Ataamentul i Dificultatea infantil n depresia postnatal

PAMELA MEREDITH
PATRICIA NOLLER
University of Queensland, Australia
Acest proiect a investigat relaia dintre stilul de ataament i cel al depresiei
postnatale. ntr-un eantion format din mame cu sugari, acelea care s-au identificat ca
depresive au raportat un stil de ataament preocupat mai mult prin comparaie cu
omologii lor nedepresivi. Stilul de ataament maternal nu a fost legat de
caracteristicile percepute pentru sugar sau pentru a fi raportat relaiei mam-copil.
Cu toate acestea, depresia postnatal a fost legat att de caracteristicile percepute
pentru sugar ct i de relaia mam-copil raportata. Dei depresia postnatal nu a fost
semnificativ legat de calitatea marital, o tendin a aprut ntre stilul de ataament i
calitatea civil. Aceste constatri sugereaz faptul c cercetrile viitoare sunt
justificate pentru a clarifica relaia dintre stilul de ataament i depresia postnatal.
Gradul de contientizare a depresiei postnatale (PND) a crescut n ultimii 20 de
ani, cu prinii i profesioniti deopotriv, pentru a mbunti situaia pentru familiile
n care apare PND. Sechele extensive posibile pentru copil, mama, i familia au fost
identificate, inclusiv un risc crescut al dificultatii

ataamentului, abuz asupra

copilului, probleme sociale i de dezvoltare, suicid matern, defalcare marital (a se

vedea Murray & Cooper, 1997, pentru un rezumat detaliat). Problema a primit o
atenie considerabil, s-a pus accent att pe investigare i ct i pe intervenie. Cu
toate acestea, n present, cercetarea n domeniul PND a trecut cu vederea n mare
msur posibila contribuie a stilului de ataament matern, precum i posibilele
implicaii ale acestei variabile pentru relaia mam-copil.
DEFINIIE
Manualul Diagnosticul si Statistica Tulburarilor Mentale (4a ed.) (American
Psychiatric Association, 1994), recunoate n mod oficial depresia postpartum n
cadrul categoriei tulburri de dispoziie majore. Tulburrile postnatale ale strii de
spirit poate varia n intensitate de la copilul blues la psihoz (Hurt & Ray, 1985).
Elliot, Sanjack, i Leverton (1988) au descris PND ca o "depresie nevrotic", care se
ncadreaz ntre aceste dou extreme. Potrivit lui Lumley (1993), estimrile privind
apariia PND variaz de la 10% la 20% la noile mame, indicnd o problema majora de
sanatate publica.

Un model de proces DE FUNCIONARE PARENTAL

Factorii determinani ai lui Belsky (1984) privind procesul de educaie parental
ofer un cadru util pentru luarea n considerare a factorilor etiologici pentru PND.
Acest model subliniaz natura de funcionare multideterminant pentru creterea
copilului, care s cuprind cele trei domenii interconectate a resurselor personale
psihologice ale prinilor, caracteristici ale copilului, si surse contextuale de stres i de
sprijin. Modelul Belsky este deosebit de util, deoarece literatura de specialitate
abundent confirm caracterul multideterminant al PND (Barnett, Lockhart, Bernard,
Manicavasagar, & Dudley, 1993; Blundell,1992; Marks, Wieck, Checkley, & Kumar,
1996).
Resursele personale psihologice ale Mamei
Dei o serie de factori de risc maternal, personal, i psihologic pentru PND au
fost bine documentate (Cooper, Murray, Hooper, & West,1996), propunem c stilul
de ataament maternal este un factor important i Factorul de trecut cu vederea factor
care ar putea fi legate de PND.
Cercetarea in domeniul de atasaee este relativ nou si rezulta din munca lui
Bowlby 1988 care a descris semnificatia atasamentului dintre mama si copil.Bowlby a
subliniat nevoia parentala a copilului,acesta fiind in mod constatnt disponibil atat fizic
cat si emotional pentru a oferi un adabost si o baza sigura in timpul
copilariei.Atasamentul fata de insotitor a fost conceptualizat ca sa devina sigur atunci
cand societatea-mama este in mod adecvat receptiva la nevoile copilului si,nesigure
atunci cand mama nu raspunde la nevoile copilului.Continuarea influentei stilului de
atasament in viata de adult este o parte fundamentala din teoria originala a lui
Bowlby.
Intelegerea noastra de teoria atasamentului la adulti a fost prelungit de catre
autorii

Hazan i Shaver (1987), Bartolomeu (1990), si Feeney si Noller

(1996).In

activitatea

Bartholomew i Horowitz (1991)

lor
a

teoretica
conceptualizat

si
patru

empirica
atasamente

distincte :sigur,preocupat,concediere si temato.Ei au descris aceste stiluri de

atasament ca sa reflecte reprezentarile interne specifice atat de sine cat si
pentru altii.Atasamentul sigur sugereaza ca persoana in cauza are un sens
pozitiv de sine si de altii,ei se percep ca fiind draguti, iar altii fiind receptivi si
siguri.O pesoana cu un stil de atasament preocupat se percepe a fi negativ si
altii pozitivi.Ei se vad ca fiind neiubiti,astfel ei depun eforturi pentru a fi

acceptati de ceilalti.Cei cu un stil de atasament respins au un model pozitiv de

sine si de o perceptie negativa a altora.Aceste combina rezultatele obtinute in
evitarea relatiei apropiate si de intretinere a independentei.In cele din
urma,atasamentul temator se refera la un model negativ de atat sine si pentru
altii,ceea ce sugereaza ca persoana va evita relatiile apropiate din teama de
respingere.In

activitatea

lor

pe

masura

multi-element

de

fixare

Feeney, Noller i Hanrahan (1994) a constatat un sprijin puternic pentru

patru stil de model de ataament ale lui Bartolomeu.
Stilul maternal de atasament este probabil de a vea implicatii importante
pentru o relatie a mamei cu copilul ei.Daca o mama afiseaza comportamente
asociate cu un stil de atasament nesigur,disponibilitatea materna si de reactia
copilului sunt susceptibile de a fi afectata.In plus in cazul in care o mama este
deprimata,atitudinea ei fata de copilul ei ,de asemenea ar putea fi afectate.De
exemplu Hammen(1997) au sugerat ca o persoana care este deprimata ar
putea avea o gandire negativista fata de ambele,de sine si de lume.Astfel,in
cazul in cazul in care o mama este deprimata,este probabil sa fie mai putin
calda si receptva cu copilul ei.Intradevar o relatie intre depresia materna si
atasamentul

sarac

mama-copil

fost

raportata

(Bretherton, 1985; Coffman, 1992;Livingood, Daen, &Smith, 1983; Murray, Firi

-Cowley, Hooper, si Cooper,1996).Mai mult de atat,cercetarea a demonstrat o
corelatie

intre

atasamentului

experienta
copilului

propriului

atasament

al

(Main, Kaplan, i Cassidy,

mamei

si

starea

1985; Murray, Fiori-

Cowley, et al, 1996.).Legatura intre stilul de atasament modern si PND,cu

toate acestea,nu a fost stabilita in mod clar.

Factorii copilului
Factorii

copilului,cum

ar

fi

temperamentul,functionarea

motorie,si

deranjarea somnului au fost tot mai mult recunoscute ca o parte a ecuatiei

etiologice pentru PND (Armstrong, van Haeringen, Dadds, & Cash,
1997;Barnett et al., 1993; Cooper, Hooper,&Murray, in prealabil; Murray,
Stanley,Hooper,

King,&Fiori-Cowley,

1996;

Sewell,

Oberklaid,

Prior,

Sanson,& Kyprios, 1988).Defapt Cooper(in presa)a observat ca dificultatile pentru

sugari poate tripla sansele de depresie materna.Cu toate acestea atat factorii de
perceptie in sine,cat si cei ai mamei trebuie luati in considerare.Avand in vedere
faptul ca indivizii sunt deprimati susceptibil de a vedea lumea lor mult mai

negativ decat indivizii nedeprimati(Hammen 1997)ne-am astepta ca mamele

deprimate sa perceapa atat temperamentele copiilor lor cat si relatiile acestea cu
copii mult mai negativi decat alte mame.In plus in cazul in care PND si stilul
atasamentului sunt legate,dupa cum ne-am propus,o intrebala focala pentru acest
articol este daca mamele raporteaza o nesiguranta unui stil de atasament va
percepe copiilor mai multa negatie si raporteaza mai putin pozitiv relatiilor cu
copii lor dupa ce vor fi in siguranta.
SURSE LE CONTEXTUALE DE ASISTENTA SI STRES

Belsky (1984)

a descriis suportul de sprijin atat emotional cat si

instrumental si a descrist relatia maritala a sistemului de sprijin primar.Intradevar discordul marital este acceptat pt mamele care predispun la Pnd,si
este frecvent legat de stilul de atasament nesigur.La femei risca la
PND,deoarece predispun o intreaga istorie de tulburari afective.Thatowen a
remarcat ca cele care au parteneri necomunicativi,sunt nemultumite de
partenerul lor,sau care nu au partener sunt mai susceptibile la recidiva dupa
nasterea copilului.
STUDIILE PREZENTE
Desi cercetarile au legat atat PND-ul si temperamentul copilului,searand
dificultatile atasamentului mama-copil,PND nu a fost investigat in ceea ce
priveste stilul de atasament matern.Clarificarea acestui important factir este
necesar pentru a adauga la intelegerea noastra a naturii de PND_uri.mai
mult,pentru a imbunatati intelegerea relatiei dintre PND si stilul de atasament
matern,este important sa se monotorizeze copilul si factorii de relatie parintecopil in ceea ce prveste aceste variabile,desi relatia maritala a primit atentie
consoderabila in trecut.acesta a fost inclus in acest studiu pentru a asigura
exhaustivitatea.
IPOTEZE
Studiul de fata a fost conceput pentru a investiga urmatoarele sapte
ipoteze :
Ipoteza 1 :femeile identificate cu PND vor afisa mult mai probabil
nesiguranta stilului de atasament.
Ipoteza2 a) :mamele ce raporteaza PND vor prezenta un raport de relatii
mai putin pozitiv.
Ipoteza2 b) :Mamele ce raporteaza PND vor prezenta un raport parintecopil mai problematic.

Ipoteza2 c) :Mamele ce raporteaza PND vor prezenta un raport o relatie

cu partenerii lor mult mai pozitiva,in comparatie cu mamele care nu sunt
depresive.
Ipoteza3 a) :Mamele ce raporteaza un stil de atasament nesigur vor
percepe copiilor lor ca fiind un mult mai deficil decat mamele ce vor raporta
un stil de atasament sigur.
Ipoteza3 b) :Mamele ce raporteaza un stil atasement nesigur va prezenta
un raport mai problematic din punct de vedere al relatiei parinte-copil decat
mamele ce vor raporta un stil de atasament sigur.
Ipoteza 3 c) :Mamele ce raporteaza un stil de atasament nesigur va
prezenta un raport mai putin pozitiv in relatia cu partenerii lor decat mamele
care vor raporta un stil de atasament sigur.
METODA
Participanti
Au fost alese un total de 74 de mame.Participantii au fost recrutati in
doua moduri :unii au fost admisi intr-o instalatie rezidentiala materna in
Brisbane,din cauza copilului,inclusiv a preocuparilor legate de hranire,de
dormit si dificultati comportamentale(N=36),in timp ce altele au raspuns la un
ziar sau un radio de promovare a cuplurilor afisate la prima nastere,sau au
fost contactati prin clinicele prenatale la o maternitate mare(N=38).Toate
mamele s-au casatorit cu tatal copilului si au fost in general reprezentate ca
mame casatorite in anii fertilitatii.Motivul pentru inculderea mamelor din
facilitatea de rezidential a fost ca ne-am asteptat pentru a gasi niveluri mai
ridicate de PND-uri din acest grup,si ca aceasta asteptare s-a dovedit a fi
gasita.Cele doua grupuri,de asemenea,diferite in faptul ca au mai sarcini in
facilitatea rezidentiala au fost planificate,mai putini copii au fost nascuti in
facilitatea rezidentiala si cei mai multi dintre acestia erau de sex masculin.Ei
nu au fost diferiti in ceea ce priveste varstele de membrii ai familiai,venitul
anual,anii de casatorie,sau depresia istoriei materne.Din cauza datelor care
lipsesc,doar 72 de mame au fost incluse in analize majore,si unele cazuri au
fost excluse in timpul specific analizelor pentru acelasi motiv(a se vedea
tabelele).

In acest articol obiectivul nostru principal este cu privire la implicatiile

stilului de atasament pentru mamele deprimate.Folosinf un sco de 12 la
Edinburgh Scala de depresie postnatala(Aepd),ca punct distinctiv deprimat de
la mame nedeprimate,5 din roba de comunitate(13%) si 20 de mame din
rezidentia instalatiei(59%) au fost clasificate ca deprimate.Altor 47 de mame
le-au fost atribuite grupu ; de nedeprimate pe aceeasi baza.Asemenari di
deosebiri intre grupurile deprimate si nedeprimate sunt prezentate in detaliu la
sectiunea rezultate.
MATERIALE
Toate mamele au completat un chestionar elaborat pentru un proiect,care
cuprinde o sectiune privind datele demografice si baremele stabilite.Epds-ul
este al 10-lea element de auto-raport de scara dezvoltat pentru PND in
comunitate.Epds-ul esre larg acceptat ca un sensibil,scala specifica,valabila,si
de incredere pentru evaluarea depresiei in perioada puerpala.Acesta a fost
conceput pentru a evita aspecte legate de simptome somatice care nu au
legatura la depresie.Boyce a gasit o accesibilitate exceptional de mare in
randul unui esantion australian,cu 100% sensibilitate(capacitatea de a
identifica cazuri reale) si 95,7% specificitate(capacitatea de a indetifica
noncazuri adevarate).Un scor mai sus,EPDS 12,5 in mod constant au fost
gasite pentru a identifica femeile cu depresie nonpsihiotica postnatala.
Raportul chestionarul este format din continuarea ambelor si categoric de
auto-raportul evaluarii utilizat pentru a identifica un individ ca avand un
sigur,preocupat,fricos-evitant,sau desconsiderare-evitanta stilului de
atasament.Masura este o categorica alegere fortata avand 4 paragrafe fiecare
descriind stilul atasamentului.Masura continua cere participantilor sa rateze la
un 7 punct de scara,in masura in care acestea seamana cu fiecare stil de
atasament.Acest chestionar a fost adaptat de la masura de atasament
deszvoltat.Indicele casatoriei de calitate este o scara de auto-raport care
utilizeaza sase produse pentru a evalua calitatea relatiei ca un intreg scazut in
comparatie cu scorurile medii sunt sugestive de satisfactie maritala
scazuta.Norton a constatat ca cele sase elemente utilizate impreuna au o
conditie fiabila a masurarii calitatii conjugale.Feeney,Noller si Callan au
raportat fiabilitate ridicata( a=0,88).

Al 28-lea element chestionar caracteristic sugarilor este un disozitiv

screening care considera ca parintii intampina dificultati cu copii lor.Acesta
cuprinde patru substari :stare de
nervozitate,dificultness,inadatibilitate,inactivitate plictisitoare si
imprevizibilitate.Elementele sunt evaluate 7 puncte pe scale.Bates considera
acceptabile testarea si retestarea fiabilitatii,unele externe termenului de
valabilitate si un iterpretabil factor de structura.Ei au ajuns la concluzia ca
prioritatile psihometrice ICQ au fost adecvate pentru masurarea concetului de
copil difficultness.In special,au ajuns la un acord statistic de incredere intre
parinti si cercetatori rapoarte/observatori .Chestionarul parental de
acceptare-respingere(mama subscala) atitudinea parintilor si tratamentul lor
pe patru
subscale :caldura/afectiune,ostilitate/agresiune,indiferenta/neglijare,respinger
e.Pentru a facilita utilizarea cu copii mici in studiul de fata,s-au utilizat 19
intrebari considerate necorespunzatoare pentru aceasta proba,lasand 41 d
elemente de auto-raport.
Proiectare si procedura
Mamele care traiesc in comunitate au fost contactate prin telefon pentru a
obtine acord de a completa chestionarul.La acest contact,cautarea a fost
descrisa ca fiind investigati factorii care afecteaza noul nascut.Mamele in
instalatia rezidentiala au fost abordate in mod individual in timpul perioadei lor
de admitere si au fost invitati sa participe la proiect.S-a explicat ca cercetarea
a fost intreprinsa in legatura cu facilitatea de pediatru,cu explicatia de
cercetare acelasi titlu pentru mamele aflate in comunitate.Chestionarele au
fost date pentru mame cu solicitarea ca acestea sa fie finalizate si a plecat
intr-o cutie specificate pe teritoriul lor colectionate o saptamana mai tarziu.
REZULTATELE
Compararea mamelor deprimate si nedeprimate
DEMOGRAFIE.Mamele deprimate si nedepresive au fost comparate
folosind analize chi-patrat si univariate ANOVA,cu nedepresive/deprimate ca
variabila de grupare.Rezultatele sunt rezumate in Tabelul 1.Semnificativ mai
mult din grupul deprimat raporteaza o istorie de depresie,mai putine au
planificat sarcina,si mai putin au fost mamele depresive cand au nascut
copii.Venituri separate,de asemena,de la depresie la grupuri

nonderesive.Grupul a raportat ca deprimarea lor a fost mai aproape de

categoria 2(Aus$20,000 to Aus$40,000 pe an) intrucat grupul a raportat
venituri nondepresive mai aproape de categoria 3(Aus 40.000 dolari
pentruAUS 60.000 dolari pe an),desi media pentru ambele grupuri a fost intre
categoriile 2 si 3.
TABEL 1
Rezunatul de CHI-patrat rezultate demografice
Variabile pentru grupuri nondepresive si depresive

Nedepresive
Variable Group N (%)
Significance

Depresive
Group N (%)

Total N (%)

x2

History of depression
da
.003*
nu

4 (9)
43 (91)

7 (28)
18 (72)

11 (15)

8.86

61 (85)

Sarcini planificate
Da
.011*
NU

36 (78)

15 (60)

51 (72)

10 (22)

10 (40)

20 (28)

16 (67)

57 (80)

6.39

Zile de nastere
Priml nascut41 (87)
.003*
Primul
Nu nasc.
6 (13)

8 (33)

8.95

14 (20)

Sexul copilului
Barbat
21 (47)
.313
Femeie
24 (53)
*p < .05.

13 (54)
11 (46)

34 (49)

1.02

35 (51)

O analiza a discriminarilor cu grupurile depresive si nedepresive

ca variabila de grupare,si cinci variabile dependente de atitudinile
mamei si tatalui fata de sarcina,si a copilului sanatos a adus un

beneficiu semnificativ rezultand Wilkss Lambda = .807, 2(1, 68, N

= 70) = 14.03, p = .015( a se vedea tabelul).
Analiza

univariata

relevat

doua

variabile

importante

discriminatorii.Mamele in grupul depresiv percep ca sotii lor sa fie in

mod semnificativ nefericiti cand vine vorba de sarcina in comparatie
cu grupul nedepresiv,precum si starea de sanatate a copilului a fost
raportata de a fi mai problematica pentru cei depresivi decat pentru
cei nedepresivi.
Depresia si stilul de atasament.Pentru a stabili legatura dintre
stilul de atasament al mamei si nivelul ei de depresie cum se
sugereaza in ipoteza 1,o analiza discriminanta a fst efectuata cu
prezenta sau absenta de depresie ca variabila de grupare.Cele patru
scale de atasament(sigur,preocupat,fricos si concedierea),formatate
variabilelor dependente.O functie a discriminantului este deosebit
de semnificativa,a fost revelata Wilkss
Lambda

.722,

2(1,

66,

68)

20.81,

<

001,reprezentand 27,8% a variantei intre grup.Clasificarile au

aparut la 69,1% din cazuri.