DONCA GHEORGHE MASINI AGRICOLE $1 HORTICOLEDONCA GHEORGHE MASINI AGRICOLE SI HORTICOLE CURS UNIVERSITAR EDITURA UNIVERSITATH DIN ORADEA ORADEA —2014Referenti stiintifici : prof. univ. dr. ing. Gheorghe Emil BANDICI Director departament Agricultura si horticultura, Facultatea de Protectia mediului, Universitatea din Oradea prof. univ. dr. ing. loan CHEREJI Decan, Facultatea de Protectia Mediului, Universitatea din Oradea Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romani DONCA, GHEORGHE Masini agricole si horticole : curs universitar / Donca Gheorghe. - Oradea : Editura Universitatii din Oradea, 2014 Bibliogr. ISBN 978-606-10-1383-8 631.3(075.8) 631 34(075.8) Editura Universitatii din Oradea este acreditata de CNCS. Toate drepturile rezervate autorului Nici o parte din aceasta lucrare nu poate fi reprodusa sub nici o forma, prin nici un mijloc mecanic sau olectronic, sau stocata intr-o baza de date fara acordul prealabil, in scris, al autoruiul si al editusi No part of this publication may be reproduced or distributed in any form or by any means, oF stored in a data base or retrieval system, without the prior written permission of the author and the publisher. Lucrarea de fati este elaborati in primul rand pentru a servi ca suport de curs pentru student sectiilor de agricultura, horticultura si peisagistica, dar este utila tuturor studentilor de la specializarile din domeniul agricol, agrozootehnic, agroalimentar si agroturistic. Cartea cuprinde elementele de baz necesare pentru infelegerea functionrii si a reglajelor necesare masinilor, utilajelor si instalatiilor folosite in agriculturd si horticultur’,CUPRINS 1. Probleme generale ale agregatelor agricole si horticole 1.1. Generalitati 1.2. Indiei de apreciere ai tehnologiilor de mecanizare . 1.3. Cinematica agregatelor agricole .. 13.1, Scheme de intoarcere a agrepatelor apticole la capetele parcelelor 1.3.2. Metode de deplasare a agregatelor agricole 2. Masini pentru lucrarile solului 2.1. Pluguri. 2.1.1, Clasificarea plugurilor 2.1.2. Plugul cu trupité clasica - procesul de lucru .. 2.1.3. Partile componente ale plugurilor cu trupite clasice . 2.1.4. Plugul cu trupite cu disc 1.5. Pluguri speciale . 2.1.6. Cuplarea plugurilor a tractor 2.1.7. Principalele reglaje ale plugurilor .. 2.2. Masini de sapat solul . sesso 2.1. Masini de spat solul care imité sapatul cu cazmaua .... we 30 Masini de spat solul care imita sapatul cu sapa 2.3. Freze agricole .. . 2.3.1, Clasificarea frezelor .. 2, Constructia frezelor si procesul de lucru. 2.4. Grape 2.4.1. Clasificarea erapelor 2.4.2. Grape cu colti 2.4.3, Grape cu discuri 2.4.4, Grape stelate . 2.4.5. Grape elicoidale 2.5. Tavalugi 2.5.1, Tavalugul neted ... 2.5.2. Tavalugul inelar .. 2.6. Cultivatoare 2.6.1. Clasificarea cultivatoarelor . 2.6.2. Partile componente ale cultivatoarelor 2.6.3. Prinderea organelor active la cadrul cultivatorului 2.6.4, Repartizarea organelor active pe cultivator Masini combinate . . entru afanarea profundi a solului ..9. Masini de modelat solul 2.9.1. Modelarea in straturi indltate bw - a” . Masini de seminat si plantat .. |. Masini de adi 2.9.2. Modelarea in biloane simetrice ... 56 2.10. Masini de spat gropi .. veceeseteeanesessnnee 56 2.10.1. Clasificarea masinilor de spat gropi 56 2.10.2. Constructia si procesul de Inoru al masinilor de spat gropi 56 2.11. Masini si instalatii pentru pregatirea amestecurilor de pamant si pentru executarea ghivecelor nutritive see 2.11.1. Masini pentru pregatirea amestecurilor nutritive . 2.11.2. Masini si instalatii pentru pregatirea ghivecelor nutritive cece 60 3.1. Clasificarea masinilor de seminat 3.2. Masini de semanat in randuri 3.3. Masini de seminat in cuiburi . 3.3.1, Parjile componente gi procesul de ncru 3.4. Masini de plantat : 3.4.1. Masini de plantat bulbi .. 3.4.2. Masini de plantat tuberculi 3.4.3. Masini de plantat risaduri .. 3.4.4. Masini de plantat puicti . rat Ingrasdminte si amendamente Masini pentru aplicarea ingrasamintelor organice solide Masini pentru aplicarea ingrsmintelor organice lichide 4.3. Masini pentru impristiat ingriisiminte chimice si amendamente .. 3.1. Echipamente de incorporat in sol ingragaminte chimice solide 4.3.2. Tehnologia de exploatare a agregatclor de administrat ingras4minte chimice solide si amendamente . 4.4, Masini pentru aplicarea ingrasamintelor chimice lichide 4.4.1. Masini pentru aplicarea amoniacului anhidru .... 4.4.2. Masini pentru aplicat ape amoniacale 4.4.3. Dispozitive pontra administrarea ingrisimintelor chimice cu apa de irigat 4. Masini, echipamente si aparate pentru protectia plantelor .... 5.1. Masini, echipamente si aparate de stropit 5.1.1. Aparate, echipamente si masini de siropit cu dispersare hidraulica 2. Masinile de siropit cu dispersare pneumatic .. . 3, Magini de stropit cu dispersare higropneumstit 4, Masini de stropit cu dispersare mecanic& . 5, 1.5. Aparate si masini de stropit cu dispersare termomecanica 5.1.6 Partile componente ale masinilor si aparatelor de stropit Masini, echipamente si aparate pentru prafuit 5.2.1. Aparatele s] masinile de prafuit cu dozare mecani 2. Aparatele si maginile de prafuit cu dozare pneumaticd . . Partile componente ale masinilor si aparatclor de prafuit .3. Aparate si masini combinate pentru stropit si prafuit 2119 Echipamente de stropit si prifuit aeropurtate Dispozitive, aparate si masini pentru tratarea semintelor col 5.6. Instalatii pentru dezinfectia solului ... wee 123 3.7. Mijloace pentru protectia plantelor impotriva inghetului ..............124 5.8. Exploatarea agregatelor de stropit si prafuit 6. Masini si instalatii pentru lucrari specifice de intretinere a culturilor horticole . 6.1. Masini pentru ue ‘i specifice in vii ........ 6.1.1. Masini pentru efectuarea taierilor in vii . 6.1.2. Masini pentru indepartarea coardelor de vita de vie 6.2. Masini pentru lucrari specifice in livezi 6.2.1. Masini pentru efectuarea taierilor in livezi 6. Masini pentru indepartarea ramurilor de pomi rezultate la taiere ....... 128 6.3. Masini pentru intretinerea parcurilor ... 7. Masini pentru recoltarea culturilor agricole si horticole 7.1. Masini de recoltat plante furajere . 7.1.1. Cositori si vindrovere 7.1.2. Combine de recoltat plante furajere . 7.2. Masini pentru recoltarea cerealelor paioase 7.2.1. Combine pentru cereale piiioase ........ 7.3. Masini pentru recoltat si treierat porumb 7.3.1. Combine pentru recoltat porumb stiuleti 7.4. Mi ji pentru eliberarea terenului de resturi vegetale . 74.1, Masini de greblat ..... 7.4.2. Masinile pentru adunat i incarcat 7.4.3. Masinile de adunat gi presat .. 7.4.4. Masini de incArcat, transport si descarcat c&pite presate 7.8. Masini pentru recoltarea cartofilor weve coe 7.5.1. Masini pentru indepartarea vrejilor .... . Masini pentru scos cartofi sini pentru recoltarea legumelor 7.6.1. Masini pentru recoltarea legumelor ridacinoase . 7.6.2. Masini pentru recoltarea legumelor bulboase 7.6.3. Magini pentru recoltat mazare verde . 7.6.4. Masini pentru recoltat fasole verde . . 7.6.5. Masini pentru recoltarea tomatelor destinate industrializari . 7.6.6. Masini pentru recoltat varz& 7.6.7. Masini pentru recoltat castraveti 7.6.8. Masini pentru recoltarea culturilor cu semintele dispuse in pis cu coacere esalonata . 162 7.6.9, Masini pentru recoltarea culturilor cu semintele incorporate in masa fructului . 1637.7. Masini pentru recoltarea fructelor pomicole 7.8. Masini pentru recoltarea strugurilor pentru vin . 8. Masini si instalatii pentru condifionarea produselor agricole si horticole ..170 instalafii pentru curitirea si sortarea semintelor . Separarea semintelor dupa dimensiuni .. 8.1.2. Separarea semintclor dupi proprictatile aerodinamice .... 8.1.3. Separarea semintclor dupa starca suprafetei si forma lor 8.1.4. Masini pentru separarea semintelor pe cale electromagnetica 8.1.5. Masini pentru separarea semintelor cu cilindrii cu ace ..... 8.1.6, Masini pentru separarea semintelor dup’ culoare i instalatii pentru sortarea legumelor si fructelor 8.2.1. Instalatiile de sortat cu benzi de sortare 8.2.2. Masinile de sortat cu benzi cu orificii 8.2.3. Masinile de sortat cu site cilindrice . 8.2.4. Masinile de sortat cu rulouri 2.5. Masinile de sortat cu benzi divergente 8. 2.6 Masinile de sortat cu fante . 7, Masinile de sortat dupa greutate 83. Tustalatit pentru uscarea produselor agricole si horti 8.3.1. Instalatii pentru uscarea semintelor . 8.3.2. Instalatii pentru uscat fructe gi legume ........... |. Masini si instalatii zootehnice . 9.1. Introducere ... 181 9.2. Masini si instalatii pentru pregitirea hranei in zootehnic ... .. 181 9.2.1. Tehnologii de mecanizare pentru producerea nutreturilor combinate 181 9.2.2. Tehnologii de mecanizare pentru deshidratarea furajelor verzi, obtinerea fainii de fan si brichetarea nutreturilor ... 9.2.3. Masini si instalatii pentru maruntirea nutremurilor . 9.2.4. Magini si instalatii pentru conservarea nutreturilor 9.3. Utilaje pentru contentionarea animalelor ... 9.3.1. Utilaje pentru contentionarea taurinelor 2. Utilaje pentru contentionarca pasérilor . 9.3.3. Utilaje pentru contentionarea porcinelor . 9.3.4. Utilaje pentru contentionarea ovinelor . 9.4. Utilaje pentru distribuirea hranei 9.4.1. Consideratii generale 9.4.2. Utilaje pentru administrarea hranei la bovine 9.4.3. Utilaje pentru administrarea hranei la porcine 9.4.4. Utilaje pentru administrarea hranei la pasari 9.5. Instalatii pentru ad4parea animalelor 9.6. Utilaje pentru curitirea si dezinfectia animalelor pentru mulsul vacilor si oilor . 2 .1819.7.1. Procesul functional al instalatiilor de muls 9.7.2. Aparatul de muls .. 9.7.3. Elemente pentru colectarea laptelui . 9.7.4, Echipamentul de ricire a laptelui la recoltare « 9.7.5. Sisteme tehnologice de muls vaci 9.8. Masini si instalatii pentru tunsul oilor ... 10. Mentenanta masinilor si utilajelor din agricultur’ si horticulturd 10.1. Evolutia mentenantei 10.2. Strategii de mentenanti 10.3. Mentenanta preventivi 10.4. Mentenanta productiva totala 10.5. Gestionarea mentenantei cu ajutorul programelor specializate . 10.6. Aspecte ale mentenantei bazate pe stare .. Bibliografie1. Probleme generale ale agregatelor agricole 1A, Generalitati Mecanizarea proceselor de lucra din agricultura reprezint un mijloc important de reducere @ costurilor produselor agricole si horticole, precum si de obtinere a productiilor ridicate, constante si de buna calitate. Particularitatile productiei agricole impun maginilor agricole cerinfe generale specifice: masinile si fie universale, cat mai usoare gi ct mai ieftine, sa fie cat mai fiabile, cat mai simple si s& respecte conditiile impuse de tehnica securitatii muneii si paza contra incendiilor la executarea Incratilor. Masinile utilizate la executarea Iucririlor din agricultura se caracterizeaz3 in general prin grad de complexitate ridicat. Conditiile de exploatare ale masinilor sunt diferite in funcjie de particularitatile impuse de sectorul agricol in care sunt executate Iucririle mecanice (legumicol, floricol, dendrologic, pomicol, viticol etc.) Executarea mecanizata a lucrarilor agricole presupune 0 cunoastere aprofundath 2 maginilor agricole privind destinafia, alcdtuirea, procesul de lucru si reglajele, pregatirea pentru lucru, modul de exploatare etc. Clasificarea maginilor agricole se face dupa mai multe criterii care au in vedere Iucrarile pe care Ic executi, modul de executare a lucririlor, natura sursei de energie si modul de actionare. a, Dupa lucririle pe care le executl, masinile agricole se clasified in: masini surse de energie, masini pentru lucrarile solului, masini si instalatti pentru pregatirea amestecurilor de pamant $i pentru executarea de ghivece nutritive, masini de semanat, masini de plantat masini pentru protecfia culturilor, masini pentru lucrari specifice de intretinere a culturilor agricole, masini pentru recoltarea culturilor agricole, masini si instalatit pentru conditionarea produseior agricole, masini si instalagit pentru vinificagie. b. Dupa modul de executare a lucratilor, maginile agricole se clasific’ in: masini mobile (executd lucrarile in deplasare), mayini stagionare (executd lucrarile la stafionar si mt se pot deplasa), masini semimobile (executd lucrarile la stationar, dar se pot deplasa). ¢. Dupii natura sursei de energie si modul de actionare, masinile agricole se clasifica tn: masini cu actionare manuald, masini cu tractiune animald care pot fi actionate de la rofile proprit sau de motoare termice, masini cu action: mecanica. Masinile cu actionare mecanic’, la randul lor se clasific’ in = masini purtate (in pozitia de transport sunt sustinute in totalitate pe tractor prin tiranfii ridicdtorului hidraulic); - masini semipurtate (in pozitia de transport sunt sustinute partial pe tractor si partial pe rofile proprii); - masini tractate (in pozitia de transport sunt sustinute numai pe rotile proprit); ~ masini autopropulsate (au motoare proprii care serves¢ atat la deplasare cat si pentru actionarea organelor active): - masini aeropurtate (montate pe avioane $i elicoptere) Agregatul agricol reprezinta ansamblul format din masina sursd de energie (masina de fort) si una saw mai multe masini agricole de lucru. Agregatul la care sursa de energie este reprezentata prin animale de tractiune poarti denumirea de atelaj. Clasificarea telor agricole, se face cel mai frecvent: dupd modul de realizare e electrica, masini cu actionarea lucravilor, dupa mumarul de masini din agregat si lucrarile executate, dupa destinatia masinilor de iueru din agregat. a, Dupa modul de realizare a hucr’ + agregate agricole mobile; + agregate agricole stajionare. b. Dupa numarul de masini din componenta agregatului si lucrarile executate: + agregate agricole simple, formate din sursa de energie si una sau mai multe masini icole care excouta aceeasi uot + agregate agricole complexe, formate din sursa de energie si mai multe masini agricole care execut& lucrari diferite. ¢. Dupi destinatia masinilor de lucru din a: + agregate agricole de arat; + agregate agricole de seménat, + agregate agricole de plamrat etc. Din datele centralizate la nivelul MADR, la sfirsitul anului 2012 in parcul de tehnici agricola se inregistrau 184.446 tractoare, 24.078 combine de recoltat cereale paioase, 147.471 pluguri, 90.092 grape cu discuri, 73.519 semanitori de diferite tipuri etc. Regiunile nr. 3 Sud-Muntenia si nr. 6 Nord-Vest au peste 32 mii tractoare. Judetele Arad, Dolj si Teleorman au peste 7 mii tractoare, iar judetele Timis si Bihor au peste 10 mii teactoare. Circa 73,1% din total tractoare au durata normal de functionare depasita (sunt amortizate), Cele mai mari grade de amortizare 1a tactoare (peste 80%) se gisesc in regiunile nr. 4 Sud-Vest si nr. 8 Bucuresti-IIfov, iar cele mai mici (sub 70%) se gasese in regiunile nr. 5 Vest si nr. 7 Centru. Judetele in care ponderea tractoarelor amortizate este {intre 84 si 90% sunt Teleorman, Suceava, Lifov, Mehedinyi, Maramures, Botosani si Olt, iar peste 90% Bacau, Bistrita, Giurgiu, Ialomita si Valoea. Circa 69,6% din total combine de recoliat cereale paioase au durata normal de functionare depasita. Gradul de amortizare al parcului de combine este de peste 75% in regiunile nr. 4 Sud Vest, u1.7 Centre si nr.8 Bucuresti —Ifov, iar in celelalte regiuni este sub media pe tara. ‘lor: Sah 2 a0 4 830 Sewn BUN ;jncarcitura medie teoreticd pe tractor este de 50,7 hectare arabil / tractor fizic. incarcatura, variaza intre 29,6 ha/tractor in regiunea nr.7 Centru si 88ha/tractor in regiunea nr. 2 Sud-Bst, incarcaturi specifice sub media pe tara sunt in regiunile nr. nr.7 Centru (29,6), m1.6 Nord- Vest (31,5) simr. 5 Vest (38). {ncarcatura medic teoretic’ pe combina de recoltat cereale, in varful campaniei, este de 91,24 ha/combina. inc&re&tura variazi tntre 33.9 ha/combina in regiunes nr.6 Nord-Vest si 180,4 ha/combind in regiunea nr.2 Sud —Est, incircaturi pe combind, sub media pe tara, Sunt in regiunile nr. 4 Sud-Vest (80,5), nr. 1 Nord-Est (77,4), u.5 Vest (73,2), nr. 6 Nord- Vest (34) si nr. 7 Centru (35,3). Tractoarele din gama de 61-79 CP dein o pondere numeric’ insemnat& in parcul total (59,2%), urmate de tractorul de 45 CP (24.1%). Puterea disponibili estimata @ parcului de tractoase este de peste 11,9 milioane CP (circa 1,27 CP/ha atabil).Cizca $9,6% din putere este asiguratli de tractoarele din gama 61- TOCP. ‘Tabel 1.1. Situatia parcului de tractoare si principale masini agricole z 2 is Alba 188, 772_| 481 165 | 1697 Arad 1170 | 1609 | 1156 | 453_| 4101 Arges 656 745. 320 98 | 1767 Baciu_ 449 731 279 | 103 | 922 Bibor 1688 | 1948 | 1228 | 446 | 4401 Bistrita 261 291 171 115 | 975 Botosani 626 868 | 246 194 | 1032 Brasov. 735 351 | 1038 | 346 | 1565 Braila 780 960 | 419 | 241 | 1592 Buzau 531 645 227 166 | 1226 Caras-Severin 365 S31 205, 40 | 3410 Calarasi 1087 | 938 633_| 219 | 2354 Cluj 664 725 467. 192 | 2263 Constanta 1292 | 1161 | 565_| 310 | 2930 Covasna, 572 | 452 781 214 | 2237 Dambovita 930 | 1031 | 1324 | 290 | 2290 Dolj 2214 | 2269 | 691 | 133_| 3286 Galati 630 855 350. 174_| 1041 Giurgiu 1936 | 2124 | 1840 | 1055 | 2563 Gorj 418 661 191 60 821 Harghita, 420 75. 217 165 | 1073 Hunedoara 562_| 499 366 85 | 2011 Jalomita 995 | 858 | 511 | 280 | 2487 lasi 700 | 903 | 412 | 176 | 1237 Tifov 334 | 412 177 116 | 665Maramures 271 | 3097 295 | 250 | 1699 Mehedinti 550 | 2798 136 | 12 | 1540 Mures 807 | $132 949 | 257 | 2515 Neamt 381 | 2214 371_| 151 | 1198 Ok 1162 | 6111 1116 | 276 | 2769 Prahova 296 | 1777 295 | in | 1502 Satu Mare 1080 | 4820 146 | 180 | 2700 Salaj 387 1659 Sibiu 272 553 1534 Suceava 598 459 2318 ‘Teleorman 1424 | 6378. 987_| 387 _| 3965 Timis 1358 | 8431 1776 | 542 | 4859 Tulcea ais | 2024 238 | 158 | 1260 Vaslui 523 | 2944 233 | 49 | 1083 Valcea 159 | 2653 347 | 32 | 607 ‘Vrancea 274 | 2459 278 | 163 | 1668 Bucuresti 52 0 7 1 | 38 TOTAL, 184446 | 24078 | 147471 9087 | 82860 1.2. Indici de apreciere ai tehnologiilor de mecanizare Prin tehnologie de mecanizare se intelege ansamblul de miasuri_tehnice, organizatorice si economice care implici utilizarea in conditii optime de lucru a unei game de masini precis determinate, in scopul realizarii unei producti agricole maxime gi de calitate superioari. Determinarea indicilor de apreciere ai tehnologiilor de mecanizare permite alegerea variantei optime de agregat agricol care si asigure efecte economice maxime in conditiile concrete ale fiecdrei exploatatii agricole. Indicii de apreciere ai tehnologiilor de mecanizare utilizati cel mai frecvent sunt capacitatea oraré de iueru; capacitatea de lucru pe schimb, rezistenja ta inaintare, coeficientul de utilizare a fortei de tractiune a tractorului, coeficientul de utilizare a puterit de tractiune a tractorului, puterea necesara de tractare si actionare, consumul orar de combustibil, consumul specific de combustibil, numarul necesar de agregate, coeficientul de disponibititate iehnicd, consumul specific de fort de munca si investitia specificd. a. Capacitatea orari de lucru se determin’ separat pentru agregate mobile si agregate stafionare - pentru agregate mobile capacitatea orara de hucru, Wig, Se determina cu relatia: Win = 0,1-Brvrks [hash] a.) fn care B, este litimea de lucru a masinii agricole in m, vi este viteza de lucru a agregatului in km/h, iar k. este coeficientul real de folosire a timpului de lucru si se calculeazi cu relatia: =i Kear a2) in care T; este timpul efectiv de lucru in ha iar J, este timpul unui schimb de lucru, in (conform codului muncii este de 8 h); - pentru agregate stationare, capacitatea orard de lucru, Wns, se determind cu relatia: ulWis = 10°: ke, [uh] a3) in careVeste volumul materialului prelucrat (m°),y este greutatea 4 a materialului (kg/m) iatreste timpul de lucru (h).. b. Capacitatea de lucru pe schimb se calculeaza cu relatia: Ween = WiTs (ha/sch] aay c. Rezistenta la inaintare opus de masina agricola, R, se calculeaz& cu relatia’ R=kea bn (daN] (pentru pluguri) (1.5) san: R= kB; [da] (pentru alte masini) (1.6) in care Kk. este rezistenta specifica a solului la arat [daN/cm’], k este rezistenta specifici a solului 1a fucrari, altele decat arat, [daN/cm’}, a este adineimea de lueru a masini [em], b este latimea de lucru a unei trupite [em], n este numarul de trupite iar B) este [atimea de lucru a masinii [m] Rezistenta specific a solului depinde de tipul solului, de umiditatea solului si de lucrarea efectuata, 4. Coeficientul de utilizare a forfei de tractiune a tractorului, Cx, se calculeazd cu relatia R Cre ay) Fa fn care R este rezistenta la inaintare [daN] jar Fey este forta de tractiune a tactorului disponibili in treapta de vitezi aleasi. Valoarea optim a acestui coeficient este cuprinsa intre 0,80 ... 0,90 si permite alegerea corecta a tractorului pentru formarea agregatului si a treptei de viteza de lucru e. Coeficientul de utilizare a puterii de tractiune a tractorului se determina cu relati Pma Coe = "me > 0,80 (1.8) in care Py este puterea de tractiune a tractorului, disponibila in treapta de vitezd aleasi [kW] iar Pra este puterea necesari tractirii si actionarii masinilor agricole [kW]. Cunoasterea cocficientului de utilizare a puterii de tractiune a tractorului pemmite aprecierea folosirii economice a tractorului (inearcarii tractorului). Puterea necesara tractirii si actionarii masinilor agricole, se determind cu relatia: RU ny Pra = 54 (kW) (19) in care R este rezistenta la inaintare [daN] iar v; este viteza de lucru a agregatului in knv/h. f£. Consumul orar de combustibil, Cs, se determina cu relatia: Curt Crg'ty Crete , Cr = cortege [kg’h sau t/h] (1.10) in care Cx; este consumul orar de combustibil fn Iucru [kg/h sau Uh], Chg este consumul orar de combustibil 1a deplasarea in gol [kg/h sau I/h] iar Cy; este consumul orar de combustibil la stationar [kg/h sau I/h], ty, t,, t, sunt timpii cat agregatul functioneaza fn lucru, in gol sau la stajionar [h] iarT, este timpul unui schimb de lucra si se compune din t; +t, + t, in [h]. g. Consumul specific de combustibil, c,, se determina cu relatia: = & [ke/ha sau kg/t, Vha sau Wt} du) in care Cy este consumul orar de combustibil exprimat [kg/h sau Uh] iar Hp este capacitatea 2rari de lucru exprimatd in (ha/h sau Vi). Pentru reducerea cheltuielilor cu lucrarile mecanice, consumul specific de combustibil trebuie si fle cat mai scizut. Agregatele agricole care au in componenta tractoare de putere mare, au un consum specific de combustibil mai scdzut, iar cele care au in component tractoare de putere mica, au un consum specific de combustibil mai ridicat (consumul orar de combustibil este mai redus, dar si capacitatea orari de Incru este mai redusii si in consecint& consumul specific creste) Numrul necesar de agregate pentru efectuarea unei lueriri agricole, Nig, se calculeaza cu relatia — > _ neetsW Nagr = 11° (1.12) {in care § este suprafafa care trebuie lueratfi in ha, n, este numarul de schimburi de lucra pe zi, z este numarul de zile in care trebuie efectuati lucrarea, Wi, este capacitatea orari de Iucru exprimata in ha/h sau t/a, T, este timpul unui schimb de lucru in ore De regula, in agriculturé se lucreazi in schimburi prelungite de 10 - 12 ore/zi Pentru agregatele de mare putere se organizeaza 2 -3 schimburi pe zi. Desi in relatia de calcul s-2 prevazut o rezerva de 10 % (1,1), numirul de agregate se rotunjeste intotdeauna in plus. j- Consumul specific de forta de munca, Cy, se determina cu relatia: Chm = 22 [ore om/ha, ore omit] (1.13) Wh in care mp, este nunvérul de muncitori care deservese agregatul, Wi, este capacitatea orari de lueru exprimat in hah sau Ub. in practica acest indice trebuie s4 fie cét mai mic. Aceasta cerinfa se realizeaz cand capacitatea de lucru orara este cit mai mare. k. Coeficientul de disponibilitate tehnica, D, se determina cu relagia: t © tty (1.44) in care f este timpul mediu de buna functionare in ore iar #, este timpul mediu de remediere a unei defectiuni in ore. Timpul mediu de buna functionare se determina cu relatia: ds t= (1.15) in care d, este durata total de serviciu a agregatului in ore iar n. este numérul total de defectiuni pe durata de serviciu. Coeficientul de disponibilitate tehnic& apreciazi fiabilitatea unui agregat agricol si depinde atat de fabricant (calitatea materialelor, precizia de prelucrare etc.) cat si de cel care exploateazi agregatul (calitatea combustibilului si lubrifiantilor, respectarea ciclului de intretineri si reparatii, modul de exploatare etc.), L Timpul de recuperare a investitiilor facute Ty ou introducerea in productie a unui agregat agricol nou, reprezinta raportul intre cresterea cheltuielilor directe (Ke, in lei) legate de introducerea in folosinté a acelui agregat sau masini’ agricola si economia de cheltuicli (E.), in lei/an) realizata prin folosirea acelui agregat sau masind agricolf in timp de un an. ‘Valoarea acestui timp este data de expresia Tri =F ani) (1.16) De obicei, se recomanda ca Ty sa fie mai mic de 3 ani pentru masinile simple si mai mic de 5 ani pentru masinile complexe, pentru ca investitiile acute sf fie rentabile. in concluzie se pot afirma urmatoarele:cel mai important indice de apreciere a agregatelor agricole este capacitatea orarl de luctu, influentand majoritatea celorlalti indieis ~ 0 capacitatea orara de lucru mare asigura un consum specific de combustibil redus, un consum specific de forgi de munca redus gi un numir mic de agregate pentru executarca lucririlor agricole: ~ capacitatea orari de lucru este influentati direct de coeficientul de disponibilitate tehnica; -tractoarele de mare putere asigurii agré atelor agricole capacitati orare de lucru ridicate datorate vitezelor mari de deplasare si a latimilor mari de lucru ale masinilor din agregat, dar pretul de cost este foarte mare si de multe oni i cteaza tractoarele de puteti foarte mari. agriculturi nu ih 1.3. Cinematica agregatelor agricole r Z j Cinematica agregatelor agricole reprezintf modul [Fara bucla SX sau metoda de deplasare a acestora pe suprafata pe care executi o anumiti lucrare. in timpul executizii lucrarilor agricole mecanizate, agregatele parcurg distante mari din care o parte pentru lucrul efectiv si o parte pentru deplasirile in gol, ia timpul intoarcerilor la capetele parcelelor, deplasarilor din unitate in cimp etc, Se urmireste ca deplasarile in gol s aiba valori cat mai mici, ele fiind neproductive, in acest scop au fost|Cu buclal’ —z viiborate scheme de intoarcere si metode de deplasare in deschisa || Yy S functie de specificul Iucr&rii gi de natura terenului pe care \ se executa lucrarea. 1.3.1. Scheme de intoarcere a agregatelor agricole la capetele parcelelor La capetele parcelelor sau postatelor este necesar4 intoarcerea agregatelor pentru a schimba sensul de deplasare. intoarcerile la capete presupune deplasarea in gol si sunt determinate de tipul agregatului si de conditiile de lucru. Intoarcerile se por realiza: la 90°, la Ye 180° fre schimbarea sensului de deplasare, la 180° cu ‘schimbarea sensulti de deplasare (deplasarea spre} _———| inapoi). ) Figura 1.2. Scheme de intoarcere a agregatelor la 90° | R —raza minimi de intoarcere a agregatului, |... | og 1-distanta parcurs& de agregat de Ja comanda de | imbarea scoatere a masinii din lueru pans le trecerea in pozitie de ccnsului ad T ZZ transport si invers, 1B lisimee de lueru a agregarulu, [PS Z | Zs La alegerea schemei de intoarcere a agregatului WY NN | se are in vedere ca latimea zonei de intoarcere sa fie mai mick. Marimea zonei de intoarcere, Z;, depinde: de ldtimea constructiva a agreganului, de distanta parcursa de agregat de la comanda de scoatere a mesinii din lucru pana la trecerea in pozitie de transport si invers si de raza minima de intoarcere 2 agregatului (R). 14La incheierea patcelei, zona de intoarcere se Iucreaza perpendicular pe directia tucrarii de baza, de aceea mirimea zonei de intoarcere Z; trebuie sA fie un multiplu al I3timii de hucra a masinii \Semicirculara| Marimea zonei de intoarcere, Z,, se determina cu relatia, Fara bucla Z,=1+2R Fim) (1.16) in care / este distanta parcursi de agregat de la comanda de scoatere a masini din lucru pana la trecerea in pozitie de transport si invers, R este raza minima de intoarcere a agregatului iar B; este laimea|Cu bucla de lucru a agregatului simples intoarcerile la 90° (figura 1.2.) se aplicd) atunci cand agregaml lncreaza pe toate laturile parcelei si se efectueaza la colturile avesteia pentru a schimba sensul de deplasare. Figura 1.3. Scheme de intoarcere a agregatelor la 180°, far schimbarea sensului de deplasare R-—raza minima de intoarcere a agregatului,|cy pacts | — distanya parcursé de agregat de la comanda de |incruciseta scoatere a masinii din fuera pana la trecerea in pozitie de transport i invers, B— litimea de lucru a agregatului. intoarcerile la 180° (figura 1.3. si 14.) se aplic& atunci cand agregatul se deplaseazi numai pe laturile Jungi ale parcelelor. Pentru intoarcere sunt delimitate zone de intoarcere pe capetele parcelelor. intoarcerile cu schimbarea sensului de deplasare sunt utilizaie_la_mecanizarea lucririlor_pe terenurile in Tntoarcerea pants, pentru in forma de \ /evitarea Ca bucle ‘ciupercd cu |} pericolului de dub! Tatura ZR risemare, in | FAARSS ¢ LINN fo ICu buck loblica dreapta vii, in livezi i in sere unde létimea zonelor de intoarcere trebuie si fie mic’. Metoda de intoarcere cu schimbarea sensului de deplasare reduce latimea zonei de intoarcere dar mareste spatiul parcurs in gol si implicit timpul de intoarcere, Figura 1.4. Scheme de intoarcere a agregatelor la 180°, cu schimbarea sensului de deplasare 1 —distanta parcursi de agregat de Ia comanda de scoatere a masinii din lueru pina la trecerea in pozitie de transport si invers, By Katimea de lucru a agregatului. [intoarcerea ——? lin forma de iciuperca cu latura curba| ‘intoarcerea icu bucli ‘incrucigaté1.3.2. Metode de deplasare a agregatelor agricole Modul de deplasare a agregatelor agricole in teren este determinat de caracteristicile constructive si functionale ale agregatului, de forma gi dimensiunile parcelei si de cerintele impuse de culturd, rezultind diferite metode de deplasare care se diferentiazi fn trei grupe: *metode de deplasare in parcursuri liniare, caracterizate prin deplasarea agresatului cu masina in lucru paralel cu laturile lungi ale parcelei, iar la capete se realizeazi intoarcerile cu magina in pozitie de transport; *metode de deplasare in diagonal, caracterizate prin deplasarea agregatului cu masina in Iucru sub un anumit unghi fara de laturile parcelei; +metode de deplasare in parcursuri circulare, caracterizate prin deplasarea agregatului cu masina in lucru paralel cu toate iaturile parcelei Deplasarea agregatelor agricole in parcursuri liniare se poate realiza in mai multe moduri: la cormand, in parti, combinat, prin acoperire, in suveicd. Deplasarea agregatelor agricole in diagonala se poate realiza: cw o singurd uma, cu doud urme. Deplasarea agregatelor agricole in parcursuri circulare se poate realiza in dou moduri: de la centru spre margini, de la margini spre centru, in ambele situatii nu se impun Zone de intoarcere a agregatelor la capetele parcelelor. 13.2.1, Metoda de deplasare la comand" (figura 1.5.) consti in patrunderea agregatului pe mijlocul parcelei, fucrarea exeeutindu-se de la centru spre margini. La capetele parcelei se delimiteaz’ zone de intoarcere Z;. Spatiul parcurs in gol se mareste odata cu cresterea suprafetei lucrate, de aceea parcelele ou suprafati mare se impart in Postale a cdzor litime trebuie si fie multipin al latimii de lucra a agregatului. Figura 1.5. Schema metodei de deplasare parcursuri liniare ,Ja cormana” C,— litimea parcelei, Z-- latimea zonei de intoarcere Pentru reusita lucrarii este necesari T 1 ialonarea axei de simetrie a parcelei respectiv a postatei, Agregatul agricol se deplaseart intotdeauna spre dreapta (in sensul acelor de ceasornic) jar intoarcerea se face la primele Parcursuri cu bucld simpla la 180" iar apoi fr bucla. Metoda se foloseste la arat cu pluguri normale si la pregititea terenului in vederea semanatului sau plantatului. Dezavantajul metodei le lucrarea de arat consti in formarea unei coame pe mijlocul parcelei si a unor Sanfuri la marginile acesteia, rezuland un teren denivelat care infhienteaz’ negativ lucrarile ulterioare 13.2.2. Metoda de deplasare ,.in par(i" (figura 1.6.) consti in patrunderea agregatului pe una din latarile lungi ale parcelei (de reguld pe latura din dreapta), intoarcerea la 180° fara bucla si intrarea in parcursul urmator de Iucru pe latura opusi a Parcclei. Ultimele intoarceri se fac cu bucl& simpla (intoarcerile din zona centrald), Se impun aceleasi reguli de impartire a parcelei in postate gi delimitare a zonelor de intoarcere. Spatiul parcurs in gol scade odatd cu cresterea suprafetei lucrate. Metoda se 16foloseste Ia arat cu pluguri normale si la pregatirea terenului in vederea sem’natului sau plantatului, Dezavantajul metodei la arat consti in formarea unui sant pe mijlocul parcelei_si a unor coame la marginile acesteia, influemind negativ —lucririle ulterioare, Figura 1.6. Schema metodei de deplasare in pareursuri liniare ,,in parti" Cp —latimea parcelei, Z;—litimea zonei de intoarcere. 1.3.2.3. Metoda de deplasare combinatit (figura 1.7.) consta in folosirea alternativa a metodei la comnané si a celei in parti, Se impune impartirea parcelei intr-un numér fara sot de postate si delimitarea zonelor de intoarcere, Se fucreazi mai intai postatele fra sot (1, 3, 5, .. ) la + cormana si apoi cele cu sot (2.4, ...) in parti. Metoda are ca scop reducerea_numaruhti de denivelari pozitive si negative (samturi si coame). Se foloseste la executarea lucririi de arat cu pluguri normale. Figura 1.7, Schema metodei combinate (la cormanii siin pirt de deplasare in parcursuri liniare 1, 2, 3, —parcele, Z; —latimea zonei de intoarcere. 1.3.2.4. Metoda de deplasare prin acoperire (figura > 1.8.) consti in impirtirea parcelei in doud jumatii care vor fi Incrate concomitent. Lucrarea se incepe pe de-a doua jumatafi a parcelei continudndu-se in acelasi mod pani se JucreazS toati suprafata. Se evita astfel Intoarcerile cu bucla. Figura 1.8. Schema metodei de deplasare prin acoperire Cy kitimes parcelei, Z;— laitimea zonei de intoarcere Metoda se aplica la lucrarile in vii, in livezi, in legumicultura, la lucrari de recoltat etc. t1.3.2.5. Metoda de deplasare in suveici (figura 1.9.) presupune realizarea zonelor de intoarcere fara imparfirea parcelei in postate si consté in patrundezee agregatului pe una din laturile Iungi ale parcelei urmata de intoarcerea la 180° cu bucla si efectuarea parcursului unm&tor pe langa precedentul, Metoda se aplica la executarea lucrarii de arat cu pluguri reversibile, de somanat, de plantat, de fntretinerea culturilor etc. Figura 1.9. Schema metodei de deplasare in suveicii Z, —ldtimea zonei de intoarcere, 1.3.2.6, Metoda de deplasare in diagonala cu 0 singura urmé (figura 1.10.) impune delimitarea zonelor de intoarcere pe toate laturile parcelei. Se incepe lucrarea pe o diagonal executnd intoarceri la 180° cu bucla simpla. Se lucreazi o jumitate a parcelei dupa care se lucreaz& si cealalt’ jumatate. Metoda se aplicd la executarea lucrarii de gripat, nivelat, ivalugit ete. Figura 1.10. Schema metodei de deplasare in diagonal, cu o singurd urma Z;~ litimea zonei de intoarcere. 13.2.7. Metoda de deplasare in diagonali cu doud urme (figura 1.11.) const% in ¢ executarea lucririi prin deplasarea incrucigati a agregatului, suprafata practic Iucrindu-se de doud ori. Se incepe executarea lucrarii pe una din diagonale, se face intoarcerea agregatului cu but simpla si se deplaseazi in continuare cu intoarceri fir bucld pe marginile parcelei. in aceasta situatie nu mai sunt necesare zone de intoarcere. Metoda se aplicd la lucrarea de gripat. Figura 1.11. Schema metodei de deplasare in diagonali, cu doud urme 1.3.2.8. Metoda de deplasare in parcursuri circulare de la centru spre margini (figura 1.12.) consti in executarea lucririlor pe toate laturile parcelei incepiind de la centru. Pentru accasta este necesara jalonarea axei de simetrie a parcelei ce constituie primul parcurs 18Figura 1.12. Schema metodei de deplasare in parcursuri circulare de la centru spre margini C, — latimea parcelei 1.3.2.9, Metoda de deplasare in parcursuri circulare de la margini spre centru (figura 1.13.) nu mai presupune jalonarea parcelei si consta in inceperea executiei lucritii pe o laturd 2 parcelei gi se continu’ cu celelalte Iaturi pana se incheie in zona central, Metodele de deplasare circulara se folosesc 1a lucr&ri de recoltare a cerealelor paioase sau furaje, precum si le lucrari de pregatire a terenului in vederea plantatului sau seménatului, inainte de inceperea lucririi se face pregatirea parcelei care const in prelucrarea colturilor parcelei care reprezinti locurile de intoarcere, Avantajul acestor metode consti in reducerea semnificativa a spatiului parcurs in gol. Figura 1.13. Schema metodei de deplasare in parcursuri circulare de la centru spre margini La execurarea iucrérilor pe teremurile in pantii, deplasarea agregatelor trebuie sa se fac8 pe directia curbelor de nivel, in parcursuri liniare. {ntoarcerea se face la 180° cu schimbarea directiei de deplasare, in forma de ciuperci La executarea lucrarilor in sere si solarii, intoarcerea agregatelor se face la 180° cu schimbarea directiei de deplasare (depl: i apoi), in forma de ciuperca,2. Masini pentru lucrarile solului Lucritile solului au ca scop imbunatitirea proprietitilor fizico-chimice gi biologice ale acestuia, in vederea creiirii unor conditii corespunzitoare dezvoltatii plantelor cultivate. Pentru executarea acestor lucrari se folosese urmnitoarele grupe de masini agricole: pluguri, freze, masini de spat solul, grape, tAvalugi, cultivatoare, combinatoare, masini pentru afanarea adanca a solului, masini de modelat solul, masini de spat gropi 2.1, Pluguri Plugurile sunt masini care au ca destinatie executarea lucririi de bazi a solului, numitd arat. in cadrul acestei lucriiri, stratul superior al solului este tiat in fasii de o anumita latime si grosime numite brazde, care sunt ridicate, maruntite, deplasate lateral, risucite si ristumate. Ardtura poate fi realizata in orice perioad’. Aritura de vard se executd vara, imediat dupa eliberarea terenului (cereale piioase, rapita, leguminoase pentru boabe, seminceri legumicoli etc.), in vederea ins&méntarit culturilor de toamna sau de primivara. Aratura de toamna se executii pe suprafeyele care se elibereazi dup recoltarea culturilor de toamna, in vederea insiiméntirii culturilor de toamnil sau primavari Pe suprafetele care n-au putut fi lucrate pand la venirea inghetului, se executa ariituri de iarna, in ferestrele iemnii, care sunt inferioare calitativ celor de vara sau toamnd. Aratura de primavard se exccuti pe suprafetele care nu au putut fi Iucrate pe perioada de iama din diverse motive. Adincimea de lucru este mica, de 16 - 18 om. in Rominia primaverile sunt scurie, cu vnturi puternice, uscate, de aceea ariturile de primavara nu sunt recomandate. 2.1.1, Clasificarea plugurilor Clasificarea phigurilor se face dupa mai multe criteri a. dupi adéncimea de lucru: + pluguri pentru araturi superficiale (15 - 20 cm); + pluguri pentru araturi normale (20 - 30 cm); + pluguti pentru arituri adanci (30 - 40 cm); + pluguri penta arituri foarte adanci sau desfundat (40 - 80 em), b. dup’ tipul trupitelor: + pluguri cu trupite clasice; + pluguri cu trupite disc dupa sursa de energie: + pluguri cv tractiune animal + pluguri cu tractiune mecanic& (care pot fi tractate, purtate sau semipurtate); d. dupa destinatie: + pluguri pentru acaturi normale (de uz general): + pluguri speciale reprezentate prin: = pluguri pentru deschis canale; = pluguri pentru arat in vii: « pluguri pentru arat in liveziz # pluguri pentru scos puie! «= pluguri pentru desfundat etc, €. dup modul de risturnare a brazdei: 20+pluguri cu rasturnarea brazdei pe o singuré parte (de regula pe partea dreaptd), sau pluguri normale; + pluguri cu rastumarea brazdei pe stanga sau pe dreapta succesiv (phuguri reversibile, pluguri balansicre); + pluguri cu ristumarea brazdei pe stinga si pe dreapta, concomitent (pluguri pentra vii, pluguri pentru deschis canale), 2.1.2. Plugul cu trupita clasicd - procesul de luecru in timpul lucrérii de erat solul este taiat de catre trupité in brazde cu létimea b gi adancimea a, Brazdele sunt ridicate pe suprafaja activa a trupifei, deplasate lateral. miruntite, si rastumate (figura 8 21). igura 2.1. Schema procesului de rasturnare a brazdei ry a~adincimea brazdei | i ¢ (adancimea de lucru a trupitei), ° | i t NO b- latimea brazdei —# SN (Uajimea de lucru a trupitei). ® NL Procesul de rasturnare a brazdei este posibil numai daca raportul dintre lafimea adancimea brazdei, k, numit si raport de ristumare este cel putin egal cu 1,27, Se determin’ cu relatia: 21,27 2) Pentru situatia in care & < 1,27, brazdele nu se ristoarn’. In cazul trupitelor echipate cu antecormana sau trupiti suplimentara, rasturnarea brazdelor se face mai bine. in aceasta situatie: k > 1,00 (2.2) eis Brazda de sol ABCD, taiata de cufit (cutit disc sau cutit lung) in plan vertical si brizdar in plan orizontal, sub actiunea cormanei este rotita cu 90° in jurul punctului C si apoi in continuare in jurul punctului D” pana se sprijind pe brazda ristumnata anterior 2.1.3. Pirtile componente ale plugurilor cu trupite clasice Partile componente ale plugurilor se impart in dou grupe: a. organe de lucru (organe active) - trupie, cutite si scormonitori; b. organe anexe - dispozitiv de prindere la tractor, cadru, suport de grap’, roata, mecanisme de reglare ete. 2.1.3.1. Organele de Incru (active) ale plugului cu trupife clasice sunt acele parti care in procesul de lucry actioneaza direct asupra sotului. Principalul organ activ al plugului este reprezentat prin trupita clasicd, care realizeazi taierea, ridicarea, incovoierea, risucirea, deplasarea laterala si rasturnarea brazdelor. a. Trupita clasici (cu cormand) este formati din: brdzdar, cormand si plaz montate pe o barsé (figura 2.2.), Trupita poate s& mai aiba in component si cormana suplimentara si prelungitor de cormand. b, Brizdarul (figura 2.3.) este organul activ al trupifei care are rolul de a tia brazda in plan orizontal si de ridicare a ei pe suprafafa cormanei. Este realizat din ofel cu mangan gi siliciu in mai multe variante constructive: brdzdar mapezoidal, brizdar atrapezoidal cu varf dala, brazdar trapezoidal cu viirf reglabil (amovibil) etc, Briizdacul este previzut pe partea posterioard cu 0 rezerva de material, pentru ca periodic, prin forjare s& se poati reface partea uzata. it > Se monteaza pe basi prin {~\_ - suruburi cu cap ingropat. Figura 2.2. Schema unei, trupite clasice™ 1 —br&zdar, 2 — conman: 3 — cormand suplimentarai, 4 — prelungitor de connana, 5 — plaz, 6 — caleai de plaz, 7 — bars . Figura 2.3. Briizdar eu varf dalti [> 1 — varf dale, 2 — tig, 3 - corp. Cormana (figura 2.4.) este organul activ al trupitei, respectiv al plugului, care preia brazda de la brazdar si 0 supune operatiilor concomitente de d x XN ridicare, miruntire, incovoiere, risucire, deplasare 2 lateral si rasturnare, Se realizeazé din tabla de otel carbon sau tabla de ofel triplex. De reguli, suprafaja ei activa este cementatéi pe adincimea de 1,0 - 1,8 mm pentru marivea rezistentei la uzurd. La 0 commana deosebim trei zone: pieptul, corpul si aripa cormanei. Pieptul cormanei este cel mai supus la uzura, de aceea Ja unele pluguri se realizeaz4 ca pies’ detasabild, inlocuindu-se la nevoie. Pentru a analiza parametrii geometrici principali (unghiurile a, B, y) ai diferitelor tipuri de cormane, care determind calitatea araturii, se reduce suprafata cormanei dispusi in spatiu la o pana in forma de tied OABC (figure 2.5.), caracterizat prin unghiurile a, fi 7 care determina trei pene simple 1, 2, 3. i we Le aofioneaz concomitent. Figura 2.4, Principalele tipuri de cormane 1 ~comnani elicoidala, \ te 2 command cilindrica, YS SS 3 — semielicoidala. 1 + Suprafata activa a penei | face cu fundul brazdei unghiul @ numit si unghi de atac, avand ca efect desprinderea brazdei de sol, ridicarea, incovoierea si maruntire ei. Suprafata activa a penei 2 face cu peretele brazdei unghiul y, numit si unghi de taiere, avand ca efect deplasarea lateral si incovoierea brazdei de sol, contribuind la miéruntirea ei. Suprafata activa a penei 3 face cu fundul brazdei unghiul B, numit si unghi de rastumare, aviind ca efect rsucirea si risturnarea brazdei de sol. Cele trei unghiuri o, f si y reprezinta parametrii geometrici al cormanelor care determing indicii calitativi de lucru ai lor. Odat& cu cresterea unghiurilor a gi y creste si gradul de maruntire a solului, Cresterea unghiului 6 determina o rasturmare mai bund a ‘edere din profil °brazdei de sol si o incorporare mai bund a resturilor vegetale, Figura 2.5. Procesul de lucru al unei cormane OABC (triedrul compus din penele simple 1, 2, 3) c—unghiul de maruntire al brazdei, p-u brazdei, yughiul de deplasare laterald a brazdei, iul de rastumare a Clasificarea cormanelor are la baz acesti parametrii geometrici (unghiurile care determina si forma cormanei. Dup forma, cormanele se clasificd in - cormané cilindricd are unghiul «= 35 — 130°, unghiul B = 40 — 110°, unghiul y = 45 — 50°. Lucreaza bine in soluri usoare si mijlocii, realizand o maruntire foarte bund a brazdei gi © rastumnare satisfiicdtoare; - cormand elicoidald are unghiul a = 15 — 50°, unghiul i = 20 - 180°, unghiul y= 30 - 50°. Lucreaza bine in soluri greie, mlastinoase si intelenite, realizind o rastumare foarte buna a brazdei si o maruntire satisficatoare. Cele doua tipuri de cormane reprezinté extremele si se folosesc mai putin in practica; =cormand cultural este © comant universal, fiind apropiati de cormana cilindrica, dar cu parametrii geometrici imbunatatiti, rasturnarea brazdei fiind buna. Lucreaza bine in soluri mijlocii = cormand semielicoidald deriva din cormana elicoidal, unghiurile a gi y avand valori maj mari. Lucreaza bine in soluri usoare si mijlocii cu multe resturi vegetale, =cormand combinatdé (cultural-semiclicoidala) imbin& calitatile de rastumare si maruntire ale cormanelor culturale si elicoidale. Lucreaza bine in soluri grele si compacte. Cormana suplimentard se monteazi pe bars deasupra cormanei si are rolul de a prelua stratul superior al brazdei pe care-I ristoarna pe fundul acestcia, imbun’tatind gradul de risturnare a brazdei si cresterea adancimii de lucra cu pana la 8 cm. Antecormana este 0 cormana de dimensiuni mai mici, dar cu parametrii de valori mai mari. Se monteaza pe barsa in partea superioara-anterioara a connanei principale gi asiguri o incorporare mai bund a resturilor vegetale Prehingitorul de cormana este o piesa care se monteazi pe aripa cormanei, regiabilA ca pozitie si are rolul de a imbunétati procesul de rsturnare a brazdei de sol Plazul este organul trupitei care asiguré stabibitatea plugului in plan orizonral, prin ic sprijinires lui in timpul Incrului pe peretele vertical al brazdei. La plugurile cu mai multe trupife, plazul de la ultima trupiti este mai lung si este prevazut cu o piest detasabilé si reglabila ca pozitie numité cleai, Are rolul de a asigura stabilitatea plugului in plan vertical, sprijinindu-se pe fundul brazdei Barsa reprezint& organul trupifei pe care se monteazi cormana, brézdarul (organe active) si plazul (organ ajutator). Ea poate s& fie inalta, cand partea superioara a ei depaseste nivelul superior al cormanei, prinderea ficdndu-se direct la cadrul drept al plugului, sau joas4, cand partea superioara a ei este sub nivelul superior al cormanei, prinderea la cadrul drept al plugului ficndu-se prin intermediul unui suport de legéitura. Pentru a se evita deformarea birsei, sunt folosite dispozitive de siguranti care permit trecerea trupifel peste eventualele obstacole, Acestea pot fi realizate cu bolt de 23forfecare (figura 2.6.), hidraulice (figura 2.7.) sau cu are. Figura 2.6. Dispozitiv de siguranta cu bolt de forfecare 1 = trupit |. 2 — bolt de forfecare, 3 — obstacol. ~S Figura 2.7. Dispozitiv de siguranta hidrautic 1 ~cilindru de fort, 2 ~rezervor de azot, 3 ~obstacol. b, Cutitul are rolul de a tia brazda de sol in plan vertical pentra a lisa un perete drept si de a separa resturile vegetale de pe teremul arat de cele de pe teremul nearat, pentru o incorporare mai buna a Jor. Constructiv este realizat in doua variante: cusit lung si cuit dise Cutitul lung se monteazi pe cadrul plugului prin intermediul ménerului si al unei bride. Prin constructie si montare lama cutitului formeazi cu planul vertical al peretelui brazdei un unghi de 1 - 2° jar cu planul orizontal un unghi de 65 - 70°. Fata de varful brazdarului, varful cutitului se monteazi cu 2 - 5 cm in fats si mai sus. Cutital lung este un organ activ simplu, usor $i jeftin, marind stabilitatea plugului in lucru, de aceea cu cutite lungi se echipeaza in special plugurile cu tractiune animala care sunt usoare si unele pluguri cu tractiune mecanica (pluguri de desfundat, pluguri reversibile). Cutitul dise (figura 2.8.) este reprezentat f printr-un disc plan realizat din ote! manganos, ascufit pe periferie, cu conturul drept sau crestat, montat liber prin butucul sau pe un ax care prin farca sau brat este prins la suportul cotit, care la vindul sau se prinde la cadrul plugului, Se dispune Ja o distanga de 1 - 3 cm spre terenul nearat fata de planul anterior al trupitei si cu 2 - 5 cm mai sus si in fata varfului brizdarului Butucul cutitului trebuie sa fie situat la 1 -2 em fai de suprafata solului. Cutitele disc sunt utilizate la majoritatea plugurilor cu tactiune mecanica, Figura 2.8. Schema de montaj a cufitului disc la plug ©. Antetrupifa este o trupit’ mai mica lipsit& de plaz, care se monteazi pe cadrul plugului in fata trupitei principale. in timpul tucrului ea taie o brazdi cu dimensiunile sectiunii transversale egale cu aproximativ 1/2 din dimensiunile sectiunii transversale ale brazdei tiiate de trupita principal, pe care o rastoama pe fundul brazdei rastumate de 24trupita anterioara. Se dispune la o distant de 1 cm spre terenul nearat fat de planul trupifei sicu2 - 3 cm mai in fata acesteia d.Scormonitorul esie un organ activ al plugului care se monteazi in spatele trupitei, cu posibilitatea de reglare in plan vertical, avand rolul de a afiina stratul de sol aflat sub adincimea de lucru a tupifei pentru refacerea regimului aero-hidric al solului. ‘Adancimea maxima de lucru este de citca 15 cm sub adéneimea de lucru a trupitei. Cei mai utilizati scormonitori sunt cei cu miscare de translatie de tip stgeat’ ingusti sau daltd, dar se pot utiliza gi scormonitori cu migcare de rotatie de tip rotor cu cutite unilaterale dispus orizontal-iransversal, actionat de la priza de putere a tractorului. 2.1.3.2. Organele ajutiitoare (auxiliare) sunt: a. Cadrul reprezinti organul ajuttitor pe care sunt montate celelalte organe (active si ajutitoare) ale plugului. La plugurile cu tactiune animalé cadrul este reprezentat printr-un lonjeron numit griadei, La cele cu tractiune mecanica este realizat in diferite variante constructive: cadru tubular realizat din jeava cu sectiune patrata sau circulard, din mai multe lonjeroane solidarizate intre ele ete: b. Triunghiul de tractiune este prezent la plugurile tractate si este montat articulat in partea anterioara a cadrului, Prin intermediul lui se face legatura dintre plug gi sursa de energie. ¢. Dispozitivul de cuplare la tractor este partea componenti a plugurilor purtate, format dintr-un ax cu coturi decalate la 180° sau o bar transversalii de capetele creia se prind tirantii laterali ai ridicdtorului hidraulic si dintr-un suport vertical de care se prinde tirantal centeal al ridic&torului hidraulic al tractorului. @. Rotile reprezinti organele de susjinere ale plugului. Plugul purtat este prevazut de regula cu o singurd roata limitatoare de adincime (figura 2.9,), reglabila ca pozitie in plan vertical si este folositi numai in lucru. Plugul cu tractiune mecanicd, tractat, este prevazut ou trei roti care servesc la sustinere atat in lucru cat gi in transport, Plugul semipurtat este prevazut de regula cu doud roti de sustinere in transport si in luoru. Figura 2.9, Schema rotii limitatoare de adancime la plugurile purtate 1 —roatii de reglare a addncimii de lucru, 2 ~ suport, 3 —-mecanism de reglare a adincimii de Iucru cu gurub gi piuliti e, Mecanismele plugurilor servesc la reglarea adéncimii de lucra, la reglarea latimii de lucru, la reglarea paralelismului cadrului plugului cu suprafata solului in plan transversal si longitudinal ete. Sunt reprezentate de regula prin: mecanism cu surub si piulita, mecanisin paralelogram deformabil, mecanism hidraulic. 2.1.4, Plugul cu trupite cu disc Figura 2.10. Plug cu discuri 1 —tupita disc, 2 —roata speciala, 3 -curatitor. / Plugurile cu trupite cu disc (figura 2.10.) se comport mai bine de plugurile ontrupite clasice in terenuri mlastinoase, proaspat destelenite, cu pietre, cioate etc Trupita eu disc are organul activ reprezentat printr-un disc (caloté sfericd) ascutit pe periferie, cu diametrul de 600 - 800 mm realizar din tabla de olel manganos. Este dispus ‘inclinat fat de directia de inaintare sub un unghi a = 45 - 48° si fata de verticala sub un cul de pe bars’. Curatitorul Joacé rol de aripé de cormana. in timpul lucralui, discul in sol gasindu-se in miscare de Totatie. Brazda thiatit este antrenata in migcare de rotatie de disc si ridicati peste inaltimea axului de unde, sub actiunea fortei centrifuge si a greutafii proprii, este rasturnati. Procesul de ristumare este definitivat de curatitor, unghi f = 15 - 25°. Discul se fixeazi prin butuc $i ax in la 2.1.8, Pluguri speciale Din categoria plugurilor cu destinatie special fac parte: plugurile reversibile, plugurile pentru deschis canale, plugurile pentru desjundat, plugurile pentru arat in vii plugurile pentru arat in livezi, plugurile pentru scos puieti etc. a. Plugurile reversibile (figura 2.11.) au ca destinatie executarea lucrarii de arat pe terenuri in pant, Tucriind pe directia curbelor de nivel cu risturnarea brazdelor spre amonte sau spre aval. Pe teren orizontal, plugurile reversibile permit executarea lucrarii cu deplasarea agregatului dupa metoda in suveicd, cdnd rezult& o argtura de calitate fiiri coame si santuri, Figura 2.11, Schema plugului reversibil 1 ~cadru fix, 2-cadru reversibil, 3 — trupiti, 4 — antetrupiqa. Fata de plugurile clasice, la cele reversibile, cadrul este format din dowd parti. Un cadru fix care se prinde la tractor si unul reversibil, montat pe cel fix. Pe cadrul reversibil sunt montate doud seturi de trupite clasice dispuse la 180° din care unul ris pe partea dreaptd iar celalalt pe partea stings, Cadrul reversibil poate fi rotit prin intermediul mecanismului de reversare, astfel incat sA fie aduse in pozitia de lucru sctul de trupite care si asigure rasturnarea brazdelor peste cele rasturnate anterior. b. Plugurile pentru deschis canale au ca destinatie executarea de canale provizorii pentru irigatii sau deseeiri. Aceste tipnri de pluguri sunt echipate cu trupite speciale de tip rarita, care deschid canale iar solul mobilizat este deplasat sidinga - dreapta concomitent. ¢. Plugurile pentru desfundat sunt pluguri care Iucreaz4 la adncimi mari de 40 - 80 cm. De reguli sunt realizate ca pluguri balansiere (figura 2.12.) echipate cu trupite care rstoarnd brazda pe partea dreapta si trupite care ristoami brazda pe partea sting&. Trupitele Lucreaza in sol alternatiy, in fumctie de sensul de deplasare al agregatutui, incat brazdele s& fie rasturnate pe aceeasi parte. Astfel de pluguri se folosese in terenuri destinate infiintarii de plantatii noi de vitd-de-vie, de pomi, pepiniere pomicole sau scoli de de-vie Plugurile pentru arat in vii (figura 2.13.) au ca destinatie executarea Iucrarii de arat in vil, Sunt echipate cu 1 - 2 trupite care ristoamna brazdele spre stanga, | - 2 trupite care ristoama brazdele spre dreapta si o trupitéi de tip rariti care ristoam’ brazdele 26concomitent in ambele parti Lucrarea de arat in vii, toamma, are ca scop principal protejarea butucilor impotriva inghetului, de aceca aratura se executd in parti (cu rasturnarea brazdelor spre randurile de vit’). in zona centralé raméne un sanf realizat de trupita de tip rarita, in care se colecteaz& apa rezultata din precipitatii pe timpul iernii (figura 2.13.) Figura 2.12. Schema plugului balansier grindei, 4 —lonjeron, 5 — roatd limitatoare de adéncime, Figura 2.13. Schema de amplasare a trupitelor pe cadrul plugului pentru arat in vii a~plugul pregatit pentru aratura de toamna (in parti), b—plugul pregitit pentru aratura de primavara (la corman’) Luerarea de arat in vii primavara are ca scop deplasarea solului de Ja butucii de vité pe centrul intervalulul, care ocazie se acopera santul rezultat in toamna si se dezvelese butuci de vitd-de-vie. in accasta situatie se renunti la trupita de tip rari, iar celelalte se monteazA pe cadru incat sa rezulte ardtur& la cormand (figura 2.13.6). e. Plugurile pentru arat in livezi au ca destinatie executarea ariturilor printre rindurile de pomi. Sunt realizate in dowd variante constructive: pluguri dezaxabile si pluguri cu secfii mobile Plugurile dezaxabile (figura 2.14.) au cadrul realizat din dowa parti: o parte fixé care se prinde la tidicdtorul hidraulic al tractorului si una dezaxabilé pe care sunt montate organele active ale phigului. Prin intermediu! dispozitivului de dezaxare, cadrul dezaxabil cu organele active se poate apropia de randul de pomi, reducindu-se latimea zonelor nelucrate. La aceste pluguri adancimea de lucru a fiecarei trupite este reglabila, fic afectat sistemul radicular al plantelor end se lucreazi pe lang randurile de pomi, Lucrarea de arat in livezi cu plugurile dezaxabile se poate executa fie dup’ metoda de deplasare la cormana", fie dup’ metoda ,,in parti". Dezaxarea plugului se realizeazi numai cand se lucteazi pe linga randurile de pom, la primele parcursuri cand agregatul se tul se sa mu deplaseazi dup’ metoda ,in parti" gi respectiv la ultimele parcursuri cind ag deplascaz’ dupa metoda ,,la corman:Figura 2.14, Schema plugului dezaxabil pentru arat in livezi 1 ~ cadru fix cu dispozitiv de cuplare Ia tractor, 2 cadru dezaxabil 3 — dispozitiv de dezaxare, 4—roati limitatoare de adancime, 5 — trupite. Plugurile cu secfii mobile sunt previizute cv 0 sectie de cadru mobila, montaté in partea din spate a cadnului principal, sectie care lucreazi pe axa réndului, intre pomi. Un palpator urmareste trunchiurile pomilor si la intalnizea acestora comanda un dispozitiv mecanic sau hidraulic care retrage sectia mobili, trupitele de pe aceasta ocolind pomii dupa care revin in pozitia initialé dintre pomi pe rand. f. Plugurile pentru scos puieti (figura 2.15.) executa recoltarea in dou etape a puietilor de pomi din pepiniere sau a celor de vita-de- ps vie din scolile de vita. in prima etapa phugurile echipate / cu organe active in forma de ,U" realizeazi afinarea ~_: solului in zona radacinilor plantelor, dupa care in etapa a doua se realizeazi extragerea manualai a plantelor. Figura 2.15, Schema plugului de scos puieti 1 —brizdar, 2 si 4 — roti limitatoare de adancime, fe 3 —cadru, 5 ~ bara de prindere la tirantul central, 6 — brate de prindere la tirantii laterali, 7—mecanism de reglare a adéncimii de lucru. 2.1.6. Cuplarea plugurilor Ia tractor La cuplarea plugului la tractor este necesar si se asigure un transfer cat mai mare al fortei de rezistenfi la tractiune a plugului asupra rotilor motoare ale tractorului, in scopul reducerii patinarii si cresterii vitezei de deplasare. Pentru ca agregatul de arat format din ne, tractor si plug s& aibé stabilitate in plan orizontal, trebuie ca forfa de rezistent Ja tractiune a plugului Sa se gaseasci pe directia axei de simetrie a tractorului, axa dupa care actioneazi si forta de tractiune a tractorului Figura 2.16, Schema agregatul tractor pe roti + plug care asigura conditia optima de cuplare E ~ecartamentul rotilor tractorului, bo- Litimea pneului, c ~ distanta de la pneu la peretele brazdei, b ~ litimea de Iucru a unei trupite (litimea brazdei), n; —numéirul de trupite, By — litimea de lueru a plugului i Tractoarele pe roti ruleaza cu rotile din dreapia pe fundul brazdei (figura 2.16.) sau cu lL i 2A toate rotile pe terenul nearat iar cele pe senile Le ruleazi cu ambele senile pe terenul nearat (figura 2.17,).Ecartamentul tractorului ,,£" (distanta dintre rotile sau senilele tractorului amplasate pe aceeasi punte) se stabileste in functie de latimez de lucru a plugului astfel: pentru tractoarele pe roti care se deplaseaza cu rotile din partea dreapt pe fundul brazdei (figura 2.16.): E=nyb +2c+bo [m] = pentru tractoarele pe roti sau pe senile care se deplaseazi cu rotile sau senile pe terenul nearat (figura 2.17.) E=ncb-2c- bo {m] 24) in care c este distanta de sigurant’ dintre peretele vertical al brazdei si platmul rotii sau senilei in [m), b. este Litimea senilei sau a balonului rofii in [zn], m% este numarul de trupite iar & este latimea de lucru a unei trupite in [77]. E Liitimea de fuera a plugului, By se determina cu relatia: Bi=ne'b [m} (25) Figura 2.17. Schema agregatului de arat, tractor pe senile + plug, care asigura condifia optima de cuplare E— ecartamental senilelor tractorului, by latimea senilei, ¢— distanta de Ia senilé la peretele brazdei, b — latimea de lucru a unei trupite ([dtimea brazdei), n— numérul de trupite, e — excentricitatea Bylatimea de lueru a plugului Pomind de la relatia 2.4 se poate determina numiérul de trupite, m, cu care se va echipa plugul in vederea asigurarii stabilitatii in plan orizomtal. Exbo b 2.1.7. Prineipalele reglaje ale plugurilor Reglajele plugurilor se realizeaz dupa formarea agregatului, pe o platforma plana, de regula betonata si dupa realizarea conditiilor din teren (rotile din dreapta pe fundul brazdei daca este un tractor pe roti, roata de copiere la inaltime corespunzatoare adancimii de arat minus tasarea etc.) cu ajutorul calelor din lemn, a. Reglarea paralelismului cadrului plugului cu suprafata solului in plan longitudinal si in plan transversal, Este un reglaj care se aplicd la marea majoritate a masinilor agricole: ~ in plan longitudinal se realizeaz& prin actionarea tirantului central, incat partea din fata si cea din spate a cadrului plugului s& fie Ia aceeasi distant’ de sol (cadrul paralel en solul in plan longitudinal); ~ in plan transversal se realizeaz prin actionarea tirantilor verticali de care sunt prinsi cei laterali, incat cadrul plugului s@ fle peralel cu suprafate solului in plan transversal b. Reglarea paralelismului plugului cu directia de inaintare a agregatului de arat se realizeazi prin actionarea axului cotit cu ajutorul unui mecanism cu gurub. Se proiecteaza pe platform arborele final al prizei de putere (in spatele tractorului) si dispozitivul de remorcare (in fata tractorului), Cu o rigla lung se unesc punctele corespunzitoare axei de simetrie a tractorului si se prelungeste pe sub plug. prin marcare cu 0 creti. Se traseazA paralele la axa de simetrie prin varfurile trupifelor plugului. Se masoara distanta dintre douk 29paralele apropiate. Daca plugul este paralel cu directia de inaintare, distanfa masurata trebuie si fie egala cu latimea constructivi de Iucru a unei trupite. Dact nu corespunde se actioneazi axul cotit care roteste plugul fie spre terenul arat, fie spre terenul nearat, in functie de cerinte. ©. Reglarea adancimii de lueru se realizeaza cu ajutorul rotii de reglare a adaneimii de ucru (rotii de copiere) care se ridica fata de nivelul solului cu o distant egal& cu adancimea de lucru minus tasarca solului care se considera 2 - 3 cm (roata se afunda in sol). d. Reglarea latimii de lucru a primei trupite ~ Ia plugurile cu latime de lucru fix reglarea latimii de lucru a primei trupite se realizewzi prin deplasarea axului cotit spre teremul arat pentru mirirea latimii de lueru, sau spre terenul nearat pentru reducerea latimii de Iucrus ~ la plugurile cu lajime variabila de lucru reglarea litimii de Iucru a primei trupite se realizeaza prin deplasarea corespunzatoare a dispozitivului de prindere la ridicatorul hidraulic al tractorului, cu ajutorul unui mecanism cu gurub si piulit’. Valoarea reglata se citeste pe axul cotit prevazut cu marcaje. Latimea de lucru a celorlalte trupite ale plugului se Fegleaa cu ajutorul unui tirant dublu-filetat, momtat pe diagonala unui paralelogram deformabil. Valoarea lajimii de Iucru se citeste pe un sector gradat gi trebuie si fie egala cu cea a primei trupite. ©. Reglarca pozitiei cutitului disc se realizeaza prin rotirea suportului in plan orizontal astfel incdt s& se realizeze o distanga de 1 -3cm intre planul cutitului disc si planul trupitei iar in plan longitudinal rebuie sa se asigure o distant de 2 - 5 cm inte axa cutitului disc si varful brizdarului, Butucul cutitului trebuie si fie situat la 1 - 2 cm fata de supratata solului §. Reglarea unghiului de inversare al plugurilor reversibile se realizeaz’ prin limitarea cursei axului de reversare la 180° + @, asigurind si paralelismul cadrului cu suprafara solului, Unghiul « reprezint& unghiul pantei teremului. 2.2. Masini de sdpat solnl Masinile de spat solul au ca destinatic executarea Juerlrii de spat solul in spatii acoperite (sere gi solarii), inlocuind luctarea de arat, care nu ar fi posibilii in conditii corespunzatoare, in special din cauza registrelor de incilzire. Aceste masini incep lucrarea solului din locul de coborare pe sol. Sunt masini purtate, actionate de la priza de putere a ‘ractorului. Pentru actionarea lor in bune conditii se impune formarea agregatului cu tractoare care realizeaza viteze de lucru sub 1,5 knv/h (echipate cu dublu reductor) Clasificarea masinilor de sapat solul se face dup’ modul de lucru al organclor active Si anume: masini la care organele active imité sdpatul cw cazmaua $i masini la care organele active tmita sapatul cu sapa 2.2.1. Masini de spat solul are imita sapatul cu cazmaua Partea principal la aceste masini este reprezemtatd printr-un rotor orizontal, dispus perpendicular pe directia de inaintare, montat pe un cadru cu dispozitiv de prindere la tirantii ridicdtorului hidraulic al tactorului. Pentru reglarea adancimii de lucru, cadral este prevazut cu doui patine. Rotorul este previzut cu 3 - 6 sectii de lueru, fiecare sectie are in component céte trei brate curbate decalate la 120°, pe care sunt montate organele active. Rotorul este format din doi arbori concentrici, arborele interior este fix iar cel exterior (tubular) este rotativ, primind miscarea de la priza de putere a tractorului, Arborele fix este prevazut la exterior cu came spatiale, realizate sub forma unor canale in care patrund rolele de ghidare ale cremalierelor care la randul lor sunt angrenate cu pinioane 30solidarizate cu axele braelor curbate ale sectiilor. Axele bratelor curbate sunt montate pe arborele exterior. in timpul lucrului arborele tubular se gaseste in miscare de rotatie, determinand organele active s& patrunda in sol la o adancime de pana la 30 cm si si disloce buciti de sol pe care le ridied pana la o anumité inaltime (figura 2.18.), apoi prin rotirea bratelor curbate cu organe active in jurul axei proprii cu circa 90° (rotire tansversalé comandata de camele spatiale prin role, cremaliere si pinioane), tL th le de sol se desprind si cad in spatele maginii, dupa care bratele curbate sunt rotite in sens invers si revin la pozitia initial. Figura 2.18, Schema procesului de lucru al masinii de spat solul care imiti sipatul cu cazmaua ant . \ 1 —organe active, 2 — suport. 3 — arbore we Oe? » tubular rotativ, 4 — arbore interior fix, ANG A 5 — ducati de sol. a—adancimea de lucru. * Grosimea buciii de sol tiata de fiecare organ activ, este egal cu spatiul parcurs de agregat in timpul 1 in care arborele tubular se roteste cu un unghi de 120° si poarti denumirea de paswl masinii de sapat - S. Pasul masinii $ se determina cu relatia: 60-v, = “t mm 27 S= Vm aa Eel an in care Vn este viteza de deplasare a agregatului in Jucru in [m/s], n este turatia rotorului in [tovmin}, z este numiirul de organe active de pe o sectie iar t este timpul in care arborele parcurge unghiul dintte dowd organe active in [s]. Gradul de maruntire a solului se poate regla fie prin modificarea vitezei de deplasare a agregatului, fie prin modificarea raportului de transmitere a miscarii la arborele tubular, Desi masina executi o Iucrare buna din punct de vedere calitativ, inconveniental principal consti in ristumarea bucifilor de sol fa prima trecere pe teretmil nelucrat, find necesarii interventia manuala pentru remedierea neajunsulvi, 2.2.2. Masini de spat solu] care imita sapatul cu sapa Maginile care imiti sfpatul cu sapa au o utilizare mai larga, constructiv fiind mai simple si nu mai prezint& inconvenientul mentionat la masinile de sapat solul care imiti sipatul cu cazmaua. Sunt masini purtate, actionate de la priza de putere a tractorului. ; Figura 2.19. Schema masini de siipat solul care imita sipatul cu sapa ¢1—cadru, 2 — arbore cotit, 3 — biel’, 4 — organ activ, 5 — brat balansier. © astfel de maging (figura 2.19.) are in component’ un cadru cu dispozitiv de prindere la tirantii ridicatorul hidraulic al tractorului si patine 31pentru reglarea adancitnii de lucru, Pe cadru este montat in lagare un arbore cotit, dispus orizontal-transversal, De fusurile manetoane ale arborelui sunt prinse biele la extremitatile caer sunt montate organe active, fn zona centralé bielele sunt prinse articulat la bratele balansiere (oscilante) articulate Ia cadru. Bielele, manivelele, cadrul si bratele balarsiere formeazi mecanisme patrulater care determina 0 miscare complex a organelor active. in Umpul lucrului organele active patrund in sol si taie bucati de sol pe care le dislocd $1 le arunca in partes posterioaré izbindu-le de capotajul de protectie, definitivind maruntirea solului si nivelarea tereaului lucrat. in figura 2.20. este prezentataé schema procesului de lucru al masini de spat solul care imitd stpatul cu sapa, Pasul masinii de sipat solul Scare ‘mit supatul cu sapa reprezinta spatiul parcurs de agregat in timpul t corespunzator unei rotatii a arborelui cotit si se determina cu relatia: S=Um-t 600m n [m] (2.8) in care Vis este viteza de deplasare a agregatului in lucru {mvs}, n este turajia arborelui cotit {rovmin] iar t este timpul in care arborele cotit parcurge o rotatic — completa in [s]. vn Prin urmare, viteza de deplasare a agregatului de sapat determina grosi lor de sol dislocate, influenyind gradul de maruntite a solului, Figura 2.20. Schema procesului de lucru al masinii de sapat solul care imiti sipatul cu sapa 1 ~cadru, 2 —brat balansier. 3 —biela, 4 — arbore cotit, 5 organ activ, a—adéncimea de lucra, A.B, C, -traiectoria organului activ 2.3. Freze agricole Frezele sunt masini agricole care au ca destinatie executarea lucrdtilor de marunfire, afinare si nivelare a solului fn vederea semdnanutui sau plantatului, Iueriri de py (afanarea solului si distrugerea buruienilor) in culturi de cémp, culturi leguinicole, cultari Fiticole, culturi pomicole, tocarea resturilor vegetale si arboretului, executarea de santuri si biloane etc. Organele active ale frezelor sunt montate pe rotoare care in timpul lucrului se BAsese in migcare de rotatie, primind migcarea de la priza de putere a tractorului, edt si in miscare de translatie determinatl de deplasarea intregului agregat 2.3.1. Clasificarea frezelor Frezele se clasifici dup mai multe criterii: a. dup’ modul de executie a fucrarii solului se clasificd in: ~fieze pentru lucrarea totald a solului, care au organele active montate pe un singur rotor; ; fieze pentru lucrarea partiald a solufui (prasit), care au organele active montate pe Totoare dispuse pe sectiiindependente ce lucreazi pe intervalele dintre randurile de plante . dupa pozitia rotorului cu cutite frezele se clasifica in * feze cu rotor orizontal (frezele pentru pregitirea patului germinativ, penteu prisit etc.); + freze cu rotor vertical (frezele pentru pajisti); 2+ freze cu rotor inclinat (frezele pentru spat canale). €. dupa destinatie se clasificd in + freze pentru culturi de cémp, care sunt freze cu un singur rotor dispus orizontal, cu Lagimi variabile; +freze pentru pomicultura, care sunt freze cu rotor orizontal, cu posibilitatea de dezaxare incét s& Iucreze pana Langa trinchiurile pomilor sau pe rindutile de pomi, cand sunt echipate cu dispozitive cu palpatoare care comanda retragerea frezei cand ating pomul, dupa care revin pe randul de pomis + freze pentru viticulturs, care sunt freze cu un singur rotor, dar cu latimi de lueru care sa permit prelucrarea solului dintre réndurile de vita de vie: + freze pentru legumicultura care sunt freze realizate cu sectii independente de lueru, cu posibilitatea reglitii distantei dintre sectii dar si a litimii de lueru a rotoarelor de lucru ale sectiilor: + freze pentru pasuni si fanete, care sunt freze realizate cu rotor vertical care au ca destinatie tdierea gi tocarea arboretului, taierea si impristierea musutoaielor de crtifa etc d. dup’ modul de cuplare si actionare frezele pot fi: + freze tractate; + freze purtate; + freze semipuriate; + freze autodeplasabile sau motofieze. 2.3.2. Constructia frezelor si procesul de lucru Frezele cele mai raspandite sunt cele purtate, O frezi purtata prezinta urmitoarele parti componente principale: cad, rotor cu cufite si mecanisme. Cadrul este prevazut cu un dispozitiv de prindere 12 ridicatonil hidraulic al tractorului si cu un capotaj de protectie care se continua in partea din spate cu un oblon sau cu © bard cu colfi, Pentru reglarea adincimii de ucru a masinii, cadrul poate s& fie prevazut cu dowd rofi sau doua patine reglabile ca pozitie in plan vertical. Figura 2,21. Constructia generala a unei freze cu un singur rotor dispozitiv de prindere la tractor, 2 — rotor cu cutite, 3 — disc, 4— cutit,5 — roata de reglare aadancimii de lucru, 6 — careas’, 7 — oblon rabatabil 8 —transmisic, 9 — mecanism pentru reglarea adancimii de lucru, Rotorul cu cufite este organul principal de lucru al frezelor. Este montat prin lagire sub capotajul de protectie si este constituit dintr-un arbore dispus orizontal, perpendicular pe directia de inaintare, pe care sunt montate cutitele prin intermediul unor discuri. Frezele sunt dotate cu un rotor (figura 2.21.) sau cu mai multe rotoare (figura 2.22.).Figura 2.22. Constructia generala a unei freze cu mai multe roteare (freza legumicolii) 1 ~ carcasii de protectie, 2 - cadru frezii, 3 — dispozitiv de prindere la tractor, 4 — cadru secfie, 5 — arbore pentru transmiterea migcarii la rotoare, 6 — cutive, 7 — patin& stabilizatoare. Cusitele pot fi dispuse simettic (figura 2.23. a) sau asimetrie (figura 2.23. b) fata de axa longitudinala a masini. Cutite pentru freze pot aves forme diferite (figura 2.24.): eutite drepte (utilizate in constructia frezelor pentru fanete si pajisti), cuite curbate (pentra majoritatea culturilor) si cufite dalté (utilizate la frezele pentru lucritile adanci ale solului) Figura 2,23. Tipuri de rotoare de freze a. rotor cu ax orizontal cu cutite dispuse asimetric (fez de cdmp) 1 ~ transmisie cardsnic’, 2— grup conic. 3 — arbore, 4 — disc, 5 — cutit. b. rotor cu ax orizontal cu cutite dispuse simetrie (sectie freza legumnicol): 1 — cutite, 2 — disc, 3 — arbore sectie, 4 ~ cadmu, 5 — capotaj de protectie, 6 ~patin’-cutit stabilizatoare, 7 — butuc. Figura 2.24, Forme de cutite pentru freze a~ cuit drept, 4 b~ cutit curbat, | = cuit data Cel mai rispandit tip de cutit este | cel curbat, in form de .L", cu latimea cuprinsa intre 10 si 15 em, Cutitele curbate, 34de regulé, sunt cutite unilaterale, fiind construite si lucteze pe partea dreapti sau pe cea sténga. Ele se dispun pe rotor in spirala (clicoidal), astfei incat s& patrunda pe rind in sol, asigurand un mers lin si uniform al rotorului Mecanismele freselor servese pentru transmiterea migcarii 1a rotorul cu cutite, pentru reglarea adancimii de lucru, pentru dezaxare in raport cu axa de simetrie a tractorului sau pentru protejarea pomilor prin ocolirea acestora, in cazul frezelor pomicole cu palpator. Mecanismul pentru transmiterea migcirii la rotorul ou cufite trebuie sé asigure turatia corespunzitoare rotorului, care de regula, este cuprinsd intre 200 - 600 rolmin pentru majoritatea frezelor. Rotozrele frezelor pentru pajisti au turatia cuprinsa intre 1000 - 1500 rotmin. fn timpul lucrului, datorité miscarii de translatie determinati de deplasarea agregatului si a migcirii de rotatie a rotorului, fiecare cutit va detasa o felie de sol pe care 0 va deplasa in partea din spate. izbind-o de capotajul de protectie, realizind concomitent méruntirea solului si distrugerea buruienilor. Traicotoria téigului cutitului in Iucra este o curbé sub forma de trohoida (figura 2.25). Pasul frezei (avansul frezei sau grosimea feliei de sol taiata de cutit) § este egal cu spatiul parcurs de agregat in timpul r in care rotorul parcurge unghiul dintre dou’ cutite care lucreaza in acelasi plan si se poate determina cu relatia: $= v_t = 0% im] (2.9) in care Vp este viteza de deplasare a agregatului in lucru in [m/s], n este turatia rotorului cu cutite in [rot‘min], ¢ este timpul in care arborele rotorului parcurge unghiul dintre doua organe active in [s] iar z este numaral de cutite care lucreaza in acelasi plan. Din relatia 2.9 si schema procesului de Tucru al frezelor se deduce ci odati cu cresterea vitezei de deplasare a agregatului creste valoarea grosimii feliei de sol si valoarea indltimii crestelor, iar gradul de maruntire al solului scade. Se constaté de asemenca ci odata cu cresterea turafie! rotorului si a mumarului de cutite scade valoarea grosimii feliilor de sol si valoarea inaltimii crestelor, iar gradul de mirunfire a solului creste. Figura 2.25. Schema procesului de lucru al frezelor a, schema generala a frezei: 1 —cadnul frezei, 2 — dispozitiv de prindere la tractor, 3 — capotaj de protectie, 4 — oblon mobil, 5 — lanturi limitatoare, 6 — arbore rotor, 7 — disc, 8 — cutite, 9— felie de sol dislocata; b. traiectoria unui punct de pe taigul cutitului frezei { —sectiune prin felia de sol taiat& de cutitul frezei, a —adéncimea de Incru, d—grosimea feliei de sol, c—creasta ramasa pe sol, he ~ inaltimea crestei2.4. Grape Grapele sunt masini care au ca destinatie, de obicei, executarea de Iucrati superficiale ale solului care constau in: afinarea acestuia, sfirdmarea bulgasilor rezultati in ume ariturii, nivelarea suprafefei terenului, spargerea crustei, griparea seminiiturilor, incorporarea ingriisdmintelor, a erbicidelor etc. 2.4.1, Clasificarea grapelor Grapele se clasifica dupa mai multe criterii: dupa natura sursei de energie, dupa Lipul organelor de lucra, dupe miscarea organelor active in thmpul lucrului. 4. dupa natura sursei de energie se clasificd in - grape cu tractiune animaly; ape cu tractiune mecanica (tractate, purtate sau semipurtate): b. dupa tipul organelor de lucru se clasificd in: - grape cu colli; + grape cu discuri; + grape stelate - grape elicoidale sau cu vergele: ¢. dupé miscarea organelor active in timpul lucrului se clasificé in - grape cu organe active in migcare de translatie (grape cu colti); - grape cu organe active in miscare oscilatorie (grape oscilante); + grape cu organe active in migcare de rotatie in plan orizontal (grape cu colti rotativi); + grape cu organe active in miscare de rots d, dupa masa care revine pe un organ activ: + grape usoare; grape mijlocii; - grape grele. ie in plan vertical (grape rulante) 2.4.2. Grape cu colti Grapele cu colti au ca destinatie grapatul araturilor, seméndturilor. miristilor, pasunilor si finetelor. Ele sunt alcituite, de regula, dintr-un numar de sectii sau cdmpuri de grap prinse articulat la un dispozitiv de tractiune. O sectie de grapi este constituita dintr-un cadru pe care sunt montati colt. Din punct de vedere constructiv se clasifica in. + grape ou colfi ficsi si cadru rigid - grape cu colti ficsi si cadru articulat; + grape cu colti reglabili; - grape cu colti si cadra flexibil + grape cu colti oscilanti; = grape cu colti rotativi; - grape cu colti elastici. Grapele eu colti flesi si cadru rigid (figura 2.26. a) se folosese pentru griparea araturilor, avand o pronuntata actiune de nivelare a solului, dar adaucimea de lucru a coltilor este neuniforma, in functie de denivelarile terenului ape plastFigura 2.26. Grape cu colti fi a. grapl cu colfi fiesi si cadru rigid: 1 — bara de legaturd, 2 — bara de tractiune, 3 — bare transversale (cadru), 4—colti, 5 — lant de tractiune, 6 — lant de legaturd, 7 bare inclinate (cadru), b. grapi cu colti fiesi si cadru articulat: 1 — cadru, 2 — colli, 3 — dispozitiv de tractiune, 1 si I campuri de grap’. Grapele cu colti fiesi si cadru articular (Ggura 2.26. b) au cadrul longitudinal format din eiemente articulate intre ele astfel incdt pot copia denivelarile terenului pe directie longitudinali, dar pe direotie transversal cadrul este rigid, cea ce determin’ o adancime de lucru mai uniforma dar o nivelare a solului mai redusi. Se folosese pentru gv’parea terenului in vederea spargerii crustei si af’narii solului, Figura 2.27. Grapa cu colti si cadru flexibil (grapa plas’) 1 = bara de tractiune, 2 ~ coll, — vergele de legaturi a cadrului. Grapele cu colfi cu cada flexibil (figura 2.27.). La aceste grape fiecare colt are posibilitatea st urmireasca denivelarile solului pe directie transversald si longitudinal, realizind 0 lucrare mai uniforma ca adancime, Se folosesc pentru grdparea terenului modelat in vederea spargerii crustei, affnarii solului si distrugerea buruienilor in curs de risdrire sau imediat dups risirice, cénd nu sunt bine farddacinate. Figura 2.28. Grapi cu colfi reglabili (vedere generala) | —maneté de regla, 2 = partea mobili a cadralui, 3 — partea fixd a cadrului, 4— colti reglabili, 4 5 —articulatie, 6 — colt patina, 7 — sector crestat, 8—roti de sprijinFigura 2.29. Schema mecanismului de reglare a unghiului de atac al coltilor 1 maneti de comanda, 2 — partea mobili a cadrului, 3 ~ partea fixd a cadrului, 4~ colti reglabili, 5 —articulatie. 6 - colt patin’, 7 —sector dintat, a — unghiul de inclinare a coltilor (unghiul de atac) Grapele cu colji reglabili (figura 2.28.) au sectiile formate dintr-un cadru cu 0 parte fixd reprezentat prin bare longitudinale solidarizate intre ele si o parte mobil& reprezentati prin bare longitudinale montate articulat pe bare transversale de care sunt pringi colti rigizi. Fiecare sectie (camp de grapa) este prevazuti cu un mecanismn de reglare a unghiului de atac al coltilor a (figura 2.29.) si respectiv adancimea lor de lucru. Se folosesc pentru griparea arfturilor si a semanaturilor. Procesul de lucru al grapelor cit coli, in timpul tuctului sub actiunea masei grapei care se repartizeazi pe fiecare colt si datoriti deplastirii (miscare de translatie), coltul pitrunde in solul pe care il despici gi-] deplaseaza lateral (figura 2.30. a). Fiecare colt al grapei mobilizeaza solul intr-o zona triunghiulara, sub un unghi @ cuprins fntre 50 - 90° si o adancime de pana la 12 cm. Coltii pot fi dispusi drepti sau inclinati, formand cu planul orizontal un unghi de 90°, mai mic de 90° sau mai mare de 90" (figura 2.30, b). : Figura 2.30. Procesul de jucru al coltilor de grap a. efectul de mobilizare a solului: a — adancimea de lucru, de — distanta dintre urmele vecine ale coltilor, 0 - unghiul zonei de mobilizare, A; - zona de acoperire. b. pozitia coltilor: 1 — pozitie verticala, II inclinare spre inainte, II] —inelinare spre inapoi, Ge — greutatea care revine pe col, R —rezultanta fortelor care actioneazA asupra unui colt, «— unghiul de inclinare a coltilor, a ~ adancimea de lucru. Forta R reprezint& rezultanta forjelor care actioneaza asupra coltului in sol: Re componenta orizontala care reprezinti forta de rezistenti ia tactiune si Ry componenta verticala a rezistentei solului. Daca coltii sunt inclinati spre inaimte (a < 90° ), patrunderea Jor in sol se realizeaza sub actiunea fortei G. + Ry, iar daca coltii sunt inclinati spre inapoi (a > 90"), pAtrunderea lor in sol se realizeaza sub actiunea fortei Ge - R,, situatie in care Ry trebuie si fie mai mic decét Gy, pentru ca organul activ s& intre in sol. Dac& coltii sunt dispusi vertical (a = 90°), pitrunderea lor in sol se realizeazii sub actiunea fortei G. in functie de destinatia grapei, coltii au forme diferite (figura 2.31.), Grapele cu colti oscilanti (figura 2.32.) au organele active reprezentate prin colti i, drepti, dispusi pe doua randuri transversale, care in timpul lucrului se gasese atét in rei miscare de translatie pe directia de inaintare cat si in migcare de rectilinie altemativa pedirectia transversal&. Ca urmare a celor doud miscari, in timpul lucrului coltii descriu in sol taiectorii sinusoidale. E> Figura 2.31. Forme de colti de grape A ~ colfi cu sectiune patrata sau rombic4, B —colti cu sectiune circular sau eliptic’, C-colti in forma de lama Figura 2.32. Grapa eu colti oscilanti ] —cadru, 2 ~ brate oscilante, 3 —bare cu colti, 4— colti Coltii sunt dispusi pe dowd * pare oscilante iar in timpul luerului primese miscarea prin intermediul unei transmisii ou mecanism cu excentric sau cu mecanism bield- manivela de la priza de putere a tractorului, deplasdindu-se in sensuri opuse pe direetie transversala, in acest fel asigurdind si echilibrarea dinamica a masini in timpul lucrului. Deplasarea agregatului asigur’ migcarea de transiatie a masini, Ca urmare a celor doua tipuri de migcari imprimate organelor active s¢ asiguri 0 miruntire corespunzitoare a solului, distrugerea buruienilor si nivelarea pe ligimea de lucru a masini. Grapele cu colfi rotativi (grape rotative) sunt previzute cu rotoare pe care sunt montati colti verticali rigizi, de diferite forme (figura 2.33.). Sunt actionate de la priza de puteze a tractorului si sunt realizate cel mai frecvent ca masini purtate. Grapele rotative din punct de vedere constructiv sunt masini complexe (figura 2.34.), avind in component, de cele mai multe ori si un tavalug sau o grapa ou vergele, situatie cind formeazd o grapa rotativl complexd. Figura 2.33. Tipuri constructive de rotoare cu colti cu colfi ingusti cu seetiune jf wrapezoidalA, c. rotor cu colti ff ingusti cu sectiune triunghiulara Rotoarele cu colti ale unei grape au o constructie identic& iar coltii de la dow rotoare vecine sunt dispusi la un unghi de 90°, in timspul lucrului rotoarele se invart in sensuri contrare, asigurdind o preluerare complex si intensiva a solului in vederea seménatului sau plantatului, putind s& lucreze att arturile ct si terenul nelucrat (nniristii) 29pana la adancimea maxima de 28 - 30 cm. Pe létimea de lucru a masini terenul ramane nivelat. Grapele cu colti elastici se utilizeazi pentru miruntirea si nivelarea superficiala a solului, lucrdnd in general, in agregat cu alte magini de lucrat solul sau masini de semnat, Figura 2.34. Grapa cu colti rotativi 1 careasa transmisiei, 2 ~rotoare verticale cu colti, 3 — tavalug agresiv (cu pinteni), 4—mecanism de reglare a adancimii de lucru, 5 — grup conic. 2— 2.4.3. Grape cu discuri Grapele ou discuri au ca destinatie pregatirea terenului pentru seménat sau plantat, ‘ntretinerea intervalelor dintre rindurile de pomi si vijd-de-vie, dezmiristitul etc. Dupé destinatie ele se clasifica in + grape cu discuri pentru culturi de cémp; - grape cu discuri pentru livezi: - grape cu disouri pentru vii Dupa masa care revine pe un organ activ ele se clasific’ in: ~ grape cu discuri usoare (< 30 kg / disc): + grape cu discuri mijlocii (30 - 70 kg / dis + grape cu discuri grele (70 - 120 kg / disc); + grape cu discuri foarte grele (> 120 kg / disc). Organele active ale acestor grape sunt reprezentate prin discuri concave (calote sferice) cu marginea ascufita, continud (lis) sau discontinud (crestat&), realizate din otel (figura 2.35,), Cele crestate au o actiune mai energic8 asupra solului. Discunile sunt grupate in baterii dispuse perpendicular pe suprafata solului si sub un unghi « de 10 - 30° fata de directia de inaintare, mumit unghi de atac. Figura 2.35. Tipuri constructive de discuri si pozitia disculuiin / fimpul lucrului | 1 ~calot& sfericd cu contur intreg, \_/ vngnide ane “Nines | 2—calota sferica cu contur erestat, 3-uunchidecon. 2 _ Ad@ncimea maxim am de ucru se determiné cu relatia: oo Ded f in iat max =F — 3 fom] 2.10( in care D este diametrul exterior al Sw. discului in fem] iar d este diametrul exterior al flansei bucsei de distantare, in [om] Datorita contactului cu solul, in timpul lucrului discurile se rotesc si patrund in sol Jao anumita adaucime care depinde de masa care revine pe un organ activ si de componenta vertical a rezistentei opuse de sol, conditionata de marimes unghiului de atac. © batetie are in component un ax cu sectiune patrata pe care suit montate discurile cu concavitaten 40orientati in acelasi sens gi distantate intre ele prin bucse distantiere. Prinderea axului cu discuri 1a cadrul bateriei se face prin lagare si suporti. Pentru curftirea organelor active si desfundarea lor, pe cadrul baterici sunt montate rizuitoare. Pentru o actiune mai energic’ asupra resturilor vegetale si a bulgarilor, la unele grape cu discuri bateria din fata are in component discuri crestate iar cea din spate disouri lise (figura 2.36.) Figura 2.36. Grapi cu discuri semipurtata 1 —cadru grap’, 2 - cadru baterie, 3 —buese distantiere, 4 —lagar baterie, 5 — suport baterie, 6 ~ ax baterie, 7 ~ disc crestat, 8 disc lis. 9—triunghi de tractiune, 10 — roti de transport, 11 — dispozitiv de reglare unghiului de atac al bateriei, 12 ~ suport cu razuitori Pe cadral grapei, bateriile cu discuri sunt montate in forma de ,.X", simetric pe dou’ randuri, sau in ,.V", simetric pe un rind si asimetric pe doui rinduri (Ggura 2.37.). Cand bateriile sunt montate pe doud rinduri, discurile de pe bateria posterioara ruleaza pe centrul intervalelor dintre disourile de pe bateria anterioart si au concavititile orientate in sens opus celor de pe bateri anterioara, in scopul mivelarii terenului, Figura 2.37. Scheme de dispunere a bateriilor pe cadrul grapei a. baterii dispuse simetric in X, b. baterii dispuse simetric in V, ¢. baterii dispuse asimetric in V. 2.4.4. Grape stelate Grapele stelate sunt realizate in douf variante constructive: cx colfi drepti si cu colti curbati. Figura 2.38. Grapa stelatii cu colti drepti 1 —cadru, 2 ~ triunghi de tractinne, 3 —baterii cu organe active, 4 — organe active. 2.4.4.1, Grapele stelate cu colti drepti su ca destinafie graparea araturilor concomitent cu araul si disirugerea crustei, Organele active, reprezentate prin stele cu 4 — 5 colti drepti, sunt montate pe axe cu sectiune pitratl, constituind baterii, Bateriile in numar de 2 - 3 sunt prinse la cadrul grapei prin lagare (figura 2.38.) perpendicular pe directia de inaintare. Stelele sunt montate pe ax cu joc pentru a se 41asigura autodesfundarea de bulgarii care patrund intre colfi in timpul lucrului in cadrul bateriei coltii stelelor sunt dispusi pe patru sau cinci linii elicoidale pentru a asigura mersul lin al grapei. Coltii stelelor de pe o baterie ruleaz& pe intervalele dintre coltii stelelor de pe alta baterie, astfel incdt distanta dintre urmele lisate pe sol de coltii stelelor grapei si fie cét mai mic’. Jn timpul lucrului, coltii stelelor patrund in sol si execut spargerea crustei, maruntirea bulgarilor, asezarea solului si tasarea Ini cdnd este prea afainat, 2.4.4.2, Grapele stelate cu colti curbati mai sunt denumite si sape rotative (figura 2.39.) si au ca destinatie intrefinerea culturilor prasitoare, cerealelor piioase, plamtelor tchnice, Jegumi sau dupa risirirea lor. in timpul lucrului sapa rotativa executa spargerea crusiei, miruntirea si afinarea stratului superficial al solului si distrugerea buruienilor in curs de rasarire sau dupa rasarire cand au sistemnl radicular slab dezvoliat. Organele active ale erapei stelate cu col{i curbati se prezinti sub forma unor discuri cu colti curbafi care se monteaz& libere pe axe cu sectiune circular, in general pe dou rénduri, formand baterii, Bateriile se prind la cadrul sectiei prin lagare. O grapi are in componenga mai multe sectii prinse articulat atat intre ele cat sila dispozitivul de wactiune al masinii. Figura 2.39, Schema sapei rotative 1 ~ disc cu colti curbati, 2— colt curbat, 3 —cadru grapi, 4 —baterii, 5 ~ suport pentru greutati suplimentare, 6 — dispozitiv de tractiune. le ete. inainte de rasarirea plantelor (prasila oarbi) Adancimea de lucru depinde de masa ce apasa pe coltii stelelor si de sensul de rotire al stelelor (de deplasare a sectiilor). Dac& se rotesc in sensul curburii colfilor, suprafafa de contact cu solul a coltului este mica si acesta pitrunde adane in sol, lucrarea find mai energicd. Dac se rotese in sens invers curburii colfilor, corespunzator schimbarii sensului de deplasare a sectiilor, suprafata de contact cu solul a coltului este mai mare si acesta patrunde mai putin in sol, lucrarea find mai putin energicd, Calitatea lucrarii executate de aceste masini depinde si de viteza de deplasare a agregatului, care se alege in functie de cultura, mirimea plamtelor si starea terenului Cresterea vitezei de deplasare determina cresterea gradului de maruntire a solului dar si a gradului de vatamare a plantelor, 2.4.5. Grape elicoidale (cu vergele) Grapele elicoidale (figura 2.40.) au ca destinajie pregatirea solului in vederes semiinatului, Iucrnd in general in cadrul combinatoarelor sau a agregatelor complexe, Aceste grape realizeaz finisarea lucrarii de pregiitire a terenului (nivelare, tasare usoard si affinare superficiala). Ele au in component sectii de lucru prinse articulat la cadrul masinii, alcatuite din unul sau dous rotoare. Un rotor (figura 2.40.) este format dintr-un ax pe care sunt solidarizate discuri de forma circulari, hexagonal sau stclat’, pe care sunt infisurate clicoidal bare (vergele) de diferite profiluri. in timpul mcrului vergelele de pe rotoare patrund in sol la 2 - 6 cm adancime si realizeazi miruntire, tasarea usoara in profunzime, nivelarea si affinarea stratului superficial al solului. 2Figura 2.40, Rotoare ale grapelor elicoidale 1 = discuri, 2 ~ vergele infiigurate elicoidal, 3 — axe, 4 —lagare. 2.5. Tavalugi ‘Tivalugii sunt masini care au ca destinatie executarea lucritilor de tasare a solului inainte sau dup semanat, miruntirea bulgarilor dupa arat, distrugerea crustei, tavalugirea seminaturilor de toamna care in primavaré au iesit .descdltate" (ridacini partial dezvelite de sol) etc. Clasificarea tavalugilor se face dupa natura sursei de energie si dupa forma suprafetei active Dupa natura sursei de energie se clasifica in tavalugi cu tractiune animala si tavalugi cu tractiune mecanici. Dupa forma suprafejei active se clasificd in tavalugi cu suprafata neteda (tavdlugi netezi) si tivalugi cu suprafata denivelaté (tdvalugi inelari) Figura 2.41. Scheme de tivalugi: a. neted, b. inelar 1 — dispozitiv de tractiune, 2 ~ cadrul sectiei de lucru, 3 - ax baterie, 4 ~ cilindru neted, 3 = lage. 6 — inele, 7 — bard de cuplare a sectiilor de lucra. 1, Taviilugul neted Are in component (figura 2.41. a) de reguld, trei sectii de Iucru (una central gi doua laterale) si o bara de cuplare a sectiilor laterale la sectia centrala. O seetie este formata dintr-un cadru previizut cu dispozitiv de tractiune, pe care este montat prin intermediul lagirelor organul activ, reprezentat printr-un cilindru metalic neted, realizat din ofel, gol in interior. La capete este prevazut cu orificii cu capace, prin care se poate introduce apa sau nisip pentru a mari masa tavalugului, respectiv gradul de tasare al solului 2.5.2. Tavilugul inelar ‘Are in component (figura 2.41. b) de regula, trei sectii de lucru si o bari de cuplare 43a sectiilor laterale la sectia centrala (ca si cel neted). O sectie de luctu este compusa din cadru si una sau mai multe baterii cu organe active, montate prin lagare Figura 2.42. Diferite profiluri ale organelor active (inele) la tivilugii inelari, agi b—inele cu suprafata dintata, ¢—inel cu suprafata netedi (lis) O baterie este formati dintr-un ax cu sectiune circulara montat prin lagdre la cadrul sectiei si organele active ale bateriei (inelele), montate liber pe ax. Cadrul este prevazut cu dispozitiv de tractiune. Organele active (figura 2.42.) sunt de diferite dimensiuni si pot fi realizate cu suprafata exterioard netedi (lisa) sau denivelata. Cele cu suprafata denivelata sunt prevzute cu proeminente sub forma de dinti Figura 2.43. Diferite tipuri de sectii de tivalugi inelari. A~de tip cu inele lise, groase, B — de tip Cambridge, C — de tip Croskill, D ~ de tip Champbell. 1 — organe de lucru (inele), 2 — cadral sectiei, 3 - dispozitiv de tractiune, in cadnul bateriei inelele pot avea aceeasi forma si dimensiuni (figura 2.43. A siD) sau pot fi diferite ca diametru si profil, montate alternativ pe ax (figura 2.43. B si C), situatie ia care datorit’ diametrelor diferite. inelele se yor roti cu viteze unghiulare diferite, asigurandu-se auto-desfundarea si o maruntire bund a stratului superficial al solului. in timpul lucrului, tivilugul se deplaseazA prin rostogolire, realizand tasarea solului datorit’ greutatii proprii. Adéncimea de tasare A este cu atit mai mare cu cat diametrul organelor active este mai mare, Presiunea realizati de tavilug pe vnitatea de litime de Incru p se determina cu relatia: P=* faaniem) (2.11) 3 in care G, este grentatea tivilugului in (daN] iar By este litimea de Jucru a tivilugului in fem}. 442.6. Cultivatoare Cultivatoarele sunt masini destinate pentru executarea lucrarilor superficiale ale solului tnainte de infintarea culturilor sau pentru lucrari de intretinere a cufturilor prasitoare. in timpul lucrului cultivatoarele pot si execute: afanarea solului, distrugerea buruienilor, deschiderea de rigole pentru udare sax refacerea acestora, bilonarea culturilor préisitoare, incorporarea ingrasdmintelor in sol etc Lueratile de cultivatie se executd ou respectarea unor cerinte agrotehnice: = cultivatie totalf are ca scop pregitires patului germinativ in vederea semanatului sau plantatului si trebuic sa respecte urmatoarele cerinte: sd asigure uniformitatea de adéncime pe toaté suprafata Iucratd, 84 asigure distrugerea buruienilor pe létimea de lucru, sa nu deniveleze terenul, sit realizeze 0 bund afénare si méruntire a solului pe létimea de lucru; wcultivatia partial sau prisitul se executi in timpul vegetatiei si are ca scop combaterea mecanic& a buruienilor de pe intervalele dintre randurile de plante, afinarea, miruntirea si aerisirea solului, Prasila se executi dupa ristrirea plantelor si tebuie sa respecte urmatoarele cerinje: asigurarea unei zone de protectie de o parte si de alta a randurilor de plante cu Iatimea de 7 - 15 cm, adancime de lucru uniforma si distrugerea buruienilor pe latimea de lucru a sectiilor, maruntirea si afnarea solului. Primele prasile se realizeazi cu viteze de deplasare mici (3 - 5 km/h), pentru a evita acoperirea cu sol a plantelor. 2.6.1. Clasificarea cultivatoarelor Cultivatoarele se pot clasifica dupa culturile la care se folosesc, dupa destinatie si dupa felul tractiunii, Figura 2.44. Cultivator pentru plante tehnice 1 aripilor sigetii Figura 2.46. Organe active pentru extirparea buruienilor a—slgeata cu aripi egale, b— sigeati unilateral’, 1 —aripa sageata, 2 — scut de +4, Protectie vertical, 3 ~ tais, 4 — pieptul * sgetii, by — litimea de lucru a organului activ, a —unghiul de atac, B—unghiul de inclinare a aripilor, — unghiul de tiiere, i—unghiul de ascutire, 46Sgetile unilaverale sunt prevazute cu scut de protectic a randului de plame si aripa care Iucrea7 pe partea sténga sau dreapta, putand sa patrunda in sol pand la adancimea de 10 cm. Scutul de protectie permite sigetilor unilaterale si lucreze pe langé randurile de plante, cénd acestea sunt inc& mici, f8r8 pericolul de a fi acoperite cu sol. Organele active pentru afinare solului (figura 2.47.) lucreaza pana la adancimea de 25 cm si pot fi de tip dalta, gheari sau sigeati cu aripi inguste, Organele active pentru afanare de tip gheara sau sageata cu aripi inguste se pot monta pe suporti rigizi sau elastici. Suportii elastici asiguré vibrarea organelor active in timpul lucrului, pe directia longitudinala si transversal’, efectul de af’nare si méruntire a solului fiind mai pronuntat, inaintarea mai usosri a agregatului si totodatd consumul energetic mai redus Figura 2.47. Organe active pentru afanarea solului: a. organ actiy tip daltd, active de tip ghear&, c, organe active de tip sageati cu aripi inguste b— litimea organului activ, H — inaltimea organului activ, a —unghiul de atac. . organe Organele active pentru bilonare gi deschidere de rigole de udare (figura 2.48.) sunt reprezentate prin rarite. O rarifa este compusa dintr-o bars pe care este montati o cormand dubla, cu aripi reglabile atat in plan orizontal cat si in plan vertical gi un varf detagabil de regul de tip gheara pe post de brazdar. in timpul lucrului solul este deplasat in partile laterale. realizind o ngoli si doud biloane a cdror dimensiuni sunt determinate de adéncimea de lucru a raritei si de deschiderea aripilor in plan_ orizontal, Adancimea de lucru este de aproximativ 10 - 12 cm. Figura 2.48. Organ activ pentru bilonare si \ deschiderea de rigole de udare, tip rarita 1 —varf detasabil (brizdar), 2 — cormant dubla, 20 13 —aripi reglabile, 4 — suport vertical pentru prindere la ‘cadrul sectiei, b — litimea corpului raritei, « — unghiul de atac, 2y si 2y: — unghiuri de taiere Figura 2.49. Organe active pentru incorporat ingrasaminte chimice if a— organ activ pentru incorporat ingrasaminte chimice 1 |} / solide, b — organ activ pentru incorporat ingrasiminie i j chimice lichide, 1 — organ activ tip dalta, 2 — tub de conducere a 4 —7 ingrisiinintelor chimice solide, 3 — teava pentru conducerea ingraszmintelor chimice lichide, 4 - orificiu calibrat (duOrganele active pentru incorporat ingrigiminte chimice (figura 2.49.) sunt Teprezentate prin organe active de tip dalté in spatele carora sunt previzute tuburi pentru conducerea ingrasimintelor in stare solidi granulate sau tevi prevazute la partea inferioari cu duze (orificii calibrate) pentru introducerea in sol a ingrisimintelor chimice in stare lichida. Adincimea maxima de Iucru este de circa 15 em. In afara de organele active prezentate cu care se echipeazi in mod curent cultivatoarcle, acestea se mai pot echipa: cu discuri pentru protectia plantelor, care se dispun pe langa randurile de plante, protejandu-le pentru a nu fi acopetite cu sol Ia executarea primelor lucriri de prasit, cu organe active rotative care executa cuiburi (gropi) pentra plantat cartofi etc. b. Organcle ajutatoare ale cultivatoarelor sunt reprezentate in principal prin cadru si diverse mecanisme, >Cadrul cultivatoarelor este realizat in diferite variante si este prevazut cu dispozitiv de prindere Ta sursa de energie. Rotile cadrului servesc la sustinere in pozitia de lucru Ia cultivatoarele purtate, sau a sustinere in pozitia de Iucm gi de transport, ta cultivatoarele tractate. Rotile cadrului servese si la stabilirea adancimii de luc a cultivatoralui > Mecanismele cultivatoarelor servesc pentru reglarea adancimii de lucru, pentru trecerea din pozitia de lucru in cea de transport, pentru actionarea sectiilor mobile care Iucreaza solul dintre pomi pe rénd, pentru trecerea organclor active peste obstacole, pentru vibrarea organelor active, pentru conducerea cultivatorului = Mecanismele pentru actionarea sectiilor mobile care lucreazé solul dintre pomi sau butuci de vité-de-vie pe rand realizeaza retragerea sectiilor in dreptul pomilor sau butucilor Si introducerea lor pe intervalul dintre pomi sau butuci pe rand. Ele sunt prevazute cu palpatoare care la atingerea pomilor sau butucilor comanda hidraulic sau mecanic retagerea sectiilor mobile pentru ca dupa ocolirea acestora sa revinti la pozitia initial’. Figura 2.50. Cultivator pentru culturi pomicole ~ cadru, 2 — grapi cu colti, 3 — organ de lucru tip gheara, 4 — colt de grapa, $—arouri ale mecanismului de protectie al organului de lucru, 6 ~ punct de articulare, 7 — roti de sprijin, 8 — dispozitiv de prindere la tractor, 9 — suport elastic. = Mecanismele penru irecereaf | active peste obstacolet ! echipeaza cultivatoarele pentru livezi si-4 sunt realizate, de regul, cu arcuri (figura 50.). Organele active se prind individual - articulat la cadru gi se mentin in pozitia normali de lucra sub actiunea unor arcuri putemice. Cand organul activ intélneste un obstacol (exemplu o ridicin& putemic’) care opune o rezistenté ce depaseste forta de rezistenti opusti de arcuri, organul activ respectiv se roteste in jurul punctului de articulare $i trece peste obstacol dupa care, sub actiunea arcurilor revine Ia pozitia initial. = Mecanismele pentru vibrarea organelor active in plan vertical sunt reprezentate cel mai adesea prin suporfi elastici pe care se monteazé organele active si care in timpul lucrului permit acestora si exercite 0 actiune mai energici asupra stratului de sol prelucrat si 48totodatd reducerea rezistentei opuse de sol la executarea lucrarii ceea ce are ca efect imediat reducerea consumului energetic. Mecanismele pentru conducerea cultivatorului se intalnese de regula la cultivetoarele pentru plante tehnice si legume (figura 2.44.), unde distanta dintre randurile de plante este relativ mica, existind riscul de a vatima plantele. Mecanismul de conducere permite modificarea directiei de deplasare a cultivatorului, intre anumite limite, fata de tractor. 2.6.3. Prinderea organelor active la cadrul cultivatorului Prinderea organele active la cadrul cultivatorului se poate face 1 prin intermediul suportilor. Prinderea rigidé « organelor active fa cadru este caracteristicd cultivatoarelor manuale, cultivatoarelor cu tractiune animala si la unele cultivatoare cu tractiune mecanicd. Acest mod de prindere nu ofera posibilitatea urmaririi_microdenivelarilor terenului, adancimea de Iucru a organelor active fiind neuniformé. Prinderea articulataé a organelor active la cadrul cultivatorului se poate face: individual sau prin intermedi sectitlor. Prinderea articulati individuald este intalnité la uncle cultivatoare pentru cultivatie totald si la cultivatoarele pentru culturi pomicole, oferind posibilitatea fiecarui organ activ sa urmareasca denivelarile solului. d sau articulat, Prinderea articulata prin intermediul sectiilor se poate realiza prin montarea organelor active pe sectii prinse articulat la cadrul cultivatorului saw prin montarea organelor active pe seciti prinse la cadru prin paralelograme deformabile, solutic tehnic& care are o larga utilizare. In aceasta situatie roata sectiei copiaza denivelarile solului, dar mentine si pozitia in spatiu, taisurile organclor active riménand paralele cu suprafata solului. 2.6.4, Repartizarea organelor active pe cultivator La repartizarea organelor active pe cultivator tebuie avut in vedere respectarea cerinfelor agrotehnice si agregatul s& fie echilibrat in timpul lucrului. Totodaté la echiparea cultivatorului cu organe active de affinare se va tine cont c& latimea de lucru efectiva a lor este mai mare decét cea constructiva. Pregitirea cultivatorului pentru lucrarea de cultivatie totala, folosind organe active de affnare (figura 2.51.) impune repartizarea acestora pe mai multe randuri transversale pentru a se evita Infundarea cultivatoruini cu sol sau buruieni Figura 2.51. Schema de repartizare a organelor active pe cultivator, pentru lucrarea de cultivatie totala, folosind 5 organe active de afanare By — latimea de lucrm a cultivatorului, b — latimea efectiva de lucru a organului activ, by — litimea constructiva a organului de lucra, d—distanta longitudinala dintre doui organe active apropiate. homm Latimea de luca a cultivatorului By se calculeazi cu relatia:Bi= nb, [m] (2.12) in care m este reprezinti numarul de organe active de afinare cu cate se echipea: cultivatorul iar 6 este litimea de lucru a unui organ activ in [m]} La pregatirea cultivatorului pentru fucrarea de cultivafie totali, folosind organe active de extizpare (figura 2.52. C.) trebuie sa se asigure zone de acoperire pentru a se evita rimdnerea de zone nelucrate sau cu buruieni netdiate, iar pentru evitarea infundarii cultivatorului, organele active trebuie repartizate pe mai multe randuri, Figura 2.52. Scheme de echipare a cultivatoarelor ‘A. cu organe de extirpare de tip sageata cu aripi egale si sigeata unilateral, pentru cultivatie partial, B, cu organe de extirpare de tip siigeatit unilaterala, pentru cultivatie partiala, C. cu organe de extirpare de tip siigeata cu aripi egale, pentru cultivatie partiala, 1 —rnd de plante, 2 — organe active, By — latimea de lucru a cultivatorului, b—ltimea de lucru a organului activ. b; —Jatimea de lucru a sagetii unilaterale, i ie bp —litimea de Iucru a sigetii cu aripi Lees ) ||| egale, d—distanta dintre rindurile de ! plante, Z — zona de protectie a rindurilor de planie, ¢ — zona de acoperire. poe de Lafimea de luern By cultivatorului pregatit pentru cubtivatie total, echipat cu organe active de extirpare relatia: Bi=neb-(n-Le [m| (2.13) in care n este numarul de organe active montate pe cultivator, b este ldtimea de lucru a unui organ activ fa [m] iar ¢ este zona de acoperire (se considera 4 - 8 em) in [m]} Pregatirea cultivatorului pentru lucrarea de cultivatie partial (prisit), folosind organe active de extirpare (figura 2.52. A si B.). La pregitirea cultivatorului trebuie sA se respecte zonele de protectie care ramau nelucrate pe lang& randurile de plante si zonele de acoperire a organelor active care lucreazi pe intervalul dintre randurile de plante, de asemenea trebuie evitaté infundarea cultivatorului, La prima prasila , cand plantele sunt mici, adancimea de lucru este mai micé, viteza de deplasare a agregatului este mai redusd, de asemenea zona de protectic este mai mica, dar fard s existe risoul de vatimare a plantelor. La prasilele urmatoare, cand talia plantelor este mai mare si sistemul radicular mai bine dezvoltat, addncimea de Iucru creste, zona de protectie se mireste, viteza de Iucru cregie. In figura 2.52. A si B sunt prezentate doua variante de montare a organelor active de extirpare pentru lucrarea de prisit. Din figura se constata ca organele active tip sageati unilateral sunt montate de o parte si de alta a rindurilor de plante, acestea fiind ferite de acoperirea cu sol prin intermediul scuturilor verticale. La pregitirea cultivatorului pentru prisit pe teren modelat, trebuie avut in vedere si montarea raritelor pentru refacerea rigolelor de udare (figura 253). La o wecere, cultivatorul Iucreazi mumai jumatate din latimea brazdelor inilfate laterale, urmand ca la intoarcerea agregatului si fie lucrata si cealalta jumitate, Dac& concomitent eu lucrarea de 50.prigit se executi si administrarea de ingrisiminte chimice. organele active pentru ineorporarea ingrasamintelor chimice se monteazi pe angi zonele de protectie. ¥y By : ee: { » wl AF pe ps | a 7 ‘ | | Figura 2.53. Schema de montare a organclor active de extirpare pe cultivator pentru lucrarea de prisit, end lucreazi pe teren modelat in brazde indltate 1 —roata sectici de lucru, 2— organ activ tip stigeat cu aripi egale, 3 — organ activ tip sigeata unilaterala, 4 — rarira, 5 —rigola de udare, 6 — brazda inaltati, 7 - rand de plante, B,— litimea de lucru a cultivatorului, d—distanta dintre rindurile de plante. 2.7. Masini combinate Masinile combinate au ca destinatie executarea concomitenté a mai multor lucrari. Dupa destinajie ele se clasifica in trei grupe: - masini combinate pentru pregitirea patului germinativ (combinatoare): - masini combinate pentru pregatirea patului germinativ, concomitent cu aplicarea de erbicide, insecticide si ingrigaminte chimice: = masini combinate pentru pregatirea patului germinativ, concomitent cu aplicare de erbicide, insecticide, ingragiminte chimice si cu executarea lucrarii de semmanat sau plantat, Cele mai rispandite sunt masinile combinate pentru pregatirea patului germinati combinatoarcle (figura 2.54.), care la © singura trecere asigur’ pregatirea terenului in vederea seminatului sau plantatalui 1 S2 Figura 2.54. Schema general a unui combinator | = dispozitiv de prindere Ia tractor, 2 ~ organ activ tip sigeata cu aripi egale, 3—lama nivelatoare, 4 — organ activ de grap’ elicoidald, 5 —roaté pentru reglarea adancimii de lucru, 6—dispozitiv de protectie a organului activ, 7 ~ mecanism de reglare a pozitici rotii, 8—cadru. 51Combinatoarele se pot realiza prin montarea pe un cadru a mai multor organe active de lucra, —_specifice diferitelor masini de lucrat solul (cultivatoare, freze, __ SAE grape, tavalugi etc) sau RX prin cuplarea mai multor “e sectii de masini (figura 55.) sau masini de lucrat solul (figura 2.56,), formand agregate complexe. Figura 2.5. Combinator pentru pregatirea patului germinativ Combinatoarele sunt echipate cu diferite tipuri de organe active : tip sdigeti cw aripi egale, tip gheare sau dalti, grape cu colti, grape elicoidale, grape cu discuri, rotoare de frezii, lame nivelatoare, etc., de aceea pot realiza concomitent extirparea buruicnilor, miruntirea bulgarilor, nivelarea terenului, afinarea superficiala si tasarea in profunzime a solului Figura 2.56. Masina combinati pentru afanat, fertilizat, pregittit pat germinatiy, seminat si aplicat pesticide 1 —magind de afanat solul, 2~echipament de aplicat ingrasiminte chimice, 3 —frezi, 4 — semiinatoare 5 — echipament de erbicidat, 6 — echipament ‘de aplicat insecticide ‘granulate Masinile combinate au in component cfectuirii lucririlor de pregatire a patului germinativ. aplicarea de ingrasiminte chimice erbicide si insecticide, semanat sau plantat (figura 2.56.). Prin executarea mai multor lueriri Ja o singura trecere, se reduce numiirul de treceri ale agregatelor pe parcele, reducandu-se gradul de tasare 2 soluhui de catre rotile tractoarelor si ale masinilor de lucru la treceri tepetate pe teren, reduedndu-se consumul energetic, respectiv consumul de combustibil pentru executarea acestor lucrari. De asemenea, prin folosirea masinilor combinate, lucrarile de pregatire a patului germinatiy si de seminat sau plantat se pot executa in perioadele optime, corespunziitoare ceringelor agrotehnice. masini si echipamente corespunzitoare 2.8. Masini pentru afanarea profunda a solului Aceste masini au ca destinatie afainarea profunda a solului pana la adncimi de 120 om in scopul crearii conditiilor de infiltrare a apei, de aerisire si de dezvoltare in profunzime a sistemului radicular al plantelor. Concomitent cu lucrarea de afanare a solului se pot 532incorpora ingras&minte chimice in sol, se pot realiza rigole la suprafatd pentru irigare sau desecari, iar in profunzime drenuri cartita pentru scurgerea apei, in special pe solurile mai putin permeabile (podzolice si podzolite). Aceste m: forfe de tractiune relativ mari, de aceea sunt masini on tractiune mecanica. Clasificarea lor se face in principal dup’ modul de cuplare Ia sursa de energie, dupa adancimea de lucru si dupa lucraile pe care le executa, a, Dupi modul de cuplare la sursa de energie se clasifica in: - masini pentru affinarea profund’ a solului purtate; - masini pentru afanarea profund’ a solului tractate. b, Dupa adancimea la care lucreaza se clasificd in: - masini pentru afinarea solului la adancime mic& (pana la 40 cm), numite scarificatoare sau cizele; = masini pentru afanarea solului la addncime medie ({ntre 40 - 80 cm), numite subsoliere; - masini pentru affinarea solului la adancime mare (80 - 120 om), numite afanatoare adénci. ¢. Dupé luerarile pe care le executd se clasified i: -masini simple, care executi numai affinarea profunda a solului; = masini combinate, care concomitent cu affnarea profunda a solului executa incorporarea de ingrasiminte, canale de irigatii sau desecari, canale de drenaj ete. Figura 2.57. chema unui scarificator sau cizel 1 —cadru, 2 - dispozitiv de prindere la tactor, 3 — organ activ, 4— suport. 5 —roatd de reglare @ adancimii de lucru . ,, Figura 2.58. Tipuri de suporti a—simplu, plat, bilamelar, b ~ simplu pe are plat, ¢—dublu plat, cu <= arc simplu sau dublu, d—simpla plat, eu are simplu sau dublu. Scarificatoarele numite si a. b. c d. —cizele sunt cultivatoare speciale care lucreaza la adnoimea de pana la 40 cm (figura 2.57.). Ele inlocuiese lucrarea de arat, asigurand afgnarea si miruntirea solului fara rastumarea brazdei. Sunt echipate cu 5 - 11 organe active de diferite tipuri (figura 2.59.) montate pe suporti rigizi sau elastic} (figura 2.58.) si de cele mai multe ori sunt echipate si cu echipamente auxiliare (figura 2.60,), care au ca destinafie miruntirea suplimentari a solulut si nivelarea lui. A mW Ww ¢ il \ WoW} ] Yoo hh JP yh al! d ve tH AW Figura 2.59. Tipuri de organe active cu care sunt echipate ma: a—ingust reversibil, b — standard reversibil, c— extirpator reversibil, d— sigeati cu aripi egale, ¢ — bilonator, f- gheard reversibilé, ¢ — elicoidal reversibil, h — bombat reversibil.Figura 2.60. Scheme de echipamente complementare ale masinilor de afanat solul a — grap pieptene, b — sapi rotativa. Subsolierele (figura 2.61.) sunt echipate cu 1 pani la 4 organe active complexe formate din céte un suport vertical, ingust, pe care sunt fixate doua organe active un cutit vertical montat sub un unghi de circa 80° si un brazdat dalt cu un unghi de atac de circa 27°. Figura 2.61. Schema unui subsolier purtat acu un organ activ, b ~ cu trei organe active, 1 ~cadru, 2 — suport cutit vertical, 3 — cutit vertical, 4— brizdar, 5 — suport brazclar, 6 —dispozitiv de cuplare la tractor. Masinile pentru affnarea adénc’ a solului (figura 2.62.) se aseamana din punct de vedere constructiv cu subsolierele, find prevazute cu 1 - 2 organe active. Dacd masinile penir affinarea addnci a solului sunt echipate cu organe active cu migcare de vibratie, forta de rezistenta la inaintare se reduce ou pana la 40% si cu pana la 20% daca sunt echipate cu organe active cu suporti clestici. in timpul lucrului organele active patrund in sol la adancimea a (reglata din rotile de sustinere a masinii) si realizeaz o afinare pe latimea I, care de regula are valoarea |= 2a (figura 2.63.). Figura 2.62. Schema unei masini de affinare adncd a solului echipatii cu organe active cu migcare vibratie 1 ~dispozitiv de cuplare la tractor, 2 — cadru, 3 ~suportul cutitului vertical, 4— organe active mobile (cust vertical si brazdar), 5—mecanism de actionare a organelor active, 6 ~ roata de regiare a adancimii de lucru, 7 —cilindru hidraulic pentru actionarea masinii in pozitie de transport sau de lucru. Datorit affinarii adanci, stratul de sol impermeabil (care se formeaza sub stratul arabil, “r= asa numitul hardpan sau talpa plugului, podvl 20 cm, foarte compact, ereu permeabil pentru apa si cu ostructur’ masiva) este spart, crednd conditii de aerisire a solului si de dezvoltare a sistenmului radicular al plantelor ia profunzime si totodaté permite infiltrarea apei la adincime, fir a mai balti la suprai Drenul cfrtiti este reprezentat printr-un corp de forma cilindrica sau sferica, prins in partea din spate a suportului organului activ si care Ja deplasarea prin sol realizeazi un canal pentru drenarea solului, amplasat in profunzime, aproape de adancimea de lucra a organului activ al masinii. i j=2a Figura 2.63. Schema procesului de lucru a unei masini combinate de afinare adanc a solului 1 — zona affanata, 2 — particule de ingrdsamant, 3 - canal de drenaj, a — adancimea de lucru, 1 —latimea de affnare, 2.9. Masini de modelat solul Modelarea solului a fost impusa in special de tehnologia unor culturi legumicole irigate si const’ in profilarea stratului superior al solului in straturi inaltate sau in biloane simetrice. 2.9.1. Modelarea in straturi indltate Modelarea in straturi indltate se realizeazi dup’ efectuarea lucrarilor de baz ale solului, inclusiv nivelarea. Acest sistem de lucrare a solului prezinté o serie de avantaje: in primavara straturile indlfate se zvaintl mai repede decat terenul nemodelat ceea ce permite inceperea mai timpurie a lucrarilor in c4nrp, excesul de apa provenit din precipitatii sau din irigarea prin aspersiune se scurge mai repede pe rigolele dintre straturi, la executarea cu mijloace mecanice a hucrrilor de intretinere a culturilor, rotile tractorului si maginilor vor rula pe rigolele dintre straturi, amplasarea pe straturi a culturilor legumicole asigur conditii bune pentru recoltarea mecanizata. Masinile de modelat solul in straturi indltate (figura 2.64.) sunt masini purtate care au in component un cadru previzut cu dispozitiv de cuplare [a tractor si organe de conducere reprezentate prin marcatoare. Pe cadru sunt montate organele active tip rariti- patind care deschid rigole, plicile formatoare care se continua cu placile de tasare reglabile ca pozitie si bordurile de finisare, care au rolul de a profila solul afanat sub forma de straturi indltate, de forma trapezoidal, separate intre ele prin rigole (figura 2.65.). Figura 2.64. Schema unei masini de modelat solul in straturi indltate 1 si 2—bare transversale ale cadrului, 3 —bare longitudinale ale cadrului, 4 — dispozitiv de cuplare la tractor. 5 ~ rarig&-patin’, 6 — barse,= 7 si 10 — placi formatoare de straturi, 8 sill - plici de tasare, 9 gi 12-* SS borduri de finisare, 13 - suporti, 14- Y= platforma pentru mase suplimentare. Modelarea solului sc reatizeaz dup’ diferite scheme, respectiv cu diferite litimi ale stratului la coronament: 50 cm, 94 cm, 104 cm, deschiderea rigolelor la nivelul 55coronamentului este de 46 cm, iar inalimea straturilor, reglabili concomitent cu modificarea gradului lor de tasare, este de aproximativ 15 em. Alegerea schemei de modelare se face tindnd cont de tehnologia de cultura, de natura gi tipul solului, de cerinjele plantei de cutturs 4 Figura 2.65. Schema de modelare a solului Y in straturi inaltate 1 ~ strat indihjat, 2 —rigol4, 3 - rand de plante, h-indltimea stratului indltat, d—distanta dintre randurile de plante. . Modelarea in biloane simetrice Acest tip de modelare cu distanta intre biloane de pan la 70 cm este previizut in tebnologia unor culturi legumicole (varzi, conopid’ etc.). Rasadul se planteazi pe una din partile bilonului, rigola servind la irigat. Lucrarea se executi cu cultivatoare echipate cu organe active tip rarifé sau cu masini speciale pentru deschis rigole. in scolile de vita-de-vie unde se impune realizarea de biloane cu distante mari intre ele, se utilizeazd diverse tipuri de masini: pluguri cu dou’ trupife, una ristoam brazda pe partea stanga iar cealalta pe partea dreapté, rastumand brazdele spre interior concomitent, rezulté un bilon cu dimensiuni reglabile, freze pentru facut biloane, echipate cu douk rotoare cu cutite montate inclinat fati de directia de fnaintare, care realizeazi un bilon la 0 singura trecere a agregatului 2.10. Masini de siipat gropi Masinile de spat gropi au ca destinatie executarea de gropi in vederea plantirii pomilor fructiferi, a vifei-de-vie, a stdlpilor si pentru siparea gropilor in vederea scurgerii apei ce stagneazi la suprafata solului 2.10.1. Clasificarea masinilor de spat gropi Clasificarea masinilor de stipat gropi se face dup’ mai multe criterii: dup modul de cuplare la sursa de energie si actionare gi dup modul de executie a gropilor. a, Dup’ modul de cuplate la sursa de energie si actionare se clasifica in + masini de spat gropi cu actionare mecanic& purtate pe tractor; ~ masini de sipat gropi cu actionare manualé sau mecanicd, portabile. b. Dupa modul de executie a gropilor se clasificd in: + masini de spat gropi cu actionare continua, care executi groapa printr-o singura introducere a burghiului; ~ masini de spat gropi cu aetionare discontinua, care executéi groapa prin mai multe introduceri si scoateri ale burghiului. 2.10.2. Construetia si procesul de Iucru al masinilor de spat gropi Parle componente principale ale masinilor de spat gropi, reprezentate in figura 2.66. sunt cadrul, burghiul, transmisia si mecanisme de teglare. Burghiul primeste miscarea de rotatie de la priza de putere a tractorului prin intermediul unui arbore cardanic gi a unui grup conic reductor sau de Ja un motor propriu. La partea inferioara burghiul este prevazut cu un varf de diferite forme (figura 2.67.) si cu cutite care pot avea taigul dintat sau lisFigura 2.66, Schema masinii de sipat gropi 3 | —cadru, 2 —transmisie, 3— grup conic reductor, 4 — spire elicoidale, 5 — cutite, 6 —varf, 7 —burghiu, « — unghiul de inclinare a transmisiei cardanice, t— lumina la sol, A.B,C,D ~ mecanism patrulater articulat in timpul procesului de ncru, burghiul +) are o miscare de rotatie si una de avans. Prin 4 oS migcarea de avans burghiul pairunde in sol si 7 cu ajutorul cutitelor taie felii pe care le marunteste si prin intermediul spirelor solul + este ridicat $i prin centrifugare este aruncat pe marginea gropii. Gropile pentru plantat viti-de-vie e si pentru stilpi au adancimea de 400 - 800 mm sig Sr diametrul de 200 - 400 mm, pentru plantat pomi “\ |.” diametral gropilor este de 600 - 1000 mm iar “3 adancimea este aceiasi, Adineimea gropilor pentru seurgerea apei este de 1000 - 2500 mm Figura 2.67, Varfuri de burghie < 1 —dalté dreapta triunghiulars, 2 ~ daltt despi 3—burghiu conic, 4 —dalta spiral 5 —daltd spirala despicata. 2.11. Masini si instalatii pentru pregitirea amestecurilor de pimant si pentru executarea ghivecelor nutritive Multe dintre legumele cultivate in c&mp sau in spatii protejate impun producerea de rasad (tomate, ardei, vinete, varzi, praz, conopida, telin& etc), Rasadurile sunt produse in sere, risadnite, solarii sau teren neprotejat, pe substraturi specifice de amestecuri nutritive si ulterior, cdnd conditiile permit, se planteaza in cdmp deschis sau in spatii protejate (sere, solarii etc.), Tindnd cont de modul de producere, rasadurile se pot realiza prin semanare direct& (pe pat nutritiv, in ghivece, in lidife) cand se seamand mai rar si raman in acelasi loc pan’ la plantare, sau prin repicare situatie in care se seamin& cu densitate mare, iar dupa rasarire se repicd (se mut pe pat nutritiv, in ghivece, in ladite sau direct in cmp, asigurand spatiu mai mare de nutritie). Pentru semanat si peutru repicat sunt necesare amestecuri de pAmant sau amestecuri nutritive caracteristice (in functie de specie, de varsta, de scopul ummérit ete.), care trebuie pregatite din timp. 2.11.1. Masini pentru pregitirea amestecurilor nutritive Amestecurile de pamant folosite 1a confectionarea ghivecelor nuttitive si pentru realizarea paturile nutritive trebuie si cuprinda in proportii bine determinate, pamant de telind sau de lucern’, turba, mranit’, nisip, compost de frunze etc Pregitirea amestecurilor de pimiut presupune in primul rind existenya unei platforme betonate, de preferinga acoperita, care va servi la depozitarea componentelor si realizatea amestecurilor, in al doifes rind sunt necesare masini si instala(ii cu ajutorul cirora se executi operatiile legate de pregiitirea amestecurilor de pamant. Amestecurile nutritive trebuie sé fie libere de corpuri dure, dozate in proportii corespunzitoare, bine midruntite, omogene, libere de boli si daunatori, Operatiile necesare pregitirii amestecurilor 57de pamant constau in: aducerea componentelor pe platforma de depozitare, dozarca volumetried @ componentelor, amestecarea componentelor in vederea omogenizérii, marunjirea amestecului, cernerea amestecului, dezinfectia amestecului, dep amestecului pregaiti § 6 7 Figura 2,68. Schema masinii de amestecat pimant 1 ~cadru, 2 — camera de amestec, 3 motor electric, 4 ~ transmisie prin curele, 5 — capac de protectie, 6 — intrerupator, 7 — cos de alimentare, 8 — rotor cu palete de amestecare, 9 — palete de evacuare. Aducerea componentelor pentru amestec se realizeaz cu mijloace de transport Teprezentate prin tractoare cu remorci, autocamioane sau vagoane de cale feratl. Se descarc’ pe platformi in gramezi (in vrae) separat. Dozarea volumeirict a componentelor amestecului se realizeaz cu incarcatorul pivotant cu graifer echipat cu cupi seu cu incarcatorul frontal cu cup’, on care thy componentele amestecului se depun in straturi succesive (figura 2.69.), tindind cont de proportiile stabilite. Figura 2.69. Schema dozarii componentelor amestecului nutritiv in straturi succesive Amestecarea componentelor in vederea omogenizirii se face tot cu incareatorul pivotant sau cel frontal, prin umplerea cupei din grémada cu material dozat si descarcarea ei inu-o gramada nou’, din pozitie superioara. Operatia se repetdi pani la omogenizare Amestecarea se poate face si cu masini special realizate in acest scop (figura 2.68.), sau pentru cantititi mai mici se poate face manual cu lopeti si greble. Maruntirea amestecului de pamént urmireste reducerea dimensiunilor componentelor sub 10 mm si definitivarea omogenizitii. Se realizeazi cu magini speciale de miéruntit (figura 2.70. a), care au in componenti de cele mai multe ori o moard cu ciocdinele (figura 2.70. b). a, b. Figura 2.70. Schema masinilor de marunfit amestee de pamant @. masina de marungit: 1 —cog de alimentare, 2 — transportor elicoidal, 3 — moara cu ciocknele, 4 si 5 —motoare electrice, 6 ~ guri de evacuare, b. moara cu cioednele: | — gura de alimentare, 2 ~ rotor cu ciacanele, 3—contrabatitor cu cuie.Figura 2.71. Schema masini de cernut cu site plane (ciur vibrator) — cos de alimentare, 2 — siti pland, 3 — sistem de suspensie, mecanism vibrator, 5 - cadru, Masina este alimentat’ cu mijloace mecanice (inc&rcdtor pivotant, incarciitor frontal etc.). Materialul din cosul de alimentare este preluat de transportorul elicoidal si deplasat la moara cu ciocanele unde are loc méruntirea dup’ care este evacuat pe platform’, prin gura de evacuare Cemerea amestecului de pamént are ca scop obtinerea de particule mai mici de 10 mm, fara corpuri dure reprezentate prin pietre, corpuri metalice ete., folosindu-se utilaje de cernut, previzute cu site plane (figura 2.71.) sau cilindrice (figura 2.72.). NO r Figura 2.72. Schema masinii de cernut cu sitd cilindrica 1 cos de alimentare, 2 transportor elicoidal, 3 - rotor cu sit& cilindrica, 4 si 5 — transmisia, 6 — impuritati, 7 material cermut La maginile de cernut cu site plane organul activ de cemere este o siti pland cu ochiuni de 10/10 mm, sustinuti pe un cadru (batiul sitei) inclinat la circa 15 care in timpul lucrului se gliseste in miscare vibratorie (1300 vibratii / minut). Materialul este separat in doua fractiuni: una care trece prin sit si una care rimane pe sit si constituie impurititile. La magina de cernut cu sita cilindrica orgamul activ de cernut este reprezentat printr- © siti cilindrica, care in timpul lucrului se giseste in migcare de rotatie (maxim 50 rot/min.) si care separa materialul ca gi in primul caz. Pentru cantitafi mai mici de amestec, cemerea se poate realiza si cu ciurul simplu care este reprezentat printr-o siti din plasi de sérma cu ochiuri de 10/10 mm sustinuta pe o rama de lemn, asezaté in pozitie inclinaté pentru a permite scurgerea si cemerea maierialului aruncat pe ea de 1 - 2 persoane Dezinfectia amestecului de pamént se poate realiza pe cale termica sau chimica. Dezinfectia termic se realizeazi cu vapori de apa supraincalziti. Pe platforma se amenajeazi un spatiu unde se instaleazi fevi cu orificii prin care circula vaporii supraincalziti la 75 - 80°. Amestecul pentru tratat se asaz peste tevi in strat gros de 0,5 - 1,0 m, dupa care se acoperi cu prelate impermeabile, apoi se deschide vana penta abur. Tratamentul dureazi circa 1 ori, dupa care amestecul rimane acoperit pind la ricire. Dezinfectia pe cale chimica consti in stropirea amestecului de pamant cu produse chimice cu ajutorul aparatelor de stropit de diferite tipuri. Amestecul se intinde in straturi cu grosimea de 25 - 30 cm, iar dup’ aplicarea tratamennului se inveleste, pentru sudatie, cu 0 prelatii de folie de polietilena circa 3 zile Depozitarea amestecului de pimént maruntit si dezinfectat se face in spatii speciale sau chiar pe platforma, unde se acopera cu prelate2.11.2. Masini si instalatii pentru pregatirea ghivecelor nutritive Ghivecele nutitive pentru risaduri se realizeazi prin presare din amestecuri nutritive sau prin umplerea cu amestec nutritiv a paharelor realizate din diferite materiale (mase plastice, hartie etc). Presele si masinile pentru executat ghivece nutritive prin presare pot s& realizeze ghivece de forma cubicd (cuburi nutritive cu latura de 3 pnd la 10 cm) sau cilindrica Umiditatea optima a amestecului este de 65 - 70% in cazul folosirii maginilor de presat, sau 80% pentru presele manuale. in unitétile mici de cultura a legumelor, unde nu se lucreazii cu un numar mare de ghivece, acestea se pot realiza cu prese manuale care pot executa 2 pind la 12 ghivece la 0 presare (figura 2.73.), Figura 2.73. Prese manuale pentru confectionarea ghivecelor nutritive in figura 2.74. se prezint& schema unel masini pentru executat ghivece nutritive prin presare. Masia are in Componenti un cos de alimemtare, transportor cu miscare intermitenti care deplaseaza amestecul de pimant c&tre matriti pentru presatea ghivecelor. in timpul lucrului Tarsportorul cu banda deplaseazi un strat de amestec nutritiv din cosul de alimentare spre matrité, a cdrui grosime si Jatime sunt reglate de placile limitatoare, Cand stratul de amestee nutritiv ajunge sub mattis, transportorul se opreste iar matrita coboara si preseaza stratul de amestec formnand ghivece. Dupé ridicarea matritei, o placd culisanté apas& asupra ghivecelor mentinéndu-le in contact cu transportorul, Odata cu presarea ghiveciului, in zona central’ un Pinten exeeutd o mici adanciturd in care se va introduce simanta. Bunda transportoare se deplaseaza cu o lungime corespunzatoare Iungimii matritei si aduce alt strat de amestec nutritiv sub ea, pentru presare. Mairita executa circa 20 curse/minut. De la capatul transportorului ghivecele sunt preluate si asezate la locul definitiv in vederea semanatului sau repicatuhui Figura 2.74. Schema masinii de execufat ghivece nutritive prin, presare 1 — cog de alimentare, 2 — transportor, —— 3 — motor electric, 4 — reductor, de 5 — matritd, 6 ~ glisien 7 —mecanism cu excentric, 8 — tijd I L nstalatiile peniru umplerea ghivecelor cu amestec nutitiv realizeazi umplerea ghivecelor cu amestee nutritiv nepresat (figura 2.75., situatie in care dezvollarea ridacinilor Plantelor este mai bund. Procesul de lucru al masinii se deruleaza astfel: Kidifele cu shivece goale ajung in dreptul maginii de umplut, unde distribuitorii asigur& umplerea ghivecelor cu amestec nuttitiv, surplusul fiind inléturat de razuitor, dupa care se realizeaz tasarea amestecului in ghivece, prin apasarea directa a tasatorilor si prin vibrare. in etapa urmiitoare Shivecele sunt golite pad la ackincimea de insamantare de cétre rola perie, apoi lidita ajunge la masina de seminat unde este opriti si se realizeaza insiméntarea de citre duzele Gisiibuitorului pneumatic, care las si cada seminfele in orifice panoului de control s1 60apoi in ghivece, pana ajunge o nou’ laditi cu ghivece pentru insamantare, distribuitorul este deplasat la cutia de alimentare unde prinde pneumatic semintele in duze, pe care le aduce si le descarci in orificiile panoului de control, Hiditele cu ghivecele insimantate ajung la magina care acoperd seminjele ou amestec mutritiv, dupa care un tasator realizeazi o usoara apasare, ladifele cu ghivecele insiménfate ajunse la capitul transportorului cu role, s¢ stivuiese pe palete sau sunt incArcate in mijloace de transport si deplasate la locul definitiv Schema instalatiei pentru umplerea ghivecelor cu amestec nutritiv, cu si fard semAnat concomitent 1 ~transportor cu banda, 2 — transportor elicoidal, 3 — elevator cu snec, 4 — buncar tampon, bunear pentru umplerea ghivecelor, 6 — distribuitori, 7 si 15 —reductor, 8 — obturator, 9 — agitator, 10 - razuitor, 11 ~ vibrator, 12 ~ motor electric, 13 — ghidaj. 14 —tasatori, 16 — jgheab colector, 17 si 18 — motor electric, 19 — transportor cu role, 20 — cadrul masinii de seménat, 21 —cutia de alimentare cu seminte, 22 — pedala cutiei de alimentare cu seminte, 23 — distributor pneumatic, 24 —furtun, 25 — panou de control, 26 — opritorul liditei cu ghivece, 27 — ghidaj, 28 — vibratoral cutici de alimentare, 29— aspirator, 30 — bunicarul de amestec nutritiv al masinii de acoperit semintele in ghivece. 31 —transportor cu role, 32 — obturator pentru reglarea debitului de amestec nutritiv, 33 — agitatori cu degete, 34 - transportor cu role, 35 — transportor elicoidal, 36 ~reductor, 37 —agitatoare cu degete, 38 — transportor inclinat cu racleti, 39 —rol4 perie. 613. Masini de semanat gi plantat Masinile de semtinat au ca destinafie efeotuarea lucririi de seminat care const in repartizarea uniforma in sol, la adéncime corespunzitoare, a semintelor diferitelor speci, in vederea punerii lor in conditii optime de germinatie si dezvoltare a viitoarelor plante, Principalele operatii care trebuie executate la semanat sunt: deschiderea de rigole la adancimea impusd, distribuirea uniform a seminjelor in rigole si acoperirea lor cu sol. Concomitent cu semanatul mai pot fi aplicate ingrisiminte chimice, erbicide, insectofungicide eic. Cerinjele principale pe care trebuie si le indeplineasca masinile de seminat sunt: +s mentina constant adineimea de semanat siinu producd vatamari seminfelor: + sé fie universale; 8 asigure uniformitate de distributie pe lifimea gi lungimea de lucru; ~sii permit reglarea adancimii de lucra si a distantei dintre randuri; ~S& permiti reglarea debitului de seminte in limite largi; ~s8 asigure in timpul lucrului o manevrabilitate ridicata si o deservire usoard 3.1. Clasificarea masinilor de semanat Clasificarea masinilor de semAnat se face dupa urmatoarele criterii: a, dupa metoda de semanat - masini de semanat prin impristiere; + masini de seminat ia rinduriz + masini de semanat in cuiburi. b. dupa destinafie se impart in: ~ masini de seminat universale (folosite pentru mai multe culturi) + masini de seminat speciale (folosite pentru o singura cultur’ sau grup de culturi cu cerinte agrotehnice aseminatoare); -masini de semanat combinate (in afar’ de semanat efectueazi gi alte operatii - fertilizat, aplicarea erbicidelor, insecticidelor etc); dupa modul de cuplare la sursa de energie: + masini de semanat tractate; ~ masini de semanat purtate: masini de semanat semipurtate; 4. dupa sursa de energie ~ masini de semanat cu tractiune animal’; = masini de semnat cu tractiune mecanica. 3.2. Masini de semanat in randuri insaméntarea culturilor in randuri se realizeaz’ cu masini universale (figura 3.1.) care asigura distributia semintelor in flux continuu pe randuri echidistante, © masind de seminat in randuri este formaté din urm&toarele parti componente (figura 3.2.): cadru, cutia de alimentare cu seminje, aparate de distributie, tuburi de conducere a semintelor, brizdare, organe de conducere, transmisie, dispozitiv de tractiune, mecanisme etc. dn cadrul procesului de lucru, masina executa urmatoarele operatii: 62- deschiderea rigolelor pent seminte cu ajutorul brazdarelor; -distribuirea si dirijarea semintelor spre brizdare prin intermediul aparatelor de distributie si a tuburilor de conducere; -acoperirea semintelor cu sol prin intermediul brizdarelor si al grapei cu zale sau al celei de tip piepten. ‘igura 3.1. Masina de seminat in rnduri cutie de alimentare cu seminte, semintelor, 4 — transmisie, 5 —marcatoare, 6 —roati motricd, 7 — cutie de viteze. in timpul lucrutui, semintele din cutia de alimentare ajung in casetele aparatelor de distributie de unde sunt distribuite uniform si tn cantitatea reglatt, prin tuburile de conducere, in rigolele deschise de brézdare, apoi acoperite cu sol. rm. Figura 3.2. Schema masinii de semanat in randuri 1 ~cutia de alimentare cu seminfe, 2 — agitator, 3 —aparat de distributie, 4 — tub de conducere a semintelor, 5 —brizdar, 6 — organe de acoperire, 7 -roati motric’, § — cutie de viteze, 9 — transmisie, 10 ~ caseta distribuitor, 11 — fund mobil, ~adéincimea de lueru, Cutia de alimentare cu seminfe are rolul de a depozita o anumiti cantitate de seminte necesara alimentarii aparatelor de distributie. Este realizata din tabla de otel sau mase plastice, cu perefii inclinati pentru a se asigura curgerea ugoaré a semintelor. Este prevazuta cu capac pentru evitarea pierderilor de seminje in timpul wansportului si pentru a protcja seminfele de eventualele precipitatii. La partea inferioara a cutiei, pe unul din pereti, sunt prevazute ferestre de tecere a seminfelor spre aparatele de distributie, reglabile ca marime cu ajutorul obturatoarelor. Obturatoarele servese si la inireruperes trecerii semintelor c&tre aparatele de distributie cand este cazul. Pentru a permite seménatul pe panté in bune conditii, cutia de alimentare este prevazuta cu pereti despartitori (m permit deplasarea semintelor spre aval). Agitatorul are rolul de a pune in migeare semintele de la partea inferioard a cutiei de alimentare, in scopul asigurSrii curgerii continue a semintelor spre aparatele de distributie. Este montat in cutie, la partea inferioara, in dreptul ferestrelor aparatelor de distributie gi este reprezentat printr-un ax cu degete. Dupa miscarea pe care o au in timpul fucrului agitatorii se clasificd tn: agitatori cu migcare de rotatie si agitatori cu migcare oscilatorie. Aparatele de distributie au rolul de a doza si distribui semintele la brizdare prin intermediul tuburilor de conducere, La masinile universale, aparatele de distributie realizeaza distribuirea semintelor sub forma unui flux continu. Clasificarea aparatelor de distributie a semintelor se face dupa urmatoarele a, Dupa modul de distributie « semintelor se grupeazi in:-aparate de distributie de tip mecanic; ~aparate de distributie de tip centrifugal; ~aparate de distributie de tip pneumatic b. Dupa tipul distributiei semintelor se impart in: - aparate cu distributie individual (cilindru cu pinteni, cilindru canelat, cu lingurige); ~ aparate cu distributie centralizata (aparate centrifugale, pneumatice) a. Aparate de distributie de tip mecanic Aparatul de distributie cu cilindru cu pinteni (figura 3.3.) are distribuitorul reprezentat printt-un cilindru din material plastic prevazut pe suptafata perifericd cu dout randuri de pinteni (dinti) intercalagi si un perete median de dirijare a semintelor. Este montat intr-o caset, prevazut’ la partea inferioaré cu un fund mobil (clapet mobilA), reglabild ca ozitie in functie de marimea seminjelor, Reglarea debitului de seminte la acest tip de aparat se realizeaza prin modificarea turatiei distribuitorului prin intermediul cutiei de viteze. 8 7 Figura 3.3. Schema aparatului de cu distribuitor cilindru cu 1 ~caseta distribuitorului, 2 — distribuitor cilindra cu pinteni, 3—tub de conducere a semingelor, 4~ fund mobil, 5~ surub de regla, 6 —creast mediana de ghidare a semintelor, 7 —pinten. Ficcare clapeti- mobili este uti cu un gurub de reglare cu arc, pentru modificarea distanfei dintre aceasta si pintenii distribuitorului. Semintele ajunse in caseta distribuitorului prin fanta cu obturator, sunt antrenate de distribuitor pe la partea inferioara, prin spatiul dintre el si clapeta mobila spre tubul de conducere a seminfelor. Acest tip de distributie poarti numele de distributie inferioara. Pentru a mentine constant debitul de seminte. distribuitorii sunt antrenati de la rotile de sprijin ale semanatorii Figura 3.4. Schema nnei masini de seminat echipata cu aparate de distributie de tip mecanic si transport pueumatie al semintelor 1 - distribuitor cilindru cu pinteni, 2 - ventilator, 3 — conduetii de distributie, 4 racord, 5 — tub de conducere. La masinile de semanat cu latime mare de [ucru, file laterale sunt rabatabile, pentru a permite tansportul in conditii de siguranti. in aceasta situatie cutia de alimentare cu seminfe avénd lungimea mai micd decdt Tatimea de lucru a seminatorii, semintele nu ar putea si ajungé in mod continuu si uniform Ia toate brazdarele, in special la cele marginale, de aceea transportul lor este pneumatic (figura 3.4.). O astfel de masin& este prevazuta si cu un ventilator care refuleaz& aerul spre o conducté de distributie, amplasati paralel cu cutia de alimentare cu semninte. Conducta este prevazuti cu un numér de racorduri de evacuare egal cu numérul aparatelor de distributie. in timpul lucrului, semintele antrenate de 64distribuitori ajung in curentul de aer care le transporta spre brizdare. Aparatul de distributie cu cilindru canelat (figura 3.5.) este previzut cu un Aistribuitor format dintr-o parte cilindric3 prevazuti cu caneluri gi alta fara caneluri, pe care este montata o bucsé cu aripioare. Ansamblul format din cilindru canelat, cilindru neted si bucga cu aripioare este montat pe axul distribuitorului cu posibilitatea de deplasare axial, modificdndu-se astfel Inngimea activé a distribuitorului care reprezinta lungimea partii canelate aflate in caseté $i care actioneaza asupra semintelor, Cand partea canelata se afla in intregime in cascti, lungimea activi a distribuitorului este maximi respectiv, debitul distribuitorului este maxim, Figura 3.5, Schema aparatului de distributie cu distribuitor cilindru canclat 1 — distribuitor, 2 — caseta distribuitorului, 3-gurub de reglaj, 4 — clapeta mobil, 5 — obturator, 6 — mb de conducere. Clapeta mobil, ca si la aparatele de ! distributie cu cilindru cu pinteni, este i reglabila ca pozitie in functie de marimea seminfelor. Acest tip de aparat de distributie este utilizat in special pentru semintele de cereale si seminje mici de leg Aparatul de distributie cu lingurite (figura 3.6.) are o raspandire mai restrinsa. Distribuitorii pot fi prevazuti cu lingurite cu suprafata activa reglabild sau fixa. in timpul lucrului, distribuitorii in miscare de rotatie determing incarcarea lingurifelor cu seminte pe care le ridica la partea superioard si le descarc& in tuburile de conducere de unde ajung in brazdare, Din acest punct de vedere distributia este superioard, ceca ce nu pune probleme de vatimare a semintelor, dar terenul trebuic sa fie foarte bine pregatit, iar viteza de lucru redusé, pentru a se asigura mentinerea semintelor in lingurite in timpul lucrului Figura 3.6. Schema aparatului de distributie cu distribuitori cu lingurite 1 — discuri, 2 — lingurite, — tub de conducere a semingelor, 4—ax. \ 77 | Figura 3.7. Schema aparatului de | ey distributie de tip centrifugal NS 1 —distribuitor, 2 caseti, 3 — corp de rye S distributie, 4 — orificiu de alimentare a “fos distribuitorului, 5 — obturator, 6 — agitator, 7 —canale prin care semintele din cutia de alimentare trec in caseta distribuitorului, 8 - orificii prin care semintele din distribuitor sumt dirijate spre tuburile de conducere, 9— obturator, 10 — tub pentru aer. distribuitorul sub forma unui rotor conic montat eu baza micé in jos, prevazut cu palete curbe pe interior. La partea superioard distribuitoral este deschis, iar la partes inferioara este 65Prevazut cu un orificiu de alimentare, reglabil ca mérime prin intermediul unui obturator, Semintele din cutia de alimentare ajung in caseta distribuitorului, de unde, puse én are de agitator. tree prin orificiul de alimentare in distribuitor si sub actiunea fortei centrifuge sunt antrenate de palete pe traiectorii curbilinii, spre partea superioara a aparatului de distributie. de unde p&trund in orificiile de evacuare, care sunt dispuse circular, iar de aici spre tuburile de conducere a semintelor, care fac legatura cu brazdarele. Reglarea debitului de seminte se realizeaz’ prin modificatea mirimii orificiului de alimentare al distribuitorului cu ajutorul obturatorului ¢. Aparatul de distributie pneumatic cu dozare mecanicd a semintelor (figura 3.8.) este prevazut cu un dozator de seminte mecanic de tip cilindru cu caneluri inclinate, cu hingimea activi reglabilé. SAménta dozata este distribuiti uniform de distribuitori pneumatici cu ajutorul curentului de aer refulat de un ventilator. Curentul de aer asigura si ansportul pneumatic al seminjelor. Ventifatorul primesie miscarea de la priza de putere a tractorului, iar dozatorul de la rotile masini. Figura 3.8. Schema aparatului de distributie pneumatic cu dozare mecanica 1 ~cutie de alimentare cu semminte, 2 = dozator mecanic de tip cilindru canelat, 3 — ventilator, 4~ tub Venturi, 5 — distribuitor pneumatic principal. 6 tuburi de conducere a semintelor. mig Tuburile de conducere a seminfelor au rolul de a conduce semintele de la aparatele de distributie la brazdare. Ele trebuie si asigure o curgere usoara a semintelor, fra 2 influenta negativ uniformitatea de distributie a semimtelor si si permit brazdarelor 4 se miste in plan vertical in timpul Iucrului Figura 3.9.Tuburi de conducere a semintelor | ~tub flexibil din banda metalica plata. 2—tub flexibil din panzi cauciucats, 3 tub din palnii suprapuse, 4—tub flexibil din mase plastice profilate, 5 —tub flexibil din sérmé spiralat’, 6 —tub telescopic. Tuburile de conducere se prezint& sub diferite forme (figura 3.9.), ele putind fi Fob Fg 2 5 5 clasificate in tuburi telescopice (figura 3.9. 6), tuburi flexibile (figura 3.9. 1, 2, 4, 5) si tuburi cu figura 3.9. 3). Tuburile telescopice pot fi realizate din ofel sau mase plastice, fiind formate din mai multe tronsoane cilindrice, culisante, ou diametre crescitoare de sus in jos. Tuburile flexibile sunt reprezentate prin tuburi metalice spiralate, tuburi din panz& cauciucati, tuburi din mase plastice. Tuburile cu pélnii sunt realizate din elemente tronconice sub forma de palnii suprapuse, prinse intre ele prin lanturi. Cele mai utilizate tuburi de conducere a seminielor sunt cele telescopice din mase plastice si cele flexibile profilate din mase plastice. Brzdarele au rolul de a deschide rigole (santuri) pentru introducerea semintelor si acoperirea lor cu sol. Dupa unghiul de patrundere in sol brizdarele se clasifica in dou 66categorii: ~ brazdare cu unghi ascutit de patrundere in sol (tip ancora); ~ brazdare cu unghi obtuz de patrundere in sol (tip cultural, tip disc), Brizdarele ou unghi asoutit de patrundere in sol denumite si brizdare tip ancora (figura 3.10.) au un corp sub forma de pilnie eu varful ascutit, montate pe brate suport 2 Figura 3.10. Schema brazdarului tip ancora a— brazdar combinat pentru incorporat b— briizdar simpla, 1 — varful brazdarului, 2 — corpul brazdarului (palnia pentru seminge), 3 —palnia pentru ingrasaminte, 4— bare suporti, a—unghiul de patrundere in sol Acest tip de brizdare poate Iucra la adancimi cuprinse intre 4 si 12 cm, patrunde bine in sol (unghiul de patrundere in sol a este mai mic de 90°), dar igi modifica adancimea de lucru la variatia rezistentei solului Este utilizat in special pentru introducerea ingrasamintelor in sol, Iucrand bine si pe teren mai putin pregAtit, Este mai putin recomandat pentru introducerea seminfelot in sol, addncimea de semanat fiind neuniforma. Figura 3.11. Schema brazdarului de tip cultural 1 —vacful brazdarului, 2— corpul brizdarului,_# 3— bara suport, « — unghiul de patrundere in sol. Figura 3.12. Brazdare cu discuri a. brazdar cu un disc, b. brazdar cu doua discuri, 1 — disc, 2 ~ pélnia pentru seminte, 3 ~ bare suport. Brazdarele cu unghi obtuz de patrundere in sol mai sunt denumite si cai: —brizdare cultural, Brazdarul cultural ESBS —~ Figura 3.11) este constinit dinte-un comp sub forma de palnic prevazut la partea inferioara cu un varf curbat, realizat din fonta. In timpul lucrului brivzdarul deschide rigola si concomitent taseaz& fundul acesteia, realizand un pat germinativ foarte bun pentru seminte. isi mentine bine adincimea de lucru reglat, dar lucreaz& corespunzator pe terenuri bine pregatite, Este cel mai utilizat tip de briizdar (wnghiul a este mai mare de 90°). Brazdarele cu discuri pot fi realizate cu un disc si cu dou discuri, Bréizdarul cu un disc (figura 3.12. x) are in component un disc concav, montat liber pe un ax, dispus sub un unghi de 5 - 8" fati de directia de inaintare si o placa solidara cu axul, intre care se formeazi palnia de conducere a semin{elor in sol Brazdarul cu doud discuri are in component’ dou’ discuri plane montate liber pe un aax comun, inclinate intre ele sub un unghi de 9 - 12°. avénd un punct de tangent in partea anterioari la circa 7 cm de fundul rigolei. intre discuri este montati palnia pentru conducerea semintelor pe fundul rigolei. Acest tip de brazdar lucreaza bine si in terenuri mai putin pregétite (cu resturi vegetale, cu umiditate mai ridicata ete.). Prinderea brizdarelor a cadrul masinii se face prin intermediul barelor suport. Acestea sunt de fungimi diferite, ineét permit montarea brazdarelor pe doug sau trei randuti, transversale (barele suport montate intercalat), spre a se evita infimdarea. Astfel trebuic respectati distanta minimi dintre brizdarele de pe acelasi rind, de 15 cm la brizdarele culturale, de 20 cm la br&zdarele tip ancora si de 25 cm La brizdarele cu discuri Numiirul de brazdare np cu care poate fi echipaté o masina de seminat in rinduri se determina cu relatia: nya tt1 GB.) in care L, reprezint4 lungimea activa a barei de montare a brizdarelor in {m] (ea se masoara intre mijloacele dispozitivelor de prindere a brazdarelor extreme, montate la capetele barei de montare) iar / este distama dintre rinduri (dintre britzdare) in [m). Rotunjirea calculului numérului de brazdare se face intotdeauna in minus. Distanta dintre brazdarele extreme Dy ale masini de semanat se determina cu relatia: Do=(m-1) +1 fn] G2) Latimea de lucru a masinii de semanat B/ se determin’ cu relatia: B= ny ¢1 [m] 63) Pentru semanatul semintelor mici, le unele masini, br&zdarele sunt prevazute cu Fimitatori de addncime, Pentru brizdarele culturale, limitatorii de adancime sunt de tip patind, iar pentru brizdarele cu discuri limitatorii de adfacime sunt reprezentafi prin inele din tabla de ofel, care se monteazi pe pirtile laterale ale discurilor Organele de acoperire a seminfelor, de tasare si nivelare a solului sunt reprezentate prin aripi de acoperire, roti de tasare, tivilugi sau lanquri nivelatoare. Sunt montate in partea din spate a brizdarelor si au rolul de a acoperi mai bine semintele, de a le pune in contact mai bun cu solul side @ nivela solul Mecanismele masinilor de semanat in randuri sunt reprezentate in principal prin: mecanismul de trecere din lucra in transport, mecanismul de protejate a brizdarelor si mecanismul de transmitere a miscarii (transmisia), Mecanismul de trecere din Jucru in transport este prezent la maginile tractate. Are rolul de a ridica brizdarele din sol concomitent cu intreruperea transmiterii migcarii la distribuitoti si agitatori. La masinile de semAnat cu tractiune mecanic’ mecanismul este actionat hidraulic sau mecanie, iar la cele cu tractiune animal este actionat manual. Mecanismul de protejare a brazdarelor este prezent la masinile de semanat purtate pe tractor. La trecerea din pozitia de transport in cea de lucru el asigur ajungerea pe sol mai intdi a rorilor masinii si apoi a brizdarelor, in vederea evititii infundarii cu sol sau a deformarii barelor suport anterioare. La trecerea din pozitia de lucru in cea de transport sunt ridicate mai inti brézdarele deasupra planului de sprijin al rotilor si apoi intreaga masind. Actionarca acestui mecanism se face fie mecanic, fie hidraulic. Mecanismul de transmitere a miscarii serveste le transmiterea miscarii de la rotile motoare la distribuitori si agitatori. Mecanismul poate fi realizat cu roti dintate, cu lant, cu curele sau combinat, De regula transmisia include gi o cutie de viteze care permite realizarea unui numir mare de rapoarte de transmitere a migc&tii la distribuitori 68Organele de conducere ale masinilor de semanat in rinduri sunt reprezentate prin avantren, marcatoare si indicatoare de urmi. Avantrenul este prezent la masinile de sem&nat cu tractiune animala, avand rol de conducere si de sustinere in partea anterioara, Este format dintr-un cadru montat pe douti roti sustinute pe dou’ semiosii separate si o parghie de conducere sau un mecanisin de directie prevazut cu parghie de comanda. in timpul lucrului, masina de seminat se conduce cu ajutorul avantrenului urmarindu-se ca roate acestuia, dinspre terenul seménat, sa ruleze pe urma rotii semanitorii de la trecerea anterioara (figura 3.13.) Figura 3.13. Schema reglirii ecartamentului rotilor avantrenului fo 1 distanta dintre randuri, { B,~ lasimes de lueru a masinii, { E,~ecartamentul rotilor avantrenului, —{ : D,~distanta dintre rogile semanitorii. | 7T , Ecartamentul avantrenului trebuie caleulat si reglat astfel incdt, conducdnd semanatoarea asa cum s-2 mentionat, rindurile extreme seminate la doud treceri suecesive si fie paralele, iar distanta dintre ele si fie egalit cu distanta dintre rindurile interioare. Ecartamentul rotiloravantremului_— se determina cu relatia: E, 2B, - D,[m) t in care B, reprezints latimea de Incru a semandtorii in [m] iar D, reprezintdé distanta dintre rotile seminiitorii, misurati la punctul de contact cu solul intre zonele centrale ale obezilor Mareatoarele sunt prezente la masinile de semfnat in rinduri cu tractiune mecanica si au rolul de a trasa urme pe terenul nesernnat, in vederea conducerii in vederea conducerii agregatului la trecerea imediat urmftoare, Un marcator este format dintr-un suport ielescopic, revazut la capatul exterior cu un organ activ, reprezentat de regula printr- un disc coneav, Figura 3.14. Schema reglarii deschiderii marcatoarelor in cazul conducel fata ale tractorului, alternativ cu roata din dreapta si respeetiy din stnga, dinspre terenul semiinat, pe urma [sat de marcatorul din aceeasi parte la trecerea anterioara E — ecartamentul tractorului, D, — distama dintre briizdarele extreme, Mar i My ~ deschiderile marcatoarelor din dreapta si din sténga. 4) Conducerea agregatului de semanat se face {in mai multe moduri, in funcjie de care se calculeaz’ se regleazi deschiderea marcatoarelor. Cel mai freevent, agregatul se conduce cu rotile din fata ale tractorului, altemativ cu roata din dreapta si respectiv din sténga dinspre terenul semnat, pe urma lasati de marcatorul din aceeasi parte la wecerea amterioari (figura 3.14), Penta acest mod de conducere, deschiderea 69marcatorului din stiuga Mz este egal cu deschiderea marcatorului din dreapta Mg, si de determing cu relatia: Mar = Me = 7 +B, tu] fn care E este ecartamentul rofilor din far ale tractorului ia [m], Dy este distanta dintre brazdarele extreme in [m] iar Bj este latimea de lucru a masini de semanat in [m] Indicatoarele de urmi sunt organe de conducere care se utilizeazi atunci cand se fac agregate cu mai multe masini de semAnat. Indicatorul de urm& se monteaza in partea din fati a tractorului si consté dintr-o bard suport, de care, prin Janturi sau tije se prinde o gteutate. Se conduce urmirind cu indicator! urma lasatai de marcator sau de roata maginii la treceres anterioard, Lungimea indicatorului de urma J se calculeaza cu relatia: =cdnd urma este lsat de roatd: U= By - 72 tm) (6) ~ cand urma este lasati de marcator: L=B,- 2 —M [m] B72) 3.3. Masini de semanat in cuiburi Maginile de semanat in cuiburi numite si sem&ndtori de precizie, sunt utilizate pentru semanatul culturilor prigitoare (porumb, floarea soarelui, fasole, soia, pepeni, astraveti, tomate etc.). Aceste masini realizeazi semanatul bob cu bob, cite una sau mai multe seminte in cuib, Acest lucru presupune distribuirea uniform a semintelor la distanfe fixe pe randuri, ceea ce determing asigurarea unui spatiu de nutritie optim pentru plante si reducerea cantit&tii de seminte pe unitatea de suprafata. Masinile de seminat in cuiburi sunt realizate ca masini speciale (folosite pentra insdmanjarea unei anumite culturi) sau ca masini universale. Concomitent cu lucrarea de sexndnat masina poate aplica ingriistiminte chimice, erbicide, insecticide, situatie in care este prevazuté cu echipamente specifice. 3.3.1, PArtile componente si procesul de lucru © masini de seminat in cuiburi (figura 3.15.) este format din unnitoarele pirti principale: cadru, rofi de sprijin, sectii de Iucru, organe de conducere, dispozitiy de tractiune sau de cuplare la ridicitorul hidraulic al tractorului, mecanisme etc Figura 3.15, Schema unei masini de semanat in cuiburi 9 1 ~cadru, 2 ~roti de sprijin al cadrului, 3 ~ cutie de alimentare cu seminte 4~aparat de distributie a semintelor, 5 —brizdar, 6 — roata de entrenare a aparatului —. de distributie a semintelor gi de tesare a & solului, 7—exhaustor, 9 8—transmisie, 9 ~ dispozitiv de prindere Ja ridic&torul hidraulic al tractorului. O sectie de lueru este format din cadru previzut cu dispozitiv de prindere Ja cadrul masinii cu posibilitatea de a urmari microrelieful terenului cu ajutorul rotilor proprii care au si rol de tasare (la unele masini rotile sectiilor sunt si roti motoare), cutie de alimentare cu seminfe, aparat de distributic, brizdar, transmisie. 70Cutia de alimentare cu seminte de forma prismaticd sau cilindricd, este previizuta cu indicator de nivel al semintelor si fereastri de trecere a seminjelor spre aparatul de distributie. Are capacitatea de 8 — 20 dm gi este realizata din tabla de otel sau mase plastice. Aparatele de distributic a semintelor au rolul de a antrena seminfele din cutiile de alimentare, prin intermediul distribuitorilor si de a le distribui in rigolele deschise de brazdare, asigurand seménatul de precizie in cuiburi, cu une sau mai multe seminte in cuib. La realizarea masinilor de sem®nat in cuiburi se are in vedere ca aparatele de distributie s& fie amplasate cét mai aproape de fundul rigolelor deschise de brizdare sau chiar in brizdare, pentru ca iniltimea de ciidere a semintelor si influenteze cit mai putin uniformitatea de distributie a semintelor pe rand. Dupa modul cum realizeaza distributia semintelor, aparatele de distributie se clasific’ in: > aparate de distributie cu distribuitori cu actiune mecanicd asupra semintelor: - de tip dise (tambur) orizontal sau vertical cu alveole sau cu orificii; -de tip band’ perforatt:; -cu degete > aparate de distributie cu distribuitori cu actiune pneumatic’ asupra semintelor: prin depresiunea acrului; - prin presiumea serului a, Aparatele de distributie cu distribuitori cu actinne mecanied asupra semintelor realizeaz’ seménatu) de precizie numai cu sfiménti 2 calibrata si necesita seturi de distribuitori cu orificii sau alveole calibrate in funetie de dimensiunea semintelor. in anumite conditii unele seminfe sunt L-4 vatimate. Figura 3.16. Schema aparatului de distributie cu distribuitor de tip disc orizontal cu alveole cu actiune mecanici asupra semintelor 1 —cutie de alimentare cu seminte, 2 - plac& deflectoare, 3 — distribuitor, 4 — razuitor, 5 — expulzor, 6 — tub evacuare Figura 3.17. Schema aparatului de distributie cu ——— distribuitor tip tambur vertical cu alveole en actiune mecanici asupra semintelor ‘tambur, 2 — cutie de alimentare cu seminte, 3 —dispozitiv de indepartare a surplusului de seminte, 4 — deflector. Aparatul de distributie cu distribuitor de tip) === dise orizontal cu alveole sau cu orificii cu actiune He (: \ mecanici asupra seminfelor (figura 3.16.) are ] distribuitorul reprezentat printr-un disc orizontal LEN dispus la partea inferioara a cutiei de alimentare ou 7 seminfe, prevazut cu orificii circulare sau tronconice sau cu alveole periferice corespunzatoare ca forma si dimensiuni cu seminjele ce urmeaza a fi semanate, in timpul functionarii, distribuitorul rotindu- pe ye se pe fundul cutici de alimemtare cu seminfe, alveolele sau orificiile sunt alimentate cu seminfe sub actiunes coloanei de seminte din cutie, Semintele patrunse in alveole sau orificit sunt antrenate de distribuitor spre razuitor, care inlatura surplusul de seminre si in 7 1continuare spre orificiul de trecere spre briizdar, unde expulzorul asigur’ fundul rigolei. Aparatul de distributie cu distribuitor tip tambur vertical cu alveole cu actiune mecanic& asupra seminfelor (figura 3.17.). Distribuitorul la acest tip de aparat este reprezentat printr-un tambur dispus vertical, prevazut pe periferie cu unul sau mai multe rinduni de alveole. Umplerea alveolelor cu seminie se face gravitational, semintele din cutia de alimentare venind in contact cu partea superioara a tamburului. Surplusul de seminte este indepartat de dispozitivul de inlaturare a surplusului, Semintele ramase in alveole sunt antrenate in miscare de rotatie si transportate la partea inferioara a distribuitorului, unde sunt evacuate prin cidere liber sau cu ajutorul unui deflector. Utilizarea acestor aparate de distributie impune folosirea de simant& calibrata gi inlocuirea tamburilor cu alveole cu tamburi cu alveole corespunzatoare dimensiunii semintelor care urmeazé a fi insimantate Aparatul de distributie cu distribuitor tip band’ (curea) cu otificii cu actiune mecanic& asupra semnintelor (figura 3.18.). La aceasti categorie de aparate distribuitorul este reprezentat printr-o banda continua perforati, simpl& sau dubla, La acest tip de aparate riscul spargerii semintelor este mult diminuat, de aceea el este utilizat cu precidere la seminatul semintelor cu rise de spargere mare (Floarea soarelui, sfecla de zahar sau furajeri etc.). $i aici se impune utilizarea de seminte calibrate si schimbarea benzilor cu orificii in functie de dimensiunea semintelor. Figura 3.18. Schema aparatului de distributie cu distribuitor tip banda (curea) cu orificti cu actiune mecanica asupra semintelor ~cutia de alimentare cu seminte, 2 — camera de alimentare a distribuitorului, 3 - distribuitor, 4—placa de sprijin, 5 — rola motoare, 6 —role de ghidaj, 7 —rola razuitoare-expulzoare. miterea lor pe La aparatul de distibuie cu distribuitor cu degete cu actiune mecanicd asupra semintelor (figura 3.19.) distribuitorii sunt reprezentati prin discuri cu degete radiale, care in timpul procesului de lucru prind cAte una sau mai multe seminte, ins numai una este lisata s& cada intr-unul din compartimentele unei benzi cu palete care are aceeasi viteza perifericd ca $i diseul cu degete. Figura 3.19. Schema aparatului de distribu cu distribuitor dise cu degete cu actiune mecanica asupra semintelor 1 disc cu degete, 2 — camera de alimentare cu seminte, 3 — banda cu palete pentru receptia si transportul semintelor de la distribuitor la rigola deschisi de brizdar, 4 —cutia de alimentare cu seminte. Acest aparat de distributie asigura uniformitate de distributie si precizie in ce priveste numarul de seminge lasate in cuib si la viteze de deplasare mai mari, Se preteaza la seminatul culturilor de porumb gi soi 72 cu semintecalibrate sau necalibrate, de orice marime. Este realizat de firma John Deere. b. Aparatele de distributie cu distribuitori cu actiune pneumaticd asupra semintelor executa scmanatul de precizie cu simanté necalibrata si nu vatima semintele in timpul Iucrului, Ele igi bazeaz principiul de functionare fie pe depresiunea creata in timpul Tucrului de odtre un exhaustor intr-o camera de depresiune, fie pe presiunea realizati in interiorul distribuitorului, fie pe presiume gi depresiune. Legatura exhaustorului cu aparatele de distributie se realizeaza prin tuburi flexibile. Din punct de vedere constructiv aceste aparate de distributie pot fi: = cu distribuitori de tip disc cu orificii -cu distribuitori de tip tambur sau tob& cu oritficii. Din punct de vedere al modului de realizare al distributiei semintelor, acestea pot fi: ~ cu distributie separati (individuala): + cu distributie centralizata, in cazul distributiei individuale fiecare sectic a semanditorii este prevazuta cu aparat de distributie propriu. Marea majoritate a masinilor de semanat in cuiburi sunt de tip cu distributie individual’, Aparatele de disiributie care functioneazd pe baza depresiumii realizate de exhaustor au cea mai mare raspandire. Ele sunt puse in legaturi cu exhaustorul prin conducte flexibile. La aceste aparate semintele sunt aspirate datoriti depresiunii si lipite de orificiile distribuitorului care le deplaseaz4 pana in zona in care depresiunea inceteaz’, moment in care semintele sub propria greutate se desprind de distribuitor i ajung in rigola deschisa de brizdar. Exhaustorul este un ventilator inversat si este actionat de la priza de putere a tractorului Aparatul de distributie cu distribuitor de tip disc vertical cu orificii cu actiune pneumaticd asupra semintelor (figura 3.20.) este prevazut cu un distribuitor de tip dise care prezinta ta partea periferici un anumit numar de orificii corespunzator distantelor de seminal inire cuiburi pe rnd, Diametrul orificiilor trebuie sa fie corelat cu cel al semintelor, de accea masinile echipate cu astfel de aparate de distributie sunt prevazute cu seturi de discuri cu orificii pentru majoritatea culturilor prasitoare si cu seturi de discuri oarbe (neperforate) pentru realizarea de orificii particulare. Figura 3.20. Schema aparatului de tributie cu distribuitor de tip disc vertical cu orificii cu actiune pneumatici asupra semintelor, care functioneaza pe baza depresiunii ~ “create de exhaustor 1 — disc distribuitor, 2 — camera de ==: alimentare cu seminje (caseta), 3 —camera de depresiune, 4— agitator, = riizuitor (dispozitiv pentru indepartarea surplusului de seminte), 6 r — conducté de legituri cu exhaustorul. Functionarca acestor aparate consti in realizarea unei depresiuni in dreptul crificiilor discului distribuitor in zona in care acestea tree prin camera de alimentare cu seminfe. Seminjele sunt aspirate pe orificiile discului aflate in dreptul camerei de depresiune, in timpul misearii de rotatie a discului distribuitor, orificiile cu seminte tree prin drepuul rizuitorului, care nu las si treack decat o singuré simant& pe orifich. Cand orificiile cu seminte depisese camera de depresiune, seminfele cad una cate una, subgreutatea proprie, in rigola deschisi de brazdar (figura 3.21.), Fortele care tind si desprinda samanta de pe disc sunt reprezentate prin greutatea semintei G si forta centrifuga F;, care dau rezultanta R a cérei valoare maxim este atins& cfnd saménta se afl’ in pozitia inferioara Fortele care se opun desprinderii seminjei de distribuitor sunt reprezentate prin forta de apasare a semintei pe orificii P, datorita diferentei de presiune pe cele doua fete ale discului si forja de frecare F dintre simanta si distribuitor. Pentru ca smanfa sA nu se desprinds de distribuitor in situatia cea mai defavorabila, atunci cand se afla in pozitia inferioara, trebuie satisffcute unmitoarele relatii fP2G+F 8) p> (G+F) me G9) in care Imex este lungimea maximi a semintei in [m], f este coeficientul de frecare dintre samnta si distribuitor (pentru porumb, mazare, fasole f= 0,15 - 0,20) iar do este diametrul orificiului distribuitorutui in [m]. © prima conditie pentru ca aparatul de distributie si functioneze are in vedere Jafimea minima a semintei bain si diametrul orificiului dy $i este data de relatia Duin > dy GB.10) Figura 3.21. Fortele care actioneaza asupra seminfelor in timpul rotirii distribnitorului de tip dise vertical cu “7 orifieii cu actiune pneumatica asupra // / semintelor | { / _ G ~ greutatea bobului, F; fori TT centrifugé, R —rezultanta fortelor G si \\/ F;, P—forta de apasare a bobului pe 7 orificiu, F —forta de frecare dintre bob si : distribuitor, dy — diametrul orificiului distribuitorelui. A doua conditie de functionare a aparatului de distributic o constituie depresiunea creata de exhaustor in camera de depresiune Ap, a c&rei valoare este dati de relatia: 4G a (nny? > n> Sy[1 + (2) | kefim’] GD Figura 3.22. Schema aparatului de distributie cu distribuitor de tip disc vertical cu orificii alungite dispuse radial _. 1 = disc distribuitor, 2 - orificiu alungit, tie intre camera de depresiune si camera de selectie. Aparatul de disiributie cu distribuitor de tip dise vertical cu orificii alungite dispuse radial, cu actiune pneumatic asupra seminjelor (figura 3.22.) permite selectia semintelor cu vitez& redusi aproape de centrul discului, dupa care acestea sunt deplasate spre exterior datoriti comunicafiei intre camera de depresiune si cea de selectie in forma de spirala Aperatul de distribute cu distribuitor de tip disc si roata cu palete (aripioare) cu 74actiune pneumatica asupra semintelor (figura 3.23.) are sistemul de selectie compus dintr- un disc cu douii sau trei randuri concentnice de orificii, 0 roat& cu palete, un dispozitiv de indepirtare a surplusului de seminte si un ejector. Figura 3.23, Schema aparatul de distributie eu distribuitor de tip disc si roata cu palete 1 — disc, 2 —roata cu palete, 3 — dispozitiv pentru indepartarea surplusului de seminte, 4—tub de legaturd cu exhaustorul Semintele din cutia de alimentare ajung intr-o camera intermediard de unde sunt aspirate datoriti depresiunii gi lipite una sau mai multe de fiecare orificiu, pe rindul exterior de orificii al discului, Discul in miscare de rotatie impreund cu seminfele lipite trece prin fata dispozitivului pentru indepirtares surplusului de seminte, care wransfera semintele pe randul de orificii interior pentru eliminarea surplusului, La un moment dat semintele iesite de sub influenta depresiunii, sunt preluate de paletele roiilor si ttimise spre brizdar de un ejector. Aparatele de distributie care functioneaza pe bazii de presiune utilizeaza pentra distributie un curent de aer sub presiune produs de un ventilator actionat de la priza de putere a tractorului. Aparatul de distributie cu distribuitor de tip dise cu alveole cu acriune pneumaticd asupra semintelor (figura 3.24.) este dotat cu un distribuitor reprezentat printr- un disc rotativ prevazut pe periferie ou alveole conice. Figura 3.24. Schema aparatul de distributie cu distribuitor de tip dise cu alveole cu actiune pneumatic’ asupra semintelor 1 - disc cu alveole, 2 —cutie de alimentare cu seminte, 3— selector cu aer sub presiune. } Semintele din cutia de alimentare j} patrund in alveole, dupa care un curent de aer ‘@U/ sub presiune prin intermediul unui selector pneumatic indeparteaz surplusul de seminte, in alveoli rimane numai o singura siménta care este lipiti de fundul alveolei. Discul in miscare de rotafie impreund cu semintele din alveole la un moment dat iese de sub influenta presiuni, acestea flind retinute in continuare de peretii casetei distribuitorului care se termina la partea inferioari si las st cada semintele spre brizdar. Dimensiunile alveolelor discului corespund pentra o gama variaté de tipuri de seminte si dimensiuni diferite. Nu se preteuzi la inflintarea culturilor cu seminje ale céror dimensiuni sunt mari, iar pe de alta parte discul cu alveole are un pref de fabricatie mare. Distributia centralizati permite echiparea maginilor paeumatice de semanat cu un singur aparat de distributie care este montat in cutia de alimentare cu seminte si o singuri cutie de alimentare de dimensiuni mari. Transport! semintelor la brizdare se face pneumatic, existnd riscul vatamarii semintelor fragile. Precizia de seminat este influentata de lungimea tronsonului de transport pneumatic. 15Brizdarele utilizate la masinile de seminat in cuiburi sunt de tip patina (figura 3.25.), incadrandu-se in grupa brazdarelor cu unghi obtuz de patrundere in sol. Aripile brizdarelor sunt prelungite pentru mentinerea peretilor laterali ai rigolelor si decupate la partea posterioara-inferioara pentru a da posibilitatea acoperii semintelor mai fintdi cu un strat de sol umed Figura 3,25, Schema brazdarului tip patina 1 — varf, 2 -pereti lateral, 2 4 3 ~zona de introducere a semintelor, a - unghiul de = pltrundere a brizdaruhui in sol Pentru seminat seminte mici (in stratul superficial de sol) brizdarele sunt prevazute cu limitatori de adancime de tip patina, reglabili ca pozitie (figura 3.26.) Figura 3.26. Brizdar cu unghi obtuz de patrundere in sol cu limitator de adancime 1 ~brizdar, limitator de adancime de tip patin’ 3 — dispozitiv de reglare a pozitiei limitatorului. Transmisia masinilor de semanat in euiburi asigura transmiterea miscarii de rotatie de la rotile de tasare ale sectiilor sau de la rotile de sustinere ale cadrului la distribuitori si agitatori, cu posibilitatea de obtinere a mai multor rapoarte de transmitere a miscirii, respectiv mai multe distante intre cuiburi pe rand Distanta reali intre cuiburi pe rand d- se determing cu relafia: lc Sha +6) {m] (3.12) in care C, este circumferinta rotii de tasare a sectiei in [m], f este raportul de tansmitere a migcarii de la roata de tasare a sectiei la distribuitor, Z este numarul de orificii sau de alveole de la distribuitor iar 5 este alunecarea rotii de tasare a sectiei in [%]. Organele de conducere ale masinilor de seminat in cuiburi sunt aceleas masinile de semanat in randuri: avantren, marcatoare si indicatoare de uri ca sila 3.4, Masini de plantat Masinile de plantat sunt utilaje agricole care au ca destinatie plantarea risadurilor de legume, a tuberculilor, a bulbilor si a puietilor de pomi sau vité-de-vie. Principalele operatii pe care trebuie si le execute maginile de plantat sunt: si asigure deschiderea de rigole, gropi sau cuiburi: +4 distribuie uniform materialul de plantat la adancimea gi distanta reglat + sd asigure acoperirea cu sol a tuberculilor sau bulbilor si tasarea solului ling’ risad sau puieti + si nu produc vatamarea materialul de planat. Masinile de plantat se pot clasifica dup’ mai multe criterii a, Dupa destinatie ele se clasificd in: - masini de plantat risaduni; - masini de plantat tuberculi; ~ masini de plantat puieti; 16- masini de plantat bulbis b. Dup’ modul de cuplare la sursa de energie ele se clasifici in: - masini de plantat tractate; - masini de plantat purtate: masini de plantat semipurate. modul de alimentare al aparatelor de distributie se clasifica in: - masini de plantat cu alimentare manuala: = masini de plantat cu alimentare automata; = masini de plantat cu alimentare semiantomata, 3.4.1. Masini de plantat bulbi Masinile pentru plantat bulbi au ca destinatie plantarea bulbilor de arpagic si a celor de usturoi (cdtei) pe teren modelat sau nemodelat. Ele lucreaz4 pe principiul masinilor de seménat in randuri sau al masinilor de semanat in cuiburi realizand distributia bulbilor in flux continu. Masinile de plantat bulbi realizate pe principiul masinilor de semanat in randuri sunt prevazute cu aparate de distributie cu disiribuitori cu lingurite sau caneluri cu actiune mecanied asupra semintelor, cutii de alimentare cu agitatori, tuburi de conducere a bulbilor brazdare, organe de acoperire si tasare a solului Masinile de plantat bulbi realizate pe principiul masinilor de semanat in cuiburi, au in componenté un cadru cu roti de susfinere la care sunt prinse sectii de Tucru cu posibilitatea reglarii distantei dintre rinduri, organe de conducere, transmisie, dispozitiv de prindere la sursa de energie. O sectie de plantat (figura 3.27.) are in component o cutie de alimentare cu bulbi prevazutd la partea inferioard cu un agitator cu migcare oscilatorie, aparat de distributic de tip disc vertical cu cupe, brizdar de tip patina, tub de conducere a bulbilor. aripi de acoperire a bulbilor dupa plantare si roti de tasare. Un distribuitor este format din dowd discuri dispuse vertical, pe periferie fiind prevazute cu cdte zece degete cu cupe. Discurile sunt montate decalat pe arborele de antrenare, astiel Incat cupele de pe un dise sunt montate intre cupele de pe celilalt disc. Antrenarea distribuitorilor se face de la roile de sustinere a cadrului masinii Figura 3.27. Schema unei sectii de plantat bulbi 1 cutie de alimentare cu bulbi, 2 — obturator, 3 —distribuitor, 4—deget cu cup’, 5 — cami de actionare a agitatorului, 6—wb de conducere a bulbilor, 7 — brizdar. 8 —aripi de nivelare si acoperire, 9 — roat de tasare a solului, 10 — agitator cu migcare pendulara, 11 —cadrul masinii, 12 dispozitiv de cuplare la ridic&torul hidraulic al tractorului. , in timpul lucrului bulbii din cutia de alimentare tree prin fereastra deschist de obturator in camera de alimentare de unde sunt Iuati de cupele distribuitorului, cate unul sau doi deodati in functie de dimensiuni si sunt transportati pana in dreptul palniei tubului de conducere, unde sunt lisati si cad& si ajung in rigola deschist de brazdar, fiind apoi acoperiti cu sol, dupa care solul este tasat de roata de tasare,3.4.2. Masini de plantat tuberculi Aceste masini au ca destinatie plantarea in cuiburi pe rand a tuberculilor de cartof la adancimea si distanta stabiliti prin regiaje si acoperirea lor cu sol, suprafata terenului riméndnd bilonati sau neteda. Tuberculii recomandati pentru plantare sunt tuberculi cu diametrul de 30 - 45 mm. din fractiunile mici sau din fractiunile mijlocii cu diametrul de 45 - 60 mm. Masinile de plantat tuberculi, dupi modul de alimentare @ aparatelor de distributie se clasifica in: - masini de plantat tuberculi cu aparate de distributie cu alimentare manual; ~ masini de plantat tuberculi cu aparate de distributie cu alimentare mecanic&, Masinile de plantat tuberculi cu aparate de distributie cu alimentare manuala sunt utilizate de regula pentru plantarea tuberculilor incoltiti (in scopul inflintirii culturilor timpurii), ele executénd mecanizat toate operatiile din cadrul procesului de plantare mai putin alimentarea distribuitorilor cu tuberculi, care se face manual. Aparatele de distributie cel mai frecvent utilizate sunt cele echipate cu distribuitori de tip tambur orizontal compartimentat (figura 3.28.). Figura 3.28. Schema unei sectii de la masina de plantat tuberculi cu distribuitor cu alimentare manual 1 — cadrul maginii, 2 — stelaj pentru laditele cu tuberculi, 3 - dispozitiv de prindere la tractor, 4~roata de sprijin a masinii, 5 - roata motrici a sectiei, 6 — suport de prindere @ sectiei la cadrul masinii, 7 — cadrul sectiei,8 — brazdar monodise plan, 9 — tub de conducere a * tuberculilor, 10 — distribuitor de tip tambur compartimentat orizontal, 1] ~organe de“. acoperire a tuberculilor cu sol (discuri), a7 12—patina, 13 — scaun pentru muncitor. O masina de plantat tuberculi cu alimentare manual echipati cu astfel de aparate de distributie are in component un numér de sectii prinse articulat la cadrul masinii, stelaj pentru lddige cu tuberculi, marcatoare si transmisie, Pe cadrul fiecirei seotii este montat aparatul de distributie, tubul de conducere a tuberculilor, brazdarul, organele de acoperire si scaunul pentru muncitorul care alimenteaza distribuitorul. Distribuitorul unui astfel de aparat de distributie este reprezentat printr-o carcasi cilindrica dispusé orizontal, prevaizuti cu un numir de compartimente al cdror fund mobil este reprezentat prin clapete, prinse articulat la carcasi. Sub distribuitor este montat& o bara de ghidaj care sustine clapetele ce inchid compartimentele la partea inferioara. in dreptul tubului de conducere a tuberculilor, bara de ghidaj prezint& o intrerupete care elibereaza clapeta ce sustine tuberculul si acesta este Misat si cada in rigola deschisa de brizdar. in timpul deplasarii_agregatului brézdarele sectiilor deschid rigole pentru plantarea tuberculilor. Muncitorii instalati pe scaunele sectiilor de lucrw, introduc tuberculii din ladite in compartimentele distribuitorilor aflati in miscare de rotatie. in momeniul in care clapetele cu tuberculi ajung in dreptul tuburilor de conducere, datorita Intreruperii barelor de ghidaj, se rotesc si last tuberculii s& cada in rigolele deschise de brizdare. Organele de acoperire (discuri sau rarite) acopera tuberculii cu sol, modelind totodaté si bilonul. Distanja reala dintre cuiburi pe rand d. se determina cu relatia: 78“(1 +6) [ml d,= he in care C, este circumferinta roti motoare in [m]. i, este raportul de transmitere a miscatii de 1a roata motoare la distribuitor, Z; este numarul de compartimente de la distribuitor iar 5 este alunecares rotii motoare in [%] Masinile de plantat tuberculi cu aparate de distributie cu alimentare mecanici au ca destinatie plantarea tuberculilor neincoltiti. Toate operatiile din cadmul procesului de plantare sunt executate mecanic. O masini de plantat tuberculi cu aparate de distributie cu alimentare mecanica este aleatuitd dintr-un cadru, cutie de alimentare cu tuberculi (buncér), aparate de distributie, brazdare, organe de acoperire, organe de conducere (marcatoare). ransmisic. in timpul procesului de lucru aparatele de distributie asiguri distribuirea uniformé a tuberculilor in rigolele deschise de brizdare. Ele sunt realizate cu distribuitori de tip: disc cu cupe, dise cu degete, banda cu cupe, lant cu cupe etc. Figura 3.29. Schema s distribuitorului de tubereuli de tip cu cupe 1 disc, 2 —dispozitiv de prindere a tuberculului, ~~ 3 — placa, 4 — cup’, 5—deget, | 6 —are, 7 — bratul de actionare a | degetului, ~ 8— cami de ghidaj a degetului Aparatul de distributie de tip disc cu cupe (figura 3.29.) are distribuitorul reprezentat printr-un dise dispus vertical previzut spre periferie cu dispozitive de prindere a tuberculilor compuse dintr-o plac’ suport, o cupa si un deget de fixare a uberculului in cup’, deget aflat sub actiunea unui arc elicoidal. Pe cadru este fixat& © cama de ghidaj care actioneaza asupra degetelor cand se gisesc la partea inferioara gi le scoate din cupe. in timpul Incrului, cupele cu degetele extrase trec prin camera de alimentare gi se feared cu cfte un tubercul care este fixat de deget care depiseste ghidajul, pana in dreptul brizdarului unde, sub actiunea camei de ghidaj, degetele elibereaza tuberculii care cad in rigola deschisi de brévedar. Aparatul de distributie de tip disc cu degete (figura 3.30.) are distribuitorul reprezentat printr-un disc dispus vertical prevazut spre periferie cu degete Litite montate articulat, fiecare deget fiind prevzut on cate un are elicoidal. in timpul lucrului degetele antreneazi tuberculii din camera de alimentare si-i fixeaza pe disc. in rest functioneaza ca gi aparatul de distributie precedent, Din punct de vedere constructiv este mai simplu decat aparatul de distributie cu disc cu eupe. Aparatul de distributie de tip Iant cu cupe este mai simplu din punct de vedere constructiv si mai sigur in functionare. In figura 3.31. se prezint& schema unei masini de plantat tuberculi echipata cu aparate de distributic cu distribuitori de tip lant cu cupe. In timpul lucrului, cupele tree prin camera de alimentare gi se incarcd cu tuberculi, dupa care ii idic& si-i descarc’ in tubul de conducere, unde sunt sustinuti de partea posteriori a cupelor pana fa partea inferioara unde cad in rigola deschisa de brazdar. Cupele goale nealimentate initial din cutia de alimentare cu tuberculi sau din care au cizut tuberculii in timpul ridicarii, sunt alimentate cu céte un tubercul din cutia suplimentara de alimentare. 19=.

S-ar putea să vă placă și

• Simona-Elena Bernat - Tehnica Invatarii Eficiente

  

  Document116 pagini

  Simona-Elena Bernat - Tehnica Invatarii Eficiente

  lummy me

  97% (32)
• Simona-Elena Bernat - Tehnica Invatarii Eficiente

  

  Document116 pagini

  Simona-Elena Bernat - Tehnica Invatarii Eficiente

  lummy me

  97% (32)
• Carte Oftalmologie

  

  Document91 pagini

  Carte Oftalmologie

  Andrei Celac

  50% (2)
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Plan de Fertilizare - Model Simplificat

  

  Document2 pagini

  Plan de Fertilizare - Model Simplificat

  Ionut Valeriu Ciurezu

  33% (6)
• Utilizarea Eficienta A Metodelor de Protectie A Plantelor

  

  Document19 pagini

  Utilizarea Eficienta A Metodelor de Protectie A Plantelor

  Paul Claudiu

  Încă nu există evaluări
• Subiecte Medicina Interna

  

  Document17 pagini

  Subiecte Medicina Interna

  Chis Madalina

  Încă nu există evaluări
• Subiecte Medicina Interna

  

  Document17 pagini

  Subiecte Medicina Interna

  Chis Madalina

  Încă nu există evaluări
• GENETICA Grupat Pe Subiecte de Examen

  

  Document107 pagini

  GENETICA Grupat Pe Subiecte de Examen

  Chis Madalina

  100% (2)
• Zootehnie..Cap.v IX - an.III

  

  Document32 pagini

  Zootehnie..Cap.v IX - an.III

  Chis Madalina

  100% (1)
• Zootehnie..Cap.v IX - an.III

  

  Document32 pagini

  Zootehnie..Cap.v IX - an.III

  Chis Madalina

  100% (1)
• Curs Botanica I

  

  Document5 pagini

  Curs Botanica I

  Chis Madalina

  Încă nu există evaluări
• Norme Legea Vanzarii Terenurilor 2021

  

  Document36 pagini

  Norme Legea Vanzarii Terenurilor 2021

  Chis Madalina

  100% (1)
• Plan de Fertilizare - Model

  

  Document2 pagini

  Plan de Fertilizare - Model

  Chis Madalina

  Încă nu există evaluări
• 2011 Bazele Informaticii PDF

  

  Document38 pagini

  2011 Bazele Informaticii PDF

  Chis Madalina

  Încă nu există evaluări
• Abdicarea Fortata A Regelui Mihai Si Preluarea Puterii

  

  Document17 pagini

  Abdicarea Fortata A Regelui Mihai Si Preluarea Puterii

  Chis Madalina

  Încă nu există evaluări
• Prajitura Cu Nuca de Cocos

  

  Document2 pagini

  Prajitura Cu Nuca de Cocos

  Chis Madalina

  Încă nu există evaluări
• Plan-De-Fertilizare 2018-2019

  

  Document5 pagini

  Plan-De-Fertilizare 2018-2019

  Chis Madalina

  Încă nu există evaluări
• Plan de Afacere

  

  Document14 pagini

  Plan de Afacere

  cuddmarina

  Încă nu există evaluări
• 1 Chestionar Satisfactie Clienti-21.10.2019

  

  Document2 pagini

  1 Chestionar Satisfactie Clienti-21.10.2019

  Chis Madalina

  Încă nu există evaluări
• 1 Chestionar Satisfactie Clienti-21.10.2019

  

  Document2 pagini

  1 Chestionar Satisfactie Clienti-21.10.2019

  Chis Madalina

  Încă nu există evaluări
• 1 Chestionar Satisfactie Clienti-21.10.2019

  

  Document2 pagini

  1 Chestionar Satisfactie Clienti-21.10.2019

  Chis Madalina

  Încă nu există evaluări
• Protectia Plantelor in Agrosistemele Ecologice

  

  Document6 pagini

  Protectia Plantelor in Agrosistemele Ecologice

  Chis Madalina

  Încă nu există evaluări
• Ghid Apia

  

  Document201 pagini

  Ghid Apia

  Chis Madalina

  Încă nu există evaluări
• Capitolul 1 Irigatii

  

  Document4 pagini

  Capitolul 1 Irigatii

  Chis Madalina

  Încă nu există evaluări
• Curs Materiale Dentare MD 3 Var 2.7.2

  

  Document145 pagini

  Curs Materiale Dentare MD 3 Var 2.7.2

  Larisa Pop

  Încă nu există evaluări
• Invitatie La Banchetul Absolvirii Facultatii

  

  Document1 pagină

  Invitatie La Banchetul Absolvirii Facultatii

  Chis Madalina

  Încă nu există evaluări
• 01 Stadiile de Dezvoltare La Cereale PDF

  

  Document1 pagină

  01 Stadiile de Dezvoltare La Cereale PDF

  Chis Madalina

  Încă nu există evaluări
• Indicatii Extractie

  

  Document2 pagini

  Indicatii Extractie

  Maya Mantarau-Mocanu

  Încă nu există evaluări
• 6001 Www.e Referat

  

  Document17 pagini

  6001 Www.e Referat

  Cristian Gridan

  Încă nu există evaluări
• Ofta Bun

  

  Document25 pagini

  Ofta Bun

  Chis Madalina

  Încă nu există evaluări