Contabilitate de Gestiune Brasov

TRIFAN ADRIAN
MANAGEMENT SPECIALIZAREA CIG Contabilitate de gestiune 1ANUL 3 SEM 1

TRUE/FALSE
1) n debitul contului 924 "Cheltuieli generale de administratie" se inregistreaza cheltuielile dublu indirecte
de conducere a intreprinderii.
ANS: T
DIF: foarte usor
REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III
2) Conform normelor contabile romnesti, Contul 901 "Decontari interne privind cheltuielile" poate
functiona astfel:
923
901
ANS: T
DIF: foarte usor
3) Conform normelor contabile romnesti, contul 923 "Cheltuieli indirecte de productie" poate functiona
astfel:
923
901
ANS: T
DIF: foarte usor
4) n debitul contului 922 "Cheltuielile activitatilor auxiliare" se inregistreaza cheltuielile cu materialele

auxiliare rezultate din procesul de productie.
ANS: F
DIF: foarte usor
5) n debitul contului 921 "Cheltuielile activitatii de baza" se inregistreaza cheltuielile cu materiile prime si
materialele.
ANS: T
DIF: foarte usor
6) Conform normelor contabile romnesti, contul 902 "Decontari interne privind productia obtinuta" poate
functiona astfel:
902
921
ANS: T
DIF: foarte usor
7) Conform normelor contabile romnesti, contul 903 "Decontari interne privind diferentele de pret" poate
functiona astfel:
903
902
ANS: T
DIF: foarte usor
8) Conform normelor contabile romnesti, contul 922 "Cheltuielile activitatilor auxiliare" poate functiona (in
analitic) astfel:
922
922
ANS: T
DIF: foarte usor
9) Conform normelor contabile romnesti, contul 923 "Cheltuieli indirecte de productie" poate functiona
astfel:
923
901
ANS: T
DIF: foarte usor
10) Conform normelor contabile romnesti, contul 924 "Cheltuieli generale de administratie" poate functiona
astfel:
921
924
ANS: T
DIF: foarte usor
11) Conform normelor contabile romnesti, contul 925 "Cheltuieli de desfacere" poate functiona astfel:
921
925
ANS: T
DIF: foarte usor
12) Conform normelor contabile romnesti, contul 933 "Costul productiei in curs de executie" poate functiona
astfel:
933
921
ANS: T
DIF: foarte usor
13) Conform normelor contabile romnesti, contul 921 "Cheltuielile activitatii de baza" poate functiona
astfel:
921
901
ANS: T
DIF: foarte usor
14) Conform normelor contabile romnesti, contul 931 "Costul productiei obtinute" poate functiona astfel:
931
902
ANS: T
DIF: foarte usor
15) Conform normelor contabile romnesti, contul 931 "Costul productiei obtinute" poate functiona astfel:
931
ANS: F
933
DIF: foarte usor
16) Evaluarea si calcularea costurilor privind productia de fabricatie interdependenta este necesara in cadrul
unitatilor cu activitate industriala in care au loc livrari reciproce de produse, lucrari si servicii intre sectii
sau ateliere pentru nevoile lor de productie ?
ANS: T
DIF: foarte usor
17) Numarul de runde de calcul efectuate in cadrul procedeului reiterarii, este, de regula, egal cu numarul
sectiilor din sistemul prestatiilor reciproce plus o runda pentru prima sectie ?
ANS: T
DIF: foarte usor
18) Procedeul algebric privind calculul costurilor productiei de fabricatie interdependenta presupune
rezolvarea unui sistem de ecuatii lineare in care necunoscutele sunt cheltuielile de productie ?
ANS: F
DIF: foarte usor
MULTIPLE CHOICE
1) Din punct de vedere al contabilitatii de gestiune, costul de productie reprezinta:
1
2
3
4
5
expresia valorica a consumului celor trei factori de productie;

totalitatea cheltuielilor inregistrate in contabilitatea financiara si preluate in contabilitatea
de gestiune;
costul de achizitie al materiilor prime si consumabilelor, celelalte cheltuieli directe de
productie, precum si cota cheltuielilor indirecte de productie alocate in mod rational ca
fiind legate de fabricatia acestuia;
expresia valorica a consumului de resurse;
totalitatea cheltuielilor inregistrate in contabilitatea de gestiune si preluate in contabilitatea
financiara.
ANS: 3
DIF: usor
2) n raport de specificul procesului tehnologic, pentru calculul costului unitar se utilieaza o serie de
procedee specifice.
Care dintre procedeele enuntate mai jos nu este specific calculului costului unitar?
1
2
3
4
5
procedeul diviziunii simple;

procedeul valorii ramase;
procedeul cifrelor de echivalenta;
procedeul indicilor de echivalenta;
procedeul suplimentarii;
ANS: 5
DIF: usor
3) Decontarea prestatiilor reciproce dintre sectiile auxiliare se poate realiza prin urmatorul procedeu:
1
2
3
4
5

procedee de delimitare a cheltuielilor de productie in variabile si fixe;
procedeul calculului algebric;
procedeul indicilor de echivalenta;
procedeul celor mai mici patrate;
ANS: 3
DIF: usor
4) Cheltuielile directe de productie sunt, de regula, cheltuielile care:

1
2
3
4
5
Ramn constante cu modificarea volumului fizic al productiei fabricate;

Nu se pot identifica pe produse, lucrari, servicii s.a. in momentul efectuarii lor;
Nu se includ in costul produselor obtinute;
Nu se regasesc in contabilitatea de gestiune ci numai in contabilitatea financiara;
Se identifica pe obiecte de calculatie in momentul efectuarii lor;
ANS: 5
DIF: usor
5) Cheltuielile variabile sunt, de regula, cheltuielile care:

1
2
3
4
5
Ramn relativ constante cu modificarea volumului fizic al productiei fabricate;

Nu se pot identifica pe obiecte de calculatie in momentul efectuarii lor;
si modifica nivelul total odata cu modificarea volumului fizic al productiei realizate;
si modifica nivelul total odata cu trecerea timpului;
Se refera la o perioada variabila de gestiune;
ANS: 3
DIF: usor
6) Care clasificare a cheltuielilor de mai jos este utilizata de catre procedeul suplimentarii de calculatie a
costului de productie ?
1
2
3
4
5
fixe si variabile;
directe si indirecte;
financiare si de exploatare;
supletive si aditionale;
simple si complexe;
ANS: 2
DIF: usor
7) Formula contabila: 922 CT = 922 ST serveste decontarii prestatiilor reciproce privind productiile livrate
intre sectiile auxiliare "Centrala termica" si "Statia de transformare" in cadrul procedeului:
1
2
3
4
5
Reiterarii;
Calculului algebric;
Suplimentarii, in forma clasica (a coeficientului unic);
Suplimentarii, in forma cifrelor relative de structura (a ponderilor);
Indicilor de echivalenta;
ANS: 1
DIF: usor
CotaJ
ChIND .
B j Ks B j
Bj
8) Relatia de calcul:
, in care ChIND reprezinta cheltuieli indirecte iar Bj
bazele de repartizare, ilustreaza in Contabilitatea de gestiune procedeul:
1
2
3
4
5
Reiterarii;
Indicilor de echivalenta, in varianta cifrelor in marimi absolute;
ANS: 3
DIF: usor
CotaJ ChIND .
Bj
Bj
ChIND G j
, in care ChIND reprezinta cheltuieli indirecte iar
Bj bazele de repartizare ilustreaza in Contabilitatea de gestiune procedeul:
1
2
3
4
5
Reiterarii;
Indicilor de echivalenta, in varianta cifrelor in valori absolute;
ANS: 4
DIF: usor
10) Relatia de calcul a costului de productie al unui obiect de calculatie "J" (Produs, Lucrare, Serviciu s.a.):
C PJ P , L , S
Ch. J i
Ch. DIR. J i cot J Ch. IND .PROD.i
, in care "i" sunt articole de calculatie
(exemplu: materii prime si materiale, salarii, amortizari s.a.), ilustreaza in Contabilitatea de gestiune:
1
2
3
4
5
Procedeul restului (procedeul valorii ramase);

Procedeul indicilor de echivalenta in raport direct;
Procedeul suplimentarii;
Procedeul calculului algebric;
Procedeul cifrelor de echivalenta in valori absolute;
ANS: 3
DIF: usor
N
S A C F 1 r
Nn

, in care CF sunt costurile fixe; Nr este nivelul real (realizat) al
activitatii; Nn este nivelul normal (planificat) al activitatii, calculeaza in Contabilitatea de gestiune, costul:
1
2
3
4
5
Unitar;
Indirect;
Variabil;
Direct;
Subactivitatii;
ANS: 5
DIF: usor
12) Care dintre procedeele specifice contabilitatii de gestiune, enuntate mai jos, are ca specific repartizarea
cheltuielilor indirecte?
1
2
3
4
5
procedeul diviziunii simple;

procedeul suplimentarii;
procedeul valorii ramase
procedeul reiterarii;
ANS: 2
DIF: usor
13) Cheltuielile indirecte de productie sunt, de regula, cheltuielile care:

1
2
3
4
5
Nu se includ in costul produselor obtinute;

Se colecteaza pe locuri si perioade de gestiune si se repartizeaza pe produse si servicii;
Sunt efectuate pentru a produce: apa industriala, energie termica si energie electrica;
Sunt efectuate de catre compartimentele de conducere si administratie a intreprinderii;
Se identifica pe obiecte de calculatie in momentul efectuarii lor;
ANS: 2
DIF: usor
14) Procedeul reiterarii (calculelor iterative) se utilizeaza in contabilitatea de gestiune pentru:

1
2
3
4
5
determinarea si delimitarea cheltuielilor pe locuri si pe purtatori;

determinarea cantitativa si valorica a productiei in curs de executie;
repartizarea cheltuielilor indirecte.
repartizarea cheltuielilor generale de administratie;
decontarea prestatiilor reciproce;
ANS: 5
DIF: usor
15) Aplicarea procedeului indicilor de echivalenta presupune parcurgerea unor etape metodologice, intr-o
anumita ordine de succesiune.
Care dintre etapele enuntate mai jos nu este specifica procedeului mentionat ?
1
2
3
4
5
Alegerea parametrilor si stabilirea parametrului de baza;

Calculul indicilor (rapoartelor) de echivalenta;
Echivalarea calculatorie a productiei fabricate;
Decontarea costului produselor obtinute;
Calculul costurilor pe unitatea conventionala;
ANS: 4
DIF: usor
16) Unul dintre procedeele enumerate mai jos este inadecvat pentru calculul costului productiei de fabricatie
interdependenta.
Care este acesta ?
1
2
3
4
5
procedeul elaborarii calculatiilor pentru fiecare produs, fara a lua in considerare prestatiile
reciproce;
procedeul punctelor de maxim si de minim;
procedeul evaluarii prestatiilor reciproce dintre sectii sau ateliere la cost prestabilit, cum ar
fi costul standard, normat sau alt cost cunoscut;
procedeul calculelor iterative (procedeul reiterarii);
procedeul algebric.
ANS: 2
DIF: usor
REF: Sinteze (2005) - Vol. III; Cap. III
17) Procedeul indicilor de echivalenta se aplica atunci cnd:

1
2
3
4
5
nu toate produsele obtinute simultan sunt considerate produse principale;

produsele se prelucreaza din materiale diverse cu un consum diferit de forta de munca;
acelasi material se prelucreaza in diverse produse cu un consum diferit de forta de munca;
toate produsele obtinute simultan sunt considerate produse secundare;
produsele se prelucreaza din materiale diverse cu acelasi consum de forta de munca;
ANS: 3
DIF: usor
REF: Sinteze (2005) - Vol. III; Cap. III
18) Indicii de echivalenta, utilizati in procedeele de echivalenta sunt de mai multe feluri. Dintre indicii
mentionati mai jos, unii sunt foarte rar utilizati in activitatea practica.
Care sunt acestia ?
1
2
3
4
5
indici de echivalenta calculati ca raport direct;

indici de echivalenta calculati ca raport invers.
indici de echivalenta simpli;
indici de echivalenta complecsi;
indici de echivalenta agregati.
ANS: 5
DIF: usor
YES/NO
1) n practica contabila din Romnia, conform Legii contabilitatii si OMFP 1826/2003 publicat in M.Of. nr.
23 din 01/12/2004, utilizarea conturilor de gestiune este obligatorie ?
ANS: N
DIF: foarte usor
2) Cheltuielile inregistrate in contabilitatea financiara si care prin intermediul contabilitatii de gestiune devin
costuri, se numesc cheltuieli incorporabile.
ANS: Y
DIF: foarte usor
3) Cheltuielile directe de productie sunt, de regula, cheltuielile care se identifica pe obiecte de calculatie in
momentul efectuarii lor.
ANS: Y
DIF: foarte usor
4) Pentru determinarea cotelor de cheltuieli indirecte procedeul suplimentarii, in forma cifrelor relative la
structura, presupune inmultirea cheltuielilor de repartizat cu ponderile fiecarei baze de repartizare (GJ) in
totalul bazelor (
Cota J Ch IND.
ANS: Y
Bj
Bj
Ch IND G j
DIF: foarte usor
5) Pentru determinarea cotelor de cheltuieli indirecte prin procedeul suplimentarii, in forma clasica, se face
impartirea cheltuielilor la suma bazelor si se inmulteste rezultatului (KS) cu fiecare baza de repartizare,
Ch
CotaJ DIR. B j Ks B j
Bj
conform relatiei (
).
ANS: Y
DIF: foarte usor

C UC
6) Urmatoarea relatie
ANS: N
Chi
Q P ( teoretic )
reprezinta procedeul diviziunii compuse ?
DIF: foarte usor
Ch
7) Urmatoarea relatie
ANS: N
i 1
reprezinta costul unitar calculat prin procedeul cantitativ ?
DIF: foarte usor
8) Contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor se caracterizeaza prin confidentialitatea rezultatelor.

ANS: Y
DIF: foarte usor
9) Din punct de vedere al modului de repartizare si includere in costul obiectelor de calculatie costurile se
clasifica in costuri directe si costuri variabile
ANS: N
DIF: foarte usor
10) Din punct de vedere al momentului elaborarii, calculatiile de cost se clasifica in antecalculatii si
postcalculatii.
ANS: Y
DIF: foarte usor
11) n debitul contului 925 "Cheltuieli de desfacere" se inregistreaza marja comerciala in magazinele de
desfacere cu amanuntul.
ANS: N
DIF: foarte usor
12) Cheltuielile fixe sunt, de regula, cheltuielile care ramn relativ constante cu trecerea timpului intr-o
perioada medie de gestiune:
ANS: N
DIF: foarte usor
13) n conturile de gestiune din grupa 90 "Decontari interne" se inregistreaza decontarea cheltuielilor de
cazare si deplasare ?
ANS: N
DIF: foarte usor
14) Bugetul poate fi definit ca expresia cantitativa a obiectivelor pe care o firma si-a propus sa le atinga intr-o
perioada de timp determinata, de regula un an. Sau cu alte cuvinte, bugetele reprezinta planuri numerice.
Considerati verosimile aceste afirmatii ?
ANS: Y
DIF: foarte usor
15) Conturile de gestiune din grupa 92 se debiteaza cu cheltuielile incorporabile in costuri, in conformitate cu
destinatia lor:
ANS: Y
DIF: foarte usor
16) Anumite inregistrari contabile din Contabilitatea financiara se regasesc si in Contabilitatea de gestiune, in
conturi specifice. Astfel inregistrarii contabile:
331
=
711
ii corespunde inregistrarea:
933
=
921
ANS: Y
DIF: foarte usor
603
=
303
921
=
901
ANS: N
DIF: foarte usor
641
=
421 (pentru personalul indirect productiv)
921
=
901
ANS: N
DIF: foarte usor
NUMERIC RESPONSE
1) ntr-o sectie de productie se realizeaza doua sortimente de produse A si B pentru care se efectueaza
cheltuieli cu materii prime, manopera, cheltuieli cu intretinerea si functionarea utilajelor (CIFU),
cheltuieli generale de sectie (CGS) si cheltuieli generale de administratie (CGA), conform tabelului
urmator:
EXPLICAIA
Materii prime
Manopera
CIFU
Cote CIFU repartizate
CGS
Cote CGS repartizate
Cost de productie
Numar de produse
Cost de productie unitar
CGA
Cote CGA repartizate
Cost comercial
Cost comercial unitar
Sortimentul A Sortimentul B
150
250
200
300
800
1.000
10
10
1.350
Bazele de repartizare sunt cheltuielile directe, respectiv cheltuielile cu materiile prime pentru CIFU
(cheltuieli cu intretinerea si functionarea utilajelor), cheltuielile cu salariile personalului direct productiv
(manopera) pentru CGS (cheltuieli generale de sectie) si costurile de productie pentru CGA (cheltuieli
generale de administratie).
Sa se calculeze costul complet sau comercial (unitar) al produselor A si B.
ANS:
157,5 (A)
247,5 (B)
DIF: greu
2) O intreprindere realizeaza trei sortimente de produse in trei sectii de fabricatie.

Dispuneti de urmatoarele date privind cheltuielile indirecte de productie si bazele de repartizare ale
acestora pe produse:
Cheltuieli indirecte
Bazele de repartizare
(total)
-A
-B
-C
Sectia 1
15.000 u.m.
Sectia 2
8.000 u.m.
Sectia 3
5.000 u.m.
3.000 u.m.
400 u.m.
5.000 u.m.
1.500 u.m.
500 u.m.
1.000 u.m.
250 u.m.
150 u.m.
2.000 u.m.
3.000 u.m.
Care este cota cheltuielilor indirecte de productie repartizata asupra produsului C ?

ANS:
11.000 u.m.
DIF: greu
3) ntr-un combinat chimic cheltuielile ocazionate de instalatia de electroliza a clorurii de sodiu sunt de
800.000 u.m. iar productia obtinuta este formata din: 10.000 tone lesie soda caustica, 10 tone hidrogen si
9.990 tone clor.
n timpul depozitarii produselor intervin pierderi tehnologice la cantitatile de hidrogen si clor fabricate,
fiind utilizate 8 tone hidrogen si 6.660 tone clor.
Sa se calculeze costul unitar (in u.m.) al produselor hidrogen si clor.
ANS:
50 (H)
60 (Cl)
DIF: greu
4) O intreprindere industriala realizeaza rondele metalice circulare, cu diametre diferite, din acelasi material
si de aceiasi grosime, conform tabelului:
Diametrul rondelei
(mm)
20
30
40
Cantitate fabricata
(buc.)
6.000
4.000
3.000
Cheltuieli materiale
(u.m.)
5.400.000
Folosind unul dintre procedeele de echivalenta sa se calculeze costul unitar al fiecarui tip de rondela
(pierderile de prelucrare se neglijeaza).
ANS:
200 (20 mm)
450 (30 mm)
800 (40 mm)
DIF: greu
5) Dispuneti de urmatoarele date pentru fabricarea a doua sortimente de produse A si B: cheltuieli cu

salariile muncitorilor direct productivi A = 1.000 u.m. si B = 2.000 u.m.; cheltuieli cu materiile prime si
materialele, 4.000 u.m. pentru A si 6.000 u.m. pentru B; cheltuielile cu intretinerea si functionarea
utilajelor 26.000 u.m.
Bazele de repartizare ale cheltuielilor indirecte de productie sunt consumurile directe totale care intra in
componenta costurilor produselor.
Care sunt costurile de productie ale produselor A si B ?
ANS:
15.000 (A)
24.000 (B)
DIF: greu
6) O sonda petroliera produce 59,9 to petrol si 100 m 3 gaze de sonda. Cheltuielile ocazionate de obtinerea
ambelor produse sunt 1.200 u.m. Productia de gaze de sonda, considerate produs secundar, se echivaleaza
cu productia de petrol, considerat produs principal, conform relatiei: 1,0 m 3 gaze sonda = 1,0 kg petrol.
Folosind procedeul echivalarii cantitative, determinati care este marimea costului unitar al produsului
secundar.
ANS:
0,02 u.m. / m3
DIF: greu
7) ntr-o intreprindere s-au obtinut 100 t produs principal A si 30 t produs secundar B. Cheltuielile totale de
productie au fost de 22.000 u.m. Cunoscnd ca 5 t produs secundar au fost consumate in intreprindere iar
restul au fost vndute la pretul de 500 u.m. / t si cheltuielile ocazionate de valorificare au fost 5.000 u.m.,
folosind procedeul deducerii valorii produselor secundare, calculati costul unitar al produsului principal.
ANS:
120 u.m. / t
DIF: greu
8) O intreprindere fabrica trei sortimente de produse in doua sectii.

Se cunosc urmatoarele informatii privind cheltuielile indirecte de productie si cheltuielile directe ca baze
de repartizare ale cheltuielile indirecte pe produse:
Baze de repartizare
(total cheltuieli directe)
Produsul A
Produsul B
Produsul C
Sectia 1
15,0 u.m.
Sectia 2
8,0 u.m.
3,0 u.m.
0,4 u.m.
1,5 u.m.
0,5 u.m.
1,0 u.m.
0,25 u.m.
0,15 u.m.
Cunoscnd ca la inceputul perioadei exista productie in curs de executie in valoare de 1,0 u.m. pentru
fiecare din sortimentele "A" si "B", iar la sfrsitul perioadei exista productie in curs de executie in valoare
de 1,0 u.m. pentru fiecare din sortimentele "B" si "C", calculati folosind procedeul suplimentarii in
varianta coeficientilor selectivi care sunt cheltuielile (costurile) efective ale celor trei produse.
ANS:
15,25 (A)
3,00 (B)
8,15 (C)
DIF: greu
9) O intreprindere prezinta situatia cheltuielilor de productie, a productiei si a destinatiei acesteia, din tabelul
urmator:
125 mil.
175 mil.
300 kwh
275 t
Sectii consumatoare
Alte
S.T. C.T.
S.P.
sectii
75
100
125
50
125
100
250 mil.
200 m3
25
Nr.
Cheltuieli de
Sectii auxiliare producatoare
crt.
productie
1
2
3
Statia de transformare (S.T.)

Centrala termica (C.T.)
Statia de preparare a apei
(S.P.)
Productia
obtinuta
100
75
Care sunt costurile unitare ale productiei auxiliare determinate conform unuia din procedeele de calcul al
costului productiei de fabricatie interdependenta?
ANS:
1 mil. (kwh)
2 mil. (t)
3 mil. (m3)
DIF: greu
10) O intreprindere prezinta datele din tabelul alaturat.

PERIOADA
(luna)
1) Ianuarie
PRODUCIA
Q (ore)
2.100
CH. INDIRECTE
Ch. (u.m.)
51.000
2) Februarie
1.900
49.000
3) Martie
2.000
50.000
Conform procedeelor de delimitare a cheltuielilor indirecte de productie, in cheltuieli variabile si fixe, sa

se determine cheltuielile standard ale lunii mai, in conditiile unei productii preconizate de 2.150 ore.
ANS:
51.500 u.m.
DIF: greu
11) O intreprindere industrializeaza trei tipuri de cascaval dupa cum urmeaza:

A = 20.000 buc., B = 30.000 buc., C = 40.000 buc., cu cheltuieli totale de 7.060.000.000 u.m. Cascavalul
este ambalat in baxuri de carton cu laturile de A = 20 cm.; B = 30 cm.; C = 40 cm. Densitatea
cascavalului este = 2 gr/cm3.
Care este costul de productie al fiecarui bax cu cascaval ?
Care este pretul de vnzare al kilogramului de cascaval daca se practica o marja bruta de profit de 25 % ?
ANS:
16.000 u.m. (A)
54.000 u.m. (B)
128.000 u.m. (C)
1.250 u.m./kg (PV)
DIF: greu
12) O intreprindere realizeaza patru sortimente de produse in patru sectii de fabricatie pentru care se cunosc
datele (in unitati monetare):
Cheltuieli directe
Cheltuieli indirecte de productie
La inceputul lunii
Costul productiei in
curs de executie
La sfrsitul lunii
Cheltuieli generale de administratie si
desfacere
Cantitatea fabricata
A
50
B
C
D
150
250
350
S1 = 40; S2 = 20; S3 = 80; S4 = 60
10
15
0
0
25
75
100
105
80
50
150
250
350
Produsele se fabrica consecutiv dupa cum urmeaza: produsele A in S1 si S2, produsele B in S2 si S3,
produsele C in S3 si S4 si produsele D in S1 si S4.
Bazele de repartizare ale cheltuielilor indirecte sunt cheltuielile directe de productie. n aceste conditii
costurile comercialeunitare ale produselor fabricate au urmatoarele valori.
ANS:
1 u.m. (A)
1 u.m. (B)
1 u.m. (C)
1 u.m. (D)
DIF: greu
13) O intreprindere produce geamuri de aceiasi calitate, conform urmatorului nomenclator:

Grosimea geamului
(mm)
2
3
4
Dimensiunile geamului
(m)
2 1,50
4 0,75
3 1,00
Cantitatea
(bucati)
6.000
4.000
3.000
Cheltuieli de productie
(milioane u.m.)
12.960
Costul unitar al fiecarei folii de geam, in unitati monetare, este:

ANS:
720.000 (2 mm)
1.080.000 (3 mm)
1.440.000 (4 mm)
DIF: greu
14) O intreprindere industriala realizeaza bile de rulment, de aceiasi calitate, conform nomenclatorului:
Diametrul bilei
(mm)
2
3
4
Cantitatea produsa
(buc.)
6.000.000
4.000.000
3.000.000
Cheltuieli de productie
(milioane u.m.)
5.220
Costul fiecarei bile de rulment (in unitati monetare) este:

ANS:
120 (2 mm)
405 (3 mm)
960 (4 mm)
DIF: greu
15) O intreprindere industriala produce fire sintetice din acelasi material, conform nomenclatorului:
Sectiunea firului
(mm2)
0,2
0,3
0,4
Cantitatea realizata
(kg)
6.000
3.000
4.000
Cheltuieli materiale Cheltuieli de prelucrare

(u.m.)
(u.m.)
1.650.000
1.200.000
Nota: Cheltuielile de prelucrare se repartizeaza invers proportional cu sectiunea (finetea) firelor.

Sa se calculeze costul fiecarui kilogram de sortiment (cu aceeasi grosime) realizat.
ANS:
2.200 (2 tex)
1.800 (3 tex)
1.600 (4 tex)
DIF: greu
16) ntr-o sectie de confectii s-au obtinut trei sortimente de paltoane, din acelasi fel de material (cupon) si
anume: tip B (pentru "Barbati") = 300 buc., tip C (pentru "Copii") = 400 buc. si tip D (pentru "Dame") =
200 buc., cu cheltuieli totale de 26.000 u.m.
Care este costul efectiv unitar de productie cunoscndu-se ca lungimea materialului (metrajul) pentru
fiecare tip de palton este: pentru "Barbati" = 5,00 dm./buc., pentru "Copii" = 2,50 dm./buc. si pentru
"Dame" = 3,75 dm./buc. ?
ANS:
CuB = 40
CuC = 20
CuD = 30
REZOLVARE
PROCEDEUL CIFRELOR DE ECHIVALEN N MRIMI ABSOLUTE
Cantitatea
fabricata (buc.)
qj
qB = 300
qC = 400
qD = 200
Parametrul
(metrajul - dm. / buc.)
Pj
PB = 5,00
PC = 2,50
PD = 3,75
Cantitatea echivalenta
totala
Cantitatea echivalenta (dm.)

Qj = qj Pj
QB = 300 5,00 = 1.500,0 m.
QC = 400 2,50 = 1.000,0 m.
QD = 200 3,75 = 750,0 m.
QE
(q P)j = 3.250,0 m.
Costul unitar echivalent

Costul unitar
pentru palton "Barbati"
Costul unitar
pentru palton "Copii"
Costul unitar
pentru palton "Dame"
Cu E
Chi 26.000 u.m. 8,0 u.m. / m. ( prelucrat)

(q p)j 3.250 m.
Cu B Cu E PB 8,0 u.m. / m. 5,00 m. / buc . 40,0 u.m. / buc .
Cu C Cu E PC 8,0 u.m. / m. 2,50 m. / buc . 20,0 u.m. / buc

Cu D Cu E PD 8,0 u.m. / m. 3,75 m. / buc 30,0 u.m. / buc .
PROCEDEUL INDICILOR DE ECHIVALEN N RAPORT DIRECT

Cantitatea
fabricata (buc.)
qj
Parametrul
(metrajul - dm. / buc.)
Pj
qB = 300
PB = 5,00
qC = 400
PC = 2,50
qD = 200
PD = 3,75
Costul unitar
pentru palton "Barbati"
Costul unitar
pentru palton "Copii"
Costul unitar
pentru palton "Dame"
DIF: greu
Pj
Pb
(Pb = parametru de
baza - PC)
P
5,00
KB B
2,0
Pb 2,50
P
2,50
KC C
1,0
Pb 2,50
P
37,5
KD D
1,5
Pb 25,0
(buc.)
Qj = qj Kj
QB = 300 2,0 = 600,0
QC = 400 1,0 = 400,0
QD = 200 1,5 = 300,0
(q K)j = 1.300,0 buc. (paltoane)

Chi 26.000 u.m. 20,0 u.m. / palton
(q K)j 1.300 buc.

QE
Cantitatea echivalenta totala

KJ
Cu E
Cu B Cu E KB 20 u.m. / buc . 2,0 40,0 u.m. / buc .
Cu C Cu E KC 20 u.m. / buc . 1,0 20,0 u.m. / buc .

Cu D Cu E KD 20 u.m. / buc. 1,5 30,0 u.m. / buc .
17) O intreprindere fabrica trei sortimente de pine de aceiasi calitate (material):

A = 2.000 buc., B = 3.000 buc., C = 4.000 buc.
Cheltuielile de productie colectate sunt de 50.000.000 u.m. Repartizarea cheltuielilor de productie se face
in functie de greutatea produselor stiind ca acestea au urmatoarele caracteristici: A = 1 kg, B = 2 kg, C = 3
kg.
Folosind unul dintre procedeele de echivalenta sa se calculeze costul unitar al celor trei produse.
ANS:
CuA = 2.500
CuB = 5.000
CuC = 7.500
REZOLVARE
PROCEDEUL CIFRELOR DE ECHIVALEN N MRIMI ABSOLUTE
Cantitatea
fabricata (buc.)
qj
qA = 2.000
qB = 3.000
qC = 4.000
Parametrul
(greutatea - kg. / buc.)
Pj
PA = 1,0
PB = 2,0
PC = 3,0
totala
Cu E

Costul unitar pentru pine
tip "A" de "1 kg"
tip "B" de "2 kg"
tip "C" de "3 kg"
Cantitatea echivalenta (kg.)

Qj = qj Pj
QA = 2.000 1,0 = 2.000,0 kg.
QB = 3.000 2,0 = 6.000,0 kg.
QC = 4.000 3,0 = 12.000,0 kg.
QE
(q P)j = 20.000,0 kg.
Chi 50.000 .000 u.m. 2.500

(q P)j 20.000 k g.
u.m. / k g.
Cu A Cu E PA 2.500 u.m. / kg. 1,0 kg. / buc. 2.500 ,0 u.m. / buc .
Cu B Cu E PB 2.500 u.m. / kg. 2,0 kg. / buc . 5.000 ,0 u.m. / buc

Cu C Cu E PC 2.500 u.m. / kg. 3,0 kg. / buc 7.500,0 u.m. / buc .

Cantitatea
fabricata (buc.)
qj
Parametrul
(greutatea - kg. / buc.)
pj
qA = 2.000
PA = 1,0
qB = 3.000
PB = 2,0
qC = 4.000
PC = 3,0
KJ
Pj
Pb
(Pb = parametru de
baza - PB)
P
1,0
KA A
0,5
Pb 2,0
P
2,0
KB B
1,0
Pb 2,0
P
3,0
KC C
1,5
Pb 2,0
(buc.)
Qj = qj Kj
QA = 2.000 0,5 = 1.000,0
QB = 3.000 1,0 = 3.000,0
QC = 4.000 1,5 = 6.000,0
Nota:
- cheltuielile materiale (cu materiile prime) sunt direct proportionale cu lungimea materialului prelucrat
(latimea cuponului este aceiasi). Parametrul de baza se plaseaza la numitorul indicilor (rapoartelor) de
echivalenta.
QE

Costul unitar pentru pine tip
"A" de "1 kg"
"B" de "2 kg"
"C" de "3 kg"
DIF: greu
Cu E
(q K)j
= 10.000,0 buc. (pine)
Chi 50.000 .000 u.m. 5.000 ,0

(q K)j 10.000 buc.
u.m. / buc. ( paine)
Cu A Cu E K A 5.000 u.m. / buc . 0,5 2.500 ,0 u.m. / buc.
Cu B Cu E KB 5.000 u.m. / buc. 1,0 5.000 ,0 u.m. / buc .

Cu C Cu E KC 5.000 u.m. / buc. 1,5 7.500 ,0 u.m. / buc .
18) ntr-o sectie de productie se fabrica ace de cusut de aceiasi lungime si calitate (material) dar de grosimi
diferite, astfel:
Sortimentul
A
B
C
Cantitate
(buc.)
5.000
9.000
8.000
Grosime Cheltuieli materiale

(mm)
(u.m.)
0,2
0,4
36.400.000
0,5
Cheltuieli de
prelucrare (u.m)
3.810.000
Sa se calculeze costul unitar al fiecarui sortiment cunoscnd ca cheltuielile de prelucrare sunt cu att mai
mari cu ct dimensiunea (diametrul) piesei este mai mica.
Nota:
- cheltuielile materiale (cu materiile prime) sunt direct proportionale cu sectiunea (suprafata transversala)
piesei. Parametrul de baza se plaseaza la numitorul indicilor (rapoartelor) de echivalenta.
- cheltuielile de prelucrare sunt invers proportionale cu diametrul piesei (conform enuntului). Parametrul
de baza se plaseaza la numaratorul indicilor (rapoartelor) de echivalenta.
ANS:
CuA = 700
CuB = 1.750
CuC = 2.620
REZOLVARE
REPARTIZAREA CHELTUIELILOR MATERIALE
Pj
Parametrul
KJ
Cantitatea
(patratul diametrului Pb
fabricata (buc.)
mm2)
(Pb
=
parametru
de baza
qj
pj
- PA)
qA = 5.000
PA = 0,04
qB = 9.000
PB = 0,16
qC = 8.000
PC = 0,25
KJ
Indicele de echivalenta:
(buc.)
Qj = q j K j
PA 0,04
1,00 QA = 5.000 1,00 = 5.000,0

Pb 0,04
P
0,16
KB B
4,00 QB = 9.000 4,00 = 36.000,0
Pb 0,04
P
0,25
KC C
6,25 QC = 8.000 6,25 = 50.000,0
Pb 0,04
KA
d 2 Pj
Sj d J2
4
2 J2
Sb
4 d b d b Pb
QE
(q K)j = 91.000,0 buc.
Chi 36.400.000 u.m. 400,0 u.m. / buc. (ac)

(q K)j 91.000 buc.

pentru cheltuieli materiale
Cu E
Costul unitar pentru ace tip

"A" de "0,2 mm"
"B" de "0,4 mm"
"C" de "0,5 mm"
Cu A Cu E KA 400 u.m. / buc . 1,00 400,0 u.m. / buc .

Cu B Cu E KB 400 u.m. / buc. 4,00 1.600 ,0 u.m. / buc .
Cu C Cu E KC 400 u.m. / buc . 6,25 2.500 ,0 u.m. / buc .
REPARTIZAREA CHELTUIELILOR DE PRELUCRARE
PROCEDEUL INDICILOR DE ECHIVALEN N RAPORT INVERS
Pb
Pj
(buc.)
(Pb = parametru de baza
Qj = q j K j
- PA)
P
0,2
KA b
1,0
QA = 5.000 1,0 = 5.000,0
PA 0,2
KJ
Cantitatea
fabricata (buc.)
qj
Parametrul
(Diametrul - mm)
pj
qA = 5.000
PA = 0,2
qB = 9.000
PB = 0,4
KB
Pb 0,2
0,5
PB 0,4
QB = 9.000 0,5 = 4.500,0
qC = 8.000
PC = 0,5
KC
Pb 0,2
0,4
PC 0,5
QC = 8.000 0,4 = 3.200,0
QE

pentru cheltuieli de
prelucrare
"A" de "0,2 mm"
"B" de "0,4 mm"
"C" de "0,5 mm"
EXPLICAIE
"A" de "0,2 mm"
"B" de "0,4 mm"
"C" de "0,5 mm"
DIF: greu
Cu E
(q K)j = 12.700,0 buc.
Chi 3.810.000 300,0 u.m. / buc. (ac)

(q K)j 12.700 buc.
Cu A Cu E K A 300 u.m. / buc . 1,0 300 ,0 u.m. / buc .

Cu B Cu E KB 300 u.m. / buc . 0,5 150,0 u.m. / buc.
Cu C Cu E KC 300 u.m. / buc. 0,4 120,0 u.m. / buc .
CHELTUIELI
MATERIALE
UNITARE
CHELTUIELI DE
PRELUCRARE
UNITARE
COST UNITAR
400
300
700
1.600
150
1.750
2.500
120
2.620
COMPLETION
1) Procedeul punctelor de minim si de maxim este un procedeu de separatie a cheltuielilor indirecte de
productie in cheltuieli 1.................. 2................
ANS: fixe si variabile
DIF: usor
2) Procedeul de delimitare a cheltuielilor de productie in variabile si fixe care utilizeaza abaterile de

productie si de cheltuieli pentru calculul cheltuielilor variabile unitare este intitulat "Procedeul celor mai
mici ................. "
ANS: patrate
DIF: usor
3) Procedeul de delimitare a cheltuielilor de productie in variabile si fixe care utilizeaza maximul si minimul
de productie si de cheltuieli pentru calculul cheltuielilor variabile unitare este intitulat
"Procedeul ................. de maxim si de minim"
ANS: punctelor
DIF: usor
4) Unul dintre procedeele de calcul al costului pe unitatea de produs (unitar) se numeste "Procedeul
diviziunii ................."
ANS: simple
DIF: usor
5) Unul dintre procedeele de calcul al costului pe unitatea de produs utilizat in cazul produselor asociate
(colaterale, simultane sau cuplate) care au valori de intrebuintare apropiate sunt considerate in totalitate
produse principale, iar la unele dintre ele nu se intrebuinteaza intreaga cantitate rezultata, se numeste
"Procedeul ................."
ANS: cantitativ
DIF: usor
6) Unul dintre procedeele de calcul al costului pe unitatea de produs utilizat in cazul in care toate produsele
obtinute simultan sau cel putin majoritatea sunt considerate produse principale, se numeste "Procedeul
indicilor de ................... "
ANS: echivalenta
DIF: usor
7) Procedeul de calcul al costului pe unitatea de produs care are la baza impartirea unui numar (care
reprezinta cheltuielile de productie) proportional cu alte numere (parametrii) se numeste "Procedeul
indicilor de echivalenta calculati ca raport ..................."
ANS: direct
DIF: usor
8) Procedeul de calcul al costului pe unitatea de produs care are la baza repartizarea cheltuielilor in functie
de marimea parametrilor se numeste "Procedeul cifrelor de echivalenta in marimi .............."
ANS: absolute
DIF: usor
9) Procedeul de calcul al costului pe unitatea de produs care are la baza repartizarea unor cheltuieli de
productie invers proportional cu marimea unui parametru care exprima efortul de fabricatie se numeste
"Procedeul indicilor de echivalenta calculati ca raport ................... "
ANS: invers
DIF: usor
10) Procedeul de calcul al costului pe unitatea de produs utilizat in unitatile care obtin din procesul de
productie un produs principal si un produs care se considera secundar se numeste "Procedeul
echivalarii .............. a produsului secundar cu produsul principal"
ANS: cantitative
DIF: usor
11) Procedeul de calcul al costului pe unitatea de produs utilizat in unitatile care obtin din procesul de
productie concomitent un produs principal si unul sau mai multe produse secundare si nu exista alta
posibilitate de separare a cheltuielilor pe fiecare produs in parte se numeste "Procedeul .............. "
ANS: restului
DIF: usor
12) Indicii de echivalentii utilizati in cadrul procedeelor de echivalenta pot fi indici de echivalenta 1. ..............
2. ................... 3. ...................
ANS: Simpli, complecsi, agregati.
DIF: usor
13) Procedeul calculelor iterative care face parte din categoria procedeelor de evaluare si calculare a
costurilor privind productia de fabricatie interdependenta este cunoscut si sub denumirea de
"Procedeul .............."
ANS: reiterarii
DIF: usor
14) Procedeul deducerii valorii produselor secundare sau procedeul restului este cunoscut si sub denumirea
"Procedeul valorii .............."
ANS: ramase
DIF: usor
15) Procedeul care presupune calculul costului de productie cu ajutorul unui sistem de ecuatii lineare in care
necunoscutele sunt costurile unitare ale productiei de fabricatie interdependenta este cunoscut sub
denumirea de "Procedeul .............."
ANS: algebric
DIF: usor
16) Evaluarea si calcularea costurilor privind productia de fabricatie interdependenta prin procedeul elaborarii
calculatiilor pentru fiecare produs, fara a lua in considerare prestatiile reciproce, este utilizata mai ales la
elaborarea ..................................... .
ANS: Antecalculatiilor
DIF: usor
17) Evaluarea si calcularea costurilor privind productia de fabricatie interdependenta prin procedeul evaluarii
prestatiilor reciproce dintre sectii sau ateliere se poate efectua la cost prestabilit, cum ar fi
costul ................................, normat sau alt cost cunoscut.
ANS: standard
DIF: usor
18) Evaluarea si calcularea costurilor privind productia de fabricatie interdependenta prin procedeul evaluarii
prestatiilor reciproce dintre sectii sau ateliere la cost prestabilit, cum ar fi costul standard normat sau alt
cost cunoscut (ex.: costul efectiv din perioada precedenta), se poate folosi numai in cazul sectiilor sau
atelierelor cu productie ................ .
ANS: omogena
DIF: usor
MATCHING
Sunt date urmatoarele denumiri si simboluri ale conturilor contabilitatii de gestiune:
Sa se restabileasca denumirea corecta a fiecarui cont (simbol).
1
2
3
4
5
Cheltuielile activitatilor auxiliare

Decontari interne privind cheltuielile
Decontari interne privind productia obtinuta
Decontari interne privind diferentele de pret
Cheltuielile activitatii de baza
1) 901
2) 902
3) 903
4) 921
5) 922
1) ANS: 2
DIF: mediu
2) ANS: 3
3) ANS: 4
4) ANS: 5
5) ANS: 1
Sunt date urmatoarele denumiri si simboluri ale conturilor contabilitatii de gestiune:
Sa se restabileasca denumirea corecta a fiecarui cont (simbol).
1
2
3
4
5
Costul productiei in curs de executie

Cheltuieli generale de administratie
Cheltuieli de desfacere
Costul productiei obtinute
6) 923
7) 924
8) 925
9) 931
10) 933
6) ANS: 2
DIF: mediu
7) ANS: 3
8) ANS: 4
9) ANS: 5
10) ANS: 1
Sunt date urmatoarele simboluri si denumiri ale conturilor din contabilitatea financiara si de gestiune.
Sa se stabileasca o corespondenta de continut intre conturile Contabilitatii de gestiune si cele ale
Contabilitatii financiare.
1
2
3
4
5
"601" Cheltuieli cu materiile prime

"345" Produse finite
"331" Produse in curs de executie
"348" Diferente de pret la produse
"602" Cheltuieli cu materialele consumabile
11) "931" Costul productiei obtinute

12) "923" Cheltuieli indirecte de productie
13) "921" Cheltuielile activitatii de baza
14) "903" Decontari interne privind diferentele de pret
15) "933" Costul productiei in curs de executie
11) ANS: 2
DIF: mediu
12) ANS: 5
13) ANS: 1
14) ANS: 4
15) ANS: 3
Sunt date urmatoarele conturi din contabilitatea de gestiune.
Sa se stabileasca corespondenta contabila posibila a conturilor numerotate cu cifre arabe pe pozitia de
Credit a unei formule contabile.
1
2
3
4
5
901 "Decontari interne privind cheltuielile"

902 "Decontari interne privind productia obtinuta"
922ST "Cheltuielile activitatii auxiliare"
921 "Cheltuielile activitatii de baza"
931 "Costul productiei obtinute"
16) 902 "Decontari interne privind productia obtinuta"

17) 931 "Costul productiei obtinute"
18) 921 "Cheltuielile activitatii de baza"
19) 922CT "Cheltuielile activitatii auxiliare"
20) 901 "Decontari interne privind cheltuielile"
16) ANS: 5
DIF: mediu
17) ANS: 1
18) ANS: 2
19) ANS: 3
20) ANS: 4
Sunt date urmatoarele formule contabile din contabilitatea financiara si de gestiune. Data fiind
caracteristica de reflectare a contabilitatii de gestiune, sa se stabileasca o corespondenta de continut intre
formulele contabile din Contabilitatea de gestiune si cele din Contabilitatea financiara.
1
2
3
4
5
345
601
641
331
711
=
=
=
=
=
711
301
421
711
331
21) 921
933
nregistrarea productiei in curs de executie de la inceputul perioadei
22) 933
921
nregistrarea productiei in curs de executie de la sfrsitul perioadei
23) 921
901
nregistrarea consumului de materii prime
24) 923
901
nregistrarea salariilor personalului TESA
25) 931
902
nregistrarea obtinerii produselor f
21) ANS: 5
22) ANS: 4
23) ANS: 2
24) ANS: 3
25) ANS: 1
DIF: mediu
Sunt date urmatoarele procedee de calculatie a costurilor si trasaturile lor caracteristice.

Sa se stabileasca pentru fiecare procedeu de calcul trasatura caracteristica.
1
2
3
4
5
Se aplica in cazul cnd cheltuielile sau o parte din acestea se modifica direct proportional
cu anumiti parametrii.
Se utilizeaza pentru calculul costului unitar al produselor asociate (colaterale sau
simultane).
Se aplica in cazul productiei perfect omogene.
Se utilizeaza pentru calculul costului unitar in procese de productie din care rezulta un
produs principal si unul sau mai multe produse secundare.
Se aplica in cazul cnd cheltuielile sau o parte din acestea se modifica invers proportional
cu anumite caracteristici.
26) PROCEDEUL DIVIZIUNII SIMPLE

27) PROCEDEUL CANTITATIV
28) PROCEDEUL INDICILOR DE ECHIVALEN N RAPORT DIRECT
29) PROCEDEUL INDICILOR DE ECHIVALEN N RAPORT INVERS
30) PROCEDEUL ECHIVALRII CANTITATIVE A PRODUSULUI SECUNDAR CU PRODUSUL
PRINCIPAL
26) ANS: 3
DIF: mediu
27) ANS: 2
28) ANS: 1
29) ANS: 5
30) ANS: 4
Sunt date urmatoarele procedee de calcul al costurilor de productie si trasaturile lor caracteristice.
Sa se atribuie fiecarui procedeu de calcul trasatura definitorie.
1
2
3
4
5
Alegerea parametrilor si a produsului care serveste drept baza de raportare

Stabilirea extremelor de productie si cheltuieli
Rezolvarea unor sisteme de ecuatii
Stabilirea abaterilor de productie si de cheltuieli
Debitarea si creditarea conturilor de cheltuieli din sectiile interdependente
31) PROCEDEUL CALCULELOR ITERATIVE

32) PROCEDEUL ALGEBRIC
33) PROCEDEUL PUNCTELOR DE MAXIM I MINIM
34) PROCEDEUL CELOR MAI MICI PTRATE
35) PROCEDEUL INDICILOR DE ECHIVALEN
31) ANS: 5
DIF: mediu
32) ANS: 3
33) ANS: 2
34) ANS: 4
35) ANS: 1
Sunt date urmatoarele procedee de calcul al costurilor de productie si relatiile lor de calcul reprezentative.
Sa se stabileasca pentru fiecare procedeu relatia de calcul reprezentativa.
1
2
3
4
5
q sp
qs
E
Chi
Chi
qj
CotaJ
ChIND .
B j Ks B j
Bj
Cota J Ch IND.
Bj
Bj
Ch IND G j
36) PROCEDEUL DIVIZIUNII SIMPLE

37) PROCEDEUL CANTITATIV
38) PROCEDEUL SUPLIMENTRII N VARIANTA COEFICIENTULUI UNIC
39) PROCEDEUL SUPLIMENTRII N VARIANTA CIFRELOR RELATIVE LA STRUCTUR
40) PROCEDEUL ECHIVALRII CANTITATIVE A PRODUSULUI SECUNDAR CU PRODUSUL
PRINCIPAL
36) ANS: 2
DIF: mediu
37) ANS: 3
38) ANS: 4
39) ANS: 5
40) ANS: 1
Sunt date urmatoarele categorii si trasaturi ale cheltuielilor din contabilitatea de gestiune. Sa se indice
pentru fiecare categorie de cheltuieli caracteristica reprezentativa.
1
2
3
4
5
Sunt variabile cu modificarea volumului fizic al productiei

Sunt efectuate, spre exemplu, pentru intretinerea si functionarea utilajelor
Sunt efectuate de regula in depozitele finale
Sunt cuprinse in costul cumparaturilor
Sunt relativ constante cu modificarea volumului fizic al productiei
41) Cheltuieli variabile unitare

42) Cheltuieli fixe unitare
43) Cheltuieli indirecte de productie unitare
44) Cheltuieli de desfacere unitare
45) Cheltuieli de aprovizionare unitare
41) ANS: 5
DIF: mediu
42) ANS: 1
43) ANS: 2
44) ANS: 3
45) ANS: 4
Sunt date cinci conturi din contabilitatea de gestiune si semnificatia soldurilor acestora inainte de
inchidere.
Sa se atribuie fiecarui cont semnificatia soldului respectiv.
1
2
3
4
5
Costul efectiv al productiei finite obtinute

Diferentele de pret aferente productiei finite obtinute, repartizate
Diferentele de pret aferente productiei finite obtinute
Costul efectiv al productiei in curs de executie (sold final debitor)
Costul efectiv al productiei in curs de executie (sold final creditor)

48) 903 "Decontari interne privind diferentele de pret"
49) 921 "Cheltuielile activitatii de baza"
50) 933 "Costul productiei in curs de executie"
46) ANS: 5
DIF: mediu
47) ANS: 3
48) ANS: 2
49) ANS: 1
50) ANS: 4
Sunt date urmatoarele conturi de gestiune, functia contabila si dezvoltarea in analitic.
Sa se atribuie fiecarui cont functia contabila sau dezvoltarea in analitic corespunzatoare.
1
n analitic contul se dezvolta pe feluri sau articole de cheltuieli specifice sectorului de

desfacere
2
3
4
5
BIFUNCIONAL dar functioneaza ca un cont de pasiv

BIFUNCIONAL
n analitic contul se dezvolta pe obiecte de calculatie
n analitic contul se dezvolta pe sectii, obiecte de calculatie si, daca este cazul, pe articole
de calculatie.

53) 903 "Decontari interne privind diferentele de pret"
54) 922 "Cheltuielile activitatilor auxiliare"
55) 925 "Cheltuieli de desfacere"
51) ANS: 2
DIF: mediu
52) ANS: 3
53) ANS: 4
54) ANS: 5
55) ANS: 1
Sunt date urmatoarele denumiri ale conturilor de gestiune si exemple privind explicatia inregistrarilor in
debitul conturilor:
Sa se atribuie fiecarui cont explicatia corespunzatoare.
1
2
3
4
5
Salariile personalului din sectorul de transformatoare electrice

Cheltuielile generale de sectie
Cheltuielile administrativ gospodaresti ale intreprinderii
Cheltuielile de manipulare si transport ale produselor finite
Cheltuieli cu materiile prime
56) 921 Cheltuielile activitatii de baza

57) 922 Cheltuielile activitatilor auxiliare
58) 923 Cheltuieli indirecte de productie
59) 924 Cheltuieli generale de administratie
60) 925 Cheltuieli de desfacere
56) ANS: 5
57) ANS: 1
58) ANS: 2
59) ANS: 3
60) ANS: 4
Sunt date urmatoarele denumiri ale conturilor de gestiune si exemple privind explicatia inregistrarilor in
debitul conturilor:
Sa se atribuie fiecarui cont explicatia corespunzatoare.
1
2
3
4
5
Abaterile de pret ale productiei finite obtinute

Costul standard al productiei finite obtinute
Costul productiei finite
Costul efectiv al productiei in curs de executie
Costul efectiv al productiei finite obtinute
61) 901 Decontari interne privind cheltuielile

62) 902 Decontari interne privind productia obtinuta
63) 903 Decontari interne privind diferentele de pret
64) 931 Costul productiei obtinute
65) 933 Costul productiei in curs de executie
61) ANS: 3
DIF: mediu
62) ANS: 5
63) ANS: 1
64) ANS: 2
65) ANS: 4
Sunt date urmatoarele procedee de calcul al costurilor de productie si unele din trasaturile lor
caracteristice:
Sa se atribuie fiecarui procedeu trasatura definitorie.
1
2
3
4
5
Este cunoscut si sub denumirea de procedeul restului sau procedeul valorii ramase
Calculeaza un singur coeficient de suplimentare (coeficient unic)
Calculeaza coeficienti de suplimentare separati pentru fiecare grupa de cheltuieli indirecte
de productie
Calculeaza coeficienti de suplimentare pentru fiecare grupa de cheltuiala in raport cu un alt
criteriu
Calculeaza ponderea bazelor de repartizare in totalul bazelor sub forma unor cote
procentuale
66) PROCEDEUL DEDUCERII VALORII PRODUSELOR SECUNDARE

67) PROCEDEUL SUPLIMENTRII N VARIANTA COEFICIENILOR SELECTIVI
68) PROCEDEUL SUPLIMENTRII N VARIANTA COEFICIENILOR DIFERENIAI
69) PROCEDEUL SUPLIMENTRII N FORMA CIFRELOR RELATIVE LA STRUCTUR
70) PROCEDEUL SUPLIMENTRII N FORMA CLASIC
66) ANS: 1
DIF: mediu
67) ANS: 3
68) ANS: 4
69) ANS: 5
70) ANS: 2
Sunt date urmatoarele procedee de calcul al costurilor de productie si relatiile lor de calcul reprezentative.
Sa se atribuie fiecarui procedeu relatia de calcul reprezentativa.
1
2
Cu
Chvu
CUP
4
5
Sold 922 ST
Q alte sec ii
Ch max Ch min
Q max Q min
Ch q
i
SV
p Ch S q SU p
QP
Cu1 Q1 Ch1 q 21 Cu 2
Cu 2 Q 2 Ch2 q12 Cu1

Chvu
( XY )i
X i
2
71) PROCEDEUL DEDUCERII VALORII PRODUSELOR SECUNDARE

72) PROCEDEUL (CALCULUI) ALGEBRIC
73) PROCEDEUL CELOR MAI MICI PTRATE
74) PROCEDEUL CALCULELOR ITERATIVE
75) PROCEDEUL PUNCTELOR DE MINIM I DE MAXIM
71) ANS: 3
DIF: mediu
72) ANS: 4
73) ANS: 5
74) ANS: 1
75) ANS: 2
O intreprindere realizeaza cinci sortimente de produse in cinci sectii de fabricatie pentru care se cunosc
datele (in unitati monetare):
A
Cheltuieli directe
Costul productiei in curs
La inceputul lunii
50
150
250
350
450
S1 = 50; S2 = 60; S3 = 80; S4 = 60; S5 = 80
40
5
10
5
5
de executie (PICE)
La sfrsitul lunii
10
30
35
10
60
Produsele se fabrica consecutiv dupa cum urmeaza: produsele A in S1 si S2, produsele B in S2 si S3,
produsele C in S3 si S4, produsele D in S4 si S5 si produsele E in S1 si S5. Bazele de repartizare ale
cheltuielilor indirecte de productie sunt cheltuielile directe.
n aceste conditii, costurile de productie ale produselor fabricate, trebuie puse in corespondenta, cu
valorile calculate.
INDICATII: aceasta problema presupune si efectuarea urmatoarelor calcule:
COST DE PRODUCIE = CH. DIRECTE + COTE CH. IND + PICEI - PICEF
Produs
A
B
C
D
E
Cheltuieli
directe
50
150
250
350
450
1250
S1
5
45
50
S2
15
45
60
S3
30
50
80
S4
25
35
60
PICEI
(Initiala)
PICEF
(Finala)
Cost de
productie
40
5
10
20
5
80
10
30
35
40
45
160
100
200
300
400
500
1500
S5
35
45
80
Nota: Cotele de cheltuieli indirecte de productie repartizate se calculeaza in conformitate cu procedeul

suplimentarii.
1
2
3
4
5
Costul de productie al produsului A

Costul de productie al produsului B
Costul de productie al produsului C
Costul de productie al produsului D
Costul de productie al produsului E
76) 200
77) 100
78) 400
79) 300
80) 500
76) ANS: 2
DIF: mediu
77) ANS: 1
78) ANS: 4
79) ANS: 3
80) ANS: 5
n cele ce urmeaza sunt date, pe de o parte o serie de conturi din contabilitatea de gestiune si pe de alta
parte, modul cum se pot dezvolta acestea in analitic.
Sa se stabileasca dezvoltarea corecta in analitic a fiecarui cont
1
2
3
4
5
"901"
Decontari interne privind cheltuielile
"902"
Decontari interne privind productia obtinuta
"921"
Cheltuielile activitatii de baza
"923"
"924"
Cheltuieli generale de administratie
81) Se dezvolta pe obiecte de calculatie

82) Se dezvolta pe feluri sau articole de cheltuieli specifice sectorului de conducere
83) Se dezvolta pe sectii si pe feluri sau articole de cheltuieli comune
84) Nu se dezvolta in analitic
85) Se dezvolta pe sectii, obiecte de calculatie si articole de calculatie
81) ANS: 2
DIF: mediu
82) ANS: 5
83) ANS: 4
84) ANS: 1
85) ANS: 3
Sunt date urmatoarele sectii de productie auxiliara interdependenta:
S1
S2
S3
S4
S5
Cheltuieli de Productia
productie
obtinuta
28.875,00
3.000,00
57.150,00
4.000,00
108.050,00
5.500,00
86.190,00
3.500,00
176.475,00
6.000,00
S1
10,00
20,00
5,00
15,00
S2
25,00
45,00
50,00
15,00
Sectii consumatoare
S3
S4
60,00
20,00
55,00
10,00
3,00
15,00
5,00
30,00
Alte sectii
S5
2.810,00
85,00
3.850,00
75,00
5.392,00
40,00
3.400,00
30,00
5.935,00
-
n tabelul urmator sunt calculate costurile unitare ale productiei de fabricatie interdependenta dar dispuse
intr-o ordine intmplatoare:
Sa se restabileasca costul unitar al productiei de fabricatie interdependenta din fiecare sectie.
INDICATII
Procedeul algebric:
Se scrie sistemul de ecuatii in care costurile unitare reprezinta necunoscutele, conform rationamentului:
cantitatea fabricata, inmultita cu costul ei unitar, este egala cu cheltuielile proprii (initiale) ale sectiei
producatoare, la care se adauga cheltuielile productiei consumate obtinute prin inmultirea cantitatilor
consumate cu costurile lor unitare din sectiile de origine.
Dupa ordonare, sistemul devine:
- 3.000 Cu1
25 Cu1
60 Cu1
20 Cu1
85 Cu1
10 Cu2
4.000 Cu2
55 Cu2
10 Cu2
75 .Cu2
20 Cu3
45 Cu3
5.500 Cu3
3 Cu3
40 Cu3
5 Cu4
50 Cu4
15 Cu4
3.500 Cu4
30 Cu4
15 Cu
15 Cu
5 Cu
30 Cu
6.000 Cu
Acestui sistem i se ataseaza matricea de mai jos:

- 3.000,00
25,00
60,00
20,00
85,00
10,00
- 4.000,00
55,00
10,00
75,00
20,00
45,00
- 5.500,00
3,00
40,00
5,00
50,00
15,00
- 3.500,00
30,00
15,00
15,00
5,00
30,00
- 6.000,00
- 28.875,00
- 57.150,00
- 108.050,00
- 86.190,00
- 176.475,00
n aceasta matrice primele 5 coloane formeaza determinantul sistemului ( S ) iar prin inlocuirea in acesta
a coloanelor necunoscutelor respective cu coloana termenilor liberi (ultima) se obtin determinantii
acestora ( Cuj ).
Solutiile sistemului (costurile unitare - Cuj) se obtin raportnd determinantii Cuj la determinantul
sistemului S (formulele lui Cramer):
Cu1 Cu1 / S 10 ; Cu 2 Cu 2 / S 15 ; Cu 3 Cu 3 / S 20
Cu 4 Cu 4 / S 25 ; Cu 5 Cu 5 / S 30 ;
Pentru calculul determinantilor va fi utilizat programul de calcul tabelar Excel conform urmatorului
algoritm care, spre exemplu, in celula G3 livreaza valoarea determinantului calculata cu formula de
calcul: = mdeterm(A1:E5)
1
2
3
4
5
A
a11
a21
a31
a41
a51
B
a12
a22
a32
a42
a52
C
a13
a23
a33
a43
a53
D
a14
a24
a34
a44
a54
E
a15
a25
a35
a45
a55
= mdeterm(A1:E5)
Nota: se observa ca pentru calculul determinantului este suficient sa se mentioneze adresa primei casute
stnga sus si adresa ultimei casute dreapta jos.
1
2
3
4
5
86) 15
87) 20
88) 30
89) 10
Cu1 - costul unitar al productiei auxiliara realizata in S1

90) 25
86) ANS: 2
DIF: mediu
87) ANS: 3
88) ANS: 5
89) ANS: 1
90) ANS: 4
SHORT ANSWER
1) Succint, in ce consta PROCEDEUL INDICILOR DE ECHIVALEN N RAPORT INVERS
privind calculul costului unitar de productie ?
ANS:
Nota: Se acorda cte 2,4 puncte pentru fiecare dintre cele 5 cuvinte cheie reprezentative din raspuns.
DIF: mediu
2) Succint, in ce consta PROCEDEUL SUPLIMENTRII in forma cifrelor relative la structura.

ANS:
DIF: mediu
3) Succint, in ce consta PROCEDEUL SUPLIMENTRII in forma clasica (sau a coeficientului unic).

ANS:
DIF: mediu
4) Succint, in ce consta PROCEDEUL CANTITATIV pentru calculul costului unitar de productie?

ANS:
DIF: mediu
5) Succint, in ce consta PROCEDEUL ECHIVALRII CANTITATIVE A PRODUSULUI

SECUNDAR CU PRODUSUL PRINCIPAL privind calculul costului unitar de productie?
ANS:
DIF: mediu
6) Succint, in ce consta PROCEDEUL CALCULULUI ALGEBRIC privind calculul costului unitar al

productiei de fabricatie interdependenta ?
ANS:
DIF: mediu
7) Succint, in ce consta PROCEDEUL DEDUCERII VALORII PRODUSELOR SECUNDARE

(procedeul restului, procedeul valorii ramase) pentru calculul costului unitar de productie ?
ANS:
DIF: mediu
8) Succint, in ce consta PROCEDEUL INDICILOR DE ECHIVALEN N RAPORT DIRECT

privind calculul costului unitar de productie ?
ANS:
DIF: mediu
9) Succint, in ce consta PROCEDEUL CALCULELOR ITERATIVE privind calculul costului unitar de

productie ?
ANS:
DIF: mediu
10) Succint, in ce consta PROCEDEUL PUNCTELOR DE MINIM I DE MAXIM privind calculul

costului de productie ?
ANS:
DIF: mediu
11) Succint, in ce consta PROCEDEUL CELOR MAI MICI PATRATE privind calculul costului unitar de
productie ?
ANS:
DIF: mediu
12) Succint, in ce consta PROCEDEUL DIVIZIUNII SIMPLE privind calculul costului unitar de productie
?
ANS:
DIF: mediu
13) Succint, in ce consta PROCEDEUL SUPLIMENTRII N VARIANTA COEFICIENILOR

DIFERENIAI I SELECTIVI privind calculul costului de productie ?
ANS:
DIF: mediu
14) Succint, in ce consta PROCEDEUL CIFRELOR DE ECHIVALEN N MRIMI ABSOLUTE

privind calculul costului de productie ?
ANS:
DIF: mediu
15) Succint, in ce consta PROCEDEUL DEFALCRII N COTE PRI N RAPORT CU

PERIOADELE DE GESTIUNE privind calculul costului de productie ?
ANS:
DIF: mediu
16) Cum se dezvolta in analitic contul:

"903" Decontari interne privind diferentele de pret.
ANS:
n analitic contul "903" se dezvolta pe obiecte de calculatie (produse, lucrari, servicii, comenzi etc.)
DIF: mediu

"922" Cheltuielile activitatilor auxiliare
ANS:
n analitic contul "922" se dezvolta pe sectii, obiecte de calculatie (produse, lucrari, servicii, comenzi
etc.) si, daca este cazul, pe articole de calculatie.
DIF: mediu

"925" Cheltuieli de desfacere
ANS:
n analitic contul "925" se dezvolta pe feluri sau articole de cheltuieli specifice sectorului de desfacere.
DIF: mediu
ESSAY
1) Contul de gestiune 901 "Decontari interne privind cheltuielile": continut economic, functie contabila si
corespondente contabile.
ANS:
Nota: Se acorda cte 2,4 puncte pentru fiecare dintre cele 10 expresii si/sau cuvinte cheie reprezentative
ale eseului conform tabelului de mai jos.
TABEL DE PUNCTAJ (SCORING RUBRIC)
Continutul economic este corect, functie contabila este exacta si corespondentele
21 - 24
contabile sunt complete,
16 - 20
contabile incomplete,
11 - 15 Continutul economic este corect, functie contabila este inexacta si corespondentele
6 - 10
1-5
Continutul economic este incorect, functie contabila este exacta si corespondentele
Continutul economic este incorect, functie contabila si corespondentele contabile
incomplete.
DIF: greu
2) Contul de gestiune 902 "Decontari interne privind productia obtinuta": continut economic, functie
contabila si corespondente contabile.
ANS:
21 - 24
16 - 20
Continutul economic este corect, functie contabila este inexacta si corespondentele
11 - 15
6 - 10
1-5
incomplete.
DIF: greu
3) Contul de gestiune 903 "Decontari interne privind diferentele de pret": continut economic, functie
contabila si corespondente contabile.
ANS:
21 - 24
16 - 20
11 - 15
6 - 10
1-5
incomplete.
DIF: greu
4) Contul de gestiune 921 "Cheltuielile activitatii de baza": continut economic, functie contabila si
ANS:
21 - 24
16 - 20
11 - 15
6 - 10
1-5

incomplete.
DIF: greu
5) Contul de gestiune 922 "Cheltuielile activitatilor auxiliare": continut economic, functie contabila si
ANS:
21 - 24
16 - 20
11 - 15
6 - 10
1-5
incomplete.
DIF: greu
6) Contul de gestiune 923 "Cheltuieli indirecte de productie": continut economic, functie contabila si
ANS:
21 - 24
16 - 20
11 - 15
6 - 10
1-5
incomplete.
DIF: greu
7) Contul de gestiune 924 "Cheltuieli generale de administratie": continut economic, functie contabila si
ANS:
21 - 24
16 - 20 Continutul economic este corect, functie contabila este exacta si corespondentele
11 - 15
6 - 10
1-5
incomplete.
DIF: greu
8) Contul de gestiune 925 "Cheltuieli de desfacere": continut economic, functie contabila si corespondente
contabile.
ANS:
21 - 24
16 - 20
11 - 15
6 - 10
1-5
incomplete.
DIF: greu
9) Contul de gestiune 931 "Costul productiei obtinute": continut economic, functie contabila si
ANS:
21 - 24
16 - 20
11 - 15
6 - 10
1-5
incomplete.
DIF: greu
10) Contul de gestiune 933 "Costul productiei in curs de executie": continut economic, functie contabila si
ANS:
21 - 24

11 - 15
6 - 10
1-5
incomplete.
16 - 20
DIF: greu
11) Sa se expuna, pe etape, metodologia de aplicare si calcul a PROCEDEULUI CALCULELOR

ITERATIVE privind productia de fabricatie interdependenta.
ANS:
Etapele sunt corecte, succesiunea este respectata, explicatiile sunt exacte, formulele de
21 - 24
calcul sunt exacte si metodologia este completa
Etapele sunt corecte, succesiunea este respectata, formulele de calcul sunt exacte dar
16 - 20
explicatiile sunt inexacte iar metodologia este completa
Etapele sunt corecte, succesiunea nu este respectata, explicatiile si formulele de calcul
11 - 15
sunt inexacte dar metodologia este completa
Etapele sunt incorecte, explicatiile si formulele de calcul sunt exacte dar metodologia
6 - 10
este incompleta
Etapele sunt incorecte, explicatiile si formulele de calcul sunt inexacte iar metodologia
1-5
este incompleta
DIF: greu
12) Sa se expuna, pe etape, metodologia de aplicare si calcul a PROCEDEULUI PUNCTELOR DE

MAXIM I MINIM privind delimitarea cheltuielilor de productie in variabile si fixe in vederea
determinarii costului de productie.
ANS:
21 - 24
16 - 20
11 - 15
6 - 10
este incompleta
1-5
este incompleta
DIF: greu
13) Sa se expuna, pe etape, metodologia de aplicare si calcul a PROCEDEULUI INDICILOR DE

ECHIVALEN N RAPORT DIRECT privind determinarea costului de productie unitar.
ANS:
16 - 20
11 - 15
6 - 10
este incompleta
1-5
este incompleta
21 - 24
DIF: greu

ECHIVALEN N RAPORT INVERS privind determinarea costului de productie unitar.
ANS:
21 - 24
16 - 20
11 - 15
6 - 10
este incompleta
1-5
este incompleta
DIF: greu
15) Sa se expuna, pe etape, metodologia de aplicare si calcul a PROCEDEULUI CELOR MAI MICI
PTRATE privind delimitarea cheltuielilor de productie in variabile si fixe in vederea determinarii
costului de productie.
ANS:
21 - 24
16 - 20
11 - 15
6 - 10
este incompleta
1-5
este incompleta
DIF: greu
16) Sa se expuna, pe etape, metodologia de aplicare si calcul a PROCEDEULUI CELOR MAI MICI
PTRATE din categoria PROCEDEELOR DE DELIMITARE A CHELTUIELILOR DE
PRODUCIE in CHELTUIELI VARIABILE I FIXE.
ANS:
EXPUNERE
PROCEDEE DE DELIMITARE A CHELTUIELILOR DE PRODUCIE N CHELTUIELI
VARIABILE I FIXE
PROCEDEUL CELOR MAI MICI PTRATE
Metodologia de calcul:
Relatia de calcul:
Qi
1) Productia medie
2) Cheltuiala medie
Ch
3) Abaterea de productie fata de productia medie
Xi = Qi - Q
4) Abaterea de cheltuieli fata de cheltuiala medie
Yi = Chi - C h
Xi Yi
Xi2
5) Produsul abaterilor
6) Patratele abaterilor de productie
Chvu
7) Cheltuiala variabila unitara

8) Cheltuiala variabila a unei perioade
9) Cheltuiala fixa
10) Cheltuiala standard
n
Chi
( XY )i
Xi
2
ChV = Chvu Qi
ChF = ChI ChV
ChS = QS Chvu + ChF
Nota:
Cheltuielile variabile unitare sunt aceleasi de la o perioada la alta.
Cheltuielile fixe sunt aceleasi de la o perioada la alta.
21 - 24
16 - 20
11 - 15
6 - 10
este incompleta
1-5
este incompleta
DIF: greu

ECHIVALEN N RAPORT DIRECT din categoria PROCEDEELOR DE ECHIVALEN.
ANS:
EXPUNERE
PROCEDEE DE ECHIVALEN
Metodologia de calcul
Relatia de calcul
1) Alegerea parametrilor care servesc pentru calculul indicilor de echivalenta

si alegerea produsului care serveste drept baza de comparatie.
PJ
(la indicii de echivalenta calculati ca raport direct se ia drept baza de
Pb
comparatie oricare din cele "n" produse fabricate)
2) Calculul indicilor de echivalenta, simpli calculati ca raport direct
(Kj = indicele de echivalenta corespunzator unui produs "j"
P
Pj = marimea parametrului corespunzator produsului pentru care se
KJ J
calculeaza indicele de echivalenta;
Pb
Pb = marimea parametrului corespunzator produsului ales drept baza de
comparatie.)
3) Echivalarea calculatorie a productiei fabricate prin transformarea ei in
unitati de masura conventionale
(Qc = cantitatea totala de produse exprimata in unitati conventionale;
Qc
( q K) J
q = cantitatea dintr-un produs exprimata in unitati de masuri fizice;
K = indicele de echivalenta corespunzator unui produs;
j = felul (numarul) produselor.)
4) Calculul costurilor pe unitatea conventionala
Chi
(Cuc = costul unei unitati conventionale de produs;
Cuc
Ch = cheltuielile de productie pe articole de calculatie;
Qc
i = articolul de calculatie)
5) Calculul costului pe unitatea fizica de produs
Cj Kj Cuc
(C = costul unitar pe produs;
j = felul produselor;)

21 - 24
16 - 20
11 - 15
6 - 10
este incompleta
1-5
este incompleta
DIF: greu
18) Sa se expuna, pe etape, metodologia de aplicare si calcul a PROCEDEULUI REITERRII din

categoria PROCEDEELOR DE EVALUARE I CALCULARE A COSTURILOR PRIVIND
PRODUCIA DE FABRICAIE INTERDEPENDENT.
ANS:
EXPUNERE
PROCEDEE DE EVALUARE I CALCULARE A COSTURILOR PRIVIND
PRODUCIA DE FABRICAIE INTERDEPENDENT
PROCEDEUL REITERRII
Metodologia de calcul
Relatia de calcul
1) Calculul rapoartelor intre productia livrata sectiilor consumatoare si

totalul productiei fabricate de catre sectia furnizoare:
(K = raportul dintre cantitatea de produse livrata unei sectii
(consumatoare) si totalul productiei fabricate de sectia furnizoare;
j = sectia (consumatoare);
q = cantitatea de productie livrata unei sectii;
Q = cantitatea de productie fabricata de sectia furnizoare.)
2) Calculul costului productiei (prestatiei) primite:
(C = costul prestatiei primite;
Chf = cheltuielile initiale in cazul primei sectii furnizoare, in ceea ce
priveste celelalte sectii (a II-a, a III-a etc.), la cheltuielile initiale se
adauga costurile productiei (prestatiei) primite in ordine de la celelalte
sectii s.a.m.d. Calculele de preluare a cotelor de cheltuieli care formeaza
costul productiei livrate in sistemul prestatiilor reciproce continua pna in
momentul in care rezultatele obtinute reprezinta valori neglijabile.)
3) nregistrarea cotelor de cheltuieli aferente prestatiilor reciproce in fisele
conturilor analitice de cheltuieli: cotele de cheltuieli determinate se scad
(se crediteaza) din cheltuielile sectiei furnizoare si se adauga (se
debiteaza) la cheltuielile sectiei consumatoare si se consemneaza in notele
contabile:
(922 reprezinta "Cheltuielile activitatii auxiliare" (in cadrul
interdependentei productiei auxiliare), iar X, Y analiticele sectiilor
respective)
4) Calculul costului unitar al productiei de fabricatie interdependenta:
(C = costul unitar al productiei fabricate;
j = produsul fabricat in sectia J;
SFD = soldul final debitor al contului de cheltuieli aferent sectiei;
qAS = cantitatea de productie livrata altor sectii.)
KJ
qJ
Q
C J KJ Chf
922 X 922 Y
Cu J
S FDJ
q AS

21 - 24
16 - 20
11 - 15
6 - 10
este incompleta
1-5
este incompleta
DIF: greu

Contabilitate de Gestiune Brasov

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Contabilitate de Gestiune Brasov

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TRIFAN ADRIAN

MANAGEMENT SPECIALIZAREA CIG Contabilitate de gestiune 1ANUL 3 SEM 1

DIF: foarte usor

REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III

DIF: foarte usor

REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III

DIF: foarte usor

REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III

4) n debitul contului 922 "Cheltuielile activitatilor auxiliare" se inregistreaza cheltuielile cu materialele

DIF: foarte usor

REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III

DIF: foarte usor

REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III

DIF: foarte usor

REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III

DIF: foarte usor

REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III

DIF: foarte usor

REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III

DIF: foarte usor

REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III

DIF: foarte usor

REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III

DIF: foarte usor

REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III

DIF: foarte usor

REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III

DIF: foarte usor

REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III

DIF: foarte usor

REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III

REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III

DIF: foarte usor

REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III

DIF: foarte usor

REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III

DIF: foarte usor

REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III

expresia valorica a consumului celor trei factori de productie;

REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III

procedeul diviziunii simple;

REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III

procedeul cifrelor de echivalenta;

REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III

4) Cheltuielile directe de productie sunt, de regula, cheltuielile care:

Ramn constante cu modificarea volumului fizic al productiei fabricate;

REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III

5) Cheltuielile variabile sunt, de regula, cheltuielile care:

Ramn relativ constante cu modificarea volumului fizic al productiei fabricate;

REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III

REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III

REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III

REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III

REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III

Procedeul restului (procedeul valorii ramase);

REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III

11) Relatia de calcul:

REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III

procedeul diviziunii simple;

REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III

13) Cheltuielile indirecte de productie sunt, de regula, cheltuielile care:

Nu se includ in costul produselor obtinute;

REF: SINTEZE (2005) - Vol. III; Cap. III

14) Procedeul reiterarii (calculelor iterative) se utilizeaza in contabilitatea de gestiune pentru: