Sunteți pe pagina 1din 11

STABILIREA PRINCIPIILOR PENTRU

ALEGEREA SI MONTAREA DINTILOR


ARTIFICIALI

Marta Constanzo

Alegerea dintilor artificiali reprezinta o etapa prin care medicul


restaureaza functiile SDM si reda sau completeaza personalitatea
individului in functie de sex, varsta, si temperament.
1. Alegerea dintilor din zona frontala

Alegerea dintilor din zona frontala urmareste dimensiunea dintilor,


forma, culoarea si materialul din care sunt confectionati dintii artificiali.
Ea poate fi realizata din documentele fisei stomatologice in care s-au
trecut datele individuale preextractionale sau, daca ele lipsesc, in functie
de parametrii clinici determinati de medic.
Dimensiunea dintilor frontali.
Inaltimea dintilor frontali superiori se incadreaza intre planul de
ocluzie si linia surasului unde se plaseaza coletele frontalilor superiori.
Gradul de vizibilitate a dintilor depinde de:
- restaurarea fizionomica a conturului buzei superioare. O buza
hipertona
si
scurta
ofera
o
vizibilitate mai mare a dintilor din zona frontala, pe cand o buza
lunga,
hipotona,
poate
acoperii dintii in totalitate.
- varsta. La persoanele tinere gradul de vizibilitate al dintilor frontali
este
de
2-3
mm
din
portiunea incizala, in timp ce la persoanele in varsta gradul de vizibilitate
scade
la
cel
mult
1
mm sau dintii frontali sunt acoperiti de buza superioara.
- dimensiunea verticala de ocluzie corecta permite alegerea inaltimii
dintilor
anteriori
si
a
gradului de supraocluzie frontala. in ocluzia adanca acoperita dintii
frontali
superiori
vor
fi
mai vizibili.
Latimea dintilor frontali superiori este determinata prin masurarea
cu ajutorul unei rigle flexibile a distantei dintre linia mediana si linia
caninului, dimensiune in care se monteaza cei trei dinti frontali superiori.
Aceasta valoare poate fi determinata si matematic:
- latimea incisivului central corespunde la 1/16- 1/18 din distanta
bizigomatica,
1/4
din
latimea nazala, 1/2 din latimea filtrului nazal.
- latimea incisivului lateral este egala cu 1/22 din latimea fetei.

- latimea caninului este egala cu 1/19 din latimea fetei.


- suma diametrelor mezio-distale ai celor sase dinti frontali reprezinta 1/5
din
suma
distantelor
intertuberozitare si inter tuberculii piriformi, masurate pe creasta (metoda
Justi).
- suma mezio-distala a incisivilor si caninilor superiori este egala cu o
treime
din
diametrul
bizigomatic (metoda Sears).
- suma mezio-distala a incisivilor si caninilor superiori este egala cu 1/13
din
circumferinta
craniana ce trece prin glabela si punctul occipital posterior.
- distanta ce separa fetele externe ale celor doua aripi ale nasului
corespunde
celei
care
separa
varful cuspizilor celor doi canini superiori (metoda Lee). Astfel latimea
incisivului
central
superior devine 1/4 din aceasta distanta sau, latimea incisivului central
este
egala
cu
latimea
incisivului lateral +l/2din latimea caninului.
Latimea dintilor frontali inferiori se raporteaza latimii celor superiori
astfel incat versantul mezial al caninului superior sa angreneze cu
versantul distal al cuspidului caninului inferior.
- suma mezio-distala a celor sase dinti frontali inferiori este egala cu
4/5
din
suma
meziodistala a dintilor frontali superiori.
- latimea incisivului central inferior este 1/29 din distanta bizigomatica.
- latimea incisivului lateral inferior este 1/26 din distanta bizigomatica.
- latimea caninului inferior este 1/21 din distanta bizigomatica.
Raportul
optim
inaltime/latime a
incisivului
central
superior este verificat prinevaluari fizionomice si se modifica, daca
este necesar, una dintre cele doua dimensiuni in functie de
cealalta. Daca dimensiunile dintilor au fost bine alese, se confirma
formula:
lungimea fetei
dintilor

lungimea dintilor
latimea

fetei

latimea

de statura dintii vor fi scurti si mai lati, in timp ce indivizii inalti vor
avea dintii lungi si
drteptunghiulari.
- Lejoyeux arata ca forma dintilor anteriori depinde de:
- arhitectura faciala osoasa a fetei si forma incisivului central.
Astfel
exista
tip
patrat
cu fetele proximale paralele, tip triunghiular cu fetele proximale
convergente
incizal,
tip
ovoidal cu fetele divergente si curbe aproximai, si tipurile mixte.
- contururile partilor moi. in plan frontal formele fetei patrate,
triunghiulare,
ovoidale
si mixte dau forma incisivului central superior. De asemenea unui nas
lat
de
la
baza
pana
la
extremitatea sa ii va corespunde un dinte lat, unui nas ingust la nivelul
bazei
ii
va
corespunde
un incisiv central cu un colet mai ingust. In plan sagital profilul
convex
impune
o
fata
vestibulara a incisivului modelata convex, o frunte plata cu obrajii

scobiti
cu
impune dintii cu fetele vestibulare plate.

profilul

plat,

- sexul. Pentru sexul feminin formele feminine sunt inscrise intr-o


sfera,
dintii
au
contururile rotunjite, ovoide, evocand blandetea. Formele masculine pot fi
inscrise
intr-un
cub,
dintii au forma robusta, ce confera forta, rigiditate si vigoare.
- personalitatea individuala. Refacerea si ameliorarea unei pe
rsonalitati fizice
deteriorate se obtine prin refacerea surasului. Personalitatile se
clasifica
in
personalitati
viguroase la
care incisivii centrali sunt
in
timpul surasului aparenti si foarte
vizibili,
personalitatile delicate au incisivii centrali gracili, fragili si stersi, si
intermediarii,
constituind
majoritatea, au in timpul surasului dintii sanatosi, de aspect placut.
Incisivul
central
reprezinta
partea concreta a personalitatii, iar forma incisivului lateral este cea
abstracta.
Astfel,
un
individ mai viguros, aspru si dur, va avea incisivul lateral asemanator cu
a
centralului
si
este
dominat de acesta din urma. Cu cat individul este mai emancipat,
intelectualizat,
forma
incisivului lateral este mai placuta.
Forma caninului este ascutita la tineri si la persoanele viguroase,
agresive; este patrata la subiectii batrani; rotunjita la persoanele calme,
intelepte sau feminine. Abraziunea varfului are aspect concav afectand
marginea distala sau numai varful caninului.
Primul premolar se aseamana cu caninul, fiind in prelungirea
naturala a acestuia, si el se va armoniza cu cei sase dinti frontali.
- varsta inaintata face ca dintele sa fie mai scurt, cu marginea
incizala mai groasa.
- principiul dentogenezei incadreaza dintii in forme cat mai naturale,
fara
limite
clare
geometrice, fara linii sau suprafete perfecte, astfel arcadele dentare
nu
sunt
standard,
ci
individualizate.
Culoarea dintilor din zona frontala
Alegerea culorii dintilor din zona frontala reprezinta un obiectiv
deosebit de important care domina sau completeaza armonia formelor si
a dimensiunii dintilor frontali.
Armonia culorii este dominata de:

- culoarea de baza care este galbenul la un grad de stralucire si


saturatie
diferit,
la
care
se
adauga nuante reduse de cenusiu, albastru sau roz.
- stralucirea sau luminozitatea data de proportia dintre negru si albul
care
intra
in
compozitia
culorii.
- gradul de saturatie dat de cantitatea de culoare de baza, galbenul,
care
intra
in
compozitia
culorii finale. Este mai accentuat la nivelul coletului.
- transluciditatea caracterizeaza aspectul natural al dintilor si este
prezenta
la
nivelul
marginilor libere si proximale. Transluciditatea la nivelul incizal sau la
colet,
face
dintele
mai
tanar, iar suprimarea ei la nivelul marginii incizale face ca dintele sa fie
mai
saturat,
mai
imbatranit.
Alegerea culorii dintilor se face in conditiile unui mediu exterior care
va respecta urmatoarele conditii (dupa Lejoyeux):
- se va folosi lumina zilei in orele de luminozitate maxima. Fac
exceptie
persoanele
care lucreaza in medii publice de TV si reflectoarele teatrelor pentru care
se
va
folosi
o
sursa
de lumina asemanatoare. Este necesara confectionarea a altei proteze
totale
cu
dintii
alesi
la
lumina zilei pentru activitatea lor cotidiana.
- se aseaza pacientul la 2 m in fata unei ferestre care nu este
orientata
spre
sud,
pentru
a obtine o lumina difuza.
- se acopera hainele prea colorate cu o panza de culoare neutra,
cenusie,
si
ne
vom
feri
de culorile dominante, contrastante din jur.
- se umezeste cheia de culori.
- sa nu privim culoarea dintilor mai mult de 5-10 secunde, dupa
care
privirea
va
aluneca pe fata pacientului, incercand sa reconstituim mintal efectul
estetic.
- alegerea culorii se face pentru toti dintii frontali, uneori
montati pe sablonul de ocluzie superior.
Culoarea dentara se va armoniza cu:

- Varsta: la pacientii mai in varsta dintele este mai galben, mai putin
stralucitor
si
transparent,
cu mici insule pigmentate si marginea incizala fara transluciditate.
- Sexul: dintii la femei sunt mai deschisi.
- Personalitatea: subiectii vigurosi au culoarea mai saturata, inchisa si
pigmentata.
- Culoarea parului: pentru bruneti se vor alege dintii galbeni, pentru blonzi
dintii
mai
deschisi
cu marginea incizala transparenta.
- Culoarea tenului: dinti cu dominanta galbena pentru blonzi, bruni,
roscati,
si
dinti
cu
dominanta cenusie pentru maslinii.
- Culoarea ochilor: ochilor negri le corespund dintii galbeni, ochilor
albastrii
dintii
mai
deschi
si conturati cu cenusiu.
- Pozitia dintilor pe arcada artificiala: sunt mai deschisi daca sunt
vestibularizati
si
par
mai
intunecati daca sunt mai retrasi si oralizati.
- Cadrul oral in care urmeaza sa se armonizeze: carnatia buzelor, culoarea
tegumentelor.
- Culoarea dintilor din zona frontala este astfel: incisivul central o data
ales,
incisivul
lateral
are o tenta mai deschisa, caninul cea mai inchisa, iar primul premolar are
culoarea
la
fel
cu
a
incisivului central. Culoarea dintilor omologi este identica.
- Doleantele pacientului: culoarea dintilor se alege impreuna cu
pacientul,
acceptandu-i
doleantele justificative. Se vor folosi si fotografii vechi ce orienteaza tipul
de
ocluzie,
forma
si
culoarea dintilor frontali.
Alegerea materialului din care sunt confectionati
Dintii artificiali din zona frontala pot fi realizati din portelan sau
acrilat, dinti care corespund cerintelor estetice si functionale.
2. Alegerea dintilor din zona laterala
La fel ca pentru alegerea dintilor din zona frontala, urmarim
urmatoarele elemente: marimea dintilor, forma, culoarea si materialul din
care se vor confectiona. Dimensiunea dintilor laterali

Marimea dintilor se alege dupa:


- lungimea mezio-distala a celor patru dintii laterali trebuie sa se
incadreze
in
spatiul
dintre
fata distala a caninului si limita anteriora a tuberozitatii maxilare sau
tuberculul
piriform.
Pe
aceste elemente anatomice nu se monteaza dintii artificiali. Daca
creasta
mandibulara
este
foarte ascendenta distal, cu grad mare de atrofie alveolara, se renunta la
montarea
celui
de
al
doilea molar inferior.
- inaltimea dintilor sau dimensiunea ocluzo-gingivala este data de
distanta
dintre
cele
doua
creste alveolare in RC din care se scade grosimea bazei protezelor de
2-4
mm.
inaltimea
dintilor este egala cu jumatate din aceasta distanta. Ea difera in functie
de
gradul
de
atrofie:
daca este mare dintii vor fi inalti si invers.
- latimea vestibulo-orala este proportionala cu relieful crestei edentate
inferioare:
o
cresta
lata
dintii mai lati, creasta ingusta dintii ingusti. Ca regula generala dintii
artificiali:
- vor fi mai ingusti decat cei naturali pentru a reduce presiunile asupra
suportului
muco-osos
si
a marii spatiul functional pentru limba.
- fata linguala a dintilor laterali nu trebuie sa depaseasca verticala
ridicata
de
pe
linia
oblica
interna.
- fata linguala a dintilor laterali nu trebuie sa depaseasca o linia care
uneste
fata
meziala
a
caninului cu fata linguala a tuberculului piriform (regula lui Pound).
Culoarea dintilor posteriori
Culoarea dintilor posteriori trebuie sa fie in armonie cu cei din
zona frontala. Primul premolar prelungeste armonios grupul frontal si are
culoarea incisivului central, culoarea celui de al doilea premolar poate fi
identica cu a primului sau mai saturata. Molarii respecta culoarea
garniturii folosite. Forma dintilor laterali
Forma dintilor din zona laterala va urmarii morfologia dintilor pe
care ii inlocuieste, dar fata ocluzala reprezinta elementul esential in
restaurarea arcadelor dentare artificiale. Refacerea functiei masticatorii, a
deglutitiei, refacerea ghidajului dinamic mandibular apartine cuspizilor din

zona laterala care prin relieful modelajului ocluzal contribuie la


realizarea acestor deziderate. Astfel dintii artificiali se grupeaza in:
- dinti artificiali anatoformi care au pantele cuspidiene modelate cu
unghiuri
de
20-30
asemanatoare dintilor naturali. Acesti dinti sunt indicati, dupa Lejoyeux, in
functie de:
- factorii morfofunctionali:
- creste edentate proeminente,
sanatoasa si aderenta.

acoperite

de

fibromucoasa

- condilii mandibulari alungiti si plasati intr-o cavitate glenoida


profunda.
- predominenta in cursul masticatiei a miscarilor de deschidere si
inchidere simple.
- factori individuali:
- tineri.
- purtator de proteza cu dintii anatoformi.
- personalitati dominante, agresive,
conservare
doreste
modelati cuspidati.

care

din

instinct de
dintii

- factori reflecsi endogeni dobanditi:


- inregistrarea RC s-a facut fara dificultate, iar grafic s-a obtinut
un
arc
gotic
bine
trasat, cu un varf precis.
- inclinare importanta a traiectoriei condiliene.
- analiza pe un articulator evidentiaza creste edentate paralele
intre
ele
si
paralele
cu
planul de ocluzie, de dimensiuni aproximativ egale si cu raport
interalveolar normal.
Costa recomanda utilizarea dintilor anatoforni in functie de
stereotipul dinamic de masticatie. Alegerea stereotipului individual de
masticatie se determina prin:
- criterii clinice obtinute din fisa pacientului, examinarea dintilor restanti
sau
a
suprafetelor
ocluzale a protezelor vechi.
- criterii paraclinice de determinare a inclinarii pantei tuberculului
articular.
Pentru
tipul
frecator valoarea pantei tuberculului articular este de 0-25, pentru
tocator
40,
pentru
intermediari 25-40. Se mai poate determina tipul individual de masticatie

prin
metode
grafice
de inregistrare a miscarilor mandibulare (kinezio-mandibulo-grafia).
-dinti artificiali functionali, neanatomici nu au pante cuspidiene, ci numai
santuri sub nivelul planului ocluzal. Apar astfel platouri orizontale ce
permit o libertate mare a mandibulei in toate sensurile, se realizeaza in
acest caz o stabilitate optima a protezelor totale si o scadere a eficientei
masticatorii.Materialul din care se confectioneaza dintii artificiali
Materialul din care se confectioneaza dintii artificiali poate fi din:
acrilat, portelan, orthosit si dintii din biostabil.
- dintii artificiali din acrilat: pastreaza caracteristicile garniturii din care
sunt
confectionati
si
dintii frontali si prezinta urmatoarele caracteristici:
- pantele cuspidiene au valoarea medie.
- acrilatul poate reda functia estetica in conditii bune, este
un
material
care
transmite forte masticatorii reduse pentru baza protezei, dar ocluzal se
uzeaza
in
timp
fara
sa
crape, ofera posibilitatea adaptarilor ocluzale individuale prin frezaj si
lustruire, nu suferamodificari volumetrice in timp si nu crapa, retentia
in baza protezei se face prin retentie mecanica si legatura chimica,
zgomotul in timpul masticatiei datorita contactului dinte pe dinte este
redus.
Indicatia folosirii dintilor din acrilat este:
- daca spatiul dintre cele doua creste edentate este redus.
- pentru campurile protetice moi.
- daca RC s-a determinat dificil si aproximativ, fiind necesara obtinerea
ei
prin
echilibrare
ocluzala la aplicarea protezelor finite in cavitatea orala.
- la vechii purtatori de proteze totale cu dintii artificiali din acrilat.
- dintii artificiali din portelan: redau functia estetica fidel, dar sunt dinti
greu
de
individualizat
ocluzal, nu produc uzura suprafetelor ocluzale in timp, sunt fragili, pot
crapa,
transmit
toate
fortele ocluzale, retentia cu baza acrilica a protezei este mecanica, iar
zgomotul
din
timpul
masticatiei poate apare ascutit.

Indicatia de folosire este pentru maxilar dinti artificiali din


portelan, iar pentru mandibula dinti din acrilat de forma si culoare
corespunzatoare cu cei superiori.
- dintii artificiali orthosit au in componenta lor un material compozit
(isosit),
in
polimer
de
uretan dimetacrilat, cu greutate moleculara mare ce contine 27% din
greutate
acid
salicilic.
Dintii au o pate centrala din rasina acrilica normala si o cochilie din
compozit.
Rasina
acrilica
permite legatura cu baza protezei acrilice, iar compozitul asigura
rezistenta
si
aspectul
fizionomie al dintilor artificiali.
- dintii artificiali biostabil au in componenta un acrilat modific
at prin legaturi
macromoleculare si pe lanturile secundare, cea ce-i confera
materialului o structura
tridimensionala foarte rigida.
Avantajele dintilor orthosit si biostabil sunt:
- ofera o mare stabilitate a dimensiunii verticale de ocluzie si a rapoartelor
dento-dentare.
- eficacitate masticatorie mare.
- absenta zgomotului la contactul dento-dentar in timpul masticatiei sau a
deglutitiei.
- ofera posibilitatea de adaptare ocluzala.
- transmit fortele ocluzale mai reduse comparativ cu dintii artificiali din
portelan.
- asigura igiena protetica buna si o legatura optima cu baza acrilica a
protezei.

S-ar putea să vă placă și