Celule Fotovoltaice

Energia solar este cea mai abundent resurs energetic de pe

pmnt. 173 000 terawai de energie solar lovesc Terra n mod continuu, de 10
000 de ori mai mult dect consumul total de energie din lume.

Efectul fotoelectric a fost observat pentru prima oar de fizicianul francez

Edmund Bequerel, n 1839, care a descoperit c anumite materiale produc un curent electric cnd
sunt expuse la lumin. n 1905, Albert Enstein a descris natura luminii i efectul fotoelectric care st la
baza tehnologiei fotovoltaice de azi i pentru care a primit si Premiul Nobel n fizic.

Prima celul fotovoltaic a fost construit de Bell Laboratories n 1954.

Acesta a fost perceput ca o baterie solar i a fost construit mai mult din
curiozitate deoarece tehnologia necesar era prea scump pentru producia n
mas .
Energia solar fotovoltaic se bazeaz pe producerea direct de
electricitate prin intermediul celulelor fotovoltaice. Atunci cnd stralucete i
atunci cnd condiiile climatice sunt favorabile, soarele furnizeaz o putere de 1
kW/mp. Panourile fotovoltaice permit convertirea direct n electricitate a 10 15% din aceast putere. De exemplu, un acoperi fotovoltaic de 5x4 metri are o
putere de 3kW i produce 2 - 6 MWh/an.

Tehnologii ale celulelor solare

Cel mai utilizat material pentru realizarea fotocelulelor este siliciu, un
semiconductor de tip iv.Acesta este tetra-valent, ceea ce inseamn c un atom
de siliciu se poate asocia cu patru alti atomi de aceeai natur.
Se mai utilizeaz arseniura de galiu i straturi subiri de CdTe (telura de
cadmiu), CIS (cupruindiu-diseleniu) s CIGS.
Exist mai multe tipuri de celule fotovoltaice:
Celule monocristaline
Celule policristaline
Celule amorfe
Celule CdTe, CIS, CIGS
Celule monocristaline

n urma rcirii sale, siliciul cristalizeaz, formndu-se un singur cristal. Acesta se

decupeaz n fii subiri pe care sunt aplicate apoi celelalte straturi componente
ale unei celule PV. Culoarea lor este n general albastru uniform.
Ele se prezint sub forma unor
plachete rotunde, ptrate sau pseudoptrate.
Randamentul lor este de 12 - 16%.
Totui, ele au dou dezavantaje:
Preul ridicat
Durata mare de amortizare prin
energia furnizat

Celule policristaline
n timpul cristalizrii se formeaz mai multe
cristale. Decuparea in fii conduce la
realizarea de celule compuse din mai multe
cristale. Acestea sunt de asemenea
albastre, dar se pot distinge diverselemotive
formate n urma cristlizarii.
Avantajele acestei tehnologii sunt:
randament bun al celulelor (13%), pre de
producie mai scazut. Dezavantaje:
randament scazut n cazul unei slabe
iluminri. Sunt cele mai utilizate celule la
nivel industrial, pentru producerea de
panouri PV, avnd cel mai bun raport calitate pret.
Celule amorfe
Aceste celule sunt realizate dintr-un suport de sticl sau material sintetic, pe care
se depune un strat subire de siliciu (organizarea atomilor nu este regulat, ca n
cazul unui cristal). Culoarea are o tent gri.

Randamentul lor este de 5 - 10%, mai

mic dect al celulelor cristaline, dar preul
este bun.
Dezavantajele sunt un randament
sczut n cazul intensitilor mari ale radiaiei
solare si degradarea materialului ntr-un timp
relativ scurt de funcionare.

Ele au avantajul de a avea cost scazut de productie si se comporta mai

bine in cazul unei slabe iluminari, fiind mai performante la temperaturi mai
ridicate.
Celule tandem

Celulele tandem se realizeaza prin asocierea a mai

multe tipuri de celule, formnd mai multe jonciuni.
Aceasta combinatie conduce la absorbirea unui spectru
mai larg al radiatiei electromagnetice pentru producerea
energie electrica. In acest fel se amelioreaza randamentul
de conversie, fata de o celula simpla. Costul de productie
in acest caz este evident mai ridicat. Exemplul alturat
reprezint un dispozitiv fotovoltaice ce utilizeaz la baz o
celul de arseniur de galiu, apoi o jonciune tunel i la
o celul fosfur de indiu galiu.

de

vrf

Celule cu film subtire (CdTe, CIS, CIGS)

Tehnologiile CdTe, CIS si CIGS sunt n curs de dezvoltare sau de
industrializare.Aceast tehnologie presupune reducerea cantitatii de material
folosita la producerea de celule PV, dar poate conduce si la o scadere a
randamentului de conversie. Acest tip de celule a devenit des utilizat din prisma

costurilor scazute de fabricatie, greutatii reduse a panoului si flexibilitatii lor.

Celulele cu CdTe se bazeaza pe telura de cadmiu, material interesant

datorita proprietatii de absorbtie foarte mare. Totusi, dezvoltarea lor risca sa fie
franata datorita toxicitatii cadmiului.
Celulele cu CIS (CuInSe2) se bazeaza pe cupru, indiu si seleniu. Acest
material se caracterizeaza printr-o buna stabilitate sub actiunea iluminarii. Ele au
proprietati de absorbtie excelente.

 Celulele cu CIGS sunt realizate din aceleai materiale ca si cele cu CIS,

avnd ca particularitate alierea indiului cu galiu. Aceasta permite obinerea unor
caracteristici mai bune.
Dei sunt zeci de tipuri de celule solare, cele mai ntlnite sunt cele pe
baz de siliciu cristalin(monocristalin sau policristalin).
Celule cu concentrator
La acest tip de celul se economisete suprafa de material
semiconductor prin faptul c lumina este concentrat pe o suprafa mai mic
prin utilizarea lentilelor, acestea fiind mult mai ieftine dect materialul
semiconductor. n mare parte la acest tip de celule se utilizeaz semiconductori
pe baz de elemente din grupa III-V de multe ori aplicate n tandem sau pe trei
straturi. Din cauza utilizrii lentilelor, panourile cu acest tip de celule trebuie
orientate incontinuu perpendicular pe direcia razelor solare.
Celule solare din compui organici
Celule solare din compui organici utilizeaz legturi carbon-hidrogen care
au proprieti semiconductoare. n aceti semiconductori lumina excit
goluri/electroni din legturile de valen, care ns au un spectru de lungime de
und destul de restrns. De aceea deseori se utilizeaz dou materiale
semiconductoare cu nivele de energie puin diferite pentru a mpiedica dispariia
acestor purttori. Randamentul pe o suprafa de 1cm se cifreaz la maximal 5
% (situaia la nivel de ianuarie 2007).

Principiu de functionare al celulei fotoelectrice

Celula fotoelectric permite conversia direct a energiei luminoase in
energie electric.
Principiul de functionare se bazeaz pe efectul fotoelectric. Acest efect se
bazeaza pe trei fenomene fizice simultane, strns legate intre ele:
Absorbia luminii de ctre materiale
Transferul de energie de la fotoni la sarcinile electrice

 Colectarea sarcinilor
a) Absorbia luminii
Fotonii compun lumina. Acetia pot penetra anumite materiale, sau chiar
s le traverseze. n general, o raz de lumin care atinge suprafaa unui mediu,
poate suporta trei fenomene optice:
Reflexia: lumina este "ntoars" de catre suprafa;
Transmisia: lumina traverseaz obiectul;
Absorbia: lumina penetreaz obiectul i nu l mai prsete, energia fiind
restituit ntr-o alt form. ntr-un material fotoelectric, o parte a energiei fluxului
luminos va fi restituit sub form de energie electrica. Trebuie deci ca materialul
sa aib capacitatea de a absorbi lumina vizibil, aceasta fiind ceea ce se dorete
a se converti: lumina solar sau a altor surse
artificiale.

Texturarea este un pas important n

construirea celulelor fotovoltaice din silicon.
Acest proces elimin suprafeele deteriorate n
urma decuprii fiilor. Texturarea, cu sau fr
aplicarea nveliului anti-reflexie, poate fi
folosit pentru a minimiza reflexia luminii. Orice
asperitate la nivelul suprafeei reduce reflexia,
prin creterea anselor ca lumina reflectat sa
loveasc din nou suprafaa i nu s se intoarc
in mediu. Pentru acest proces sunt folosite subtane care elimin un strat de
siliciu lsnd pe suprafa mici piramide. Pentru celule monocristaline se
utilizeaz hidroxidul de potasiu(KOH) sau hidroxidul de sodiu(NaOH), iar pentru
celulele policristaline se utilizeaz acidul fluorhidric(HF) sau acidul azotic(HNO3).
b) Transferul de energie de la fotoni la sarcinile electrice
Sarcinile elementare ce vor determina apariia unui curent electric in urma
iluminarii, sunt electroni (sarcini negative elementare, coninui de materialele
semiconductoare). Fotonii vor ceda energia lor, electronilor periferici, ceea ce le
va permite s se elibereze de atracia exercitat de nucleu. Aceti electroni
eliberai vor putea forma un curent electric, dac sunt extrai din material.

c) Colectarea sarcinilor
Pentru ca sarcinile eliberate prin iluminare sa genereze energie, trebuie ca
acestea s circule. Trebuie deci extrase din materialul semiconductor i creat un
circuit electric. Aceasta extracie a sarcinilor se realizeaz prin intermediul unei
jonciuni create special n semiconductor. Scopul este de a crea un cmp electric
n interiorul materialului, care va antrena sarcinile negative ntr-un sens, iar pe
cele pozitive n cellalt sens. Aceasta se realizeaz prin doparea
semiconductorului. Jonciunea unei fotocelule cu siliciu este constituit dintr-o
parte dopat cu fosfor (P), numit de tip "n", alipit unei pari dopate cu bor(B),
numit de tip "p".
Doparea unui material semiconductor reprezint introducerea n structura
materialului a altor elemente chimice, pentru a se ameliora conductivitatea
materialului. In stare pura, "intrinseca", siliciul nu este fotoconductor. Fiind dopat
cu fosfor (5 electroni pe stratul exterior), va aprea un excedent de sarcini
negative.Materialul va fi potenial "donor" de electroni, disponibili pentru
conducia electric. Acest tip de material este siliciul de tip "n".
Siliciul se poate dopa cu bor (3 electroni pe stratul exterior), aprnd un
excedent de "goluri", respectiv de sarcini pozitive. Materialul va fi potenial
"acceptor" de electroni. Acest tip de material este siliciul de tip "p".
La frontiera celor dou pri se creeaz cmpul electric care separ
sarcinile pozitive i cele negative.
De fapt, o celula este constituit din dou straturi subiri de material
semiconductor. Cele dou straturi sunt dopate diferit:
Pentru stratul N, aport de electroni periferici
Pentru stratul P, deficit de electroni.

ntre cele dou straturi va aprea o diferen de potenial electric. Energia

fotonilor luminii, captai de electronii periferici (stratul N) le va permite acestora
sa depaeasc bariera de potenial i s creeze astfel un curent electric continuu.
Pentru colectarea acestui curent, se depun, prin serigrafie, electrozi pe cele dou
straturi semiconductoare. Electrodul superior este o gril ce permite trecerea
razelor luminoase. Pe acest electrod se depune apoi un strat antireflectorizant,
pentru creterea cantitii de lumin absorbit.
Statisticile arat c exploatarea energiei solare a crescut substanial ntr-o
perioad scurt de timp:

Celulele fotovoltaice reprezint o alternativ viabil la combustibilii fosili,

deoarece energia solar este inepuizabil iar dezvoltarea tehnologiei celulelor PV
crete exponenial.Consider c celulele solare reprezint viitorul n domeniul
energeticii.

Bibliografie:

www.ci-semi.com
science.nasa.gov
www.785.ro
www.energy.gov
www.wikipedia.com