Napoleon Bonaparte (n francez: Napolon Bonaparte; n.

15
august 1769, Ajaccio, Corsica - d. 5 mai 1821, n insula Sfnta Elena), cunoscut mai trziu
ca Napoleon I i iniial ca Napoleone di Buonaparte, a fost un lider politic i militar
al Franei, ale crui aciuni au influenat puternic politica european de la
nceputul secolului al XIX-lea.
Nscut n Corsica i specializat pe profilul de ofier de artilerie n Frana continental,
Bonaparte a devenit cunoscut n timpul Primei Republici Franceze i a condus campanii
reuite mpotriva Primei i celei de-a DouaCoaliii, care luptau mpotriva Franei. n 1799 a
organizat o lovitur de stat i s-a proclamat Prim Consul; cinci ani mai trziu s-a ncoronat
ca mprat al francezilor. n prima decad a secolului al XIX-lea a opus armateleImperiului
Francez mpotriva fiecri puteri majore europene i a dominat Europa continental printr-o
serie de victorii militare. A meninut sfera de influen a Franei prin constituirea unor
aliane extensive i prin numirea prietenilor i membrilor familiei n calitate de conductori
ai altor ri europene sub forma unor state clientelare franceze.
Invazia francez a Rusiei din 1812 a marcat un punct de cotitur n destinul lui
Napoleon. Marea sa Armat a suferit pierderi covritoare n timpul campaniei i nu s-a
recuperat niciodat pe deplin. n 1813, a asea Coaliiel-a nfrnt la Leipzig; n anul
urmtor Coaliia a invadat Frana, l-a forat pe Napoleon s abdice i l-a exilat pe
insula Elba. n mai puin de un an, a scpat de pe Elba i s-a ntors la putere, ns a fost
nvins n btlia de la Waterloo din iunie 1815. Napoleon i-a petrecut ultimii ase ani ai
vieii sub supraveghere britanic pe insula Sfnta Elena. O autopsie a concluzionat c a
murit de cancer la stomac, dei Sten Forshufvud i ali oameni de tiin au continuat s
susin c a fost otrvit cu arsenic.
Conflictul cu restul Europei a condus la o perioad de rzboi total de-a lungul continentului,
iar campaniile sale sunt studiate la academii miltare din ntreaga lume. Dei considerat un
tiran de ctre oponenii si, el a rmas n istorie i datorit crerii Codului Napoleonian,
care a pus fundaiile legislaiei administrative i judiciare n majoritatea rilor Europei de
Vest.