Sunteți pe pagina 1din 128

Retele Electrice Inteligente - Conf.dr.ing. Lucian Toma

SUPORT DE CURS

REŢELE ELECTRICE INTELIGENTE

Conf.dr.ing. Lucian Toma Departamentul Sisteme Electroenergetice Universitatea “Politehnica” din Bucureşti

Retele Electrice Inteligente - Conf.dr.ing. Lucian Toma

Capitolul 1

Factori care au determinat crearea Reţelelor Electrice Inteligente

1.1. Introducere

Sistemele electroenergetice sunt supuse astăzi unor provocări ca urmare a progreselor tehnologice în domeniul surselor de energie regenerabilă, sistemelor de telecomunicaţie, electronicii de putere etc. Dezvoltarea unor surse noi de energie curată se produce pe fondul crizei energetice, a schimbărilor climatice şi a stimulentelor de preţ de pe piaţa de energie electrică. Conform Agenţiei Internaţionale a Energiei, consumul de energie electrică în Europa va creşte până în 2030 cu o rată anuală de 1,4%, iar puterea instalată în surse de energie regenerabilă se va dubla, de la 13% în prezent la 26% în 2030 [1]. Se constată, de asemenea, un ritm de creştere a consumului de energie electrică care solicită o disponibilitate crescută de putere în sursele de producţie. Însă, la nivel European, această tendinţă este în contradicţie ţintele Comisiei Europene, printre care se află reducerea consumului de energie cu 20% până în anul 2020. Conceptul de reţele electrice inteligente (eng.: smart grid) are rădăcini diferite şi fundamente diferite. În SUA au existat mai multe iniţiative ale unor instituţii / entităţi renumite la nivel internaţional sub diverse denumiri, precum: Intelligrid de către EPRI, Perfect Power Systems de către Galvin Electricity Initiative, etc., pentru ca în final, sub coordonarea Departamentului de Energie să se convină asupra unui singur termen, respectiv smart grid (eng.: reţea inteligentă). În SUA, sprijinirea financiară masivă a dezvoltării reţelelor electrice precum şi a cercetării din domeniu a fost justificată prin avaria extinsă (eng.: blackout) produsă în 14 august 2003 în partea de Nord-Est a ţării şi în partea de Sud-Est a Canadei ce a afectat aproximativ 50 de milioane de locuitori. Legislaţia americană a fost însoţită de două legi importante şi anume “Transformarea reţelei şi revoluţionarea industriei energiei electrice din America” (2003-2004) – planul de acţiunea elaborat de Departamentul Energiei (DOE), respectiv “Energy Independence and Security Act” (2007) adoptat de Congresul SUA, tratează în capitolul XIII Programul de modernizare a Sistemului Energetic Naţional American prin

Retele Electrice Inteligente - Conf.dr.ing. Lucian Toma

2

Reţele Electrice Inteligente

noul concept SmartGrid. Iniţiativele SUA au fost sprijinite de Japonia şi Corea de Sud. În Europa, conceptul de reţele electrice inteligente a fost iniţiat sub numele de “Smart Grids” în anul 2005 în etapa de pregătire a Platformei Tehnologice pentru Reţelele Electrice ale Viitorului din cadrul Programului Cadru 7 a Comisiei Europene, lansat pentru perioada 2007-2013. Smart Grids s-a dorit a fi un limbaj comun cu iniţiativele din SUA şi a avut la bază Strategia de la Lisabona pentru dezvoltare durabilă stabilită în cadrul întâlnirii reprezentanţilor ţărilor membre ale UE în anul 2000. Deşi nu există o definiţie comun agreată, există un număr foarte mare de iniţiative care încearcă să explice de înseamnă Smart Grids. Conform Comisiei Europene, smart grids sunt “reţele electrice care pot integra în mod inteligent comportamentul şi acţiunile tuturor utilizatorilor conectaţi la aceasta – generatoare, consumatori şi aceia care îndeplinesc ambele roluri – pentru asigurarea unui proces de alimentare cu energie electrică sustenabil, economic şi sigur”. O altă definiţie îi aparţine Comitetului Electrotehnic Internaţional, care defineşte smart grids ca “un concept de modernizare a reţelelor electrice care integrează tehnologiile electrice şi informatice în orice punct al reţelei, de la cele de generare până la cele de consum”. Astfel, se poate spune că reţelele electrice inteligente reprezintă nivelul următor al dezvoltării reţelelor electrice ca urmare a progresului tehnologic al echipamentelor electrice, dar în special a dezvoltării sistemelor de telecomunicaţie şi tehnicii de calcul specifice reţelelor electrice. Noile reţele electrice se vor distinge printr-un grad ridicat de inteligenţă datorită numărului mare de aplicaţii care au început să fie deja implementate la diverse niveluri ale reţelei electrice.

1.2. Strategia Lisabona [3]

Strategia Lisabona pentru dezvoltare durabilă se conturează în jurul a 3 aspecte:

(i) Piaţa internă Europeană de energie electrică a fost creată cu

scopul creşterii competitivităţii şi a eficienţei economice. Asociată cu un cadru legislativ eficient, se urmăreşte ca piaţa internă Europeană să aducă beneficii cetăţenilor Europei, prin libertatea acestora de a alege dintr-o gamă variată de servicii şi un preţ cât mai mic al energiei electrice. Pentru atingerea acestor ţinte este necesară creşterea flexibilităţii reţelei electrice prin creşterea posibilităţilor de alimentare cu energie electrică a consumatorilor. Totodată, piaţa de energie electrică trebuie să îi ofere

Retele Electrice Inteligente - Conf.dr.ing. Lucian Toma

Reţele Electrice Inteligente

3

consumatorului oportunităţi prin crearea de produse şi servicii flexibile, tarife previzibile şi o volatilitate redusă a preţului.

(ii) Securitatea funcţionării. Societatea modernă, prin tehnologia

de înalt nivel, se bazează într-o mare măsură pe un grad ridicat al calităţii

energiei electrice. Continuitatea în alimentarea cu energie electrică a consumatorilor şi menţinerea frecvenţei la valori normale constituie astăzi

două obiective provocatoare pentru operatorii de sistem datorită disponibilităţii, uneori limitate, a surselor de producţie pentru procesul de echilibrare a puterilor. În plus, infrastructura îmbătrânită a reţelelor afectează continuitatea în alimentarea cu energie electrică a consumatorilor. Aceste impedimente atrag atenţia asupra reţelelor electrice, care necesită o reproiectare astfel încât să facă faţă noilor provocări, prin obţinerea unor structuri flexibile şi echipate cu tehnologii performante.

(iii) Protecţia mediului înconjurător. În concordanţă cu Protocolul

de la Kyoto, Comisia Europeană a stabilit obiective foarte restrictive privind emisia de gaze cu efect de seră (CO 2 , SO 2 , NO x etc.). La problemele legate de disponibilitatea resurselor de energie primară s-au adăugat deciziile Comisiei Europene privind cotele ţintă pentru producţia de energie electrică din surse neconvenţionale. De aceea sunt necesare cercetări susţinute pentru dezvoltarea tehnologiilor curate şi ieftine. Pe de altă parte, trebuie evaluat impactul problemelor legate de mediu asupra tranzitului de puteri în reţeaua interconectată Europeană, dar şi impactul vizual al instalaţiilor electroenergetice şi utilizarea terenului. Disponibilitatea

Liberalizare

ş i utilizarea terenului. Disponibilitatea Liberalizare energiei primare Inova ţ ie ş i competitivitate

energiei primare

Inova ţie şi competitivitate

Securitate şi

calitate

Costuri reduse

şi eficienţă

Capacitate de

transfer

Costuri reduse ş i eficien ţă Capacitate de transfer Conservarea Schimb ă r i Poluare florei

Conservarea

Schimb ări

Poluare

florei şi faunei

climatice

Fig. 1. Obiectivele Strategiei de la Lisabona pentru dezvoltare durabilă [3].

Retele Electrice Inteligente - Conf.dr.ing. Lucian Toma

4

Reţele Electrice Inteligente

1.3. SmartGrids în viziunea Comisiei Europene [3]

Ideea de reţea “inteligentă” sau “activă” apare ca o consecinţă a

evoluţiei tehnologice care va conferi o flexibilitate crescută reţelei electrice şi va creşte calitatea serviciului de alimentare cu energie electrică a consumatorilor. Pentru ca reţelele electrice ale viitorului să contribuie la îndeplinirea obiectivelor stabilite prin Strategia de la Lisabona, acestea trebuie să răspundă următoarelor cerinţe:

a) Flexibilitate. Reţelele electrice trebuie să prezinte configuraţii

care să permită menţinerea continuităţii în alimentarea cu energie electrică a

consumatorilor în orice condiţii de funcţionare. O cale de creştere a flexibilităţii reţelelor electrice o constituie interoperabilitatea acestora prin asigurarea compatibilităţii pentru implementarea pieţelor de energie electrică, printr-un management eficient al congestiilor interne de reţea şi pe liniile de interconexiune, prin îmbunătăţirea transportului la distanţă şi integrarea surselor de energie regenerabilă.

b) Accesibilitate. Reţelele electrice trebuie să permită accesul liber

tuturor utilizatorilor, atât consumatori cât şi producători. În particular, reţelele electrice trebuie să permită oricărei surse de energie regenerabilă să se conecteze fără restricţii, chiar dacă acestea prezintă probleme specifice de

funcţionare (intermitenţa puterii produse etc.).

c) Securitate. Securitatea funcţionării, atât a producătorilor cât şi a

consumatorilor, este o cerinţă impusă reţelelor electrice moderne. În plus, cerinţele unei societăţi digitale sunt îndeplinite prin asigurarea calităţii energiei electrice. Securitatea furnizării energiei electrice se referă şi la condiţiile de funcţionare ale reţelei electrice. Numărul mare de incidente

produse, în ultimii ani, în mai multe sisteme electroenergetice care au condus la avarii extinse dovedeşte faptul că este necesară o creştere a

capacităţii de transfer a reţelei electrice prin creşterea fiabilităţii şi a puterii nominale a liniilor şi transformatoarelor, respectiv, prin rezervarea în surse de producţie, care includ şi sisteme de stocare. Pe lângă acestea este necesară reînoirea şi inovarea reţelei electrice printr-un management eficient al activelor, prin creşterea gradului de automatizare în scopul îmbunătăţirii calităţii serviciilor, prin utilizarea sistemelor de control de la distanţă etc.

d) Economicitate. Dezvoltarea infrastructurii reţelelor electrice

trebuie încurajată prin inovare, management eficient al energiei, competiţie şi reglementări tehnice, deoarece orice cheltuială nejustificată se reflectă asupra preţului energiei electrice de la consumatorul final. Pentru a atinge aceste obiective, reţelele electrice trebuie să devină mai “active”, permiţând integrarea noilor tehnologii. În viitor, sistemul

Retele Electrice Inteligente - Conf.dr.ing. Lucian Toma

Reţele Electrice Inteligente

5

electroenergetic va fi împărţit între producţia centralizată şi producţia distribuită. Generatoarele distribuite pot fi agregate şi controlate astfel încât să formeze microreţele sau centrale virtuale care vor facilita integrarea acestora în sistemul fizic dar şi pe piaţa de energie electrică. Dezvoltarea noilor surse de energie şi a reţelelor de tensiune continuă a permis alimentarea cu energie electrică a unor zone izolate, precum insule sau zone de munte, inaccesibile pentru reţelele clasice. Pentru a exploata avantajele generării dispersate (inclusiv a surselor de energie regenerabilă) este necesară o abordare axată pe sistem. Generatoarele distribuite nu vor fi singurele surse de producţie care vor alimenta consumatorii ci vor fi integrate în sistem. Astfel, reţelele electrice de medie tensiune şi de joasă tensiune vor deveni “active”, având capacitatea de a furniza servicii de sistem.

Aparate inteligente Aparate inteligente SMARTSMART--GRIDSGRIDS SMARTSMART--GRIDSGRIDS SMARTSMART--GRIDSGRIDS Delestaj
Aparate inteligente
Aparate inteligente
SMARTSMART--GRIDSGRIDS
SMARTSMART--GRIDSGRIDS
SMARTSMART--GRIDSGRIDS
Delestaj voluntar de
Delestaj voluntar de
Delestaj voluntar de
Managementul consumului
Managementul consumului
Managementul consumului
Viziune pentru viitor – o reţea a
Viziune pentru viitor – o reţea a
Viziune pentru viitor – o reţea a
sarcină ca răspuns la
sarcină ca răspuns la
sarcină ca răspuns la
microreţelelor integrate care se
microreţelelor integrate care se
microreţelelor integrate care se
dezechilibru de puteri
dezechilibru de puteri
dezechilibru de puteri
La vârf de sarcină,
La vârf de sarcină,
La vârf de sarcină,
pot monitoriza şi auto-cicatriza
pot monitoriza şi auto-cicatriza
pot monitoriza şi auto-cicatriza
consumul poate fi
consumul poate fi
consumul poate fi
Panouri fotoelectrice
Panouri fotoelectrice
Panouri fotoelectrice
asigurat din surse proprii
asigurat din surse proprii
asigurat din surse proprii
pentru a economisi bani
pentru a economisi bani
pentru a economisi bani
Locuinţe
Locuinţe
Locuinţe
Birouri
Birouri
Birouri
Perturbaţie în
Perturbaţie în
Perturbaţie în
reţea
reţea
reţea
Procesoare
Procesoare
Procesoare
Senzori
Senzori
Senzori
Sisteme digitale de protecţie
Sisteme digitale de protecţie
Sisteme digitale de protecţie
Detectează condiţii nefavorabile
Detectează condiţii nefavorabile
Detectează condiţii nefavorabile
ce acţionează în microsecunde
ce acţionează în microsecunde
ce acţionează în microsecunde
de funcţionare şi pot semnala
de funcţionare şi pot semnala
de funcţionare şi pot semnala
zone care pot fi izolate -
zone care pot fi izolate -
zone care pot fi izolate -
autocicatrizare
autocicatrizare
autocicatrizare
Stocare
Stocare
Stocare
Energia generată la gol de
Energia generată la gol de
Energia generată la gol de
sarcină poate fi stocată în
sarcină poate fi stocată în
sarcină poate fi stocată în
baterii pentru utilizare ulterioară
baterii pentru utilizare ulterioară
baterii pentru utilizare ulterioară
Microreţa izolată
Microreţa izolată
Microreţa izolată
Centrală eoliană
Centrală eoliană
Centrală eoliană
Generare distribuită
Generare distribuită
Centrală electrică
Centrală electrică
Centrală electrică
Energia provenită din surse de
Energia provenită din surse de
Energia provenită din surse de
de putere mare
de putere mare
de putere mare
producţie proprie, de mică putere,
producţie proprie, de mică putere,
producţie proprie, de mică putere,
Clădire
Clădire
Clădire
conduc la creşterea independenţei
conduc la creşterea independenţei
conduc la creşterea independenţei
industrială
industrială
industrială
energetice şi la reducerea costurilor
energetice şi la reducerea costurilor
energetice şi la reducerea costurilor

Fig. 2. Înglobarea generatoarelor distribuite în sistemele electroenergetice clasice.

La nivelul reţelei de distribuţie, care în mod tradiţional este orientată către serviciul de furnizare şi alimentarea consumatorilor, apar noi practici precum dispecerizarea acestora, calcule de reţea în timp real etc., ce se găseau iniţial în activităţile operaţionale de la nivelul reţelei de transport. La nivelul reţelei de transport este necesară dezvoltarea unei noi strategii şi unor practici operaţionale care să permită o funcţionare descentralizată dar cu un control centralizat.

Retele Electrice Inteligente - Conf.dr.ing. Lucian Toma

6

Reţele Electrice Inteligente

1.4. Viziunea EPRI asupra SmartGrids

Pe de altă parte, în SUA, EPRI efectuează cercetări de cel puţin 10 ani privind dezvoltarea unor reţele inteligente, care se axează pe mai multe concepte generale, astfel încât să satisfacă interesul tuturor actorilor implicaţi: companii de electricitate, consumatori, producători, entităţi de protecţie a mediului etc. Pentru a deveni inteligentă, reţeaua electrică trebuie să includă şi sisteme de management al energiei. Platforma de control a reţelei electrice inteligente trebuie să permită operatorului reţelei să întreprindă acţiuni de echilibrare a puterilor, eficiente din punct de vedere economic, utilizând sistemele de stocare pe perioadele de vârf ale curbei de sarcină. Eficienţa economică a acestor acţiuni se bazează pe calcule de optimizare a utilizării surselor de producţie şi pe controlul voluntar al sarcinii, în acelaşi timp cu un management corespunzător al congestiilor [5]. În viziunea EPRI reţelele electrice inteligente sunt constituite din două infrastructuri integrate: infrastructura pentru transferul energiei electrice (reţeaua electrică) şi infrastructura de transfer a informaţiilor (fig. 3) [5].

infrastructura de transfer a informa ţ iilor (fig. 3) [5]. Fig. 3. Dezvoltarea sistemelor inteligente. Arhitectura

Fig. 3. Dezvoltarea sistemelor inteligente.

Arhitectura de management industrială utilizează agenţi inteligenţi pentru interacţiunile manageriale, agenţii furnizând managerului informaţii de tip alerte sau mărimi electrice măsurate. În urma interacţiunii manageriale, managerul întreprinde acţiuni decizionale la nivel de element

Retele Electrice Inteligente - Conf.dr.ing. Lucian Toma

Reţele Electrice Inteligente

7

al reţelei sau per ansamblul reţelei. Funcţiile manageriale industriale acţionează asupra următoarelor elemente:

reţele informaţionale, precum router, switch, hub şi conexiuni comunicaţionale;

resurse de calcul, precum sistemele de automatizare din staţiile de transformare, servere de date sau servere pentru platformele de tranzacţionare ale pieţelor de energie electrică;

servicii software, precum SCADA, EMS sau componente GIS, precum şi sisteme de management al bazelor de date;

servicii şi funcţii de business, precum servere de management al tarifării, securităţii sau politicii operaţionale;

sisteme de stocare. Organizaţia Internaţională pentru Standardizare (ISO) a definit următoarele funcţii de management: managementul defectelor, managementul topologiei, managementul funcţional, managementul securităţii şi managementul contabil.

1.5. Conceptul de „sisteme electroenergetice perfecte”

Pe aceeaşi filosofie a reţelelor electrice inteligente, Galvin Electricity

a lansat în SUA ideea de “sisteme electroenergetice perfecte” [2]. În

viziunea lui Bob Galvin “sistemele electroenergetice perfecte vor asigura disponibilitatea absolută şi universală a energiei în ceea ce priveşte cantitatea şi calitatea necesară pentru satisfacerea cerinţelor fiecărui consumator”. Ideea dezvoltării sistemelor electroenergetice perfecte are la bază creşterea independenţei, flexibilităţii şi inteligenţei pentru optimizarea utilizării energiei printr-un management la nivel local. În viziunea Galvin Electricity, calea dezvoltării către configuraţii perfecte ale sistemelor electroenergetice porneşte de la structuri de mici dimensiuni şi merge către integrarea globală. Se definesc astfel următoarele niveluri de integrare (fig.

4):

 Sistemul de integrare la nivel de dispozitiv. Acesta este primul nivel de integrare şi se referă la portabilitatea dispozitivelor sau aparatelor electrice beneficiind de tehnologiile nano şi bio, de senzori şi materiale avansate. Aceste dispozitive înglobează micro-stocare şi micro-generare locală, fiind vorba de tehnologia modernă digitală. Importanţa portabilităţii constă în faptul că aceasta oferă omului o flexibilitate mai mare în mişcare.  Sistemul integrat la nivel de clădire (localizat). Sistemul abordat

la nivel de clădire este următorul nivel de integrare după cel portabil şi se

referă la infrastructura de distribuţie a unei clădiri comerciale, unui campus,

unui cartier rezidenţial, respectiv o întreprindere. Acest nivel de integrare

Retele Electrice Inteligente - Conf.dr.ing. Lucian Toma

8

Reţele Electrice Inteligente

prezintă avantajul că disponibilitatea energiei poate fi optimizată prin folosirea unei game variate de surse de producţie şi, de asemenea, permite crearea unei infrastructuri multi-generare (energie electrică, energie termică şi aer răcire). Sistemul de management al energiei, prin optimizarea surselor de producţie, aduce beneficii majore în ceea ce priveşte utilizarea surselor de energie regenerabilă. Însă, integrarea mai multor surse de energie diferite necesită implementarea de senzori performanţi şi ieftini care să furnizeze informaţii privind starea reţelei şi cerinţe de producţie şi consum, dar şi sisteme de comunicaţii.  Sistemele distribuite. Sistemele electroenergetice distribuite se axează pe interconectarea de diferite sisteme localizate astfel încât să se beneficieze de avantajele disponibilităţii mai crescute a surselor de producţie şi stocare. Acest concept a fost dezvoltat în ultima perioadă prin aşa-numitele microreţele. Pe de altă parte, la acest nivel se dezvoltă conceptul de generare distribuită în cadrul căreia microturbinele şi pilele cu combustibili sunt candidaţii ideali pentru cogenerare, iar sistemele de stocare asigură flexibilitate ridicată pentru utilizarea surselor de energie regenerabilă la niveluri de putere mai mari. Marele dezavantaj ar putea fi costul ridicat al sistemelor de stocare.  Sistemul integrat global. Acesta este ultimul nivel de integrare şi este asemănător sistemului clasic interconectat pe arii extinse.

te s Si m S i e s te i S i st n e
te
s
Si
m
S
i
e
s
te
i
S
i
st
n
e
m
Sisteme
portabile
m
e
e
te
in
d
t
i
e
s
gr
g
a
tr
r
te
i
a
b
gl
t
u
o
e
i
ba
l
t
l
o
e
c
a
l

Fig. 4. Abordarea sistemelor electroenergetice pe niveluri [2].

1.6. Strategia privind implementarea reţelelor electrice europene ale viitorului

În cadrul Platformei Tehnologice SmartGrids a fost stabilit un plan strategic formulat ca viziune asupra parcursului evolutiv al reţelelor

Retele Electrice Inteligente - Conf.dr.ing. Lucian Toma

Reţele Electrice Inteligente

9

electrice actuale spre reţele electrice inteligente, care să permită atingerea obiectivelor stabilite de Comisia Europeană pentru perioada 2008-2050 privind securitatea energetică şi sustenabilitatea. Acest plan strategic este formulat sub forma a două arii de parcurs, una centrată pe reţeaua electrică şi una centrată pe utilizatorii reţelei [4].

1.6.1. Abordarea centrată pe reţeaua electrică

Optimizarea funcţionării reţelei electrice

Pentru a se adapta noilor cerinţe privind creşterea consumului de energie electrică şi dezvoltarea pieţei de energie electrică, ce se dovedesc a fi adevărate provocări pentru condiţiile sale de funcţionare, reţelele electrice trebuie să devină mai “active” şi mai “inteligente” prin:

 dezvoltarea sistemelor de monitorizare şi control pe arii extinse de tip WAMS (wide area monitoring systems) şi WACS (wide area control systems) combinate cu reglajul în buclă închisă al compensatoarelor statice de putere reactivă, pentru maximizarea capacităţii disponibile de transfer şi reducerea probabilităţii de apariţie a unor perturbaţii;  controlul circulaţiei de puteri sau a tensiunilor, în timp real, prin intermediul unor dispozitive avansate de tip FACTS, bazate pe electronica de putere;  evaluarea securităţii sistemelor electroenergetice în timp real;  implementarea unor estimatoare de stare distribuite în cadrul sistemelor electroenergetice de mari dimensiuni;  realizarea de software performant pentru evaluarea condiţiilor de funcţionare ale reţelei, atât în regim permanent cât şi din punct de vedere al stabilităţii, dar şi în prezenţa generării distribuite şi a consumatorilor activi;  realizarea de simulatoare pentru analiza funcţionării sistemelor electroenergetice, atât în regim permanent cât şi în regim dinamic, inclusiv prin includerea unor modele pentru sursele de energie regenerabilă şi dispozitivele neliniare;  stabilirea unor strategii eficiente pentru restaurarea funcţionării, respectiv planuri de apărare împotriva producerii unor avarii;  mecanisme eficiente, atât din punct de vedere tehnic cât şi economic, de echilibrare în timp real a puterilor active;  pentru menţinerea la un nivelul ridicat de pregătire al resursei umane, se impune pregătirea continuă a operatorilor de sistem

Retele Electrice Inteligente - Conf.dr.ing. Lucian Toma

10

Reţele Electrice Inteligente

folosind şi simulatoare de antrenare care să modeleze cât mai fidel sistemele reale.

Optimizarea infrastructurii

Datorită opoziţiei publice, construirea de noi infrastructuri va fi limitată, în timp ce înlocuirea vechii infrastructuri va trebui să fie inovată pentru a optimiza capacitatea disponibilă de transfer. În acest sens se au în vedere următoarele aspecte:

 extinderea reţelei europene, în special a celor de transport, cu noi infrastructuri este condiţionată de reducerea duratei de obţinere a autorizaţiei de construire;  întărirea liniilor de transport existente;  managementul noilor active şi metode de planificare a reţelelor de transport şi distribuţie bazate pe analize de scenarii şi risc;  disponibilitatea de date fiabile şi consistente – achiziţionate şi actualizate periodic – pentru managementul şi planificarea activelor.

Integrarea surselor de energie regenerabilă la scară largă

În condiţiile încălzirii globale şi a ritmului de creştere a preţului petrolului (de peste 6 ori în numai 20 de ani), este necesar să se descopere şi să se sprijine sursele alternative de producere a energiei electrice, pe de o parte pentru protejarea mediului înconjurător, iar pe de altă parte pentru creşterea independenţei energetice. În acest sens, strategia Europeană pentru crearea reţelelor electrice ale viitorului SmartGrids include obiective conexe, adică:

 adaptarea reţelelor electrice de transport şi distribuţie, pentru a permite integrarea surselor de energie regenerabilă precum şi a cogenerării;  dezvoltarea unor metode şi produse software performante pentru prognoza vântului, respectiv a puterii active generate de sursele eoliene;

să

de

faciliteze creşterea penetrabilităţii generării distribuite şi a

 dezvoltarea

de

strategii

management

al

energiei

care

dispozitivelor de stocare;

 adoptarea

introducerea surselor de energie regenerabilă.

Tehnologia informaţională şi de telecomunicaţii

unor

mecanisme

de

piaţă

care

să

încurajeze

Retele Electrice Inteligente - Conf.dr.ing. Lucian Toma

Reţele Electrice Inteligente

11

Având în vedere că sistemele de comunicaţii constituie un element cheie al progresului tehnologic al reţelelor electrice, se impune dezvoltarea unor obiective precum:

 tehnologii şi standarde de realizare a interfeţei cu utilizatorii reţelei, care să permită consumatorilor să devină “activi” pentru participarea la piaţa de energie electrică, să faciliteze integrarea centralelor virtuale etc.;  protocoale de comunicaţie pentru toate nivelurile relaţionale;





sisteme şi medii de transfer de informaţii, obiectiv esenţial pentru sincronizarea acţiunilor întreprinse în cadrul reţelei electrice; sisteme de automatizări în reţelele de distribuţie şi sisteme de măsurare şi citire de la distanţă.

sisteme de automatiz ă ri în re ţ elele de distribu ţ ie ş i sisteme

1.6.2. Abordarea centrată pe utilizatorii reţelei electrice

Reţelele electrice de distribuţie active

Această abordare presupune activarea unor funcţionalităţi şi a unei game de servicii orientate pe utilizator în reţelele electrice de distribuţie în ceea ce priveşte conectarea la reţea, accesul şi managementul, unde utilizatorii sunt direct “vizibili” de către reţea, iar reţeaua, în schimb, “vede” şi “simte” utilizatorii. Deşi conceptul de SmartGrids se referă atât la reţelele de transport cât şi la cele de distribuţie, se constată o atenţie sporită asupra celor de distribuţie deoarece punctele ţintă sunt utilizatorii mici, atât producători cât şi consumatori. Pe lângă faptul că reţelele de distribuţie actuale necesită un control şi management îmbunătăţit pentru a face faţă generării distribuite, cerinţelor privind calitatea energiei electrice etc., pentru viitor se anticipează creşterea masivă a producţiei în surse dispersate (îndepărtate de consumatori) şi surse distribuite (apropiate de consumatori), cu asigurarea serviciilor de sistem şi din reţelele de distribuţie. În aceste condiţii, vor deveni indispensabile tehnologiile şi caracteristicile unei reţele active care să permită dezvoltarea şi controlul generării dispersate şi a răspunsului sarcinii la nivel industrial şi rezidenţial, cu o implicare activă a consumatorilor. Din această perspectivă se evidenţiază următoarele elemente cheie:

 focalizarea, pe monitorizarea reţelei în general, iar în particular pe managementul alarmelor şi defectelor, acţiunilor preventive şi corective şi aplicaţii inteligente cum ar fi cele suport de decizie pentru operatorii de sistem;  implementarea unui nou “nivel de control delegat”, pentru controlul reţelei electrice, care să permită operatorilor de sistem

Retele Electrice Inteligente - Conf.dr.ing. Lucian Toma

12

Reţele Electrice Inteligente

să facă faţă complexităţii crescute a managementului reţelei în prezenţa generării dispersate şi distribuite; în cadrul “nivelului de control delegat” o atenţie specială trebuie acordată monitorizării reţelei în contextul primului obiectiv privind optimizarea funcţionării şi utilizării reţelei electrice; nivelul de control delegat se va utiliza pentru:

– dispecerizarea şi managementul local al generării distribuite în combinaţie cu răspunsul sarcinii, adică suport pentru centralele virtuale;

– implementarea unor funcţii de control activ (de ex.:

reconfigurarea reţelei electrice asistată de la distanţă, managementul defectelor, proceduri de auto-restaurare etc.) prin care să se asigure securitatea funcţionării şi calitatea energiei electrice;

– adaptarea noilor funcţii implementate prin măsurări on-line, în condiţiile unor restricţii tehnice şi de piaţă şi evenimente prevăzute/neprevăzute;

– integrarea efectivă a sistemelor de stocare şi sistemelor de răspuns al sarcinii;  funcţiile reţelei de distribuţie active trebuie să includă produse software noi / soluţii bazate pe optimizarea dinamică şi multi- obiectiv şi modelarea integrată a incertitudinilor pentru planificare / planificarea funcţională:

– produse software pentru optimizarea dimensionării, amplasării şi configurării unor microreţele în cadrul reţelelor de distribuţie;

– produse software pentru reconfigurarea optimală şi restaurarea serviciului de furnizare în reţelele de distribuţie active;  transportul va avea un impact major asupra cerinţelor reţelelor inteligente, în special la nivel rezidenţial şi industrial. Pentru a permite utilizarea vehiculelor de transport electrice şi hibride ale viitorului, structura noii reţele va facilita includerea unor instalaţii mobile de generare şi consum.

Piaţa de energie electrică şi eficienţa energetică

În ceea ce îi priveşte pe utilizatorii reţelei, beneficiile obţinute prin utilizarea energiei electrice trebuie să fie maximizate, necesitând deci optimizarea costurilor. Se pot defini astfel următoarele obiective:

 crearea de noi participanţi la piaţa de energie electrică, prin aplicarea conceptelor de microreţea şi centrală virtuală pentru favorizarea creşterii eficienţei energetice, îmbunătăţirii

Retele Electrice Inteligente - Conf.dr.ing. Lucian Toma

Reţele Electrice Inteligente

13

managementului consumului la vârful de sarcină, utilizarea mai eficientă a reţelei de distribuţie; aceste obiective sporesc activitatea la nivelul centrelor locale de control (dispeceratelor) ale reţelelor de distribuţie;  crearea “consumatorilor activi”, prin echiparea celor clasici, disponibili să reducă consumul la cererea operatorului de distribuţie, cu sisteme de management al sarcinii şi sisteme de măsurare cu citire de la distanţă;  implementarea unor mecanisme de piaţă transparente şi flexibile, care să conducă la utilizarea eficientă a surselor de producţie şi la reducerea preţului energiei electrice.

Bibliografie

[1] www.smartgrids.eu [2] www.galvinelectricity.org [3] Comisia Europeană Vision and Strategy for Europe’s Electricity Networks of the Future, Platforma Tehnologică Europeană SmartGrids,

2006.

[4] Comisia Europeană Strategic Deployment Document for Europe’s Electricity Networks of the Future, Platforma Tehnologică Europeană SmartGrids, 2008. [5] EPRI – The Integrated Energy and Communication Systems Architecture, Vol. IV, Technical Analysis, Electric Power Research Institute, 2004.

Retele Electrice Inteligente - Conf.dr.ing. Lucian Toma

Capitolul 2 Conceptul de microreţea

2.1. Introducere

Ce este o microretea?

O microreţea este un sistem electroenergetic de dimensiuni mici ce include una sau mai multe grupuri de generare distribuită care pot funcţiona independent de sistemul electroenergetic naţional sau conectat cu acesta. În mod clasic, energia electrică este transferată dinspre reţeaua de transport spre reţeaua de distribuţie, astfel că se produc pierderi de putere pe lanţul de elemente de reţea, respectiv printr-un număr mare de linii (exprimat în km) şi transformatoare. Dezvoltarea surselor de putere mică, funcţionând fie pe combustibil convenţional, fie folosind resurse regenerabile, a permis creşterea numărului de generatoare prezente în reţeaua de distribuţie. Existenţa unor surse de energie electrică într-o zonă de reţea de distribuţie a condus la ideea de arhitectură de microreţea. De ce se utilizează o microreţea?  Costul energiei se poate micşora (comparativ cu energie primită din sistemul electroenergetic principal)  Fiabilitatea si calitatea energiei se pot îmbunătăţi  Poate creşte eficienţa şi se reduc emisiile de noxe  Poate fi singura opţiune daca infrastructura de transport nouă sau modernizată nu poate fi dezvoltată într-un timp sau cu un cost eficace

Scurt istoric

 În perioada de început a dezvoltării sistemelor electroenergetice, în perioada 1880-1910, acestea aveau o structură “simplă” de microreţea, adică o singură centrală electrică alimenta o zonă de consum  Ulterior, ideea de funcţionare izolată, sub forma unei microreţele, a început să dispară în perioada 1910-1950 prin politica de interconectare a reţelelor electrice, datorită avantajelor pe care acestea le prezintă

Retele Electrice Inteligente - Conf.dr.ing. Lucian Toma

Reţele Electrice Inteligente

15

 În prezent, ideea de microreţea a început să prezinte un nou sens ca urmare a dezvoltării de noi tehnologii, existenţa restricţiilor privind construirea de noi elemente în reţelele de transport şi distribuţie, aspectelor legate de mediu, cerinţelor legate de fiabilitate etc. Societatea modernă se bazează pe un sistem de furnizare a energiei electrice de inalta fiabilitate. Problemele actuale privind disponibilitatea energiei primare, imbatranirea infrastructurii de transport si distributie a retelelor electrice, necesitatea de a instala surse noi de producţie (cum ar fi sursele regenerabile) si vanzarea energiei electrice prin pietele angro constituie o provocare pentru operatorii de sistem in ceea ce priveste securitatea, siguranta si calitatea. De aceea sunt necesare investitii importante pentru dezvoltarea si modernizarea infrastructurii electrice, iar cel mai eficient mod pentru a raspunde cererintelor sociale va fi incorporarea de solutii inovatoare, tehnologii si arhitecturi de retele. Viitoarele retele electrice vor trebui sa se adaptaze la schimbarile tehnologice sa raspunda valorilor societatii privind mediul inconjurator si aspectul comercial. Astfel, securitatea sistemului, siguranta, mediul inconjurator, calitatea energiei electrice, costul furnizarii si eficienta energetica sunt evaluate intr-o maniera noua, ca raspuns la schimbarea cerintelor de pe piata. Tehnologia trebuie sa demonstreze siguranta, rezistenta si eficienta. La nivelul distributiei, noile cerinte pentru dezvoltare sunt:

Retelele de distributie trebuie sa prezinte accesibilitate pentru producerea distribuita (GD) si sursele de energie regenerabile (SRE), care pot fi auto-dispecerizate sau dispecerizate prin intermediul unui dispecer local

Retele de distributie care permit managementul consumului local si care interactioneaza cu utilizatorii finali prin sisteme de contorizare inteligente

Retelele de distributie incep sa se transforme din retele pasive in retele active in sensul in care luarea unei decizii si controlul sunt distribuite, iar puterea circula bidirectional. Acest tip de retele cu participarea generarii distribuite, a surselor de energie regenerabile si a dispozitivelor de stocare, ofera solutii pentru noi tipuri de echipamente si servicii, fiecare din acestea fiind necesar sa respecte standardele si protocoalele comune. Functia unei retele de distributie active este sa interconecteze in mod eficient sursele de putere si consumatorii, permitandule ambelor parti sa decida care este cel mai bun mod de functionare in timp real. Determinarea circulatiei de puteri,

Retele Electrice Inteligente - Conf.dr.ing. Lucian Toma

16

Reţele Electrice Inteligente

controlul tensiunii si sistelele de protectii necesita tehnologiilor de cost competitiv si sisteme de comunicare noi, care incorporeaza tehnologii comunicationale si informatice. Crearea retelelor de distributie active vor permite in mod radical dezvoltarea de noi concept. Probabil ca cel mai promitator concept este acela de “microretele”. Microretelele cuprind sisteme de distributie de joasa tensiune (LV) cu surse distribuite de energie (DERs) cum ar fi microturbinele, pile cu combustibil, celule fotoelectrice, etc, precum si dispositive de stocare (sisteme inertial, baterii cu condensatoare de dimensiuni mari, baterii se stocare de dimensiuni mici etc.), respective consumatori controlabili, oferind posibilitati de control considerabile in ceea ce priveste functionarea retelei electrice. Aceste sisteme sunt conectate la reteaua de distributie de medie tensiune, dar pot, de asemenea, functiona izolat de reteaua principala in cazul unor defecte in retea. Din punctul de vedere al consumatorilor, microretelele asigura atat energie termica cat si energie electrica, iar in plus imbunatatesc siguranta in functionare la nivel local, reduc emisiile de noxe, imbunatatesc calitatea energie prin controlul tensiunii si reducerea golurilor de tensiune, si pot oferi costuri reduse pentru furnizarea energiei electrice sau temice. Din punctul de vedere al reţelelor, o microreţea poate fi privită ca o entitate controlabilă în cadrul sistemului energetic care poate sa funcţioneze ca o mica sursa de putere sau ca servicii auxiliare sprijinind reţeaua principală. Potenţialul economic cheie al aplicaţiilor GD la premisele de client constă în oportunitatea de utilizare locală a căldurii evacuate de la conversia combustibilului primar in electricitate. În ultimii ani au existat progrese remarcabile privind dezvoltarea de aplicaţii de cogenerare de mică putere. Aceste sisteme se aşteaptă se joace un rol important în microreîelele din tările nordice. Pe de alta parte, sistemele PV se anticipează ca se vor dezvolta semnificativ în ţările cu climat însorit. Aplicaţii de micro- cogenerare şi PV au un potenţial de creştere a eficientei totale a utilizării surselor de energie primară şi în consecinţa, reduce substanţial emisiilor de carbon şi noxe, constituind un alt beneficiu important în eforturile omenirii de a combate schimbarea climatică. Din punctul de vedere al reţelei electrice, aplicaţiile GD pot reduce necesitatea de noi investiţii în reţelele electrice de distribuţie şi de transport. Generatoarele Distribuite amplasate în apropierea consumatorilor vor decongestiona căile de alimentare şi vor conduce la: reducerea pierderilor de putere şi posibilitatea de rezervare a unor elemente din reţelele principale. Microreţelele pot, de asemenea, să asigure servicii de sistem în cazul unor probleme ce apar în reţeaua electrică principală.

Retele Electrice Inteligente - Conf.dr.ing. Lucian Toma

Reţele Electrice Inteligente

17

În consecinţă, microreţelele sunt subiectul unei cercetări intense şi activităţi de propagare în America, Japonia, Europa, Canada pentru a furniza solutiile eficiente si a demonstra conceptele de functionare ale microretelelor.

Caracteristici ale unei microreţele

Valoare de vârf a consumului de energie electrică: 1 kW - 100 MW Consum de energie termică: 0.5 MJ/h - 1000 MJ/hr Numărul de consumatori alimentaţi: 1 - 50.000 Tipul consumatorilor: rezidenţial, comercial sau industrial Întinderea geografică: de la o casă până la 10 kmp Funcţionarea mixtă: microreţeaua poate fi configurată pentru a comuta între funcţionarea “izolatăşi “ne-izolată” în funcţie de starea reţelei publice Funcţionarea izolată: microreţeaua funcţionează independent de reţeaua publică Nivelul tensiunii: JT sau MT, AC sau DC Arhitectura: radială or buclată cu una sau mai multe generatoare

radial ă or buclat ă cu una sau mai multe generatoare Figura 1. Func ţ iile

Figura 1. Funcţiile unei microreţele.

Pe lângă infrastructura clasică a unei reţele electrice, ce cuprinde linii, transformatoare, sisteme de protecţii şi automatizări, o microreţea include consumatori inteligenţi, generatoare distribuite, sisteme de detectare a defectelor avansate, echipamente de comutaţie inteligente, o infrastructură de măsurare avansată, căli de alimentare de rezervă, precum şi un sistem de

Retele Electrice Inteligente - Conf.dr.ing. Lucian Toma

18

Reţele Electrice Inteligente

monitorizare şi control ce cuprinde produse informatice şi cu ajutorul cărora se pot îndeplini următoarele obiective:

Insularizarea microreţelei în cazul producerii unui blackout în SEN; Optimizarea costului energiei electrice, comparativ cu un cel obţinut pe piaţa de energie electrică, folosind resursele proprii, atât generatoarele electrice şi sursele de stocare, precum şi consumatorii activi; Îmbunătăţirea fiabilităţii şi calităţii energiei electrice prin posibilitatea de reconfigurare a reţelei electrice; Creştere eficienţei şi reducerea emisiilor de substanţe poluante prin integrarea surselor regenerabile de energie, precum panourile fotovoltaice, micro-hidrocentralele, turbinele eoliene;

O microreţea se poate dezvolta în cadrul unei reţele electrice de

distribuţie (RED), de medie tensiune sau de joasă tensiune.

MT MT RED RED Echipament de comutaţie Monitorizare Consumator şi control Generator
MT
MT
RED
RED
Echipament
de comutaţie
Monitorizare
Consumator
şi control
Generator

Figura 2. Reprezentarea de bază a unei microreţele într-o reţea de distribuţie.

În cazul zonelor izolate, microreţelele pot constitui singura opţiune

d.p.d.v. tehnic sau economic. În plus, alimentarea cu energie electrică la tensiune continuă poate reprezenta o soluţie mult mai eficientă decât alimentarea la tensiune alternativă. O atenţie deosebită trebuie acordată tensiunii continue şi electronicii de putere pentru conectarea la reţeaua electrică a unor surse care produc energie electrică la tensiune continuă (CC).

Retele Electrice Inteligente - Conf.dr.ing. Lucian Toma

Reţele Electrice Inteligente

19

Choper CC-CC Panouri PV Pila cu Consumatori CC Redresoare active combustibil Invertor Micro- Comutatie statica
Choper CC-CC
Panouri PV
Pila cu
Consumatori CC
Redresoare active
combustibil
Invertor
Micro-
Comutatie statica
CC-CA
turbina
Generator
eolian
Sisteme de
stocare în baterii
Consumatori CA
Sisteme de
stocare inertiale
Invertor bidirectional
Sisteme de
stocare
Generare distribuita
avansate

Figura 3. Conectarea la reţeaua electrică a surselor de energie electrică.

2.2. Arhitectura Microretelelor

O microreţea poate cuprinde o parte din sistemele de distribuţie de MT şi JT şi consumatori agregaţi deserviţi de unul sau mai multe unităţi de GD. Din punct de vedere al operaţional, o microreţea poate funcţiona interconectat cu sistemul electroenergetic pincipal prin intermediul unui punct comun de conectare (PCC), având astfel posibilitatea de a se izola în cazul unor defecte ce apar în reţeaua electrică de distribuţie sau transport.

unor defecte ce apar în re ţ eaua electric ă de distribu ţ ie sau transport.

Figura 4. Ilustrarea microreţelelor.

Retele Electrice Inteligente - Conf.dr.ing. Lucian Toma

20

Reţele Electrice Inteligente

În timp ce este fizic conectată la reteaua principală, modul de operare şi control al microreţelei poate să se schimbe de la mod dependent de reţeaua principală la mod independent de reţeaua principală, în funcţie de puterea interschimbată între microreţea şi reţeaua electrică principală. În figura 4 se prezintă sugestiv 3 tipuri de microreţele şi anume:

microreţea de distribuţie / industrială (care aparţine unei companii de distribuţie), microreţea zonală cu utilitate singulară / multifuncţională de tip industrial sau comercial şi microreţeaua locală destinată sectorului rezidenţial sau clădirilor mici.

Microreţele de distribuţie

Accesul la microreţele poate facilita pe scara larga utilizarea SRE şi/sau încorpora sisteme de cogenerare (CHP) în reteaua de distribuţie, amortizând în acelaşi timp fluctuatiilor de energie ale reţelei principale. Microretelele pot fi formate dintr-o parte sau de către toţi fiderii care pleacă dintr-o staţie de distribuţie care este condusa de un operator de distribuţie. Utilizarea unui număr mare de generatoare distribuite localizate aproape de centrele de consum, o microreţea industrială poate asigura echilibrul local între puterile active generate şi consumate, respectiv pot contribui la evitarea unur congestii pe firerii de medie tensiune. La nivelul companiei de distribuţie ce are în proprietate microreţeaua, turbine hidro de putere mică, celulele fotoelectrice, grupurile eoliene şi sistemele de biomasa sunt câteva din sursele de energie alternativă care pot fi utilizate cu emisii reduse de noxe. O microretea de utilitate publică poate sa fie deconectata de la reteaua principală în timpul perioadelor programate de intreţinere a fiderilor de înaltă tensiune şi staţiilor într-un mod controlat. Izolarea planificată a microreţelei limitează durata întreruperilor în alimentarea consumatorilor. O microretea de utilitate publică poate să ofere ăi servicii de sistem cum ar fi furnizarea de energie reactivă şi cresterea calităţii energiei electrice. De asemenea, cateva tehnologii GD pot asigura putere reactivă dispecerizabilă care sa compenseze puterea reactivă a sarcinii locale şi să mentină nivelul de tensiune. Folosirea sursele în cogenerare (CHP), microreţeaua de utilitate publică poate să ofere energie termică din procesul de producere al energiei electrice sub formă de caldură sau apă fierbinte (sau abur) pentru uz caznic. Conceptul de CHP în cadrul microreţelei este aplicat prin amplasarea optima a surselor CHP acolo unde echipamentele termice/electrice cresc complet eficienţa instalatiei şi reduc consumul de combustibil.

Retele Electrice Inteligente - Conf.dr.ing. Lucian Toma

Reţele Electrice Inteligente

21

Microreţele zonale - industriale si comerciale

Consumatorii comerciali şi industriali de energie electrică sunt definiţi prin clase de importanţă, care se refetă la gradul de calitate al energiei electrice. Un consumator critic poate să nu tolereze întreruperile în alimentarea cu energie electrică. O microretea poate fi folosita cu usurinta pentru a aimenta mai mai multe tipuri de consumatori industriali sau comerciali, de ex: campus universitar, centru commercial, instalatii industriale etc. Strategiile de management avansat al sarcinii din cadrul microretelelor constau intr-un control distribuit si automat care sa previna intreruperile neplanificate si deci sa contribuie la imbunatatirea calitatii energiei electice prin cresterea independentei microretelei de reteaua electrica principala. Utilizarea conceptului de microretea, cu un nivel distinct de fiabilitate si calitate a energiei electrice poate fi definit pe baza unui clasificari a consumatorilor si diferentierea serviciilor pentru utilizatori multipli. Clasificarea consumatorilor si controlul acestora in cadrul unei microretele poate, de asemenea, contribui la aplatisarea curbei de sarcina fie in mod izolat fie in mode conectat la retea. O microretea comerciala sau industriala se poate insulariza atunci cand calitatea energiei electrice din reteaua principala nu satisface cerintele impuse si poate afecta inclusiv calitatea energiei electrice asigurate de microretea. Functionarea independenta fata de reteaua principala aunei microretele comerciala/industriala poate fi planificata, de ex., la varf de sarcina cand pretul energiei electrice absorbite din reteaua principala este ridicat. O microretea, poate, de asemenea, alimenta un consumator rezidential mic, adica un grup de case orasenesti. Microreteaua rezidentiala asigura un sistem de furniyare a energiei electrice convenabila si eficient care este particularizat in functie cerintele consumatorilor si generatoarelor distribuite utilizate. Generaţia de panouri solare si microturbine in cogenerare constituie surse distribuite atractive pentru aplicatiile rezidentiale si cladirile comerciale. Sursele PV pot fi incorporate in structura cladirii. Proprietarii clădirii pot beneficia de buna corelare intre varful curbei de sarcina si intensitatea soarelui pentru producerea de energie solara. Modulele la scara redusa de microturbine ofera surse de cogenerare controlabile si eficiente, de energie electrica si caldura, cu zgomot mic care pot fi instalate individual in apartamente sau birouri acolo unde consumul de energie electrica se realizeaza la o eficienta ridicata. Bazandu-ne pe accesul la microretea, consumul de energie termica si electrica total al retelelor locale este controlat prin putere adecvata si strategii de management - cu rol de a

Retele Electrice Inteligente - Conf.dr.ing. Lucian Toma

22

Reţele Electrice Inteligente

personaliza pretul energiei si de a limita impactul fluctuatiilor de energie ale surselor intermitente si schimbariile bruste ale consumului in retea.

Microretele locale

Electrificarea comunitatilor retrase si a zonelor neintegrate in tarile dezvoltate si insule geografice este o mare prioritate pentru companiile de utilitati din toata lumea. Cateva tari au cercetat adoptarea unui concept de producere de energie descentralizata , in general, in particular - microretea, pentru furnizarea de energie in zone izolate. Cererile de energie ale zonelor neintegrate pot fi satisfacute prin instalarea regenerabilelor si alternativelor DER pentru a forma retele izolate si microretele autonome care furnizeaza energie electrica si eventual caldura sau apa calda clientilor locali sau comerciali. In functie de caracteristicile geografice ale unei zone retrase si disponibilitatea resurselor de diverse tipuri cum ar fi: microturbine, mori de vant, celule fotovoltaice si turbine pe gaz cu emisii mici, pot fi folosite. O deosebire majora in modelul microretelelor departate este aceea ca producerea trebuie sa fie dimensionata pentru a servi intregii sarcini cu un nivel adecvat al capacitatii de rezerva . In plus, dispersarea incarcarii si marile diferente intre incarcarea minima si maxima a microretelei fac din tehnologia selectiei, a marimii a DER un lucru competitiv. Urmatoarele metode sunt sugerate pentru a realiza balantul de energie pe termen scurt sau pe termen lung a microretelelor retrase menite sa invinga fluctuatiile de putere introduse de producerea intermitenta si sarcinii variabile:

Participare avansata a puterii si angajamentul unitatilor printr-un set de mai multe surse de generare pentru a selecta combinatia potrivita a DER in fuctie de variatia sarcinii.

Utilizarea marimii optime a unitatilor de energie

Control avansat al sarcinii

Moduri de funcţionare a microreţelelor

a) Modul Conectat la reţeaua electrică publică.

Acest mod de funcţionare este un mod normal deoarece, pentru asigurarea unor parametrii electrici în conformitate cu cerinţele de calitate a energiei electrice, este necesară funcţionarea interconectată. Din punct de vedere al frecvenţei, aceasta poate fi menţinută foarte aproape de valoarea nominală de 50 Hz doar în condiţiile funcţionării interconectate. Funcţionarea interconectată asigură condiţiile necesare accesului la cele mai ieftine surse de energie electrică. Consumatorii din microreţea pot

Retele Electrice Inteligente - Conf.dr.ing. Lucian Toma

Reţele Electrice Inteligente

23

să opteze pentru a folosi sursele de energie electrică din cadrul microreţelei sau pentru a cumpăra energie electrică din reţeaua publică. b) Modul Izolat, cu funcţionare independentă de reţeaua electrică publică. În cazul în care în reţeaua publică se produce un incident care conduce la întreruperea alimentării cu energie electrică, microreţeaua trebuie să fie capabilă să asigure alimentarea de rezervă a principalilor consumatori de energie electrică localizaţi în cadrul microreţelei. Funcţionarea corespunzătoare în acest condiţii presupune existenţa unui dispecer local dar şi a unor sisteme de reglaj pentru funcţionarea insularizată.

2.3. Exemple de microreţele

Una dintre cele mai cunoscute centre pilot de microreţea este reţeaua internă de la Illinois Institute of Technology (IIT), Chicago-SUA. Pentru acest proiect IIT a beneficiat de un grant în valoare de 7 mil $ în 2005 de la DoE; alte 5 mil $ au fost asigurate din fonduri proprii si de la companii private.

Proiectul s-a bazat pe 3 componente: fiabilitate (grad ridicat de continuitate în alimentarea cu energie electrică a consumatorilor), producţie proprie (utlizarea surselor proprii din IIT şi integrarea de noi surse regenerabile) şi reducerea consumului de energie electrică.

ş i reducerea consumului de energie electric ă . Figura 5. Scheme monofilar ă a microre

Figura 5. Scheme monofilară a microreţelei de la IIT.

Retele Electrice Inteligente - Conf.dr.ing. Lucian Toma

24

Reţele Electrice Inteligente

următoarele

modificări:

 Transformatoarele au fost înlocuite acolo unde a fost necesar (vechime, capacitate depăşită)  S-au instalat noi cabluri pentru a creşte flexibilitatea reţelei  Această reţea se bazează pe o “coloana vertebrală” inteligentă, de detectare şi remediere funcţionării, care colectează mii de date, le analizează, stabileşte potenţialul impact şi ia deciziile de adaptare a funcţionării sistemului astfel încât consecinţele să fie minimizate. Există un controller inteligent care monitorizează şi evaluează parametrii critici în scopul stabilirii stării de funcţionare a sistemului. Atunci când este cazul, acest controler poate interveni asupra reţelei astfel încât această să funcţioneze la parametrii încadraţi în limitele predefinite. Monitorizarea şi comunicaţiile se bazează pe senzori ieftini şi module, care transmit informaţia fie wireless fie prin reţea standard de tip internet bazată pe IP, inclusiv:

– Aparate de măsură avansate care măsoară, în fiecare clădire, tensiunea, frecvenţa, curentul, puterea reactivă, consumul de putere şi nivelul armonic

– Semnale de la controlerul central pentru dispecerizarea producţiei pa baza preţului energiei electrice şi al gazelor naturale primit de la PJM (operatorul de sistem)

– Informaţii privind nivelul de producţie locală şi stocare precum şi starea combustibilului. Atunci când apare o defecţiune într-o secţiune de cablu sau comutator, structura reţelei permite evaluarea rapidă a condiţiilor de defect şi acţionarea, în mai puţin de 1/4 cicluri, simultană în sensul izolării defectului şi conectarea circuitului de rezervă, fără a întrerupe alimentarea cu energie electrică. Această structură foloseşte întreruptoare de eliminare a defectului de tip S&C Vista în buclă închisă cu protecţie de supracurent direcţională. Această combinaţie de întreruptoare automate de mare viteză, întreruptoare şi fideri redundanţi permite reconfigurarea instantanee a sistemului.

Pentru

realizarea

microreţelei

au

fost

efectuate

Retele Electrice Inteligente - Conf.dr.ing. Lucian Toma

Reţele Electrice Inteligente

25

Lucian Toma Re ţ ele Electrice Inteligente 25 Figura 6. Cl ă dire din microre ţ

Figura 6. Clădire din microreţeaua de la IIT.

Un alt exemplu de microreţea este proiectul pilot de la ISET - Kassel Germania

Un alt exemplu de microre ţ ea este proiectul pilot de la ISET - Kassel Germania

Figura 7. Microreţeaua de la ISET.

Retele Electrice Inteligente - Conf.dr.ing. Lucian Toma

26

Reţele Electrice Inteligente

Printre funcţiile implementat în cadrul microreţelei de la ISET se menţionează:

modelarea GED şi unelte de analiză statică şi dinamică filozofii pentru funcţionarea insularizată sau interconectată algoritmi de control, ierarhic sau distribuit (bazaţi pe agenţi inteligenţi) strategii în caz de blackout local definirea cerinţelor privind interfaţa GED şi reţea scheme de protecţii şi tratare a neutrului metode pentru cuantificarea beneficiilor privind fiabilitatea

laborator “microgrids” de diferite forme de complexitate şi funcţionalitate

Bibliografie

[1] www.smartgrids.eu [2] www.galvinelectricity.org [3] Comisia Europeană Vision and Strategy for Europe’s Electricity Networks of the Future, Platforma Tehnologică Europeană SmartGrids,

2006.

[4] Comisia Europeană Strategic Deployment Document for Europe’s Electricity Networks of the Future, Platforma Tehnologică Europeană SmartGrids, 2008. [5] EPRI – The Integrated Energy and Communication Systems Architecture, Vol. IV, Technical Analysis, Electric Power Research Institute, 2004.

Retele Electrice Inteligente - Conf.dr.ing. Lucian Toma

Capitolul 3 Conceptul de clădire inteligentă

3.1. Introducere

Conceptul de casă inteligentă se conturează ca răspuns, pe de o parte la progresul tehnologic al surselor mici de energie bazându-se pe diverse procese tehnologice de conversie, iar pe de altă parte la progresul tehnologic în domeniului tehnologiei informaţiei şi telecomunicaţiei. Piaţa rezidenţială este pe cale de a fi “activată” ca urmare a dezvoltării sistemelor de control al caselor, bazate pe internet, ce devin din ce în ce mai ieftine, mai versatile, multifuncţionale şi uşor de utilizat. Acestea pot controla sisteme de relaxare, securitate, iluminat, încălzire şi răcire, precum şi întregul sistem electric al casei. Echipamentele din casă pot fi controlate de la distanţă din orice loc: de la un calculator desktop sau laptop, un terminal local sau din exterior de la un telefon mobil. Cel mai important însă este faptul că acestea pot îmbunătăţi calitatea vieţii, programează utilizarea energiei într-un mod mult mai eficient, iar plata serviciilor se poate efectua foarte rapid asigurându-i consumatorului un control mai mare. Utilizarea pe scară largă a managementului energiei într-o casă prin supravegherea consumatorului (clientului) va reduce consumul de energie electrică, va permite managementul energiei la nivel zonal de către companiile din domeniu şi va permite consumatorilor să ia decizii în mod informat. Pentru prima dată, consumatorul poate administra utilizarea energiei electrice în mod eficient din punct de vedere al costului. Principalele surse de consum de energie electrică sunt aparatele electronicele, asociate cu instalaţiile de încălzire şi climatizare, precum şi electrocasnicele şi instalaţiile de iluminat. Printre ele, procesele de încălzire şi climatizare reprezintă mai mult de 56% din consumul total de energie electrică dintr-o casă. În Figura 1 se prezintă imaginea de ansamblu a unei case inteligentă. Inteligenţa casei este dată de posibilităţile de comunicare şi control.

Retele Electrice Inteligente - Conf.dr.ing. Lucian Toma

28

Reţele Electrice Inteligente

Lucian Toma 28 Re ţ ele Electrice Inteligente Figura 1. Conceptul de cas ă inteligent ă

Figura 1. Conceptul de casă inteligentă.

Existenţa unei infrastructuri de comunicare în casă poate permite implementarea unui sistem de management al energiei din casă. Astfel, este posibilă implementarea unui număr mare de aplicaţii care va permite unei case să devină un consumator activ, printre care:

 Automobilele electrice se pot încărca pe perioadele când în sistemul electroenergetic există excedent de putere şi pot fi folosite pentru a alimenta cei mai importanţi consumatori din casă în cazul unei întreruperi cu energie electrică sau chiar să injecteze energie în sistemul electroenergetic în cazuri de urgenţă ca serviciu de sistem atunci când i se cere din partea furnizorului de energie electrică, care la rândul său poate primi o cere de la operatorul de sistem.  Măsurarea inteligentă. Informaţiile primite în timp real privind preţul energiei electrice vor ajuta consumatorul să decidă asupra consumului. Clientul poate să primească informaţii de la fiecare aparat electrocasnic, având o defalcare pe tipuri de consumatori de energie electrică, respectiv poate să transmită în timp real furnizorului de energie electrică situaţia consumului propriu precum şi puterea ce poate să fie deconectată în caz de urgenţă.  Aparate electrocasnice inteligente. Acestea pot conţine micro-

pot

chipuri

care

comunică

cu

controlerul

local

astfel

încât

se

Retele Electrice Inteligente - Conf.dr.ing. Lucian Toma

Reţele Electrice Inteligente

29

deconecta automat dacă primesc semnal de la centrul de control în caz de urgenţă.  Control prin internet. Poate face posibil de a controla de la distanţă consumul de energie electrică. Pentru o funcţionare eficientă în timp real, viteza de comunicare a infrastructurii de internet trebuie să fie suficient de mare.  Termostat inteligent. Consumul de energie electrică pentru încălzirea casei poate reprezenta un procent semnificativ din consumul total al casei. Astfel, în cazul în care se primeşte o cerere de reducere a consumului de energie electrică, în funcţie de cantitatea de putere electrică ce trebuie redusă, termostatul sistemului de încălzire poate reduce foarte rapid temperatura de referinţă.  Senzorii. Comunicarea cu fiecare consumator de energie electrică din casă este posibilă doar prin dotarea cu senzori a fiecărui consumator.

3.2. Definirea termenului de SMART HOME

Termenii de SMART HOME, INTELLIGENT HOME si HOME NETWORKING sunt folosiţi de mai bine de un deceniu, odată cu introducerea conceptului de interconectare a aparatelor si echipamentelor dintr-o casă. Cea mai bună definiţie pentru SMART HOME este: INTEGRAREA TEHNOLOGIEI ŞI A SERVICIILOR PRIN INTERMEDIUL AUTOMATIZĂRII PENTRU O CALITATE MAI BUNĂ A VIEŢII. Casele inteligente se clasifică după funcţionalitate în cinci categorii:

 Case care conţin obiecte inteligente – case cu obiecte şi aplicaţii inteligente care sunt capabile să acţioneze într-un „mod inteligent“;  Case care încorporează obiecte inteligente capabile să comunice – case care înglobează dispozitive şi obiecte care acţionează inteligent şi au proprietatea de a intercomunica;  Case conectate – casele care au în alcătuire reţele interne şi externe prin care sunt permise accesarea şi comunicarea (interactive and remote control of systems);  Case capabile să înveţe (Learning homes) – structura de activitate din spaţiul locuinţei este înregistrată şi odată cu acumularea de

Retele Electrice Inteligente - Conf.dr.ing. Lucian Toma

30

Reţele Electrice Inteligente

informaţii, casa o să fie capabilă să anticipeze şi să răspundă prompt cerinţelor utilizatorului;  Case atente – casele capabile să înregistreze poziţia utilizatorului şi a obiectelor manipulate de acesta, informaţia fiind utilizată pentru a controla tehnologia implementată în scopul anticipării nevoilor viitoare.

3.3. Sistemul de management al consumului

Un sistem de management al energiei este format din 3 zone principale, aşa cum este prezentat în Figura 2: zona de comunicare internă cu consumatorii casei, zona de conexiune şi reţeaua publică de energie electrică şi contorizare generală zona de comunicare externă cu furnizorul de energie electrică.

Conexiune externă cu Conexiune externă cu furnizorul de energie electrică furnizorul de energie electrică
Conexiune externă cu
Conexiune externă cu
furnizorul de energie electrică
furnizorul de energie electrică
Controler
Controler
local
local
Router
Router
local
local
World Wide Web
World Wide Web
Reţeaua electrică publică
Reţeaua electrică publică
Contor inteligent
Contor inteligent
~ ~
AMR
AMRAMR
AMRAMR
AMR
AMR
AMRAMR
Modul de
Modul de
comunicare
comunicare
AMR
AMR
AMR
AMR
AMRAMR
AMR

Aparate electrocasnice

Aparate electrocasnice

Figura 2. Arhitectura sistemului de management al energiei.

Figura 2 este o reprezentare la nivel înalt a arhitecturii managementului de consum al unei reţele inteligente. Controlul si feedback- ul consumatorului este evidenţiat în partea din stânga a figurii şi reprezintă un element major de proiectare. Clientul poate să verifice în permanenţă modul în care aparatele din interiorul casei răspund la semnalele reţelei inteligente.

Retele Electrice Inteligente - Conf.dr.ing. Lucian Toma

Reţele Electrice Inteligente

31

Dispozitivul central al sistemului de management al energiei este controlerul local care face legătura între cele 3 zone. În plus, acesta poate transmite informaţii proprietarului casei inteligente prin intermediul unui display portabil, ce poate fi privit ca un Ghid de Energie.

display portabil, ce poate fi privit ca un Ghid de Energie. Figura 3. Interfa ţ a

Figura 3. Interfaţa de comunicare.

Pe lângă partea software a controlerului care îi permite acestuia să realizeze comunicarea dintre cele 3 zone de legătură ale casei inteligente, controlerul poate dispune şi de produse software care să îi permită clientului să fie informat şi să primească soluţii pentru managementul energiei din casă, precum:

 Calitatea energiei electrice furnizate prin intermediul reţelei de distribuţie publică

costul

probabil al energiei electrice pentru următoarea perioadă de timp  Programarea funcţionării consumatorilor de energie electrică din casă în funcţie de costul energiei electrice. În ţările dezvoltate se definesc 3 tarife de energie electrică aferente perioadelor de activitate dintr-o zi, respectiv: tariful de noapte (00:00 – 06:00), tariful de zi (06:00 –12:00, 14:00 – 18:00 şi 22:00 – 24:00) şi tariful de vârf de sarcină (12:00 – 14:00 şi 18:00 – 22:00). Trebuie menţionat faptul că intervalele orare corespunzătoare celor 3 tarife se pot modifica în funcţie de anotimp.  Managementul surselor de energie electrică ale casei inteligente. Acest sistem permite utilizarea eficientă a surselor regenerabile de energie şi a celorlalte surse precum generator diesel sau sistem cu baterie. Daca există disponibilitate de energie eoliană sau energie solară se acordă prioritate surselor regenerabile pentru a produce energie electrică, iar în lipsa acestor energii primare se poate folosi energia stocată în baterii sau de la generatorul diesel. În mod specific, interfaţa de control a sistemului de management al energiei acţionează ca un operator central care comunică cu sistemul inteligent de măsurare. Controlerul central stabileşte dacă este necesară conectarea altor surse de producere a energiei electrice, inclusiv sistemul

 Costul

energiei

electrice

deja

consumate,

precum

şi

Retele Electrice Inteligente - Conf.dr.ing. Lucian Toma

32

Reţele Electrice Inteligente

fotovoltaic, turbina eoliană si autovehiculele hibride. Dacă este necesar, controlerul central poate întrerupe direct alimentarea cu energie electrică a câtorva aparate din casă şi poate amâna alimentarea altora pe timpul nopţii, cu scopul de a reduce costurile. Între timp, controlerul poate fi conectat la internet pentru a se putea monitoriza la distanţă consumul de energie electrică. În continuare se prezintă cele 3 zone cu care comunică controlerul local al casei inteligente. Zona de comunicare externă este reprezentată de reţeaua publică