Natura juridic a Uniunii Europene dup intrarea

n vigoare a Tratatului de la Lisabona i

consecinele asupra caracterelor statului roman

UNIT IN DIVERSITATE

MACAVEI DIANA
ANUL I, GRUPA 111

1. Scurt istoric
nainte de a vedea care sunt modificrile pe care le aduce Tratatul de la Lisabona
att Uniunii Europene, cat si statului roman, trebuie sa precizam bazele istorice a
Uniunii Europene.
n urma catastrofelor provocate de primul i al doilea rzboi mondial, necesitatea
formrii unei uniuni n Europa a crescut, din cauza voinei de a reconstrui Europa i de a
elimina posibilitatea unui nou rzboi. Acest sentiment a dus n cele din urm la
formarea Comunitii Europene a Crbunelui i Oelului de ctre Germania (de vest),
Frana, Italia i rile din Benelux. Acest lucru a fost posibil prin semnarea n aprilie
1951 a Tratatului de la Paris, care a intrat n vigoare n iulie 1952. Prima uniune vamal
total, denumit iniial drept Comunitatea Economic European, a fost creat prin
Tratatul de la Roma n 1957 i implementat la 1 ianuarie 1958. Aceasta din urm s-a
transformat n Comunitatea European, care este baza actualei Uniunii Europene. UE a
evoluat dintr-un organ comercial ntr-un parteneriat economic i politic. Definitivarea
Uniunii Europene s-a fcut prin ratificarea de ctre ansamblul rilor membre ale
Comunitii Europene a Tratatului de la Maastricht (Olanda), pe 7 februarie 1993.1
2. Necesitatea Tratatului de la Lisabona
Putem considera ca Uniunea Europeana a trecut printr-o perioad de criz, agravata
i de respingerea Tratatului Constituional de ctre cetenii din Frana i cei din
Olanda.
Ins criza este mult mai profund, viznd n principal aspectul identitii
europene.Thomas Jansen n ,,Reflections on European Identityconsider ca exista o
deosebire ntre Identitatea European i aceea a Uniunii Europene ca organizaie
politica, economica si sociala, vorbind si despre un Spirit al Uniunii. Problema
identitatii s-a agravat i prin eliminarea att din Preambulul Constituiei Europene , cat
i din Tratatul de la Lisabona a referirilor la fundamentul istoric i la motenirea iudeocretina , ca elemente ce au stat la baza identitii Europene. In prezent identitatea
Uniunii Europene se contureaz n jurul factorilor 2 politici, economici, juridici,
administrativi, pierzndu-se din vedere factorii istorici, culturali, tradiionali , spirituali.
Dup ocul respingerii Tratatului Constituional, Consiliul European a considerat ca
este necesara o perioada de reflecie, care dureaz pana in 23 iulie 2007, cnd o noua
Conferina Interguvernamentala (CIG) primete sarcina de a elabora un nou tratat, care
sa schimbe proiectul de tratat constituional.
Textul final al Tratatului de Reform elaborat la nivelul CIG a fost adoptat la
Consiliul European informal de la Lisabona din 18-19 octombrie 2007.Noul tratat a fost
semnat, la Lisabona, la 13 decembrie 2007 si este alctuit din doua acte juridice:
Tratatul privind uniunea Europeana si Tratatul privind funcionarea Uniunii Europene.
Pe lng cele 2 acte mai sunt 12 protocoale, 50 de declaraii, Carta drepturilor
fundamentale si indicaiile CIG n privina interpretrii tratatelor.
Pentru a evita posibile noi incidente privind ratificarea tratatului, statele membre, cu
excepia Irlandei, au ratificat tratatul n Parlament. Irlanda a organizat un referendum in
12 iunie 2008, cnd cetenii au respins tratatul n proporie de 53,4%, Uniunea intrnd
din nou in blocaj. In 2 octombrie 2009 s-a organizat un nou referendum, iar de aceasta
1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_European%C4%83, 20.07.2010.
Vasile BOARI , Criza identitatii europene. De la ,,Sufletul Europei la Europa Tratatelor in Tratatul
de la Lisabona Flore Pop (ed) Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2008 .
2

data 67,13% dintre alegatorii irlandezi au votat in favoarea Tratatului de la Lisabona.

Prin ratificarea si de ctre Irlanda a tratatului, acesta a putut intra in vigoare in 1
decembrie 2009.
Tratatul de la Lisabona ncheie un proces complex e reformare a Uniunii si se sper
ca va putea asigura pentru o lunga perioada de timp evoluia celei mai importante
organizaii3 continentale care este Uniunea Europeana4. Tratatul aduce modificri
legislative privind Preedintele Uniunii, Consiliul Uniunii, Parlamentul European,
sistemul de vot n Consiliu, prevede existena unui nalt Reprezentant al Uniunii
Europene pentru Afaceri externe i Politica de Securitate, n locul ministrului de
externe, posibilitatea retragerii voluntare a unui stat din Uniunea Europeana i una din
cele mai importante prevederi consta in faptul ca Uniunea va avea personalitate juridica.
Tratatul de la Lisabona redefinete rolul Uniunii Europene ntr-o lume globalizata.
Uniunea se ca putea astfel mai bine afirma pe plan internaional5.
3. Natura juridica a Uniunii Europene dup intrarea in vigoare a Tratatului de
la Lisabona.
Una din cele mai importante nouti pe care le aduce Tratatul de la Lisabona este
faptul c Uniunea Europeana are personalitate juridica. Tratatele constitutive ale
Comunitilor Europene le-au dotat pe acestea cu personalitate juridic, dar ncepnd cu
Tratatul instituind Uniunea European din 1993 si continund cu tratatele de revizuire
ulterioare nu s-a mai prevzut acest aspect (propuneri de acordare a personalitii
juridice Uniunii Europene au fost nregistrate si cu prilejul elaborrii tratatelor de la
Maastricht si Amsterdam, nsa nu s-a luat nicio decizie din raiuni de politic
naional. )
Prin intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona, Comunitatea European
nceteaz s existe. Acquis-ul Comunitii este preluat n ntregime de Uniunea
European, care dispune n acelai timp de personalitate juridic. In articolul 46A se
precizeaz sec ca Uniunea are personalitate juridic.. In schimb, n Declaraia cu
privire la personalitatea juridic a Uniunii Europene (Declaratia 24) se ncearc
stabilirea unor limite in ceea ce privete autoritatea Uniunii Europene: ,,Conferina
confirm c faptul c Uniunea European are personalitate juridic nu o va autoriza n
niciun fel s legifereze sau s acioneze n afara competenelor care i sunt conferite de
ctre statele membre prin tratate.
Rezult de aici c scopul nfiinrii Uniunii Europene i rolul actual al acesteia
reprezint esena care da forma capacitai sale juridice, aciunile Uniunii trebuie s se
nscrie n limitele scopurilor i nevoilor ei de funcionare care au ca finalitate realizarea
obiectivelor.
3

Organizaiile internaionale (definite in sensul de ,,asociere de state avnd ,,o baza convenionala, adic
fondate pe un tratat multilateral) constituie o categorie a subiectelor de drept internaional, dar cu un
caracter derivat- crora statele fondatoare le-au atribuit aceasta calitate si stabilindu-le obiectivele si
funciile, le-au determinat si capacitatea lor juridica, inclusiv competentele care nu pot avea dect un
caracter de funcionare: orice competenta, pe care le au asemenea entitati juridice pornind de la acestea,
adic au o natura atributiva, orice competenta pe care o are o organizaie internaionala este data de
funcia si de scopul pe care il are de atins. P. Reutor Droit international public, Presses universitaires de
France, 1963, p 128
4
Andrei POPESCU, Tratatul de la Lisabona-modificare si reformarea Uniunii Europene, RRDC numarul
2/2008, p 110.
5
Ibidem

Uniunea Europeana poate fi analizat n mod cert ca subiect de drept. Personalitatea

juridica pe care acest tratat i-o confer nu ajut ns la ncadrarea Uniunii ntr-o anumit
categorie a subiectelor dreptului internaional public6. Personalitatea juridica
internaional a Uniunii demonstreaz natura sa specific. Competenele de care aceasta
beneficiaz depesc prerogativele specifice organizaiilor internaionale , dar rmn
inferioare celor statale. (Uniunii i lipsete calitatea de subiect primar al dreptului
internaional7). In dreptul comunitar, Uniunea acioneaz n temeiul unei puteri de
reglementare a competentelor i prerogativelor atribuite de state i exercitate prin
instituiile proprii. Acestea edicteaz norme juridice, gestioneaz un patrimoniu i un
buget propriu, recruteaz i angajeaz personal. In statele membre , Uniunea posed cea
mai larga capacitate recunoscut persoanelor juridice de legislaiile naionale n scopul
realizrii obiectivelor lor8.
O Uniune European dotat cu personalitate juridic are astfel posibilitatea de a
adera la Convenia European a Drepturilor Omului, de a deveni membru al
organizaiilor internaionale i poate aciona ntr-un mod mai coerent i mai eficace n
cadrul relaiilor sale la nivel global.
In Tratatul de la Lisabona se folosesc termeni specifici Constituiilor: legiuitor,
procedura legislativa ordinara. Totodat la nivelul Uniunii apar funciile constituionale
specifice statelor:funcia executiv (Comisie, Consiliu i statele membre), funcia
legislativ (Consiliu, Parlament si Comisie) si funcia jurisdicional(Curtea de justiie,
Tribunalul de prima instana, Tribunalul funciei publice europene si instanele
naionale).Se vorbete despre o dificultate a definirii structurii juridice a Uniunii
Europene9.Este admis ca Uniunea reunete elemente specifice organizaiilor
internaionale i statelor federale. Astfel, natura sa juridic este abordata din perspectiva
organizaiilor internaionale i a statelor federale, dar i din punct de vedere al
confederaiilor i uniunilor reale de state.
Uniunea nu poate fi ins un stat federal n sensul strict , deoarece nu are elementele
constitutive ale unui stat, iar statele membre continu s ii pstreze personalitatea
juridic internaional. Conform tratatelor, statele atribuie Uniunii competene n mod
limitat i reversibil. Statele federale admit n mod cu totul excepional dreptul de
retragere, n timp ce Tratatul de la Lisabona l consacra explicit. Dezbaterea asupra
naturii Uniunii din perspectiva unei federaii tinde tot mai mult s se raporteze la
evoluia si potenialul Uniunii. Integrarea european este vzut ca un proces care tinde
la instituirea unui ansamblu federal, caracterizat prin repartizarea competenelor ntre
mai multe nivele de exercitare a puterii i prin exerciiul unei suveraniti partajate10.
Uniunea a fost analizat i ca o confederaie de state sau o uniune reala de state.
Confederaia reprezint ,,o asociere egalitara a statelor in cadrul creia acestea accepta
sa coopereze intr-un anumit numr de domenii, toate pstrndu-si in principal
suveranitatea11. Fundamentul juridic al confederaiei este reprezentat de dreptul
internaional , iar activitatea sa se desfoar prin intermediul unor conferine ale
reprezentailor statelor, care decid n unanimitate. Uniunea real de state se
caracterizeaz printr-o integrare rezultnd din exerciiul comun al anumitor competene
n materia politici externe, aprrii.
6

Anamaria GROZA, Uniunea Europeana. Drept institutional, Ed. C.H. Beck,Bucuresti,2008, p 81

Ibidem, p 84
8
Ibidem, p 83
9
Ibidem, p86 si urm.
10
Ibidem, p88 si urm.
11
A.HAURIOU J GICQUEL, P.GELARD,, Dreptul constitutional si institutiile politice, Ed.
Montchrestien, Paris, 1975, p 1129 apud Anamaria GROZA, op.cit, p 90.
7

Concluzionnd, putem spune c Uniunea Europeana nu se ncadreaz 12exclusiv in

una din acestea, fiind mai degrab ,,un sistem constituional compus dintr-un nivel
naional i dintr-un nivel supranaional de putere publica legitim, care se influeneaz
reciproc si care cuprind aceiai ceteni ca subiectele de drept13
4.Consecintele asupra caracterelor statului roman.
Potrivit Constituiei Romniei , articolul 1, alineatul (1) ,,Romnia este stat naional,
suveran si independent, unitar si indivizibil, iar potrivit articolului 61, alineatul
(1),,Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman i unica
autoritate legiuitoare a trii, dar pe de alta parte in articolul 148, alineatul (2) se
prevede ,,Ca urmare a aderrii, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii europene,
precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fa de
dispoziiile contrate din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.,
alineatul (3) ,,prevederile alineatelor (1) si (2) se aplica, in mod corespunztor , si
pentru aderarea la actele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii europene. iar
la alineatul (4) ,,Parlamentul, Preedintele Romniei, Guvernul si autoritatea
judectoreasc garanteaz aducerea la ndeplinire a obligaiilor rezultate din actul
aderrii si din prevederile alineatului(2). S-ar impune o discuie daca articolul 148 este
n concordanta cu articolele 1 si 61, dar m voi limita doar la o scurt interpretare: prin
articolul 148 se las impresia ca tratatele constitutive i actele de revizuire a tratatelor
constitutive sunt deasupra Constituiei i Parlamentul nu mai este unica autoritate
legiuitoare a tarii.
Ion M. Anghel considera ca :,,Uniunea Europeana are caracter de suprastatalitate,
iar aceasta presupune preluarea unor atribute de suveranitate i competenta de la statele
membre, fiind deasupra statelor membre. Uniunea Europeana le nlocuiete pe acestea,
se substituie lor nu numai n ceea ce privete unele domenii ce in de organizarea intern
a societaii din acele state, dar i n participarea la viata international - statele membre
pierzndu-si din jurisdicia pe care o au, precum si din reprezentativitatea lor ca subiecte
de drept internaional 14. Exista si opinii contrare care considera ca prin acest tratat nu
se creeaz un suprastat, fiind in continuare un tratat internaional, convenit si semnat de
statele membre, avnd loc doar o schimbare a denumirii .
Raportat la proiectul de tratat instituind o Constituie pentru Europa, n Tratatul de
la Lisabona se folosete o terminologie mai neutr cu privire la enunarea
caracteristicilor federale(renunarea la noiunile de lege si lege-cadru, simbolurile
Uniunii sunt menionate doar intr-o declaraie anexa), dar menine principiul
supremaiei dreptului comunitar in raport cu dreptul naional.
In Tratatul privind funcionarea Uniunii Europene, la articolul 2A se delimiteaz
competentele ntre Uniune i statele membre. Astfel dac ,,n cazul n care tratatele
atribuie Uniunii competen exclusiv ntr-un domeniu determinat, numai Uniunea
poate legifera i adopta acte cu for juridic obligatorie, statele membre putnd s fac
acest lucru numai n cazul n care sunt abilitate de Uniune sau pentru punerea n aplicare
a actelor Uniunii. n cazul n care tratatele atribuie Uniunii o competen partajat cu
statele membre ntr-un domeniu determinat, Uniunea i statele membre pot legifera i
adopta acte obligatorii din punct de vedere juridic n acest domeniu. Statele membre i
exercit competena n msura n care Uniunea nu i-a exercitat competena. Statele
12

Anamaria GROZA, op.cit, p91

I. Pernice, F.Mayer De la constitution compose de lEurope RTDE, 2000, p 647 apud Anamaria
GROZA op. cit p91
14
Ion M ANGHEL , Scurte consideratiuni asupra modului de stabilire a competentelor Uniunii europene
in regimul Tratatului de la Lisabona, RRDC nr. 1/2009
13

membre i exercit din nou competena n msura n care Uniunea a hotrt s nceteze
s i-o mai exercite. Si n domeniile n care statele membre sunt pe deplin competente,
competenta Uniunii nu este exclusa n ntregime.
Astfel, precum se precizeaz n articolele urmtoare, Competena Uniunii este exclusiv
n domeniile: uniunea vamal; stabilirea normelor privind concurena necesare
funcionrii pieei interne; politica monetar pentru statele membre a cror moned este
euro; conservarea resurselor biologice ale mrii n cadrul politicii comune privind
pescuitul; politica comercial comun.
Competenele partajate ntre Uniune i statele membre se aplic n urmtoarele domenii
principale: piaa intern;politica social, pentru aspectele definite n prezentul
tratat;coeziunea economic, social i teritorial; agricultura i pescuitul, cu excepia
conservrii resurselor biologice ale mrii; mediul; protecia consumatorului;
transporturile;reelele transeuropene; energia;spaiul de libertate, securitate i justiie;
obiectivele comune de securitate n materie de sntate public, pentru aspectele
definite n prezentul tratat.
Uniunea este competent s desfoare aciuni de sprijinire, de coordonare sau
completare a aciunii statelor membre. Prin finalitatea lor european, aceste aciuni au
urmtoarele domenii: protecia i mbuntirea sntii umane, industria,cultura,
turismul,educaia, formarea profesional, tineretul i sportul, protecia civil, cooperarea
administrativ.
Se observa ca Uniunea are competente multiple, fapt ce ar putea sugera o diminuare a
puterii a autoritii naionale. Ins trebuie analizat Protocolul privind rolul parlamentelor
naionale in Uniunea Europeana:,,Documentele de consultare ale Comisiei (cri verzi,
cri albe i comunicri) se transmit direct de Comisie parlamentelor naionale la data
publicrii acestora. De asemenea, Comisia transmite parlamentelor naionale i
programul legislativ anual, precum i orice alt instrument de programare legislativ sau
de strategie politic, simultan cu transmiterea acestora Parlamentului European i
Consiliului. Proiectele de acte legislative adresate Parlamentului European i Consiliului
se transmit parlamentelor naionale. Proiectele de acte legislative emise de Comisie se
transmit direct de Comisie parlamentelor naionale, n acelai timp n care se transmit
Parlamentului European i Consiliului. Proiectele de acte legislative emise de
Parlamentul European se transmit direct de Parlamentul European parlamentelor
naionale.
Parlamentele naionale pot adresa preedintelui Parlamentului European, al Consiliului
i, respectiv,al Comisiei, un aviz motivat privind conformitatea unui proiect de act
legislativ cu principiul subsidiaritii, n conformitate cu procedura prevzut n
Protocolul privind aplicarea principiilor subsidiaritii i proporionalitii.
Se prevede un termen de opt sptmni ntre data la care un proiect de act legislativ este
pus la dispoziia parlamentelor naionale n limbile oficiale ale Uniunii Europene i data
la care proiectul n cauz este nscris pe ordinea de zi provizorie a Consiliului, n
vederea adoptrii acestuia sau n vederea adoptrii unei poziii n cadrul unei proceduri
legislative. Sunt posibile excepii n cazuri de urgen, ale cror motive sunt indicate n
actul sau n poziia Consiliului. Cu excepia cazurilor de urgen, motivate n mod
corespunztor, nu se poate ajunge la niciun acord asupra unui proiect de act legislativ n
cauz n decursul acestor opt sptmni.

Se ncearc astfel o implicare cat mai activ a Parlamentelor statelor membre att pentru
ai face interesai pe parlamentarii naionali de aciunile Uniunii15, dar i pentru a evita
criticile statelor membre i a euroscepticilor.
Din perspectiva Tratatului asistm la o europenizare tot mai accentuat a dreptului
naional. S-au fcut pai serioi n crearea unui spaiu judiciar comunitar, n influenarea
dreptului penal, admindu-se dispoziii minimale pentru armonizarea acestuia n
materia terorismului, crimei organizate i a traficului de fiine umane sau a dreptului
civil (proiectul de Cod civil european).16Prin acestea trasndu-se anumite linii in
practica judiciara a statelor membre, inclusiv Romnia.
Romnia declara c drapelul reprezentnd un cerc cu dousprezece stele aurii pe fond
albastru, imnul extras din Oda bucuriei din Simfonia a IX-a de Ludwig van
Beethoven, deviza ,,Unit in diversitate, euro ca moneda a Uniunii i ziua Europei
srbtorita pe data de 9 mai, continua sa reprezinte simbolurile comune a cetenilor
Uniunii Europene si ale legturii lor cu aceasta. 17 Un alt aspect care poate fi considerat
in opoziie cu caracterul naional al statelor membre este cetenia Uniunii, ins prin
articolul 8 se precizeaz ca aceasta are mai mult rolul de a egaliza cetenii Uniunii i
nu de a nlocui cetenia naionala: ,,n toate activitile sale, Uniunea respect
principiul egalitii cetenilor si, care beneficiaz de o atenie egal din partea
instituiilor, organelor, oficiilor i ageniilor sale. Este cetean al Uniunii orice persoan
care are cetenia unui stat membru. Cetenia Uniunii se adaug ceteniei naionale i
nu o nlocuiete pe aceasta.
In concluzie normele existente au fost ns concepute pentru o Uniune mult mai mic, o
Uniune care nu se vedea nevoit s se confrunte cu provocri globale cum ar fi
schimbrile climatice, o recesiune mondial sau criminalitatea transfrontalier
internaional. Uniunea are potenialul i angajamentul de a se lupta cu aceste probleme,
dar poate face acest lucru doar mbuntindu-i modul n care funcioneaz. Acesta este
scopul Tratatului de la Lisabona. Prin acesta, Uniunea devine mai democrat, eficient
i transparent.

15

in cazul Romaniei, motivul acesta nu are rezultat, din simplul motiv ca parlamentarii nostrii sunt
dezinteresati de domeniile in care ei ar trebui sa actioneze, ce sa mai spunem de implicarea in domeniile
de competenta a Uniunii.
16
Andrei Popescu, Tratatul de la Lisabona-modificarea si reformarea Uniunii Europene, RRDC nr 2/2008,
p. 119
17
Insa unde e distinctia intre simbolutile nationale a Romaniei si simbolurile Uniunii? Care primeaza?
Poate timpul le va clarifica si clasifica.