1.

Calculatorul ca sistem de prelucrare automate a datelor

Calculatorul este un SPAD pentru care partea de automatizare
este legata de notiunea de algoritm si care permite(cel putin
theoretic)schimbarea algoritmului
Algoritmul este stocat de regula intr-o component numita usual
memorie , sub forma unui program
Programele metode de reprezentare a algoritmului
Programul din memorie este scris in limbaj masina(cod masina)

2. Translatare si translatoare. Tipuri, exemple etc.

Transformarea unui program dintr-un limbaj in alt limbaj se
numeste translatare
Daca limbajul destinatie este limbaj masina , atunci transformarea
se numeste complilator , iar operatiunea se numeste compilare
Dacare limbajul destinatie este limbaj de asamblare atunci
operatia se numeste asamblare, iar instrumental se numeste
asamblar
Limbajul de asamblare este un limbaj numeric, care ofera o
exemplarea simbolica pentru fiecare instructiune posibila din
limbajul masina
Daca limbajul surasa este limbajul masina si se incearca obtinerea
unui rezultat in limbaj de asamblarea sau alt limbaj, operatia se
numeste reverse engineering
Reverse engineering pentru care limbajul destinatie este limbajul
de asamblare ,operatia se mai numeste si dezamblare
Daca limbajul destinatie este un limbaj de nivel inalt,operatia se
numeste decompilare

Limbajul de nivel inalt orice limbaj care permite scrierea de

programe cu cat mai putine instructiuni (limbajele de asamblare
si masina nu sunt de nivel inalt)
Instructiunea este elementul de baza al unui program , orice
program are o secventa de instructiuni

3. Interpretoare si limbaje interpretate

Daca dorim ca o aplicatie scrisa in limbajul L1 sa poate fi
compi;ata multi-platforma(adica, dupa caz in limbaj
L2.Ln)folosind un acelasi compilator ,Solutia este
tranformarea din limbaj initial intr-un limbaj intermediar
Aceasta solutie se gaseste in lumea sistemului de operea de tip
UNIX unde L1 este de regula lumbaju C, programele in C sunt
sursele sitemului de operare, iar platfomele L2..Ln sunt platform
de transformare
O alta variant pentru a rula multi platform este definirea unei
masini virtuale( care nu exista cu adevarat)
Masina virtuala este un program care ruleaza in interiorul unui
alte masini fizice sau virtuale numite masina gazda
In cazul JVM sau a altor masini virtuale, limbajul masina al
acestora se mai numeste Z-code, P-code
Daca translatorul nu translateaza aplicatia scrisa in limbajul L1, ci
doar in scurte secvente sunt translatate intr-un limbaj de tip zcode ,iar aceasta este rulata de masina virtuala , spunem ca in
acest caz masina virtuala este interpretator , iar activitatea se
numeste interpretare

Deoarece aplicatia de interpretare ruleaza mult mai incet decat

ce.a fizicata , exista incercari de definire pentru astfel de limbaje
Exemple : Cliper FOX-PRO, compilatorul V.FOX-PRO, PHP

4. Masini von Neumann

Memoria este formata din algoritmii si date operationale
Conform teoriei lui Bohim-Iacoppini orice algorimt poate fi scris
folosind 3 strucuri ortogonale doua cate doua si anume :
secventa, alternativitatea si eteratia. De aceea este greu de
justificat necesitatea existentei mecanismelor de tip infecattare
respective a mecanismelor de autoinfectare.
Sarcina delimitarii datelor de programe revine de cele mai multe
ori sistemului de operere care va folosi separarea la nivelul
sitemului de fisiere, la nivelul mecanismelor de paginare a
memoriei , etc.

5. Firmware si calculatoare dedicate

Firmeware= software instalat pe un calculator cu funcitonalitate
ridicata care se presupune ca nu este modificat prin procedure
uzuale de catre beneficiarul calculatorului

Desi nu in toate cazurile O.S nu sunt/sunt firmware-uri veritabile ,

vom considera ca firmware-urile sunt sisteme de operare
Exista si firmware-uri care sunt sisteme de operare reale,
optimizate sa ruleze pe echipamente specific(routere pe care
ruleaza Linux)

Exista calculatoare nededicate(PC, tablete) care au sistemul de

operare setate din fabrica in regim de firmware (unele
calculatoare de tip Brand care permit restaurarea sistemului de
operare pe baza unei informatii memorate)

6. Interfete si interconectarea calculatoarelor. Exemple

a) Perifericele : De intrare, de iesire , de intrare si iesire

b) Interfata
Definitie:
Numim INTERFATA perifericul de telecomunicatie vizibil la nivelul
calculatorului si care permite interconectare cu alte calculatoare
si/sau cu alte echipamente active comptibile cu interfata la nivelul
canalului de comunicatii
Exemple : Dispozitive wireless, module de comunicatie prin fibra
optica , placa de retea
Obs.
Unitatea de schimburi poate fi magistrala de date interna a
calculatorului (caz in care inerfata este in interiorul
calculatorului ); poate fi sitemul USB
In functie de canalul de comunicatie si de protocoalele utilizate ,
comunicatia poate fi:
-punct la punct
-punct la multi punct
-orice punct la orice punct
PP-> IDSL
PM->ADSL,DOCSIS

Orice pct la orice pct-> ITH,WIFI(la niv interfetei)

Exista periferice care permit in mod transparent gestionarea

comunicatiei intre calculatoare(se comporta ca niste bridge-uri)
sau poate sa fie din doua leap-uri in acest caz fiind vorba despre
un echipament active

Obs.1 In functie de canalul de comunicatie putem lega doar doua

calculatoare(interfetele acestora sau mai multe)
2. Exista posibilitatea ca un calculator sa aiba mai multe interfete
3. Faptul ca un calculator are o interfata nu inseamna ca este
obligatoriu ca aceasta interfata sa fie vizibila
4. E posibil(d.p.d.v tehnic) sa am doua interfete ale aceluiasi
calculator legate la canal de telecomuncatii
5. Se pot define interfete virtuale peste unul sau mai multe
interfete fizice, respective peste unul sau mai multe canale de
telecomunicatii
6. Calculatoarele virtuale pot avea interfate virtuale sau pot avea
acces la interfetele fizice ale gazdelor direct sau indirect pentr-un
mechanism de virtualizare(HAL)

S.n Bridge un dispozitiv cu cel putin 2 interfete contectate la

canalele de comunicatii aferente creend un singur canal de
comunicatii
Obs.
1. Conectarea unui bridge trebuie sa fie transparenta
calculatoarelor conectate

2. Mutarea unui bridge este justificata uneori de motive

tehnologice(cum ar fi tronsoane prea lungi)
3. Un alt exemplu de utilizare a bridge-ului este in cazul
interfatarii de medii eterogene
4. Bridge-urile sunt considerate ca fiind similar echipamentelor
passive intr-o retea de interconectare
Swich-urile sunt echipamente active care permit interconectarea
mai multor retele intr-un singur regim usor optimizat bazat pet
abele interne de adrese de retea sip e un buffer pentru date care
se livreaza intarziat
Obs. Un swich fara tabela de adrese si fara buffer care se
comporta ca un bridge se numeste hub
2. Swich-ul care are interfata de tip Ethernet are memorat in
Tabela de adresa MAC-urile interfetelor corespondente
3. In cazul umpleri tabelei max apare fenomenul de coliziune ce
poate duce fie la blocarea swich-ului , fie la resetarea lui .
4. E posibil ca swichul sa aiba un processor si un program
propriu , in acest caz el fiind un calculator dedicate
5. Exista posibiliatea ca swich-ul sa ofere functionalitati
suplimentare cum ar fi cele de securitate sau mecanistem de tip
shaping
6. Exista swich-uri sau alte echipmanete active superioare care
permit definirea de swich-uri virtuale (VLAN)

8. Arhitectura generica a unui cluster de calculatoare

Obs.
1. Un cluster(ferma trebuie sa aiba minim un NPE si minim un
NA)
Comanda linux: hostname => nr de ip-uri

2. Numarul de NC-uri trebuie sa fie cat de cat mare pe a

asigura:
a) O putere de calcul mare
b) O redundanta sporita cluster-ului
3. Exista posibilitatea ca cluster-ul sa fie organizat ca un
furnizor de servicii(calculator virtual dedicate)
4. Exista clustere organizate ca un super-router
9. Procese
Proces= orice secventa de program care are o durata de viata ,
are mecanisme de reproducere precum si un spatiu propriu de
evolutie
Durata de viata(a unui process)=intervalul de timp cuprins intre
nasterea unui process si moartea unui proces
Nasterea= mecanismul prin intermediul caruia apare un nou
process , nasterea se face prin clonare; si exista un singur process
(procesul intial) care este creat si nu nascut
Moartea= mecanismul prin care un process dispare la un moment
dat, moartea unui process poate implica moartea altor procese
Spatiu de evolutie= zona de memorie in care un process poate
gestiona structurii proprii(vizibile)
Obs.
1. Relatia de filiatie intre procese este marcata uzual prin
substantivemasculine(tata, fiu, nepot)
2. Exista un singur process care nu are tata. Acesta este
procesul INIT(initializeaza O.S) si care se incarca de pe un
dispozitiv de stocare sau direct inscris in firmwarul
dispozitivului
3. Toate procesele trebuie sa fie identificabile, identificarea unui
process se face pe baza unui numar (PID) dat de catre
gestionarul de procese

Pornirea procesului de nastere(clonare) se face in urma apelarii

functiei fark()
Functia fark() in caz de reusita intoarce in procesul tata PID-ul
copilului
0-in caz de reusita in FIU
0+- in caz de reusita TATA
1- In caz de nereusita (in TATA)
10. Gestionarul de procese
= o secventa de programe (eventual un process) care
gestioneaza activitatile aferente nasteri si mortii proceselor, adica
gestionarea tabelei de procese si gestionarea memoriei allocate
unui process
Tabela de procese contine pt fiecare PID-ul potential unui process
A) PID
B) Statut liber/ script
C) Adresa de memorie pt memoria alocata
Memoria alocata se copiata pentru procesul fiu dupa memoria
alocata procesului parinte
Codul program pentru procesul fiu se refoloseste dupa codul
program al tatalui
Principalele motive pentru care gestionarul de procese
intampina -1 la natere sunt:
-esuarea procesului de nastere
-inexistenta unui PID
-imposibilitatea alocarii de memorie

La moartea unui process, gestionarul de procese va elibera

memoria, precum si alte resurse si se marcheaza PID-ul ca fiind
liber
Obs. Algoritmul de alocare a PID-ului este propriu fiecarui
gestionar de procese , de exemplu in Linux se aloca PID-uri
successive pana la atingerea PID-ului maxim

Procesorul, ca resursa critica este partajat de toate procesle

care vor sa aiba acces la resursa procesorului.
Partajarea se face prin timesharing
Obs.
1. Administratorul timpului proceselor aloca cate time slot in
mod dynamic proceselor in viata in functie de prioritatile
atasate acestora
Proces in viata= process care a fost nascut si nu a murit
2. Prioritatea = atribut al proceselor care le permite un acces
mai des/mai lung la resura procesorului
3. Pricesele se mai numesc concurente pentru ca ele sunt
actorii care incearca accesul la resurse(processor sau alte
resurse)
4. In cazul unui system multiproces (ex. Processor cu mai multe
nuclee sau mai multe procesoare in acelasi sitem sau un
sistem multi-calculator , sau un calculator vectorial)
administratorul cu acces la procesoare va putea aloca in
paralele mai multe procese procesoarelor la un moment dat
Moartea proceselor
Procesele pot sa moara in urmatoarele cazuri:

1) Moartea naturala
2) Moartea parintelui: orice process inainte de a muri trimite
semnale kill tuturor proceselor fiu
3) La primirea semnalului kill
Kill-ul poate veni de la parinte sau de la orce alt process
Exista procese care tehnic sunt moarte( nu mai au cod si nu mai
au memorie alocata , dar au PID si resurse allocate
*Alocare de process
Ex: ps axf
Kill -9 PID
Killall firefox
12. Starile unui proces
Un process este active daca are acces la resursa numita
processor
Numarul de procese active este cuprins intre 0 si numarul de
procesoare
Un process inactive este un prces care traieste, dar nu are
acces la resursa procesorului
Un process active devine inactive daca gestionarul de
procese preia depreul de acces la processor
Un process inactive devine active daca primeste din partea
gestionarului de procese dreptul de acces la processor
Obs.
Presupunand ca nr de procesoare este mai mare decat cel al
proceselor active, exista posibilitatea ca , la nastere procesul sa
fie direct active

Din starea de parcat nu se poate reveni direct la active , ci

trece prin starea de inactive.
Procese zombie= procese care au murit , dar nu au murit , le
vedem , deci au PID , dar care nu au eliberat toate resursele.

Comanda : top -> lista cu starea proceselor

13. Migrarea proceselor

Migrarea proceselor inseamna mutarea unor procese de pe
un calculator gazda pe un alt calculator gazda, in cazul in care
procesele migrate sunt procese din spatiu de prece al unui
calculator virtual construit peste calulatorele gazda amintite, iar
gestionarul de procese al calculatorului virtual decide o alta
alocare a proceselor catre procesoarele virtuale/fizice
Prioritati:
Prioritate= indicatorul care masoara sansa(probabilitatea) ca
un process sa devina active
Gestionarul de procese ofera sanse egale de acces la processor
tuturor proceselor care au aceasi prioritate

14. Gestiunea memoriei

1.De regula memoria este fixa
La calculatoarele virtuale poti schmba dimensiunea memoriei
2.Masina Von Noiman= programul+ datele in acelasi loc

Daca p reunit cu d= multimea vida spunem ca avem program

automidifcator
Mecanisme de gestiune a memoriei:
1. Segmentarea
Segment=[adresa de segmend, cadrul de segmend+d]
D=segment
P= segment
P reunit cu d poate fi nevid
2. Paginarea
M={pag1 .. pag q}
D=pag 1
P= pag q
Dezavantaj daca pag au dimensiune idendice e posibil sa
ramana multa memorie nefolosita
3.Alte mecanisme
Obs.
1) Segmentarea este specifica procesorului de tip Intel de
aceea sistemul de operare va folosi aceasta facilitate
2) Paginarea e posibil sa fie prezenta la nivelul procesorului dat
fiind un mechanism simplu de implementare este inalnit si la
nivelul sitemeului de operare
3) Sitemele de operare modern permit extinderea memoriei cu
o zona de swap care se poate afla intr-un fisier sau chiar intro partitie
De exemplu in Windows se afla intr-un fisier si dimesiunea ei
poate fi setata din ControPanel-System
In linux, este de forma unei partitii

15. Gestiunea discurilor

Daca perifericul are attribute specific lui m, dar nu este m,
spunem ca este un perifiric de socare/suport de informatii/ disc
D.p.d.v ale So, ca sa paota lucre cu un periferic el trebuie/poate fi
partitionat
Discurile trebuie/pot fi partitionate sau perifericile de intrare nu
solicita partionarea.
In mod uzual , pe un disc pot fi maxim 4 partitii, din care o partitie
active(partitie de pe care se porneste OS)
Partitiile pot fi de 2 feluri :
-primare
-extinse(superpartii)

Fdisk=program sau clase de programe

In Windows: disk manager

Fiecarei partitii I se ataseaza: -tip

-continut

Exista posibilitatea de a define discuri virtuale in memorie

daca avem destula memorie disponibila

16. Sisteme de fisiere

Origanizari ale fisierelor pe un disk
De regula, organizarea este ierarhica pe directoare,folder,dosar
Exemple de organizari de fisiere:FAT;NTFS;EXTetc

Fisier=colecie de bytes
Partitionare=formatare
Formatare= pregatirea unei partiti sau a unui suport de
informatii(dupa caz) in scopul unei eventuale folosiri ulterioare,
adica pregatirea unui sitem de fisiere vid
Comanda in Linux pentru formatare :mkfs
Obs. MKFS are foarte multe optiuni
-tipul de sisteme de fisere
-tipuri de indoruri
-nume volum
-Nr max de monturi

Montarea= Mecanismul in care directorul radacina al sistemului

de fisiere /ale sistemului de fisere formatat este suprapus peste
un director gol prin arborele de fisere pe care sistemul de operare
il vede in acel moment.
Demondatarea= operatiunea inversa

Obs.
Sistemele de operare permit configurarea unor mecanisme de tip
auto-montare adica posibilitatea de a monta la pornirea O.S de
sist.de fisere aflate pe diverse suporturi de informatii fizice sau
virtuale.
Un alt mecanism de auto-montare posibi; este cel prin care
O.s detecteaza un periferic nou de tip stocare pe care se afla
sitemul de fisiere valid

Script= scrise de regula in limbaje interpretate

Fisiere de comenzi=scripturi