev de apropiere sau
distantare (cognitive, afective, sociale), de reciprocitate si
complementaritate.
-reciprocitate: in sensul ca fiecare agent profesor/elev
are si drepturi si obligatii
-complementaritate: in sensul ca drepturile unuia devin

obligatiile celuilalt si invers.

Deci, obligatiile si drepturile se echilibreaza, se armonizeaza.

2.7. Valori promovate in stadiile enuntate de L. Kohlberg

Stadiul 0: separatia placutului de neplacut, a captivantului de ceea ce
sperie; nu are ideea de obligatie (trebuie, este necesar), de putere a
autoritatii, a regulei.
Stadiul 1: sensibilitatea la reguli, la aprecierile de bun, rau, corectsi
gresit; corectul este vazut ca un corelar al autoritatii;exista preocupari
de a vedea modul de reactie al persoanelor cu autoritate, pentru efectul de
recompensa sau pedeapsa; valoarea pozitiva sau negativa a unei actiuni se
percep prin consecintele fizice pozitive sau negative; evita pedeapsa,
respecta neconditionat puterea, dar nu simte ordinea morala.
Stadiul 2: copilul simte ca fiecare persoana are propria conceptie asupra a
ceea ce este corect; ia in considerare motivele si necesitatile altora; apar
reciprocitatea, egalitatea in interpretare pragmatica iti fac un serviciu, imi
faci si tu; nu apar loialitatea, recunostinta, dreptatea.
Stadiul 3: apare notiunea de corect; incepe sa se puna in situatia
celuilalt; este preocupat de ceea ce gandesc altii, de aprobarea celorlati;
intelege importanta intentiei.
Stadiul 4: rationamentul moral din perspectiva sociala: este mai bun
pentru societate; ia in calcul consecintele pentru grup; demonstrarea
respectului fata de autoritae, mentinerea ordinii sociale.
Stadiul 5: valorile morale retinute in functie de drepturile individuale si
standardele asupra carora s-a cazut de acord; corectitudinea devine o
problema personala, se constituie punctul de vedere personal.
Stadiul 6: apreciaza corectitudinea unei actiuni, un fel de principiu etic
prin universalitate, dreptate, egalitate, respect, drept, demnitate.

2.8. Conceptia lui M. Swainson

Dezvoltarea morala are loc prin intermediul unei tensiuni creatoare
intre atitudinea de a fi cinstit cu tine insuti si aceea de a tine cont de altii.
Putem identifica 3 stadii:
1.
perioada 0-8 ani: copilul este egocentric, are deplina
incredere in faptul ca adultii inteleg natura ordinii morale; se
conformeaza indrumarilor primite de la adulti.

perioada 10-12 ani: morala este orientata spre colectiv, spre

aprobarea sociala a grupului de semeni; incep sa-I pacaleasca pe
parinti; accepta pedeapsa, daca este prins; apare ambivalenta fata de
autoritatea parinteasca; sporeste respectul reciproc.
3.
perioada 13-18 ani: interiorizarea conflictului eu-societate;
copilul pune sub semnul intrebarii relevanta normelor; morala
cooperarii nu indica o morala autonoma.
2.

2.9. Conceptia lui N. Bull

2.10. Bull dezvolta conceptia lui L. Kohlberg si M. Swainson,
identificand urmatoarele 4 stadii:
1.stadiul anomiei(perioada anarhiei)-e bun ceea ce imi place si vreau eu
2.stadiul heteronomiei- respectarea regulii datorita fricii, pedepsei si
speranta in recompensa.
3. stadiul socionomiei- determinarea de catre societate a legilor care
reglementeaza conduita.
4. stadiul autonomiei- libertatea conformarii fata de propriile legi morale;
a pune sub semnul intrebarii pe temeiuri rationale, principiale normele
morale dominante ale societatii.
2.10. Conceptia lui G. Barnsley si W. Andrew
G. Barnsley si W. Andrew considera ca punct de plecare in cercetarile
lor abordarea cumulativa a dezvoltarii stadiale. Ei iau in considerare
cercetarile lui J.Piaget, N.Bull, L.Kohlberg si identifica 7 stadii in
dezvoltarea morala:
stadiul 1: judeca propria persoana si a altora in functie de pedeapsa si
rcompensa
stadiul 2: judeca moral in functie de pedeapsa si recompensa
stadiul 3: judeca moral in functie de statusul social
stadiul 4: judeca moral in functie de reguli conventionale
stadiul 5: judeca moral in functie de intentii
stadiul 6: judeca moral in functie de concepte abstracte
stadiul 7: judeca moral in functie de sistemul propriu de valori