Sunteți pe pagina 1din 12

Criterii i modaliti de

clasificare a serviciilor
internaionale
A efectuat Masteranda: Buil Ana
Grupa MEOSH 141
A verificat: Stratan Alexandru, Dr.
Conf. Univ.

Cuprins
Introducere
Necesitatea si
oportunitatea
clasificarii
serviciilor
Criterii si
modalitati de
clasificare a
serviciilor
Bibliografie

Introducere

Sectorul serviciilor este constituit dintr-o mare varietate de activitati,


rezultat al cuprinderii largi a acestui si diversitatii domeniilor de
referinta. Astfel, din componenta acestui sector fac parte ramurile care,
prin natura lor, ntrunesc caracteristicile serviciilor - transport,
telecomunicatii, comert, nvatamnt, sanatate, etc. - si care alcatuiesc
structura de baza a tertiarului, dar si alte activitati din celelalte
compartimente ale economiei, cum ar fi: cercetare - proiectare,
management, consultanta, prelucrarea informatiilor, etc, care se
autonomizeaza sub forma serviciilor.

Necesitatea si oportunitatea
clasificarii serviciilor

Serviciile ca activitati distincte se


regasesc n structura multora dintre
clasificari internationale. n privinta
tipologiei, aceste clasificari pot fi: pe
produs, pe activitati, pe ocupatii, etc.
Cele realizate pe produs au n vedere
caracteristicile acestora si se
subdivizeaza n clasificari pentru bunuri
si pentru bunuri si servicii. ntre cele
mai frecvent utilizate si care includ,
evident, si serviciile, se numara
Clasificarea Internationala a Tuturor
Bunurilor si Serviciilor (CITBS) - ONU;
Nomenclatorul Tabelelor Input - Output
(NTIO) - CEE; Clasificarea Bunurilor si
Serviciilor pentru Gospodarii (CBSG) ONU, etc.

Criterii si
modalitati de
clasificare a
serviciilor
Clasificarile pe activitati
regrupeaza unitatile de
productie n raport cu tipul
activitatii pe care o
desfasoara si n functie de
materia prima utilizata,
specificul productiei, etc., din
aceasta categorie fac parte:
CITI sau ISIC, NACE; CREN.

Clasificare Internationala Tip Industrii


a activitatilor economice (CITI)
E - hoteluri si restaurante;
I - transporturi, depozitare si

comunicatii;
J - activitati de intermediere financiara;
K - activitati imobiliare, de nchiriere si
de servicii pentru ntreprinderi;
L - administratia publica si apararea,
asigurarile sociale obligatorii;
M - nvatamnt;
N - sanatate si asistenta sociala;
O - alte activitati colective, sociale si
personale;
P - gospodarii care folosesc personal
casnic;
Q - organizatii extrateritoriale.

Clasificarea Activitatilor din


Economia Nationala (CAEN)

- servicii de
distributie:transport,
comunicatii, stocare,comert cu
ridicata si cu amanuntul;

-servicii de productie(de
afaceri): finante, asigurari,
cercetare-dezvoltare,
contabilitate, publicitate;

- servicii sociale(sau colective):


sanatate, educatie, aparare;

-servicii personale: hoteluri si


restaurante, reparatii, turism,
ngrijire personala, casnice, etc.

Clasificare n dependen de
relaiile cu piaa:

-servicii market (marfa sau comerciale) si

-servicii non - market (non marfa, non comerciale)

Dup forma de proprietate:

sectorul public reprezentat


de tribunale, spitale,
cazarmi, posta, scoli, agentii
de forta de munca, etc.;

sectorul asociativ constituit


din organisme de ajutor si
asistenta, biserici, muzee;

sectorul privat din care pot


fi mentionate companiile
aeriene, organismele
financiar-bancare si
asigurarile, etc.

Pornind de la influenta
serviciilor, S.P. Hill subdivide
prestatiile n:
servicii care afecteaza

bunurile
servicii care afecteaza
persoanele
unele activitati (servicii
financiare) care
influenteaza att conditia
bunurilor ct si a
persoanelor sau sunt
asociate cu productia
intermediara

Concluzie:
Modalitatile de clasificare a
serviciilor, indiferent de
amploare, momentul sau
motivul pentru care au fost
realizate, sustin diversitatea
tipologica deosebita a acestora.
Ele argumenteaza necesitatea
dobndirii unui sistem de
clasificare a serviciilor suficient
de detaliat nct sa permita
identificare unui numar ct mai
mare de activitati

Bibliografie
[1]J. C. Delaunaj, J.

Gadrey, pg. 167


[2]M. Didier, pg. 34
[3]P. Heyne, pg. 290
[4]S.Nusbaumer, pg. 16
[5]S.P. Hill, pg. 27
[6]J. Nusbaumer, pg. 19
[7]Fr. Ecalle, pg. 97
[8]Ph. Kotler, pg 512