Sunteți pe pagina 1din 96

UNIVERSITATEA DE TIINE AGRICOLE I MEDICIN VETERINAR

ION IONESCU DE LA BRAD, IAI

FACULTATEA DE AGRICULTUR
SPECIALIZAREA: INGINERIE ECONOMIC N AGRICULTUR

PROFESOR NDRUMATOR:

STUDENT:

Prof dr. tefan Gavril

Popa Roxana
GRUPA: 473

IASI, 2016

ANALIZA PIETEI, a POTENTIALULUI


INTERN si A CHELTUIELILOR LA
S.C. AGROX S.A.

CUPRINS
2

CAPITOLUL 1 BAZA DE INFORMAII


1.1.

Prezentarea societii;

1.2.

Obiectul de activitate;

1.3.

Prezentarea activelor i pasivelor societii;

CAPITOLUL 2 ANALIZA PIEEI


2.1.

Prezentarea sectorului in care activeaza societatea


2.1.1. Prezentarea portofoliului de produse

2.2.

Principalii clienti si furnizori ai societatii

2.3.

Principalii concureni

2.4.

Analiza mediului concurenial

2.5.

Analiza structurii concureniale

2.6.

Analiza poziiei concureniale

2.7.

Analiza strategiilor de dezvoltare ( modelul Boston Consulting Group si modelul

ADL)

CAPITOLUL

ANALIZA

POTENIALULUI

SOCIETII S.C. AGROX S.A.


3.1

Analiza resurselor umane

3.2

Analiza mijloacelor fixe

3.3

Analiza mijloacelor circulante

CAPITOLUL 4 ANALIZA CHELTUIELILOR

INTERN

AL

CAPITOLUL 5 CONCLUZII SI RECOMANDARI


BIBLIOGRAFIE

Capitolul 1 Baza de informatii


4

1.1.

Prezentarea S.C. AGROX S.A.VASLUI

Compania S.C. AGROX S.A. a fost infiintata in anul 2001 si isi are sediul social in orasul
Vaslui, strada Agroindustriala, numarul 4, judet Vaslui.
Societatea este inregistrata la Registrul Comertului cu numarul: J22/541/2001, CUI:
26789227.
Actionariatul unitatii consta in 3786 actiuni care sunt detinute in procentaj de 80,16% de
catre Talmaciu Estera iar un procentaj de 19,84% este detinut de catre Istrate Andreea.

Structura Actionariatului

Talmaciu Estera
Istrate Andreea

Unitatea are ca form de proprietate capital integral privat romnesc. S.C. Agrox S.A face
parte din grupul de firme Kosarom care deine o reea proprie de magazine local, regional i
naional bine dezvoltat. La nivelul judeului Iai se gsesc urmtoarele magazine proprii:
Kosarom1- Piaa Alexandru, Kosarom2- Piaa Nicolina, Kosarom 3 i depozit Piaa Dacia,
Kosarom 4 - Zona Grii, Kosarom 5 - Piaa CUG, Kosarom 6 - Pacani. La nivelul regional sau mai nfiinat urmtoarele magazine: Kosarom- Simprod piaa i Kosarom Anton Pann la
Roman.Kosarom mai deine depozite n urmtoarele locaii: Bucureti, Cluj, Bistria, Suceava,
Botoani, Neam, Harghita, Bacu, Iasi, Buzu, Brila, Constana, Prahova, Braov.
5

n terminologia de specialitate principiul de lucru sub care i desfoar activitatea S.C.


Agrox S.A. Vaslui este cunoscut sub numele de producie integrat. Astfel, fiecare etap,
ncepnd de la materialul biologic, la materiile prime furajere (obinute n cadrul grupului de
firme Kosarom n condiii ce tind s devin ecologice), la fermele de cretere (nou construite, cu
respectarea standardelor UE), trecnd prin fluxul de producie din cadrul abatorului (care se
deruleaz n condiii de igien impecabil) i pn la distribuia produselor ctre clien i se
deruleaz conform unor proceduri i reguli de control, extrem de stricte, al cror scop final este
satisfacerea exigentelor clienilor n ceea ce privete calitatea i sigurana alimentului.
Avantajele imediate ale acestui sistem sunt pstrarea unei caliti constant ridicate a
produselor i reducerea pn la minim a riscului apariiei unor boli.
Din punct de vedere al dotrii tehnologice, aceasta este una foarte bun i complex, la
cele mai nalte standarde, n conformitate cu cerinele Uniunii Europene i integreaz standardele
calitii mediului n toate departamentele de activitate din decembrie 2005 cnd a obinut
certificarea TUV CERT a sistemului de management n conformitate cu EN ISO 9001:2001 i
certificarea conceptului HACCP. Recertificarea sistemului din 2008 n conformitate cu EN ISO
9001:2008

i EN ISO 22000:2005 reprezint o garanie n plus pentru calitatea i sigurana

alimentului;
Atentia pentru mediul nconjurtor a fost consimit n Politica de mediu. Prin aceasta, S.C.
Agrox S.A. se angajeaz s se conformeze legislaiei i reglementrilor de mediu, s acioneze
6

permanent n scopul prevenirii polurii mediului, s-i mbunteasc continuu performanele de


mediu i s aplice principiile dezvoltrii durabile.
Pentru realizarea acestor deziderate, au fost elaborate programe speciale, viznd
managementul apelor uzate, managementul de gestionare al deeurilor, optimizarea consumurilor
specifice de materii prime, materiale i utiliti (energie electric, gaze naturale, combustibili,
ap). Toate acestea au dus n anul 2006 la obinerea certificrii n conformitate cu standardul
internaional EN ISO 14001:2004 precum i la recertificarea din anul 2010, conform EN ISO
14001:2009.

S.C. Agrox S.A. dispune de patru ferme moderne de cretere situate n locaii diferite i n
condiii de deplin izolare biologic. Aceast izolare biologic este parial sinonim cu
biosecuritatea.
Pe lng fermele de cretere a psrilor, complexul zootehnic mai cuprinde: o sta ie
modern de incubaie, cu o capacitate de 8.100.000 de ou pe an, un abator de sacrificare psri,
o fabric de nutreuri combinate (F.N.C.), depozite frigorifice, central termic, o staie de
epurare, o ser, parc auto propriu, atelier mecanic i un bloc de locuine pentru angajai.
Capitalul social al unitatii este integral privat, actionarii fiind persoane fizice
Certificatului constatator eliberat de Registrul Comertului Vaslui.
SC Agrox S.A. are si respecta proceduri clare de lucru, care asigura un nivel inalt si
constant in calitatea produselor si serviciilor. Personalul este pregatit in mod constant in
traininguri organizate de companie. Personalul intreprinderii este in prezent in numar de 115
angajati, oferind o gama larga de produse si servicii. Astfel, conducerea societatii este
reprezentata de:
Directorul general: Popa Roxana
Directorul economic: Ciobanu Darius
Directorul comercial: Chiriac Adrian
Administratorul unic: Popa Claudia
1.2. Obiectul de activitate

Date de identificare SC AGROX S.A.


NUME FIRMA: SC AGROX S.A.
COD UNIC DE INREGISTRARE (CUI): 26789227
REGISTRUL COMERTULUI: J22/541/2001
INFIINTATA IN: 2001
SEDIUL: VASLUI
TIP SOCIETATE: SOCIETATE PE ACTIUNI (S.A.)
COD CAEN: 0147
ACTIVITATE: Creterea psrilor: gini i pui de gin, curcani, gte, rae i bibilici i
obinerea produciei de ou, excluznd creterea altor psri i de asemenea producerea de pene i
puf.
Principalul obiect de activitate al S.C. Agrox S.A. este de cretere a psrilor pentru carne
i ou, de comercializare a crnii de pasre, precum i operaiuni de import export.
Societatea este membr a Grupului de firme Kosarom S.A alturi de S.C Kosarom- Pascani,
Suinprod- Roman, Agricola- Trgu Frumos, Fabricile de nutreuri combinate - Tometi i Roman.

1.2. Prezentarea activelor i pasivelor societii

Indicator

2013

2014

2015

Active total
Active imobilizate
Active circulante
Stocuri

77.131.685
63.379.688
13.751.997
6.921.736

75.060.558
60.497.637
14.562.921
10.593.316

75.182.551
60.155.135
15.027.416
10.101.078

Creane

6 .397.084

3.466.395

4.472.025

Capital social subscris 2.000.000

2.000.000

2.000.000

varsat
Capitaluri totale
Datorii totale

25.581.475
42.301.421

26.265.677
42.468.053

24.616.707
44.612.088

1. Activele imobilizate :
a. Construcii
- 3 ferme de producie
- 1 abator
- 1 laborator de analize fizico-chimice pentru furaje,
- instalaii de frig;
- depozite de produse congelate,
- depozite de furaje,
- fabrica de nutreuri combinate.
b. Terenuri
c. Echipamente tehnologice
- sisteme de adapare
- sistemele de hranire
- utilajele de dezinsectie (atomizor)
- sopron
- gard de plasa
- camera de incubatie
- incinerator,
d. Mijloace de transport
- Autoutilitar Mercedes Sprinter,
- Autoutilitar Mercedes Sprinter,
- Autoutilitar Ford Tranzit
e. Active circulante :
- Stocuri
- Materii prime
9

Materiale consumabile
Obiecte de inventar;
Mrfuri
Ambalaje

Cele 3 ferme de producie sunt structurate astfel:


Ferma 1 dispune de 5 blocuri nsumnd 11 hale cu suprafaa total tehnologic de 12.000
m2 i capacitatea de cazare de 250.000 capete pe serie;
Ferma 2 dispune de 3 blocuri nsumnd 6 hale i alte 3 hale simple cu suprafaa total
tehnologic de 8500 m2 i capacitatea de cazare de 134.000 capete pe serie;
Ferma 3 dispune de 7 hale cu suprafaa total tehnologic de 4650 m2 i capacitatea de
cazare de 130.000 capete.
Abatorul de psri este dotat cu utilaje de tip UMT Timioara complet modernizate nc
din 2008. Abatorul are o capacitate de 8460 psri pe schimb i reuete s realizeze sacrificarea
ealonat a pasrilor crescute n ferme, astfel nct s asigure necesarul zilnic de produse
refrigerate sau congelate.
Staia de incubaie: funcioneaz din mai 2004 i are o suprafa de 2390 m2. Este dotat
cu echipamente din Canada, cuprinznd 5 incubatoare cu o capacitate de 80 500 oua/ incubator.
Fabrica de nutreuri combinate este situat n localitatea Pungeti, judeul Vaslui i dispune de 3
linii de producere a nutreului combinat, fiecare cu o capacitate de 20t/ or.
Depozitul de produse finite. Depozitul are o suprafa total de 850 m2 i este alctuit
din: tunel de refrigerare cu o capacitate de 10 tone, tunel de congelare cu o capacitate de 8 tone,
depozite de pstrare a produselor congelate, birou facturare, vestiar i grupuri sanitare pentru
personalul muncitor.

Capitolul 2. Analiza pietei


2.1. Prezentarea sectorului in care activeaza societatea

10

In ciuda crizei financiare mondiale, industria carnii, la nivel global, nu are de ce sa se


teama. Pe zone geografice, insa, vor avea loc modificari semnificative, din care unele state vor
pierde, iar altele vor castiga.
In ultimul deceniu, la nivel mondial, consumul de carne a crescut pe toate segmentele, in
special ca urmare a cresterii populatiei si a veniturilor acesteia, mai ales in tarile in curs de
dezvoltare. Cel mai dinamic segment a fost cel al carnii de pui, care de la o pondere in total
consum de carne de 29% in 1999, a ajuns la 31% in 2006, in vreme ce, consumul de carne de
porc s-a mentinut la o cota de piata de 39%, iar acela al carnii de vita a scazut de la 26% la 25%,
in acelasi interval de timp, dupa cum se arata intr-un studiu intitulat Monitoring Agri-trade
Policy, editia din octombrie, elaborat de Comisia Europeana.
Productia si consumul mondial de carne vor urmari un trend crescator si in urmatoarea
perioada de timp, rata anuala de crestere, previzionata fiind de 0,5% pentru tarile OECD
( Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica), comparativ cu o rata de crestere de
2,5% pentru tarile in curs de dezvoltare. China, cu un ritm anual de crestere a consumului de
aproximativ 3%, contabilizeaza aproximativ 42% din expansiunea pietei mondiale din urmatorul
deceniu, cea mai mare parte din consum urmand a fi asigurat insa de productia interna.
Ritmul de expansiune a comertului mondial cu carne ar putea sa atinga, in urmatorul
deceniu, nivelul de 2,5% pe an. Brazilia va fi principala beneficiara a cresterii exporturilor de
carne, atingand pana la sfarsitul urmatorului deceniu o cota de piata de 30% din totalul
exporturilor de carne ale lumii. Statele Unite ale Americii se vor afla, de asemenea, printre tarile
cu cota de piata a exporturilor in crestere. Rusia va ramane cel mai mare importator net de carne
dintre statele OECD, urmata de Japonia.

11

In general, piata carnii nu va evolua in urmatorul deceniu la fel de dramatic in privinta


preturilor, precum piata lactatelor sau cea a cerealelor. Doar carnea de pui a cunoscut in 2007 un
ritm mai alert de marire a preturilor (+20%). Pentru urmatorii zece ani, prognozele arata o
expansiune moderata a preturilor cu aproximativ 18-20% pentru carnea de vita si cea de pui si de
19-24% pentru carnea de porc, comparativ cu media ultimului deceniu.
Prognozele indica, de asemenea, o diminuare a ponderii tarilor OECD in productia si
exportul mondial, la multe marfuri agricole pana in 2016. Chiar daca aceste state isi vor mari
ponderea in productia mondiala de grau, in ceea ce priveste oleaginoasele, laptele, carnea de vita,
de porc si de pasare, raportul elaborat de Comisia Europeana previzioneaza o reducere
considerabila a acestei ponderi. Aceasta va avea ca efect atat cresterea comertului Sud-Sud (intre
tari in curs de dezvoltare), cat si o marire a exporturilor, din tarile in curs de dezvoltare catre
tarile dezvoltate.
Carnea de pui

12

Sectorul carnii de pui va cunoaste evolutia cea mai dinamica in urmatorul deceniu. Intre
1999 si 2006, consumul de carne de pui a crescut cu un ritm mediu de 3,2% pe an, mai mare
chiar decat ritmul de crestere a comertului international cu carne de pui. De altfel, acest segment
este singurul in expansiune atat in tarile dezvoltate, cat si in cele in curs de dezvoltare.
China este al doilea mare producator si consumator al lumii, dupa SUA. Totusi, cea mai
mare crestere a productiei a fost realizata de Brazilia, care a atins un ritm mediu anual de 7% pe
an. Aceasta tara a reusit, de asemenea, sa fructifice oportunitatile create de marirea cererii de
carne de pui la nivel mondial, reusind sa atinga un ritm mediu de expansiune a exporturilor de
19% pe an, in intervalul 1999-2006.
Si in urmatorii zece ani, sectorul va cunoaste o crestere, desi ritmul mediu se va tempera
la aproximativ 2% pe an. Brazilia este singura tara despre care prognozele spun ca productia va
depasi consumul in dinamica, ceea ce va avea ca rezultat consolidarea pozitiei acestui stat ca
exportator de carne de pui, devansand chiar SUA.
Conform estimarilor FAPRI, intre 2008-2017, este asteptata o dublare a exporturilor
braziliene de carne de pui, comparativ cu ultimul deceniu, astfel incat, la sfarsitul lui 2017,
Brazilia va contabiliza aproape jumatate din exportul mondial al acestui produs.
In ciuda faptului ca vor pierde cota de piata, exporturile americane de carne de pui vor
cunoaste, conform estimarilor, in urmatorul deceniu, o crestere cu 30% pe intregul interval de
timp. UE va deveni importator net de carne de pasare (0,3 milioane tone in 2016).
Pretul carnii de pui se va afla la un nivel mediu, cu circa 20% mai ridicat decat media
inregistrata in ultimul deceniu, cauza fiind, in special, costul ridicat al furajelor. Preturile
cerealelor se mentin ridicate.
Din pacate pentru producatorii de carne, pretul mai ridicat al carnii este contrabalansat,
din punctul de vedere al maririi profitului, de cresterea pretului furajelor. Cresterea productiei de
biocombustibili se va combina cu alte presiuni asupra ofertei alimentare pentru a mentine
preturile inalte ale furajelor, concluzioneaza, de asemenea, raportul elaborat de Comisia
Europeana.

Carnea romaneasca are nevoie de investitii


13

In ceea ce priveste Romania, lucrurile stau un pic diferit. Deoarece tara noastra este aflata
la momentul restructurarilor in sectorul industriei carnii, ca urmare a necesitatii de aliniere la
standardele UE, criza financiara ar putea sa afecteze destul de serios domeniul procesarii.
In ciuda prognozatelor cresteri de pret la carne si produse din carne, industria autohtona are
nevoie de investitii. Popularea sau repopularea fermelor cu animale si pasari destinate productiei
de carne, cresterea gradului de siguranta alimentara, constructia de noi incinte de productie sunt
toate activitati care necesita importante sume de bani.
Chiar si derularea de proiecte cu fonduri europene se poate realiza doar daca, initial,
exista banii necesari cofinantarii proiectului sau chiar al finantarii acestuia in totalitate (banii vin
la sfarsit sau, in cel mai bun caz, in transe, odata cu finalizarea unei faze a investitiei si inceperea
alteia). Ori, in conditiile in care bancile romanesti, si asa destul de selective in privinta acordarii
de credite, stopeaza sau reduc la minimum finantarile pentru astfel de investitii (zootehnia si
agricultura in general nu au constituit niciodata un domeniu preferat de bancile din Romania),
adaptarea la normele comunitare si la concurenta importatorilor va deveni foarte greu de realizat,
daca nu chiar imposibil. Sa nu mai vorbim de faptul ca o serie de oportunitati, cum ar fi
castigarea unor piete de export, vor fi pierdute tocmai din cauza lipsei fondurilor pentru
dezvoltare.
La toatea acestea, se adauga si confuzia care, de multe ori, domneste la nivelul
institutiilor abilitate sa construiasca politici si sa le puna in practica, in domeniu. Un exemplu
este Ministerul Agriculturii, care, desi teoretic, are un plan de dezvoltare care se intinde pe zeci
de ani, la nivel concret nu prea reuseste sa-i ajute pe producatorii si pe procesatorii de carne mai
deloc.
Un alt exemplu este ANSVSA (Agentia Nationala Sanitar Veterinara si pentru Siguranta
Alimentelor) care, de foarte multe ori in ultimii ani au excelat in tot felul de ordine si masuri
aberante, fapt care, in loc sa usureze activitatea celor din domeniu, mai mult a incurcat-o.
Relevant in acest sens este modul in care Agentia a incercat sa rezolve problema
exporturilor romanesti de carne de porc in UE pentru firmele ce proceseaza carne adusa din
strainatate. "Actionand in stil Murphy (De ce sa fie simplu cand poate sa fie complicat?) - dupa
cum o arata oficialii Asociatiei Romane a Carnii - ANSVSA a trimis o nota in teritoriu, inventand
14

o procedura pe care ARC nu a cerut-o niciodata, aceea a liniilor duble sau a separarii in spatiu si
in timp a carnii pestoase de cea libera, procedura pe care UE nu putea risca sa o accepte (asa cum
s-a si intamplat)".
2.1.1 Prezentarea portofoliului de produse
Sortimentele de produse, prelucrate i comercializate de S. C Agrox S.A. Vaslui se ncadreaz
ntr-o singura linie de produse, i anume: linia produselor din carne de psare.
Produsele

Agrox sunt hrnitoare, dietetice, carnea de pasre fiind bogat n proteine

eseniale pentru o via sntoas. Produsele pot fi livrate vrac sau egalizate n diverse forme de
ambalare. Aceast diversificare s-a efectuat n funcie de cerinele manifestate n cererea de consum.
Ambalajele comunic i promoveaz produsul, respect cadrul juridic privind marcajul, indicaiile
asupra coninutului i termenul de garanie.
In prezent societatea produce o gam larg de produse, ultimele dou fiind pulpe dezosate
i frigrui de pui din piept i pulp, piaa de desfacere cernd aceste tipuri de produse. De
asemenea societatea este prima care a produs si comercializat carne de pui refrigerat. Acesta este
unul dintre cele 2 procedee tehnice pentru conservarea crnii prin utilizarea frigului.
Sortimentele de carne de pasre realizate i comercializate de S. C Agrox S.A Vaslui sunt:
Pui griller congelat

Ficat de pui

Pulpe de pui dezosate

Piept de pui

Pui calitatea I-a

Tacm de pui

Piept de pui dezosat

Oase de pui

Pipote i inimi de pui

Aripi de pui

Gini i cocoi calitatea I-a

Cap si gheare de pui

Produsele se gsesc att sub form refrigerat (carne rcit n condiii n care s se asigure
temperatur de 0- + 14 grade celsius) ct i congelate.

15

Materia prima necesar obinerii produselor Agrox este obinut n mare parte din producia
proprie, deoarece avem ncredere n calitatea acestora i doar aa putem obine produse care satisfac
preteniile clienilor.
2.2. Principalii clieni ai societii
Misiunea societatii S.C.Agrox S.A. Vaslui este de a oferi partenerilor si clientilor firmei
produse si servicii de inalta calitate.
Cu o conducere dinamica si o echipa de profesionisti, alaturi de cercetatorii sai, S.C.
Agrox S.A. Vaslui reuseste sa realizeze produse personalizate in functie de cerintele clientilor,
concurand cu succes marile firme de profil straine si autohtone. In spiritul dezvoltarii unor relatii
de afaceri durabile si reciproc avantajoase, dialogul permanent si deschis cu clientii reprezinta
axa principala in afaceri a firmei.
Asadar conform unor statistici, clientii principali ai societatii sunt clientii magazinelor
proprii si companiile care activeaza n domeniul alimentar.
Principalii clienti prin care compania isi valorifica productia ,sunt prezentati in tabelul de
mai jos :

Tabelul 2.2. Clientii societatii Agrox SA Vaslui

16

Nr.

DENUMIRE

Crt.

CLIENTI

2013
Valoare

2014
Valoare

Lei

Procent
din
vanzari

2015
Valoare

lei

Procent
din
vanzari

lei

Procent
din
vanzari

S.C. KOSAROM
S.A.IASI

4869.60

0.31

4040

0.08

S.C.M & R DUMESTI

32812.8
1

2.12

4689.63

0.09

12906.05

0.36

SC PRO-GREEN SRL

863593.
15

55.81

1786933.5
6

35.69

2936180.
54

83.5

SC AGROLAND SA
VASLUI

262456.
38

16.96

1967473.9
2

39.30

33691.76

0.95

SC COMCEREAL SA
VASLUI

40176

2.59

12824.16

0.25

SC ALCEDO SRL

23119.7
4

1.49

424.96

0.008

SC DAVYCON SA
IASI

99

0.0068

3941.70

0.07

736

0.02

SC INTERNATIONAL
SRL PASCANI

2566.80

0.16

2584.16

0.05

AGENTIA PLATI SI
INTERVENTII PT.
AGRICULTURA

3772.82

0.24

437.79

0.008

2532.81

0.07

10

AGRICOVER

106057.
54

6.85

68496.12

1.36

138005.6
4

3.92

11

AGROINTEL SA

66951.7
6

4.32

162756.86

3.25

183346.8
0

5.21

17

12

RESTAURANT STILL

17236

1.11

8722.98

0.17

13

RESTAURANT
CRISMONA

86748.8
1

5.6

97676.81

1.95

97676.81

2.77

14

QUALITY CROPS
AGRO

2604

0.16

822385.36

16.42

10919.01

0.31

15

SC AGROPROD SA

25004

1.61

25004

1.61

25004

0.71

16

EXPERT AGRO

20000

0.56

17

RESTAURANT LA
CASTEL

186000

2.28

18

TECO CRIS

7327.16

0.20

19

FERMIS

28392

0.56

20

RESTAURANT
TRAIAN

9067.34

0.58

9067.34

0.18

Din tabel observam ca firma SC PRO-GREEN SRL detine cea mai mare pondere pe anii
2013 cu ponderea de 55,81% si valoare de 863593.15 lei, respectiv 2015 cu ponderea de 83,5%
si valoarea de 2936180.54. In anul 2014 cea mai mare pondere din totalul vanzarilor o detine
compania SC AGROLAND SA VASLUI- 39.30 % cu valoarea de 1967473.92 lei .

Piaa firmei. Concurena


Piaa, in totalitatea segmentelor ei, reprezint pentru programul de producie elementul
esenial ntruct, la ntocmirea lor, aciunile stabilite trebuie s in seama de caracteristicile i
tendinele fiecrui segment. In acest sens, un program de producie poate sa cuprind aciunile
stabilite pentru un segment de pia si elementele mixului de producie, sau pentru fiecare element al
mixului de producie si pentru toate segmentele de pia. Mai dificila este ntocmirea unui singur
program de producie care sa cuprind toate aciunile corespunztoare fiecrui element al mixului de
producie tuturor segmentelor de pia.
18

Domeniile de referin, obiectivele i aciunile managementului sunt orientate


preponderent spre pia. Strategiile de producie, deciziile i programele se fundamenteaz
plecnd de la informaia de pia care se coreleaz ulterior cu posibilitile ntreprinderii.
Piaa reprezint spaiul economico - geografic in care se ntlnesc i se confrunt, ntr-un
interval de timp dat, purttorii cererii i ofertei dintr-o clas de mrfuri oarecare, precum i
factorii care influeneaz i determin comportamentul acestor subieci. Ea caracterizeaz ntr-un
mod sintetic importana, structura i tendinele de evoluie ale vnztorilor i cumprtorilor
dintr-un produs sau serviciu.
Unul dintre principalele tipuri de pia care fac obiectul preocuprilor de producie este
piaa produsului. Pentru ca o astfel de pia s fie complet definit este necesar ca mai nti s se
defineasc fr echivoc produsul. Acest lucru l-am realizat deja in cadrul declaraiei de misiune a
firmei: produsul este pui grill din carne refrigerat. Pe de alt parte, cnd se vorbete despre
piaa produsului, aceasta trebuie abordat totodat i prin prisma spaiului in care s poate fi
localizat, precizndu-se cu aceast ocazie, clienii, zona sau localitatea in care se desface
respectivul produs. Tot astfel, este necesar precizarea perspectivei temporale din care este
privit piaa produsului: la un moment dat, pe termen scurt, mediu sau termen lung.
In preocuprile de producie, cererea ocup locul central. Se apreciaz c producia nu
creeaz nevoi, dup cum nici nu stimuleaz consumatorii poteniali s cumpere mrfuri de care
nu au nevoie ci poate influea dorinele consumatorilor. Acelai aspect se urmrete i in cadrul
firmei Agrox S.A: prin instrumente viabile se ncearc generarea cererii fa de produsul nou
introdus pe pia, din masa dorinelor generate de nevoile existente in mod obiectiv.
In sens larg cererea este privit ca o dorin de a procura un anumit bun material sau
serviciu, in scopul satisfacerii unei nevoi, dorin nsoit de o putere de cumprare i de voina
sau dispoziia de a cumpra.
Segmentarea pieei pentru Agrox S.A. Vaslui
Un lucru extrem de important pentru succesul oricrei ntreprinderi este rspunsul la
ntrebarea Cine sunt clienii mei?. Pentru a formula un rspuns este necesar fragmentarea
universului clienilor in segmente de pia sau in categorii de clieni. Un segment de pia este un
19

grup de clieni unii prin una sau mai multe caracteristici comune. Aceast metod de mprire,
segmentare a clienilor ofer posibilitatea de a identifica nevoile astfel nct firma s vin in
ntmpinarea nevoilor respective.
In cazul firmei Agrox, s-a ales o modalitate de segmentare a pieei avnd la baz
criteriul geografic. Criteriile avute in vedere la segmentarea pieei dup particularitile zonale
vor conduce la identificarea unor componente distincte, cum ar fi :
- Zone teritoriale: provincii, regiuni, localiti, cartiere, firme considerndu-se c potenialul i
costurile de producie difer de la o zon la alta.
- categorii de habitate, zonele urbane prezentnd caracteristici diferite fa de cele rurale;
- categorii de localiti( mari, mijlocii, mici)
- intervale de densitate a populaiei, tipuri de climat
Firma Agrox S.A. a ales acest criteriu de segmentare deoarece firma se adreseaz unei
arii foarte largi de clieni, prezeni in judee din toat ara: Vaslui, Bacu, Neam, Suceava,
Bistria- Nsud, Cluj, Botoani, Iasi, Galai, Vrancea, Buzu, Bucureti etc. In total in jur de 21
segmente de pia.
Societatea nu va ntmpina dificulti in a introduce pe pia noul produs, pui grriler din
carne refrigerat, pe piaa existent deoarece clienii vor gsi un produs pe care l-au mai testat
nainte in form congelat iar acum nu vor avea dect s ncerce noua formul mbuntita i
mult mai uor de preparat. Orientarea firmei va trebui s vizeze un nou aspect al pieei, care ii va
arta in care din cele 21 de segmente este mai bine s intre in for, iar acest nou aspect este
concurena.

2.3. Principalii concurenti


Relaiile dintre agenii economici pe piaa, in funcie de interesele lor, constituie un
sistem economic de concuren, in care fiecare are libertatea sa produc i s vnd ce-i convine,
20

in condiiile pe care le consider cele mai favorabile. Sistemul concurenial reprezint totalitatea
relaiilor dintre agenii economici aflai in competiie pe piaa ,in funcie de interesele lor.
Concurenii firmei constituie o verig important ce-i permite s-i optimizeze i s-i
mbunteasc performanele ntregii afaceri printr-o ofert mai atractiv ca pre i calitate
pentru consumatori.
In vederea meninerii i extinderii pe pia orice firm trebuie s-i cunoasc rivalii,
modul in care se exercit concurena i sursele care stau la baza acesteia. Este cunoscut faptul c
performanele unei ntreprinderi depind de strategiile de dezvoltare adoptate, strategii care permit
asigurarea unor avantaje concureniale pe termen lung i nfruntarea firmelor concurente.
Un concurent este o firm care are in vedere aceleai categorii de clieni i ncearc
satisfacerea aceluiai set de nevoi. Cel mai important factor in procesul de identificare i definire
a concurenilor este studierea lor din perspectiva propriilor clieni.
In realizarea acestei analize, societatea Agrox beneficiaz de un avantaj: ea cunoate
comportamentul consumatorilor si in ceea ce privete produsul pui griller congelat. Se
presupune i se sper c acesta va fi acelai, adic pozitiv i in cazul produsului ce urmeaz a fi
introdus pui griller refrigerat, mai ales ca produsul de baza se afla in topul fruntailor din punct
de vedere al volumului de vnzri.
In identificarea i evaluarea obiectivelor firmelor concurente trebuie s se in cont de o
serie de elemente cum ar fi :
-

mrimea i fora lor;


vechimea i istoricul lor pe pia;
condiiile economice, tehnice in care ii desfoar activitatea;
metodele de management folosite;

Principalii concureni pe piaa produselor alimentare unde firma Agrox ii desfoar


activitatea sunt: Cris- Tim S.A, Aldis Clrai, Campofrio S. A , Caroli S. A etc.
Analiza concurenei trebuie s evidenieze prile tari i slabe ale concurenei. Firma
trebuie s aib permanent informaii cu privire la concuren. In acest scop societatea utilizeaz o
multitudine de surse, dintre care cele mai importante sunt: relatri din pres sau declaraii ale
21

clienilor despre concureni, liste de preuri, materiale publicitare ale concurenilor. Este
important ca ntreprinderile s elaboreze i s actualizeze cartoteci in care s consemneze
preurile de ofert, activitatea de reclam, precum i alte informaii cu privire la cei mai
importani concureni.1
Diferenierea nseamn de fapt unicitate. Unicitatea sau diferenierea reprezint valorile
care conteaz pentru clientel, iar evaluarea acestor atribute de unicitate ajut la satisfacerea
nevoii unui client ntr-un anumit mod i ii ofer acestuia beneficii.
Diferenierea produsului este dat de studierea produsului firmei Agrox comparativ cu cel
al concurentului. Aceast difereniere se poate manifesta sub diferite forme.
Dac analizm volumul vnzrilor nregistrate pe pia de firmele ce comercializeaz
preparate din carne observm ca in top se afl firmele Cris-Tim si Aldis Clrai urmate de
Kosarom cu o cot naional de pia de 2,3% iar regional 6, 78%, Agrox avnd doar 1, 19% din
cota de pia naional. Societatea Agrox se bucur de un mai mare succes avnd un volum mai
mare de vnzri in cadrul regiunii Moldova aici fcndu-se o campanie promoional mult mai
mare.
Printre principalii concureni ai societii noastre se enumer:
- FermaDor;
- Transavia;
- Avicola Focsani;
- Safir Vaslui;

FermaDor
FermaDor este noua marc sub care sunt prezente pe pia produsele Rom Trading
Company. Aceasta cuprinde o varietate de produse din carne de pui refrigerate i congelate care
1- Agricola Internaional

Bacu.

22

au la baz o vast experien n domeniu, o tehnologie modern i viziunea unei afaceri de


succes.
Rom Trading Company reprezint unul dintre cei mai importani productori de carne
de pasre refrigerat i congelat din Nord-Est-ul Romniei. Prin misiune i valori, Rom
Trading Company i asum un angajament de calitate fa de clienii si.
Cu o experien de peste 15 ani n domeniu, Rom Trading Company s-a dezvoltat de la
an la an graie unui sistem de management performant i a devenit un partener de ncredere
pentru consumatori i pentru distribuitori. Din 2000 compania este prezent pe piaa
productorilor de pui de o zi iar din 2001, pe cea a cresctorilor de pui. n prezent Rom Trading
Company deine o staie de incubaie, o ferm de cretere i unul dintre cele mai performante
abatoare din Romnia.
n anul 2008, graie unei investiii de peste 6,5 milioane de euro accesate prin programe
SAPARD, Rom Trading Company a inaugurat noul abator din localitatea Podu Iloaiei, Iai. Cu
un sistem de management integrat i o tehnologie de ultim generaie, capacitatea de producie
depete 10.000 tone de carne pe an.
n viitorul apropiat, Rom Trading Company vizeaz exportul produselor sale n spaiul
Uniunii Europene.

Safir Deliciosu de Vaslui


Povestea SAFIR a nceput pe 26 septembrie 1991 n localitatea Vleni, judeul Vaslui
cnd s-a dat startul unui maraton al evoluiei. Ceea ce prea a fi un debut optimist s-a dovedit un
gest chibzuit i curajos.
Afacerea de familie a lui Gheorghe SAFIR a luat natere dintr-un darac i o moar i a
evoluat n mod surprinztor ctre un grup de firme ce include n prezent: un modern abator de
psri, ferme proprii de cretere a puilor, o fabric de finuri proteice i un sistem propriu de
distribuie a produselor pe ntreg teritoriul Romniei.Fiecare realizare a reprezentat un nou
capitol n povestea SAFIR, noi istorisiri creionate n jurnalul de cltorie al unui maratonist
adevrat.Traseul nu a fost unul uor. Numeroase obstacole i serpentine au intervenit n lina

23

desfurare a evenimentelor, ns familia SAFIR a tiut cum s transforme aspectele negative n


experiene de via.
S-au fcut sacrificii i investiii constante pentru cldirea unei afaceri complexe, ns
fiecare efort a adus pentru SAFIR noi amintiri frumoase alturi de familie, prieteni, parteneri i
angajai.Pentru SAFIR maratonul reprezint mai mult dect o competiie, este o form de via.
Odat cu trecerea timpului au nvat ce nseamn iniiativa, ncrederea n forele proprii i
responsabilitatea. Acum, dupa mai mult de 20 de ani, SAFIR are viziunea necesar pentru a
spune c traseul continu.
Cu dorin de munc i dedicaie pentru curs, SAFIR a ajuns ca n anul 2011 s
reprezinte o important companie naional de prelucrare i distribuie a crnii de pui.
Afacerea a evoluat iar performanele actuale vorbesc de la sine:

un brand de produs puternic, cunoscut la nivel naional, Deliciosul de Vaslui

un abator cu o capacitate de 4.000 capete/h

dou ferme de cretere a puilor

o fabric de finuri proteice, prima fabric comercial de acest tip din Romnia

autorizaii necesare exportului n CE(tampila nr. 202)

350 de angajai n cele 3 firme din grupul SAFIR

Agricola
Agricola este unul dintre cei mai mari productori de carne de pui din Romnia i
principalul exportator din aceast categorie, care n septembrie 2016 mplinete 24 de ani
de la nfiinare.

24

n 2015, Agricola deinea 15% din piaa crnii de pui, fiind lider cu 19% din piaa de
semipreparate i produse de tip ready-meal, iar Salamul de Sibiu Agricola era lider n
total segment Salam de Sibiu comercializat n Romnia cu 53,2% cot de pia n valoare
(Nielsen, iunie iulie 2012).
Agricola este caracterizat n primul rnd prin diversitate i prospeime, fiind singurul
furnizor din Romnia care ofer pieei interne cele mai multe categorii de produse:
carne de pui refrigerat
preparate i specialiti din carne fierte afumate
salamuri crude uscate
semipreparate i produse tip ready meal din carne i vegetale
ou i praf de ou
Unul dintre cele mai importante atribute ale brandului Agricola este acela de inovator, n
special n ce privete noi concepte de prezentare a produselor:
Agricola este prima companie care a lansat n Romnia sortimentele din carne de pui
ambalate la tvi cu cryofilm, dup care aceast metod de ambalare a fost preluat i de ali
jucatori din pia.
Agricola este i primul brand de carne de pui care i-a asumat un demers de responsabilitate
social, lansnd n anul 2006 conceptul BIOSECURIZAT prin care a explicat oamenilor cum se
aplic un plan de biosecuritate, crescnd ncrederea populaiei n carnea de pui autohton i
sensibiliznd autoritile n scopul lurii unor msuri necesare n momente grele.
n anul 2007, continund inovaiile n domeniul produselor proaspete i sigure, Agricola a
lansat prima linie de ambalare n atmosfer controlat (sistem BDF) din Romnia.
n 2009, Agricola a lansat n premier un produs inedit pe piaa romneasc de carne de pui,
Puiul familist, ce se prezint ntr-o formul inovatoare de ambalare - un astfel de produs
conceput cu grij i din grij fa de consumatori i familiile lor.

25

n aprilie 2010, Puiul Antistres, comercializat n tvia minune, unic n Romnia, n care
se i gtete, a reprezentat soluia Agricola pentru gospodinele cu mai puin timp liber.
n iulie 2010, Agricola a lansat Puiul Fericit, crescut n ferme mici, hrnit dup o reet cu
80% porumb i scos n aer liber, dedicat tuturor acelora care doresc s-i aminteasc de gustul,
culoarea i savoarea puiului crescut la curte.
Agricola este i primul productor de carne din Romnia care, tot anul trecut, a lansat o
platform on-line www.creatordepofta.ro, dedicat informrii consumatorilor n ceea ce
privete o alimentaie sntoas i gustoas, completat de inedit: puiul de la Agricola Bacu a
plecat ntr-o cltorie n lume, unde descoper arome i reete noi pentru toi cei care iubesc
gustul crnii de pasre mprebun cu patru reprezentani notorii ai on-line-ului romnesc.

Transavia
Infiinat n anul 1991 de dr. ing. Ioan Popa, Transavia a devenit n scurt timp unul
dintre cei mai importani juctori pe piaa crnii de pasre din Romnia i este singura companie
cu sistem integrat performant de cretere, procesare i comercializare a crnii de pui din
Romnia. Ioan Popa este nu numai acionarul majoritar, dar i managerul care construiete zi de
zi acest business, mpreun cu peste 1300 de angajai i o echip solid de management.
Suntem o companie ale crei ambiii vorbesc despre leadership prin tehnologie de avangard
i garantarea standardelor europene de calitate a produselor, prin oameni i printr-un model
unic de business.
La 25 ani de la nfiinare, compania Transavia deine:
4 branduri de top pe piaa romneasc
9 faciliti unice de producie n Romnia
o fabric de nutreuri combinate
dou abatoare performante de industrializare a crnii

26

17 ferme de pui de carne


dou ferme de reproducie
dou staii de incubaie
una dintre cele mai moderne fabrici europene de procesare a crnii.
n 2004, Transavia a pus n funciune propriul abator cu o capacitate total de peste
50.000 tone de carne anual. Anul 2005 a nsemnat investiii de peste 7 milioane de euro
concretizate n mrirea capacitilor de cretere a puilor pentru carne, extinderea fabricii de
nutreuri combinate i dobndirea autorizaiei de export pentru produsele Transavia. n anul
2006, compania a inaugurat nc dou complexe avicole performante de cretere astfel c, n anul
2007, capacitatea total de producie a depit 30.000 de tone de carne de pasre. n anul 2007,
Transavia a demarat investiia greenfield a fabricii de procesare a crnii cu o suprafa util de
peste 10.000 de mp, extinzndu-i gama de produse spre crnciori i produse gata preparate,
specifice stilului de via modern. Toamna anului 2007 a nsemnat i preluarea unui juctor
important Avicola Braov unul dintre productorii cu tradiie pe piaa romneasc.
Anul 2008 a adus cu el o nou provocare lansarea unei noi capaciti de producie, o investiie
total de peste 17 milioane euro i a trei branduri noi de preparate din carne de pui. Anul 2009 a
fost un an dominat de recesiune economic global. ns Transavia i-a urmat drumul i a
sprijinit nentrerupt promovarea i calitatea portofoliului su de branduri. Acest fapt a ajutat
compania s creasc n continuare, chiar i n condiii macroeconomice mai dificile.
Grupul Transavia a ajuns s produc peste 50.000 de tone de carne anual n facilitile de
producie aflate n patru judee transilvnene: Alba, Sibiu, Braov i Cluj. De la ferme la abator,
ntregul lan alimentar respect toate standardele de calitate i normele legislative europene i
internaionale privind igiena i sigurana alimentelor precum i modul de transport i depozitare.
Fluxul tehnologic al abatorului i ambalajele cu atmosfer controlat n care se livreaz
produsele Transavia asigur meninerea prospeimii i siguranei alimentare la un nivel neegalat
pe piaa romneasc a crnii de pui.
Producia de carne de pasre se realizeaz n conformitate cu standardele internaionale
n domeniu, avnd certificarea Sistemului de Management al Calitii i Siguranei Alimentului
27

n conformitate cu standardele ISO 9001:2008 i ISO 22000:2005 certificat TUV Thuringen


Germania i sub controlul autoritilor sanitarveterinare i de mediu. Produsele de la Transavia
dein i certificrile Halal i BRC (British Retail Consortium).
Fabrica de nutreuri combinate are o capacitate de producie de peste 300 de tone de
furaje (finuri sau granulate) zilnic pentru fermele Transavia. Graie procesului tehnologic
complet automatizat, furajele obinute au cea mai nalt calitate, fiind protejate de orice contact
cu mediul exterior. Mai mult, fabrica de nutreuri este dotat cu o instalaie de sterilizare a
furajelor, un dispozitiv unic n Romnia. Reetele de furajare sunt analizate n laboratorul propriu
pentru asigurarea unui control deplin a calitii materiilor prime din produsul finit. Creterea
puilor se realizeaz n cele 17 ferme Transavia, ale cror hale sunt complet izolate de mediul
extern. Puii de la Transavia sunt crescui n conformitate cu normele europene de bunstare
animal, beneficiind de condiii de cretere asigurate exclusiv prin procese automatizate, furajare
i adpare controlate prin senzori. Cu o producie anual de peste 30 de milioane de ou, fermele
de reproducie au efective atent selecionate, iar sntatea lor este monitorizat constant de ctre
un laborator sanitar-veterinar. Cele dou staii de incubaie, cu o capacitate de 25 de milioane de
pui de o zi pe an, folosesc doar ou produse n sectorul fermelor de reproducie Transavia. Prin
tehnologii care au transformat procesul ntr-unul complet automatizat, puii de o zi sunt transferai
ctre fermele de cretere n condiii maxime de biosecuritate.
Sectorul de industrializare cuprinde dou abatoare - unul construit n 2004, cu o
capacitate total de 50.000 de tone de carne anual, unic n Europa de Est i altul n totalitate
modernizat n 2008. Cele dou uniti de industrializare sunt complet automatizate i dotate cu
echipamente de abatorizare de ultim generaie pe plan mondial. Pentru sigurana certificat a
efectivului de psri, Transavia deine un laborator propriu de analiz a crnii, care atest
sntatea impecabil a puilor Transavia, pornind de la prini, incubator, ferme i furaj. Fabrica
de procesare a crnii de la Transavia este cea mai performant din centrul Europei, n prezent.
Dispunnd de echipamente tehnologice inovatoare, de ultim generaie pentru procesarea crnii,
investiia Transavia este considerat cea mai valoroas din industria avicol romneasc.
Transavia dispune de un parc auto i de o logistic foarte bine dezvoltate; peste 200 de
autovehicole care asigur livrarea produselor n cele mai bune condiii.

28

Avicola Focsani
In 1990 a inceput la Focsani povestea privatizarii unei foste inteprinderi Avicole de Stat si
transformarii ei intr-o companie moderna, unde traditia si tehnologia de ultima ora se imbina
perfect pentru a crea variate produse de cea mai buna calitate. In urma unui proces de privatizare
ce a durat 2 ani (din 1997 pana in 1999), Avicola Focsani a devenit o societate cu capital privat
integral romanesc. De atunci, Avicola Focsani a urmat cursul firesc al dezvoltarii continue si
asistate. Aparatura de cea mai buna calitate a fost adusa in halele proaspat renovate. De la simpla
abatorizare si comercializare a carnii de pui, procesele s-au diversificat incluzand si
reproducerea, incubatia sau cresterea puilor.
Specialisti si cunoscatori in domeniu au pus bazele cresterii si hranirii puilor nostri intrun mod cat mai adecvat pentru a obtine oua si carne de pui de cea mai buna calitate.
In anul 1990 s-a inceput transformarea modalitatii de crestere a puilor de la baterie la sol.
Apogeul procesului de modernizare a fost atins in 2005 cand abatorul a fost transformat in
intregime, devenind unul dintre cele mai performante din tara.
Modernizarea abatorului a antrenat costuri de peste 2.500.000 euro.Astazi, Avicola
Focsani este un nume cunoscut si recunoscut de catre ceilalti producatori. Prin diversitatea
activitatilor implementate si prin inalta calitate a prdusului finit, Avicola Focsani este un pilon
important al pietei romanesti de producere si comercializare a carnii de pui.

2.4. Analiza mediului concurenial


Analiza mediului concurenial are ca punct de plecare definirea relaiilor ntreprinderii
cu furnizorii, cu clienii i cu statul. Relatia cu furnizorii si cu clienti se numeste relatie de
piata,respectiv sunt relatii de forte unde totul se negociaza ( fortele se numesc de negociere:
forta de negociere a furnizorilor,a clientilor si forta de negociere a intreprinderi ). Relatiile cu
statul sunt relatii inafara pietei respectiv relatii de supunere unde intreprinderea accepta regulile
impuse de administratiile publice.
Punctul de plecare n analiza mediului concurenial l reprezint analiza cotei de pia.
n practica economic se calculeaz 3 cote de pia i 2 indici afereni cotei de pia :
a) Cota de pia absolut ;

29

b) Cota de pia relativ ;


c) Cota de pia specific ;
d) Indicele de fidelitate al consumatorilor ;
e) Indicele de atracie al firmei.

A. Cota de pia absolut (Pi) : Aceasta indica ponderea din piata totala care este
detinuta de firma analizata. Practic ne raspunde la intrebarea Cat la suta din piata totala este
detinut de o firma?.
Indicatorul se calculeaz dup relaia :
Pi =

CAi
x 100
, unde :
CAr

Pi - cota de piata absoluta;

CAi : cifra de afaceri a ntreprinderii analizate ;

CAr : cifra de afaceri a ramurei in care isi desfasoara activitatea.

Acest indicator ne d informaii despre poziia ntreprinderii la nivelul sectorului


economic din ar.
In anul 2013, cifra de afaceri totala realizata la nivelul acestei piete, obtinuta din vanzari,
a fost de 12.313.571 lei, in anul 2014 a fost de 16.784.807 lei iar in anul 2015 a fost de
18.843.585 lei.

Pi 2013

CAi2013
12.313.571
x100
x100 23.98%
CAr 2013
51.332.747

Pi 2014

CAi2014
16.784.807
x100
x100 31.75%
CAr 2014
52.853.135

30

Pi 2015

CAi2015
18.843.585
x100
32.44%
CAr 2015
58.079.352

Indicii de evolutie (dinamica) calculati, ne arata dinamica unui fenomen de un an la altul,


respectiv ne raspund la intrebarea: Cat la suta din indicatorul din perioada n-1, reprezinta
indicatorul din perioada n , unde:
Idi - indicele de dinamica al indicatorului i
in - valoarea indicatorului i in perioda n
in-1 - valoare indicatorului i in perioda anterioara lui n

Analiza cotei de piata absolute

Nr.
crt

Indici de dinamica

Anul
Indicator

(%)

UM
2013

2014

2015

2014/2013 2015/2014

1.

CAi

lei

12.313.571

16.784.807

18.843.585

136.31

112.26

2.

Car

lei

51.332.747

52.853.135

58.079.352

118.63

128.35

3.

Pi

23.98

31.75

32.44

113.33

88.23

Potrivit rezultatelor din tabelul de mai sus SC Agrox SA Vaslui detine o cota de piata
absoluta aflata in crestere.
In ceea priveste tendinta cifrei de afaceri, aceasta a inregistrat crestere in decursul celor
trei ani. Cauzele care au determinat aceasta variatie a cifrei de afaceri a societatii, pe parcusul
celor 3 ani luati in calcul, sunt fie de natura interna (forta de productie, calitatea fortei de munca,

31

capacitatea de finantare sau alte cauze), sau de natura externa (presiunea concurentei, starea
economiei generale si de elasticitatea cererii).
Prin analiza cotei de piata absolute nu se poate, in general, reda decat o imagine
cantitativa despre locul firmei pe piata, evidentiaza cresterea performantei la nivelul pietei, dar
nu reuseste sa oglindeasca si productivitatea, performanta sau rentabilitatea unei societati.

B. Cota de pia relativ (Pir) : Prin analizarea cotei de piata relativa (Pir), se poate
compara pozitia firmei analizate in raport cu liderul pietei.
Cota de piata relativa este egala cu raportul procentual dintre cota de piata a firmei
analizate si cota de piata a liderului pietei.
Pir

CAi
100
CAl

,unde:

Pir - cota de piata relativa;


CAi - cifra de afaceri a societatii analizate;
CAl - cifra de afaceri a liderului pietei (cel mai important concurent).
In analiza pozitie firmei pe piata, aceasta indicator are o importanta mai mare decat
indicatorul analizat anterior, pentru ca acesta poate reda o imagine mai clara asupra
intreprinderii, a evolutiei sale in termeni de performanta. Astfel liderul pietei analizate este S.C.
Avicola S.A. Focsani
Analiza cotei de piata relative

Nr.
crt

Anul

Indici de dinamica (%)

Indicator
UM

2013

2014

2015

2014/2013

2015/2014

1.

CAi

lei

12.313.571

16.784.807

18.843.585

136.31

112.26

2.

CAl

lei

15.898.000

17.807.587

20.583.085

112,00

115.58

32

3.

Pir

77.45

94.25

91.54

121.69

97.12

Analizand rezultatele din tabel , se poate remarca faptul ca firma analizata detine o cota
de piata relativa constanta pe parcursul celor trei ani si apropiata de 100%, ceea ce semnifica
faptul ca firma detine aproximativ acceasi parte din piata ca si liderul. Exista o concurenta
puternica intre liderul sectorului ,respectiv S.C. AVICOLA S.A. Focsani si S.C. Agrox S.A.
Vaslui , acesta din urma avand o pozitie puternica pe piata, dar nu o controleaza si isi stabileste in
mod independent strategiile de dezvoltare, de pret.
Se observa ca cifra de afaceri a firmei S.C. Agrox S.A. Vaslui a avut o valoare maxima in
anul 2015, respectiv 18.843.585 lei, fiind in crestere fata de ceilalti doi ani din urma. Cota de
piata relativa a societatii analizate in perioada 2013- 2014, a avut valori cuprinse intre 77,45% si
94,25%, inregistrand o crestere de 16,8% iar in perioada 2014- 2015 a avut valori cuprinse intre
94,25% si 91.54% ,in scadere cu 2,8%.
Analizand evolutia cifrelor de afaceri ale liderului, se observa faptul ca in perioada 20132014 aceasta a avut valoari cuprinse intre 15.898.000 lei si 17.807.587 lei ,inregistrand asemeni
societatii analizate , o crestere constanta si in anul 2015 in valoare de 20.583.085 lei .
C. Cota de pia specific (Pis) : arata care este pozitia firmei analizate pe piata deservita
in mod direct de catre acesata (la nivel de segment de piata deservit).
Se calculeaz cu ajutorul formulei :
Pi(s) =

CAi
x 100
, unde :
CAs

CAi : cifra de afaceri a firmei analizate

CAs : cifra de afaceri a segmentului deservit


Acest indicator are valoarea mai mare de cota absolut i exprim n general realitatea

economic a firmei raportat la piaa servit (local).

33

Pi(s)2013 =

Pi(s)2014 =

Pi(s)2015 =

CAi
x 100
CAs

CAi
x 100
CAs

CAi
x 100
CAs

12.313.571
14.980.632

16.784.807
15.087.580

18.843.585
15.566.100

x 100 = 82,19 %

x 100 = 111,24 %

x 100 = 121,055 %

Cota de piata specifica are o relevanta mult superioara cotei absolute, ca urmare a
faptului ca firma analizata este comparata doar cu piata servita, luand in calcul competitorii
locali si cifrele de afaceri ale acestora.
Analiza cotei de piata specifica

Indici de dinamica

Anul
Nr.

Indicato

crt

(%)

UM
2013

2014

2015

2014/20

2015/20

13

14

1.

CAi

lei

12.313.571

16.784.807

18.843.585

136.31

112.26

2.

CAs

lei

14.980.632

15.087.580

15.566.100

100.71

103.17

3.

Pis

82.19

111.24

121.05

135.34

108.81

Conform calculelor efectuate in tabel , cifra de afaceri a carnii la nivel regional a


inregistrat o crestere pe parcursul celor trei ani analizati. Asadar, in anul 2013 cifra de afaceri era
in valoare de 14. 980.632 lei ,in 2014 observam o crestere fata de anul anterior cu 106.948 lei iar
in anul 2015 fata de anul precedent a inregistrat o crestere in valoare de 478.520 lei. Deasemeni
si cota de piata specifica este in crestere.

34

Cifra de afaceri a segmentului deservit am obtinut-o impartind profitul intern brut al


Romaniei inregistrat in anii 2013, 2014 si 2015 , la cele opt regiuni ale tarii. Aceasta metoda de
calcul nu este exacta , ci este doar orientativa .

a. Indicele de fidelitate al consumatorilor : reprezint procentul de cumprtori care


cumprau produsele firmei n perioadele trecute i continu s le cumpere n perioadele prezente.
Formula de identificarea a gradului de fidelitate, este urmatoarea:
If

Cv
100
Ct

, unde:

If - indicele de fidelitate;
Cv - numar clienti vechi;
Ct - numar total clienti.

If 2013 =

Cv
Ct

x 100 =

14.500
15.000

Cv
Ct
If2014 =

If2015 =

x 100 =
Cv
Ct

x 100 =

x 100 = 96,66 %

15.500
15.900

16.500
17.000

x 100 =97,48 %

x 100 = 97,05 %

Prin identificarea acestui indice, firma va sti cati dintre cumparatorii din trecut sunt
satisfacuti de produs si doresc sa il cumpere si in momentul actual. Asadar prin stabilirea clara a
gradului de fidelitate, firma va sti ce strategie trebuie sa adopte in vederea pastrarii clientilor in
prezent si in viitor.
35

In vederea analizarii indicelui, s-au luat in calcul clientii operationali de pe piata


sectorului analizat, iar pentru o evaluarea buna a gradului de fidelitate, s-a realizat o repartizare a
lor in clienti vechi si noi.
Clientul vechi este reprezentat de acel client care a inceput sa achizitioneze produse S.C.
Agrox S.A. de cel putin un an si o continua si in prezent.
Clientul nou este reprezentat de acel client care a inceput sa cumpere produsele
S.C.Agrox S.A. in anul curent (de analiza).

b. Indicele de atracie a firmei : reprezint procentul de cumprtori care n perioadele


trecute cumprau produsele de la firmele concurente, iar n prezent le cumpr de la firma
analizat.

Ia =

Cna
Ctc

x 100, unde:

Ia: Indicele de atractie

Cna : numar clienti atrasi;

Ctc :numar total de clienti ai firmelor concurente;

Ia2013 =

Cna
Ctc

x 100 =

3.100
20.000

Cna
Ctc
Ia20014 =

Ia2015 =

2.5.

x 100 =
Cna
Ctc

x 100 =

x 100 = 15,5 %

4.000
31.000

5.250
35.500

x 100 = 12,90 %

x 100 = 14,78 %

Analiza structurii concureniale

Structura concurenial este dat de gradul de concentrare a pieei, respectiv de


numrul ntreprinderilor existente pe o anumit pia pentru un anumit produs.

36

Practic, structura concurenial indic gradul de dispersie a pieei (piaa concentrat


nseamn un numr mic de ntreprinderi ce dein peste 90 % din pia ; piaa dispersat nseamn
o infinitate de ntreprinderi care au cote mici de pia).
Gradul de concentrare al pieei se apreciaz prin urmtorii indicatori :
Indicele de concentrare parial a pieei - Icp
Indicele Herfindahl - Hirschmann - IH-H
Indicele Hall - Tideman - IH-T
Indicele de concentrare parial a pieei (ICP) rspunde la ntrebarea "ct la suta din
pia este deinut de primele 4, 8 sau 12 ntreprinderi?" Indicele ia valori cuprinse intre 0 si 1,cu
cat este mai apropiat de 1 cu atat ne sugereaza faptul ca piata este concentrata.Se utilizeaza
pentru a cunoaste forta liderului de piata.
Indicele partial de concentrare a pietei se calculeaza prin adunarea cotelor de piata ale
primelor 4,8 sau 12 firme.
unde,
Ipc - indicele partial de concentrare;
n = {4,8,12} - numarul de firme analizate;
Pi - cota de piata a firmei i.
In vederea analizarii indicelui partial de concentrare pe piata carnii s-au luat in calcul
doar primii 4 concurenti.
Luand in calcul cotele de piata ale primilor 4 producatori din top se determina cota de
piata totala detinuta de acestia ,astfel:
S.C. AVICOLA S.A Focsani- 26.75%
S.C. AGROX S.A. Vaslui- 24.49%
S.C. FERMADOR S.R.L. - 16.46%
37

S.C. TRANSAVIA S.R.L. - 16,29%

Ipc Pi 26.75% 24.49% 16.46% 16.29% 83.99%


i 1

Din rezultatul obtinut, se observa ca piata carnii, respectiv segmentul carnii de pui este
detinuta in proportie de 83.99% de primii 4 patru producatori, ceea ce arata faptul ca aceasta
piata este foarte concentrata. Asadar, datorita gradului mare de concentrare a pietei raportat la un
numar mic de concurenti (4 concurenti), este greu de patruns pe aceasta piata, de catre noii
potentiali producatori. Aceasta se datoreaza faptului ca atunci cand piata este foarte concentrata,
pretentiile consumatorilor, in ceea ce priveste calitatea, inovatia, diversitatea produselor cresc
considerabil, implicit si competenta tehnica si comerciala a firmei va trebui sa creasca.
Societatea S.C. Agrox S.A. Vaslui a obtinut o pozitie foarte buna in acest sector (locul 2),
reusind sa corespunda cerintelor ridicate ale clientilor, datorita unui departament dezvoltat pentru
activitati de cercetare-inovare. La aceasta se adauga avantajul de experienta manifestat prin
competenta tehnica si comerciala.

Indicele HH (Herfindahl Hirschman) rspunde la aceeai ntrebare ca i indicele de


concentrare parial, dar ia n considerare toate firmele de pe pia.
n

P
IHH =

i 1

, unde :

IH-H - indicele Herfindahl - Hirschmann;

n : totalitatea firmelor ;

i : rangul firmei ;

Pi : cota de pia absolut.


38

Indicele H-H este folosit pentru analiza structurii concurentiale existente pe piata, prin
gasirea raspunsului la intrebarea: Cat la suta din piata totala este detinut in medie de o firma?
Prin calcularea indicelui, se poate compara societatea S.C. Agrox S.A. Vaslui, cota de
piata absoluta a acesteia cu media cotei segmentului alimentar luat in calcul.
Indicele H-H este egal cu suma patratelor cotelor de piata detinute de toate firmele care
isi desfasoara activitatea in domeniul analizat.
Daca indicele partial de concentrare a pietei lua in calcul un numar limitat de
intreprinderi concurente (4, 8 sau 12), indicele H-H ia in considerare toate firmele existente pe
piata.

Indicele Herfindahl - Hirschmann pe piata carnii- segmentul carnii de pui

Nr.

Denumirea societatii

CA in

Cota de piata

crt

anul

absoluta

2015
(lei)

S.C. AVICOLA S.A. FOCSANI

20.583.08

(Pi)

26.75%

5
2

S.C.AGROX S.A. VASLUI

S.C FERMADOR S.R.L.

Pi2

715.56

18.843.58
5

24.49%

12.667.00

16.46%

0
39

599.76

270.93

4
S.C. TRANSAVIA S.R.L.

S.C. AGRICOLA S.R.L

12.537.85
8

16.29%

12.000.50

15.60%

265.36

243.36

S.C. MORLUX S.R.L

230.452

0.29%

0.084

S.C. AGRO INSTAL S.R.L.

47.823

0.062%

0.003

S.C. SIMAVEX S.R.L.

0.009%

PASCANI

7.500

S.C. DANCU S.R.L. IASI

5.134

0.006%

0.000

76.922.93

100,00%

2095.057

TOTAL

0.000

Conform rezultatelor din tabel, prin aplicarea formulei de calcul a indicelui s-a
9

I H H Pi 2 2095.057
obtinut valoarea de

i 1

, ceea ce inseamna ca in medie o firma

detine 20.95% din piata analizata. Se poate remarca faptul ca doar primii 2 producatori
detin o cota de piata mai mare comparativ cu media pietei, ceilalti producatori detinand o
cota mai mica de 17%. Astfel piata este foarte concentrata, puterea detinand-o in
principal cele doua firme competitoare, acestea incercand sa se mentina pe pozitie prin
diferite strategii aplicate.
S.C. Agrox S.A. detine o cota de piata mai ridicata decat media concurentilor
(24.49% > 20.95%), dar sub cea a liderului (24.49%<26.75%). Cu acesta pozitie
puternica pe piata, firma analizata isi stabileste in mod independent strategiile de
dezvoltare, de pret, dar nu controleaza piata.

40

Indicele HT se calculeaz lund n considerare toate firmele de pe pia, numai c n


calcul se dau grade de importan firmelor pe pia.
1
n

2 (i Pi ) 1

IHT =

i 1

, n care :

n : totalitatea firmelor de pe pia ;

i : rangul firmei/pozitia firmei I in raport cu marimea cotei sale de piata

Pi : cota de pia a firmei de rang "i".


Cu cat valoarea indicatorilor HH si HT se apropie de 1 ne sugereaza faptul ca piata este
concentrata.

Indicele Herfindahl - Tideman pe piata alimentara- segmentul carnii de pui

Rangul

CA in

Cota de piata

societa

anul

absoluta

tii

2015(lei)

Denumirea societatii

S.C. AVICOLA. S.A.

20.583.08

(Pi)
26.75%

5
2

S.C.AGROX S.A. VASLUI

S.C.FERMADOR .SRL

IxPi/100

0,2675

18.843.58
5

24.49%

0,4898

12.667.00

16.46%

0.4938

41

0
4
S.C. TRANSAVIA S.R.L.

12.537.85

16.29%

8
5

S.C. AGRICOLA S.R.L

0.6516

12.000.50

15.60%

0.78

S.C. MORLUX S.R.L

230.452

0.29%

S.C. AGRO INSTAL S.R.L.

47.823

0.062%

0.00434

S.C. SIMAVEX S.R.L. PASCANI

7.500

0.009%

0.00072

S.C. DANCU S.R.L. IASI

5.134

0.006%

0.00054

76.922.93

100.00%

TOTAL

0.0174

2.7057

Cu ajutorul datelor din tabel se poate in continuare calcula

I H T

1
9

2 IxPi 1

, astfel:

1
0.226
( 2 x 2.7057) 1

i 1

Valoarea indicelui analizat arata ca si in cazul indicelui I

, ce cota de piata detine in

H-H

medie o firma, acesta fiind de 22.60%, comparativ mai mare decat cea obtinuta prin calcularea

indicelui IH-H. Aceasta crestere se justifica prin faptul ca in calcularea indicelui

se ia in

considerare si rangul societatii, dand importanta relativa mai mare firmelor care detin cote de
piata mici. Din cei 9 producatori, doar primii 4 au o cota de piata buna (de peste 2,00%), iar
restul cotelor sunt considerabil mai mici, de la 1.74% la 0.054%. Aceste firme care detin cote de
42

piata foarte mici nu influenteaza piata, deoarece volumele de vanzari sunt foarte reduse, dar nici
nu sunt influentate de aceasta. Cu alte cuvinte, ele isi stabilesc singure pretul, au un segment de
clienti fideli care pun accent pe calitatea produselor si pe care nu-i intereseaza pretul. In acest
sens, firmele mici pot avea avantaje de pret ridicate, bazate pe iratiunea consumatorilor. Nu este
atat de importanta cota de piata pentru o intrerprindere, cat modul in care aceasta isi valorifica
potentialul intern si avantajele concurentiale pe care le are (inovatie, structura financiara,
imagine, productivitate etc.).
In concluzie, prin efectuarea unei analize la nivelul structurii concurentiale la nivelul
pietei carnii luate in calcul, s-au evidentiat urmatoarele:

care este pozitia fiecarei intreprinderi la nivelul pietei analizate;

cat detine in medie o societate din piata;

care este pozitia societatii S.C.Agrox S.A. fata de cota medie pe piata;

cat este de concentrata piata carnii pe segmentul carnii de pui.

2.6.

Analiza poziiei concureniale

Evaluarea poziiei concureniale a firmei se face n funcie de un sistem de factori cheie


de succes, care au semnificaia de factori ce difereniaz ntreprinderi care acioneaz n sectorul
alimentar.
Metodologic, evaluarea poziiei concureniale a unei firme se face cu ajutorul grilelor de
evaluare. Metoda presupune stabilirea unor factori cheie ai succesului. Factorii cheie ai
succesului se determina cu ajutorul a patru criterii:
- competente tehnice;
- competente economice;

43

- imaginea firmei pe piata;


- pozitia pe piata.
Pentru elaborarea metodei grilelor este necesar parcurgerea urmtoarelor etape :
-

identificarea sistemului de factori cheie ai succesului ;


ierarhizarea factorilor cheie ai succesului dand grade de importanta ( coeficient de

pondere ) fiecarui factor ;


notarea fiecarui factor in functie de importante in cadrul intreprinderi analizate ;
evaluarea poziiei concureniale a ntreprinderii pe baza unei note medii ponderate.

1. Identificarea factorilor cheie ai succesului


Factorii cheie sunt corespunzatori fiecarei firme in parte, in functie de cultura firmei, de
antreprenoriat si de modul acesteia de operare atat pe piata in faza de comercializare, cat si in
interiorul firmei, privitor la gestiunea resurselor.
La nivelul societatii S.C. Agrox S.A. Vaslui, au fost identificati ca fiind factori cheie ai
succesului:

cota de piata;

productivitatea muncii;

imaginea societatii.

Acesti factori cheie ai succesului au fost alesi tinand cont de evolutia diferitilor indicatori
de rezultat (venit total, cifra de afaceri, profit), ca urmare a introducerii in fabricatie a noi
produse, angajarea de noi salariati si investirea de capital .
2. Ponderarea factorilor cheie in functie de importanta
Factorii cheie ai succesului sunt ponderati in functie de importanta lor, iar suma
ponderilor acestora trebuie sa fie egala cu 100.
Ponderea celor trei factori cheie identificati la nivelul societatii S.C. Agrox S.A. Vaslui
este prezentata in tabel.
Ponderea factorilor cheie ai succesului

44

Factor cheie

Pondere (%)

Cota de piata

30,00

Productivitatea muncii

20,00

Imaginea firmei

50.00

Total

100,00

Gradul de importanta a factorilor cheie variaza de la o intreprindere la alta, acestia fiind


determinati prin evaluarea datelor statistice, a rapoartelor anuale de activitate, a informatiilor
puse la dispozitie de catre firme sau prin alte surse. La nivelul firmei analizate, ca urmare a
marimii sale pe piata, masurate prin cota de piata absoluta, cea mai mare importanta o are acest
indicator. Volumul productiei si al vanzarilor este deosebit de important pentru aceasta firma, ea
reusind prin avantajul de experienta si prin realizarea economiilor de scara sa produca la un cost
redus (avantaj de cost). Aceasta remarca este valabila doar in cazul societatilor mari, cu un
volum ridicat al vanzarilor, care adopta strategii in vederea reducerii costurilor de productie,
producand din ce in ce mai mult (costul fix trage in jos costul mediu pe masura ce productia
creste).
Ponderea factorilor cheie ai succesului
Nr.

Factori cheie ai

Coeficient

Intreprinderea

Crt.

succesului

de

Avicola

pondere(gi)

Nota medie ponderata

Agrox

Avicola

Agrox

1
3
3
4

Bacau
0,4
0,3
0,6
0,2

0,2
0,45
0,45
0,4

1.
2.
3.
4.

Cota de piata %
Costul de productie
Calitatea distributiei
Potentialul de cercetare

0.20
0.15
0.15
0.10

Bacau
2
2
4
2

5.

Activitatea

0.15

0,6

0,45

6.
7.

marketing
Aria geografica
Imaginea

0.05
0.10

2
3

1
2

0,1
0,3

0,05
0,2

de

45

Nota medie ponderata

8.

0.90

2,5

2,2

Coeficentul de pondere ia valori de la 0 1;

Notele pentru intreprindere iau valori cuprinse intre 1 5.


Coeficientul de pondere reprezint gradul de importan al factorului cheie.

g i * ni
i 1

, n care :

gi : coeficientul de pondere ;

ni : nota aferent fiecrui factor.

N
A

= (0,20 * 2) + (0,15 * 2) + (0,15 * 4) + (0,10 * 2) + (0,15 * 4) + (0,05 * 2) + (0,10

* 3) = 2,50

N
B

= (0,20 * 1) + (0,15 * 3) + (0,15 * 3) + (0,10 * 4) + (0,15 * 13) + (0,05 * 1) + (0,10 *

2) = 2,20
3. Notarea factorilor
Aceasta etapa presupune notarea pe o scala de la 1-10 a fiecarui factor cheie identificat,
in functie de situatia reala a firmelor analizate

Cota de piata (%)


1) S.C.Agrox S.A. Vaslui detine o cota de 24.49%, din piata totala analizata si se situeaza

pe locul 2, inregistrand in anul 2015 o cifra de afaceri de 18.843.585 lei.


2) S.C. Avicola S.A. este lider de piata, cu o cota de 26,75%, si o cifra de afaceri
20.583.085 lei, obtinuta din vanzarea produselor din segmentul de piata luat in calcul.
46

Productivitatea muncii
Productivitatea muncii se identifica prin raportarea cifrei de afaceri a societatii la numarul

total de angajati. Acest indicator indica rezultatul obtinut de catre un singur angajat al
intreprinderii, intr-un an financiar.

unde,
Wm - productivitatea muncii;
CA cifra de afaceri;
N - numar de salariati.

Productivitatea muncii
Firma

Nr. mediu

CA (lei)

Wm (lei/salariat)

109

18.843.585

172.876

115

20.583.085

178.983

angajati
S.C.Agrox S.A.

S.C. Avicola S.A.

47

Potrivit rezultatelor obtinute in tabel , productivitatea muncii a societatii S.C. Agrox S.A.,
este de 172.876 lei/ angajat, iar productivitatea muncii din cadrul societatii concurente, este de
178.983 lei/ angajat. Se poate observa ca in ceea ce priveste productivitatea muncii dintre cele
doua societati concurente ,diferenta este foarte mica .

Imaginea firmei
In ceea ce priveste imaginea pe care si-au facut-o pe parcursul anilor de activitate, ambii

producatori au reusit sa capteze incredere si o imagine foarte buna din partea consumatorilor.

Calcularea notelor medii ponderate


Nota medie ponderata este egala cu suma produselor dintre nota obtinuta pe fiecare factor

si ponderea acestuia in total.


unde,
Nmp - nota medie ponderata;
pi - ponderea factorului cheie al succesului i;
Ni - nota factorului i;
Np - nota ponderata.

Nota medie ponderata a societatilor S.C. Agrox S.A. si S.C.Avicola S.A.

Factor cheie

pi (%)

Ni
S.C.Agrox S.A.

Nota ponderata
S.C.

S.C. Agrox S.A.

Avicola

S.C. Avicola
S.A.

S.A.
1

48

5=(2*3)/100

6=(2*4)/100

Cota de piata

30,00

10

2.70

3.00

Productivitatea

20,00

1.40

1.60

50,00

10

10

5.00

5.00

100,00

9.10

9.60

muncii
Imaginea firmei
Total

Pe baza datelor din tabel se detemina nota media ponderata, astfel:


n

i 1

i 1

NmpAgrox pixNi 2.70 1.40 5.00 9,10


1)

i 1

i 1

NmpAvicola pixNi 3.00 1.60 5.00 9.60


2)

Nota medie ponderata obtinuta de S.C.Agrox S.A. Vaslui este de 9.10 iar cea a liderului
este de 9.60 . Diferenta mica se datoreaza faptului ca ambii concurenti au obtinute note foarte
apropiate, pe baza factorilor cheie identificati. Acesti factori cheie noi, care se manifesta tot mai
puternic in societatea actuala, reprezinta in esenta principalele forte care determina
competitivitatea firmei pe piata.
2.7.

Analiza strategiilor de dezvoltare ( Modelul Boston Consulting Group si

Modelul Arthur DLitlle )


Modelul Boston Consulting Group
Modelul are la baz segmentarea pieei n domenii de activitate strategic.
n momentul analizei se ine cont de 2 indicatori :

49

cota de pia relativ : se msoar prin nivelul vnzrilor n raport cu concurentul cel mai

bine plasat ;
-

rata de cretere a sectorului : se msoar n principiu prin creterea pieei n volum sau

n valoare de la un an la altul. Acest indice se bazeaz pe teoria ciclului de via al produsului.


Activitile n cretere sau n lansare sunt cele mai atractive n sectoarele cu cretere puternic,
jocurile nu sunt nc fcute i se mai poate penetra piee ; n timp ce n activitile mature,
tehnologiile sunt stabile, iar poziiile concureniale sunt fixate, fiind foarte greu de atacat.
DAS domenii de activitate strategic
DAS1 : pui griller congelat ;
DAS2 : aripi de pui;
DAS3 : piept de pui dezosat ;
DAS4 : pulpe de pui dezosate ;
DAS5 : ficat de pui.

Nr.crt

Produse

DASpui griller

DASaripi de pui

DASpiept de pui

DASpulpe de pui

dezosat

dezosate

DASficat de pui

Indicatori

congelat

1.

Cifra de afaceri a

10.150.000

5.460.000

6.500.000

3.200.000

2.750.000

2.

S.C. Agrox S.A.


Cifra de afaceri a

8.360.000

9.350.200

5.650.100

14.600.000

6.809.000

3.

S.C. Avicola S.A.


Rata de crestere a

15

16

12

4.

sectorului(%)
Cota de piata

121,41%

58,39%

115,04%

21,91%

40,38%

relativa a S.C.
Agrox S.A.

50

Pi(r)1 =

Pi(r)2 =

Pi(r)3 =

Pi(r)4 =

Pi(r)5 =

CAi
x 100
CAm

CAi
x 100
CAm

CAi
x 100
CAm

CAi
x 100
CAm

CAi
x 100
CAm

10.150.000
8.360.000

5.460.000
9.350.200

6.500.000
5.650.100

x 100 = 58,39 %

x 100 = 115,04 %

3.200.000
14.600.000

2.750.000
6.809.000

x 100 = 121,41 %

x 100 = 21,91 %

x 100 = 40,38 %

Rata de cretere

16%

DAS3

51

15%

DAS2

VEDETA STEA

DILEMA

12%

DAS4

10%

8%

DAS1

VAC DE MULS

POVAR

5%

DAS5

0
1,21

1,15

0,58

0,40

0,21
Cota de pia relativa

n categoria VEDETA STEA sunt pozitionate produsul din DAS3 , acestea presupunand
o strategie de mentinere a pozitiei . Mentinerea pozitiei se realizeaza prin investitii fie de
tehnologie, fie de marketing.
n categoria VAC DE MULS se ncadreaz DAS1, el are un ritm de cretere bun i o
parte de pia buna. n urma investiiilor fcute n sectoarele de producie, calitatea fiind si ea de
neegalat, numrul clienilor interni ct i externi a crescut. Produsul din acest cadran este cel mai
rentabil intrucat el este pozitionat pe o piata matura si are o cota relativa mare.
n categoria DILEM se ncadreaz DAS2 i DAS4. Aceste produse acioneaz pe o
pia aflat n cretere rapid. Ele necesit lichiditi, contribuind la dezvoltarea ntreprinderii,
dar evoluia lor este incert. DILEMELE vor fi produse aflate n faza de lansare, cnd nc nu se
tie sigur dac vor constitui un succes sau nu.
52

n categoria POVAR se ncadreaz DAS5. Sunt produse aflate pe o pia n cretere


lent, stagnare sau declin i care nu reuesc s dein poziia de lider. Ele nu contribuie la
obinerea profitului ntreprinderii i nici la mbuntirea imaginii acesteia. Deoarece necesit
lichiditi, se pune problema meninerii lor sau abandonrii, dar numai dup o analiz riguroas a
tuturor aspectelor economico financiare.
Modelul Arthur DLittle
Modelul Arthur DLittle se utilizeaza pentru stabilirea strategiilor de dezvoltare a unor
categorii de produse (DAS). Variabilele pe care le utilizeaza modelul sunt:
-

maturitatea produselor
pozitia concurentiala.

Maturitatea produselor este analizat conform ciclului de via al acestora astfel n faza
de demaraj produsele sunt puin dificile, exist risc tehnologic, iar piaa nu s-a format.
n faza de cretere produsele au fost definite, riscul tehnologic este eliminat, iar pia a
este n cretere ( n formare).
n faza de maturitate ntreprinderea ncaseaz avantaj de cost, pia a este format iar
rentabilitatea este bun.
n faza de declin produsele sunt neinteresante, rentabilitatea este sczut, urmnd
abandonul.
Poziia concurenial a ntreprinderii este apreciat pe 5 trepte:
-

puternic, cnd firma este n poziie de monopol i decide singur nivelul profiturilor;

dominant, cnd ntreprinderea deine cote de pia apropiate de leader i decide


independent preurile de vnzare;

favorabil, are cote de pia n media contextului concurenial i este dependent de


concuren;

nefavorabil, are cote de pia mici i ncearc meninerea viabilitii prin preuri mai mici
dect media pieei;

marginal, cnd ntreprinderea este n situaia de abandon.


53

Etapele modelului ADL sunt:


-

stabilirea maturitii produsului;

stabilirea poziiei concureniale a produsului;

realizarea matricei ADL;


Produsele analizate sunt:
DAS1 pui griller realizat de S.C. Agrox S.A.
DAS2 - pui griller realizat de S.C. Avicola S.A.
DAS3 pui griller realizat de S.C. Transavia S.A.
1. Stabilirea maturitii produsului ( pui griller ) din DAS 1, DAS 2, DAS 3 se

realizeaz cu ajutorul fiei de determinare a maturitii unui sector.


FIA DE DETERMINARE A MATURITII UNUI SECTOR
Indicator
Gama de

Schimbtoare

Stabilit. n

produse
DAS1

4%

Larg

In
crestere

Concentrare

Stabil. n

Puin

progresiv

cretere

tentant

Stabil

Concentrare

Stabil

Putin

Agrox
DAS2

5%

Larg

Avicola
DAS3

progresiv
3%

Larg

Minim

Transavia

Concentrare
progresiv

2 Gama de produse;
3 Numr de concureni;
4

54

Cunoscuta

tentant
Instabil

Puin
tentant

Numerele 1 8 reprezint indicatori din fia de determinare a maturitii


1 Rata de cretere a ntreprinderii;

cret.
Stabilit. n
cret.
Schimbtoare

Destul de
stabil

5 Stabilitatea elementelor;
6 Faciliti de acces la sector;
7 Tehnologie;
8 Stabilitatea prii de pia.

Din tabelul analizat se observ c produsul pui griller de la SC Agrox S.A. (DAS 1) este
un produs cu poziie concurentiala pe o pia n cretere, produsul de la DAS 2 este situat sau are
o pozitie concurentiala pe o piata matura, iar DAS3 se afl tot pe o pia matur.
2. Stabilirea poziiei concureniale se realizeaz cu ajutorul metodei grilelor care
utilizeaz urmtorii factori cheie ai succesului:
- flux tehnologic;
- productivitate;
- capacitate de producie;
- cota de pia;
- imaginea;
- rata de cretere;
- calitatea distribuiei.
Factorii cheie ai succesului
Producie

N DAS 1

N DAS 2

N DAS 3

Comercializar

N DAS 1

N DAS 2

N DAS 3

e
Fluxul

Cota de pia

Imaginea

tehnologic
Productivitate
a
55

Capacitatea

de producie

Rata de

cretere
Calitatea
distributiei

Pentru fiecare factor cheie se da cate o nota de la 1-10.

MDAS1 =

DAS2

8788778
7,57%
7
9899889
8,57%
7

M
8778676
7,00%
7
MDAS3 =
Dominant: 8,01 10
Puternic: 6,01 8
Favorabil: 4,01 6
Nefavorabil: 2,01 4
Marginal: 0 2.
Analiznd factorii cheie ai succesului se observ c DAS 1 a obinut o not medie de
7,57%, DAS2 a obinut 8,57% , iar DAS 3 a obinut nota 7,00%. Utiliznd sistemul de notare a
poziiei din 2 n 2 avem DAS1 si DAS3 n poziie puternica, iar DAS2 n poziie dominanta.
3. Realizarea matricei ADL
Maturitate/Poziie

Demaraj

Cretere

Maturitate
56

Declin

concurenial
Dominant

naturala

DAS2

Puternic

DAS1

DAS3

Favorabil

selectiva

Nefavorabil

Dezvoltare

Abandon

Dezvoltare

Marginal

selectiva
Dezvoltare

Din matricea ADL se observ c DAS1 i DAS2 vor beneficia de o strategie de dezvoltare
natural, au o rentabilitate mare i sunt produse care se situeaz pe o pia n cre tere care
necesit investiii mari pentru mbuntirea poziiei, iar DAS3 va beneficia de o strategie de
dezvoltare selectiv, are o rentabilitate ridicat, iar produsul se situeaz pe o pia matur i
necesit investiii mici doar pentru meninerea poziiei.

Capitolul 3 Analiza Potentialului Intern al Societatii S.C. Agrox S.A.


3.1

Analiza resurselor umane


Analiza resurselor umane se realizeaz dupa trei criterii:

dupa gradul de aprovizionare a ntreprinderii cu for de munc ;

dupa modul de utilizare a timpului de munc / a forei de munc ;

57

dupa eficiena utilizrii muncii n procesul de producie.

I. Analiza resurselor umane din punct de vedere a gradului de aprovizionare a


intreprinderii cu forta de munca
Gradul de aprovizionare a intreprinderii cu forta de munca se realizeaza din doua puncte
de vedere, respectiv:

Din punct de vedere cantitativ, prin indicatorii:

- dimensiunea fortei de munca;


- structura fortei de munca;
- mobilitatea fortei de munca;
- stabilitatea fortei de munca.

Din punct de vedere calitativ, prin indicatorii:

- gradul de calificare a fortei de munca;


- conflictualitatea la nivel de intreprindere.

Nr.Crt.

Denumire/Simbol

2013

2014

2015

Indici de dinamica

1.

Nr.total de salariati

240

226

244

94,16%

2.

Intrari (I)

18

3.

Iesiri (E)

14

4.

Coeficientul

0,07

intrarilor

(CI)

58

101,66%

5.

Coeficientul

iesirilor

0.06

al

0,06

0,07

Nr. salariatilor in greva

(CE)
6.

Coeficentul

mediu

miscari (Cm)
7.

(Nsg)
8.

Gradul de importanta al
grevelor (Gi)

9.

Nr. grevelor ( Ng)

10.

Nr. zilelor calendaristice

254

257

munca

54.240

58.560

Timpul de munca total

459.232

501.664

legale

pentru

munca

(Nzc)
11.

Timpul

de

nelucrat (Tmn)
12.

(Tmt)
13.

Timpul lucrat (Tl)

404.992

443.104

14.

Cifra de afaceri (Ca)

51.447.968

43.897.380

46.907.281

15.

Venit total (VT)

9.892.000

8.554.000

16.

Productie totale (Q)

3.497.700

17.

Productivitatea

muncii

85,32%

91,17%

15.248.000

86,47%

154,14%

3.434.000

3.533.000

98,18%

101,00%

15196.01

14479,50

37.849,55

62.491,80

194.236,19

192.242,95

59,82

56,34

149,01

243,15

764,70

748,02

anuale fizica (Waf)


18.

Productivitatea

muncii

anuale valorica (Wav)


19.

Productivitatea

muncii

anuale comerciala (Wac)


20.

Productivitatea

muncii

zilnica fizica (Wzf)


21.

Productivitatea

muncii

zilnica valorica (Wzv)


22.

Productivitatea

muncii

zilnica comerciala (Wzc)


59

23.

Productivitatea

muncii

7,47

7,04

muncii

18,62

30,39

95,58

93,50

18,66

orara fizica (Wof)


24.

Productivitatea

orara valorica (Wov)


25.

Productivitatea

muncii

orara comerciala (Woc)


26.

Productivitatea

muncii

marginala (Wmag)

a. Dimensiunea forei de munc se determin astfel :


Ns = 240 + I E, n care :

240 = numrul de angajai in anul 2013 ;

I = intrrile de personal din anul n curs ;

E = ieirile de personal din anul curent.


NS 2013 = 240 + I E = 240 + 0 14 = 226 persoane
NS 2014 = 226 + I E = 226 + 18 0 = 244 persoane
Se observ c numrul de persoane a crescut n anul 2014 fat de anul 2013 cu 18

persoane.
b. Mobilitatea forei de munc : exprim circulaia i fluctuaia forei de munc
ntr-un an calendaristic.
n cadrul circulaiei intr coeficientul intrrilor (Ci), care se calculeaz astfel :

Ci

I
Ns

, n care :

I = intrrile de personal din anul n curs ;

NS = dimensiunea forei de munc.

60

Ci2013

I
0

0 persoane
Ns 226

Ci2014

I
18

0,07 persoane
Ns 244

Coeficientul ieirilor (Ce) se calculeaz astfel :

Ce

E
Ns

, n care :

E = ieirile de personal din anul n curs ;

NS = dimensiunea forei de munc.

Ce2013

E
14

0,06 persoane
Ns 226

Ce2014

E
0

0 persoane
Ns 244

Se observ c ieirile de personal sunt mai mici n anul 2014 fa de anul 2013.
n cadrul fluctuaiei intr coeficientul mediu de micare (Cm) care se calculeaz
astfel:

Cm

IE
Ns

, n care :

I = intrrile de personal din anul n curs ;

E = ieirile de personal din anul curent ;

NS = dimensiunea forei de munc.

Cm2013

I E 0 14

0,06 persoane
Ns
226
61

Cm2014

I E 18 0

0,07 persoane
Ns
244

Se observ c n anul 2013, Cm a fost mai mica cu 0,01 persoane fa de 2014.


c. Stabilitatea forei de munc (S) : exprim raportul existent ntre timpul de munc
mediu lucrat de o persoan n aceeai ntreprindere.
S = 1 Cm, n care :

Cm = coeficient de micare.

S 2014 1 Cm2013 1 0,06 0,94 persoane


S 2015 1 Cm2014 1 0,07 0,93 persoane
Stabilitatea forei de munc este cu 0,01 persoane mai mare n anul 2014 fa de anul
2015.
Conflictualitatea se apreciaz prin numrul total de greve, precum i prin gradul de
importan a grevei (Gi).

Gi

Nsg
Ns

Nsg = numrul de salariai aflai n grev ;

Ns = numrul total de salariai.

Gi2014

Nsg
0

0 persoane
Ns 226

Gi2015

Nsg
0

0 persoane
Ns 244
62

Modul de utilizare al forei de munc se refer la modul de utilizare a timpului de


munc. Timpul de munc se exprim n mod direct n ore am lucrate sau zile om lucrate ntr-un
an calendaristic.
Pentru aprecierea gradului de utilizare a forei de munc se utilizeaz urmtorii
termeni :

timp de munc nelucrat (Tmn) ;

timp de munc total (Tmt) ;

timp de munc lucrat (Tl).


Tmn = totalul de zile libere legale, concedii legale, absene motivate i absene nelegale.
Tmn2014 = 30*226*8 = 54.240 ore/salariat/an
Tmn2015 = 30*244*8 = 58.560 ore/salariat/an
Se observ o diferen de 4320 ore ntre anul 2015 i anul 2014.
Tmt = 8 h x Nzc x Ns, n care :

8 h = numrul de ore lucrate ntr-o zi ;

Nzc = numrul de zile calendaristice legale de munc ;

Ns = numrul de salariai.

Tmt2014 = 8 x 254 x 226 = 459.232 ore /an/intreprindere


Tmt2015 = 8 x 257 x 244 = 501.664 ore/an/ntreprindere
Tl = Tmt - Tmn
Tl2014 = Tmt2013 Tmn2013 = 459.232 54.240 = 404.992 ore/an/nteprindere
Tl2015 = Tmt2014 Tmn2014 = 66.000 990 = 443.104 ore/an/nteprindere.

63

Eficiena economic a utilizrii forei de munc, se apreciaz cu ajutorul


productivitii muncii WL i cu ajutorul unor indicatori care msoar bogia produs la nivel
de ntreprindere.

WL =

Q
,
T

n care :

Q = producia ;

T = timpul total de munc.


Producia fizic se poate exprima prin :

Q fizic (kg),

Q valoric (Vt lei) ;

Q comercial (cifra de afaceri lei).


Se calculeaz urmtorii indicatori :

W anual fizic ;

W anual valoric ;

W anual comercial.

Af

Q
Ns

Q = producia total ;

Ns = numrul de salariai.

WAf2014 =

Q 3.434.300

15.196,01 pasari
Ns
226

64

WAf2015 =

Av

Q 3.533.000

14.479,50 pasari
Ns
244

Vt
Ns

Vt = venit total ;

Ns = numrul de salariai.

WAv2014 =

WAv2015 =

WAc =

Vt 8.554.000

37.849,55
Ns
226

lei/muncitor

Vt 15.248.000

62.491,80
Ns
282

lei/muncitor

CA
Ns

CA = cifra de afaceri a ntreprinderii ;

Ns = numrul de salariai.

WAc2014 =

WAc2015 =

CA 43.897.380

194.236,19
Ns
226
CA 46.907.281

192.242,95
Ns
244

lei/muncitor

lei/muncitor

Pe lng productivitatea anual se mai poate i productivitate zilnic fizic (WZf),


productivitatea zilnic valoric (WZv), productivitatea zilnic comercial (WZc).

65

Pentru a calcula aceste tipuri de productiviti trebuie s cunoatem numrul de


zile/om/an/ntreprindere (Z) :
Z = Nzl x Ns, n care :

Nzl : numr zile lucrate/an ;

Ns : numrul de salariai.
Z2014 = 254 x 226 = 57.404
Z2015 = 257 x 244 = 62.708

WZf

Q
Z

Q = producia total ;

Z = numrul de zile/om/an/ntreprindere.

WZf 2014

WZf 2015

WZv

Q 3.434.300

59,82 pasare / zi / muncitor


Z
57.404

Q 3.533.000

56,34 pasare / zi / muncitor


Z
62.708

Vt
Z

Vt = venit total ;

Z = numrul de zile/om/an/ntreprindere.

WZv 2014

Vt 8.554.000

149,01lei / zi / muncitor
Z
57.404

66

WZv 2015

WZc

Vt 15.248.000

243,15lei / zi / muncitor
Z
62.708

CA
Z

CA = cifra de afaceri a ntreprinderii ;

Z = numrul de zile/om/an/ntreprindere.

WZc 2014

CA 43.897.380

764,70lei / zi / muncitor
Z
57.404

WZc 2015

CA 46.907.281

748,02lei / zi / muncitor
Z
62.708

Pe lng cele dou tipuri de productiviti (anual i cea zilnic) se mai determin i
productivitatea orar fizic (Waf), productivitatea orar valoric (Wav), productivitarea
orar comercial (Wac).
Pentru

calcula

productivitatea

orar

ore/om/an/ntreprindere (O).
O2014 = 2032 ore/om/an/intreprindere
O2015 = 2056 ore/om/an/intreprindere

Waf

Q
O

Q = producia ntreprinderii ;

O = numrul de ore/om/an/ntreprindere.

67

trebuie

cunoatem

numrul

de

Waf 2014

Q 3.434.300

7,47 pasari / or / muncitor


O
459.232

Waf 2015

Wav

Q 3.533.000

7,04 pasari / or / muncitor


O
501.664

Vt
O

Vt = venit total ;

O = numrul de ore/om/an/ntreprindere.

Wav 2014

Vt 8.554.000

18.62lei / or / muncitor
O
459.232

Wav 2015

Vt 15.248.000

30,39lei / or / muncitor
O
501.664

Wac

CA
O

CA = cifra de afaceri a ntreprinderii ;

O = numrul de ore/om/an/ntreprindere.

Wac 2014

CA 43.897.380

95,58lei / or / muncitor
O
459.232

Wac 2015

CA 46.907.281

93,50lei / or / muncitor
O
501.664

68

Pentru aprecierea eficienei utilizrii forei de munc la nivel de


ntreprindere, se utilizeaz indicatorul de productivitate marginal (W mg), precum i
elesticitatea productivitii (Ew).

Wmg

3.2

Q 3.533.000 3.434.000

18,66
Z
62.708 57.404

Analiza mijloacelor fixe

Mijloacele fixe cuprind toate bunurile ntreprinderii care au o durat de folosin ndelungat i
care se amortizeaz.
Din acest punct de vedere la nivel de ntreprindere exist :

mijloace fixe active (particip direct la procesul de producie) ;

mijloace fixe pasive (sunt n stare de conservare i uzur la nivel de ntreprindere).


Mijloacele fixe se analizeaz din urmtoarele puncte de vedere :
al valorii ;
al mobilitii ;
al structurii ;
al efectului n producie.
Analiza mijloacelor fixe se realizeaz utiliznd mai muli indicatori :

coeficientul de structur (Cs) ;

coeficientul intrrilor (Ci) ;

coeficientul ieirilor (Ce) ;

mobilitatea total (Mt) ;

gradul de uzur (Gu) ;

gradul de rennoire (G) ;

gradul de utilizare a capacitii de producie (Guc).

69

Nr.

Denumire

crt.

Anii
Simbol

2014

2015

7.060.558

7.182.551

510.100

421.520

1.

Mijloace fixe active MFA (lei)

2.

Mijloace pasive MFP (lei)

3.

Mijloace fixe totale MFT (lei)

7.570.653

7.604.071

4.

Intrri de mijloace fixe I (lei)

1.500.100

2.100.200

5.

Ieiri de mijloace fixe E (lei)

95.000

150.100

6.

Amortizarea A (lei)

3.200.150

3.350.100

7.

Modernizri mijloace fixe MD (lei)

150.200

140.300

a) Coeficientul de structur (CS), se apreciaz pe grupe de bunuri n funcie de efectele


n producie.

M FA
M FP
CS =

, n care :

MFA = mijloace fixe active ;

MFP = mijloace fixe pasive.

M FA
M FP
CS 2014 =

7.060.558
13,84
510.100
=

M FA
M FP
CS 2015 =

7.182.551
17,03
421.520
=
70

Coeficientul de structur este mai mare cu 3,19 n anul 2015, fa de anul 2014.
Coeficientul intrrilor (Ci) reprezint totalitatea intrrilor de mijloace fixe.

Ci

I
M FT

I = intrrile de mijloace fixe ;

MFT = mijloace fixe totale.

Ci2014

1.500.100
0,19
7.570.653

Ci2015

2.100.200
0,27
7.604.071

Observm c, coeficientul intrrilor este mai mare n anul 2015 cu 0,08 dect n anul 2014.
b) Coeficientul ieirilor (Ce) reprezint renunarea la anumite mijloace fixe.

Ce

E
M FT

E = ieiri de mijloace fixe ;

MFT = mijloace fixe totale.

Ce2014

95.000
0,01
7.570.653

Ce2015

150.100
0,01
7.604.071

Coeficientul de ieire este acelai n anul 2014, respectiv anul 2015.


c) Mobilitatea total (Mt)

71

Mt

IE
M FT

I = intrrile de mijloace fixe ;

E = ieiri de mijloace fixe ;

MFT = mijloace fixe totale.

M t 2014

1.500.100 95.000
0,21
7.570.653

Mt 2015

2.100.200 150.100
0,29
7.604.071

Mobilitatea total este mai mare n anul 2015 fa de anul 2014 cu 0,08.

d) Gradul de uzur (Gu) se calculeaz pentru a vedea ct de folosit a fost un mijloc fix
n decursul unui proces de producie.

Gu

A
M FT

A = amortizarea ;

MFT = mijloacele fixe totale.

Gu2014

3.200.150
0,42
7.570.653

Gu2015

3.350.100
0,44
7.604.071
.

Gradul de uzur este mai ridicat n anul 2015 cu 0,02 fa de anul 2014.
e) Gradul de renoire (G) :

72

I
M FT
G=

I = intrrile de mijloace fixe ;

MFT = mijloacele fixe totale.

I
1.500.200

0,19
M FT 7.570.653
G 2014 =

I
2.100.200

0,27
M FT 7.604.071
G 2015 =
Gradul de rennoire este mai mare n anul 2015 cu 0,08, fa de anul 2014.

Cu ct valoarea acestui indicator este mai mare cu att mijlocul fix va trebui renoit mai repede.
Din punctul de vedere al efortului de producie, trebuie analizai urmtorii indicatori :

gradul de utilizare a capacitii de producie (Guc) ;

gradul de utilizare al timpului de lucru (Gut) ;

nivelul de productivitate al mijloacelor fixe (Wmf) ;

economicitatea mijloacelor fixe (Emf).

a) Gradul de utilizare a capacitii de producie (Guc) : reprezint producia


obinut i producia potenial ce poate fi obinut de ntreprindere.

Guc

Qf
Qp

Qf = producia efectiv obinut (l) ;

Qp = producia maxim care se poate obine (l).

Guc2014

Qf
Qp

3.434.300
0,68
5.000.500

73

Guc2015

Qf
Qp

3.533.000
0,64
5.500.800

Observm c gradul de utilizare a capacitii de producie este mai mare n 2014 cu 0,04 dect n
2015. Aceste valori tind ctre 1, nseamnnd c acest punct se numete incompresibil, adic ntreprinderea
este n economie de scal.
b) Gradul de utilizare al timpului de lucru (Gut) :

Gut

Tl
Tmt

Tl = timp de munc lucrat ;

Tmt = timp de munc total.

Gut 2014

Tl
404.992

0,88
Tmt 459.232

Gut 2015

Tl
443.104

0,88
Tmt 501.664

n acest caz valoarea indicatorilor este egal, adic n anul 2014, gradul de utilizare al timpului
de lucru este acelai i n anul 2015.
c) Nivelul de productivitate al mijloacelor fixe (Wmf) exprim cantitatea de producie
obinut n unitate de timp lucrat cu mijloc fix.

Wmf

Qf
M FT

Qf = producia efectiv obinut (l) ;

MFT = mijloacele fixe totale.

74

Wmf 2014

3.434.300
0,45
7.570.653

Wmf 2015

3.533.000
0,46
7.604.071

n anul 2014 nivelul de productivitate al mijloacelor fixe este mai scazut dect n anul 2015 cu
0,01.
d) Economicitatea mijloacelor fixe (Emf) exprim consumul de energie de munc i
de piese de schimb pe unitatea de timp lucrat pe mijlocul fix.

E mf

CA
M FT

CA = cifra de afaceri a ntreprinderii ;

MFT = mijloacele fixe totale.

E mf 2014

43.897.380
5,79
7.570.653

E mf 2015

46.907.281
6,16
7.604.071

n anul 2015, economicitatea mijloacelor fixe este mai ridicat fa de anul 2014 cu 0,37.

3.3

Analiza mijloacelor circulante

Mijloacele circulante reprezint bunurile ntreprinderii care se consum la buna


utilizare.
Mijloacele circulante sunt materii prime care au sensul de stocuri.
75

Stocurile, determin rentabilitatea corect a ntreprinderii, respectiv o bun gestiune a


acestora determin o bun rotaie a capitalurilor.
Analiza stocurilor determin decizii pe termen scurt respectiv influeneaz decizia
ntreprinderii da ai influena producia prin prisma urmtorilor termeni :

stoc mediu ;

stoc de risc ;

stoc conjunctural.

Stocul mediu reprezint cantitatea medie de materii prime, care raportat la fluxul de ieiri
produse nu determin ruptur de stoc.
Stocul de risc intervine n general la produsele care au consum i producie sezonier.
Stocul conjunctural apare n momentul n care firma nregistreaz scderi sau creteri de
stoc, n mod nejustificat.
Din punct de vedere economic, se analizeaz :

valoarea stocurilor (S),

viteza de rotaie (Vr),

durata de rotaie (Dr).

a) Viteza de rotaie (Vr) : exprima viteza cu care ntreprinderea i rotete stocurile


necesare pentru a susine o valoare dat a vnzrilor.

Vr

CA
S

CA = cifra de afaceri a ntreprinderii ;

S = valoarea stocurilor.

76

Vr2014

43.897.380
4,34
10.101.078

Vr2015

46.907.281
4,42
10.593.316

n anul 2014 stocurile se rotesc de 4,34 ori, iar n anul 2015 stocurile se rotesc de 4,42
ori, rezult c n anul 2015 stocurile au fost bine gestionate.

b) Durata de rotaie (Dr) : exprim timpul n care stocurile se transform n produse.

Dr

S
x360
CA

S = valoarea stocurilor ;

CA = cifra de afaceri a ntreprinderii ;

360 = numrul de zile ale unui an calendaristic.

Dr 2014

10.101.078
x360 82,83 zile
43.897.380

Dr 2015

10.593.316
x360 81,30 zile
46.907.281

Observm c n anul 2014 durata de rotaie este de 82,83 zile, fa de anul 2015 care are o
durat de rotaie de 81, zile. Anul 2014 a fost anul n care societatea a realizat cele mai multe
produse, avnd o valoare mic a stocurilor.

77

CAPITOLUL 4. ANALIZA CHELTUIELILOR


4.1. Analiza costurilor de producie. Metoda indicelui cost unitar
Costul unitar reprezinta costul de productie al unui produs si raspunde la intrebarea: care
este efortul economic efectuat de intreprindere pt a obtine o bucata sau 1 lg dintr-un produs?
Costul unitar este exprimat prin lei/bucata, lei/kg, se compara cu pretul de vanzare mediu si se ia
o decizie de a produce sau a nu produce.
Daca diferenta dintre pretul de vanzare si costul unitar este mai mica de 10% decizia este
de a nu produce. Productia vanduta este evaluata prin pretul de vanzare.
Indicatorul are valoare subiectiva si este putin utilizat in analizele economice.
Metoda consta in analiza costului de productie pe costuri variabile si costuri fixe.
Metoda are la baza analiza costurilor din cadrul teoriei productiei situate pe termen scurt
si pe termen lung. Pe termen scurt cand cel putin un factor este variabil si are sens de
consum specific constant, profitul este infuentat de costul fix mediu. Practic atunci cand
costul fix mediu scade, pe masura ce productia creste, iar celelalte costuri fuund constate,
are loc o crestere a profitului.
CT= CfF+Cv;
Cv= CF1=....=CFn;
78

Cv <---> Q (productie);
Cf= Cf cost fix mediu;
In economie, aceasta situatie se masoara cu indicele de crestere a costurilor variabile in
raport cu cifra de afaceri.
Astfel exista 3 situatii:
1) Daca indicele de crestere al costului variabil este egal cu indicele de crestere a cifrei de
afaceri, rezulta ca in joc ramane doar costul fix si acesta influenteaza profitul (aceasta situatie are
loc la intreprinderile mici care nu pot influenta piata in nici un fel si o accepta asa cum este.
2) Indicele de crestere a costelor variabile este mai mic decat indicele de crestere a cifrei de
afaceri; in jocul rentabilitatii intrea atat costurile fixe cat si costurile variabile. Situatia este
specifica intreprinderilor mari care realizeaza economie de scala respectiv inregistreaza avantaj
de experienta.

Practic este situatia evolutiei costurilor pe termen lung prin cresterea

randamentelor diminuandu-se atat costurile variabile cat si cele fixe.

Pe termen lung

intreprinderea se comporta conform legii veniturilor in crestere (intreprinzatorul va considera


costurile ca fiind neinteresante atunci cand veniturile sunt mari.
3) Indicele de costurilor variabile este mai mare decat indicele cifrei de afaceri, rezultand
dezechilibre de scara si intra in joc atat costul fix cat si costul variabil. Aceste dezechilibre sunt
date de costurile ascunde ( non-calitatea, costul pierderii de piata, costul pierderii clientilor,etc) si
de cele organizationale fiind specifica intreprinderilor mari.

4.2.

Analiza structurii cheltuielilor


Orice analiz a cheltuielilor ncepe cu structura acestora pe puncte de interes. La nivelul

ntreprinderii exist urmtoarele puncte de interes:


a) aprovizionarea materiilor prime
b) stocuri
c) cheltuieli de personal
79

d) cheltuieli de producie
e) cheltuieli de desfacere (de vnzare)
f) cheltuieli post-vnzare
La nivel de ntreprindere exist o grup de cheltuieli care cuprind fluxul tehnologic
respectiv producia (numite cheltuieli de producie) i o grup de cheltuieli aflat n afara
produciei (numite cheltuieli generale sau cheltuieli de vnzare sau cheltuieli post-vnzare).
Pentru a stabili structura cheltuielilor, se mparte fiecare grup de cheltuieli la totalul
cheltuielilor i se nmulete cu 100.

a. Indicele de structur a cheltuielilor materiale: ISCM =

CM
100
CT

b. Indicele de structur a cheltuielilor cu fora de munc: ISCFM =

CFM
100
CT

Analiza structurii de face procentual pe grupe de cheltuieli i n dinamic de la o perioad


la alta. Dac n dinamic structura cheltuielilor se schimb, nseamn c firma a schimbat
tehnologia sau obiectul de activitate.
ntotdeauna cel care face analiza de strcutur trebuie s prezinte cauzele modificrilor.
Structura cheltuielilor i indicii de structur
Indicele de structur
Nr.
crt.

1.

1.1
.

Indicatori

2013

2014

2015

(lei)

(lei)

(lei)

Cheltuieli de
exploatare total,
din care:

269897
280

281691
520

277143
887

Cheltuieli cu materiile
prime i materiale

9126594
7

1891280
55

1587806
50

80

(%)
2013

2014

2015

96,55

97,65

95,10

32,65

65,56

54,48

consumabile
1.2
.

Alte cheltuieli
materiale

1.3
.

Alte cheltuieli externe

1.4
.

1453826

67200

420498

0,52

0,02

0,14

428205

1870000

1967890

0,15

0,65

0,68

Cheltuieli privind
mrfurile

1160875
02

6890000
0

6980055
9

41,53

23,88

23,95

1.5
.

Cheltuieli cu salarii i
ndemnizaii

5610852

5290500

6340687

2,01

1,83

2,18

1.6
.

Cheltuieli cu
asigurrile i protecia
social

5857430

1750000

1750654

2,10

0,61

0,60

1.7
.

Cheltuieli cu
amortizarea

8969416

6800765

1232963
4

3,21

2,36

4,23

1.8
.

Cheltuieli privind
prestaiile externe

3700463
2

6480000

1267898
7

13,24

2,25

4,35

1.9
.

Cheltuieli cu alte
impozite, taxe etc.

3219470

1405000

1307432
8

1,15

0,49

4,49

2.

Cheltuieli financiare
total, din care:

963608
9

678659
1

142784
24

3,45

2,35

4,90

2.1
.

Cheltuieli cu
despgubiri, donaii

4078325

1530875

1289560

1,46

0,53

0,44

2.2
.

Cheltuieli privind
dobnzile

4509764

1785216

3120980

1,61

0,62

1,07

2.3
.

Cheltuieli cu ajustrile
de valoare

0,00

0,00

0,00

2.4

Alte cheltuieli

1048000

3470500

9867884

0,37

1,20

3,39

81

financiare

3.

Cheltuieli
extraordinare total,
din care:

0,00

0,00

0,00

Amenzi

0,00

0,00

0,00

279533
369

288478
111

291422
311

100,0
0

100,0
0

100,0
0

3.1
.

Cheltuieli totale

Pentru anul 2013, structura cheltuielilor este urmtoarea:


CM
91361947
100
100
CT
278533369
ISCM =
=
32,65%

ISCFM =

CFM
100
CT

5610852
100 2,01
278533369

Pentru anul 2014, structura cheltuielilor este urmtoarea:


CM
189128055
100
100
CT
288478111
ISCM =
=
65,56 %

ISCFM =

CFM
100
CT

5290500
100 1,83
288478111

Pentru anul 2015, structura cheltuielilor este urmtoarea:


CM
158780650
100
100
CT
2914223311
ISCM =
=
54,48 %
82

ISCFM =

CFM
100
CT

6340687
100 2,17
2914223311

n urma calculelor efectuate, indicele de structur cu cheltuielile materiale deine valori


peste 40%, ceea ce arat c firma desfoar o activitate de producie.
Detalierea cheltuielilor pe anii 2013, 2014 i 2015
Nr
.
cr
t.
1.
1.

Indicatori

2013

2014

2015

(lei)

(lei)

(lei)

912659
47

1891280
55

158780
650

173000
0

3581267

3006618

91947

190339

159798

Materiale consumabile pentru fluxul


de producie

147940
00

3082373
8

2587777
5

Materii prime

746500
00

1545327
11

1297364
59

145382
6

67200

420498

Cheltuieli cu obiecte de inventar

532401

25353

158644

Cheltuieli cu ambalaje

921425

41847

261854

428205

1870000

196789

Chelt cu materii prime si


materiale consumabile:

Birotica
Produse de curatenie

1.
2.

1.

Alte chelt materiale

Alte cheltuieli externe


83

3.

1.
5.

1.
6

1.
8.

0
Energia si apa utilizat la fluxul de
producie

317930

1388422

1461103

Energia si apa utilizat la spatiile


administrative

110275

481578

506787

561085
2

5290500

634068
7

Cheltuieli cu salariile pentru


personalul productiv

432387
1

4076999

4886301

Cheltuieli cu salariile pentru


personalul tesa

128698
1

1213501

1454386

585743
0

1750000

175065
4

Cheltuieli cu asigurarile pentru


personalul productiv

451016
4

1347483

1347987

Cheltuieli cu asigurarile pentru


personalul tesa

134726
6

402517

402667

Cheltuiuli cu personalul

Cheltuieli cu asigurarile si
protectia social

Cheltuieli cu prestatiile externe

370046
32

6480000

126789
87

Cheltuieli cu intretinerea si reparatia


utilajelor

474492
2

738899

1625765

78340

38285

25764

983587
4

1384320

3367852

Cheltuieli cu prime de asigurare

Cheltuieli de cercetare

84

175812
20

3242720

5992842

Cheltuieli cu publicitatea

259673
7

629512

889186

Cheltuieli cu transport personal de


productie

163967
1

297496

561463

Cheltuieli cu deplasarile

484011

137336

165737

43857

11432

50378

Cheltuieli cu colaboratorii
Cheltuieli cu comisoane

Cheltuieli cu telecomunicatiile

4.3 Analiza dinamicii cheltuielilor


La nivel de ntreprindere, analiza n dinamic a cheltuielilor totale
denot o evoluie ascendent a acestora, aflat, pe de o parte, sub impactul
inflaiei, iar, pe de alt parte, reclamat de necesitile desfurrii activitii
curente corespunztor perioadei analizate.

Dinamica cheltuielilor i indicii de dinamic


Nr.
crt
.

1.

Indicatori

Cheltuieli de
exploatare total,

2013

2014

2015

(lei)

(lei)

(lei)

269897

281691

85

277143

Indice dinamic
(%)
2015/2
013
102,68

2015/2
004
98,39

din care:

280

520

887

Cheltuieli cu
materiile prime i
materiale
consumabile

9126594
7

1891280
55

1587806
50

173,98

83,95

1.2.

Alte cheltuieli
materiale

1453826

67200

420498

28,92

625,74

1.3.

Alte cheltuieli
externe

428205

1870000

1967890

459,57

105,23

1.4.

Cheltuieli privind
mrfurile

1160875
02

6890000
0

6980055
9

60,13

101,31

1.5.

Cheltuieli cu salarii i
ndemnizaii

5610852

5290500

6340687

113,01

119,85

1.6.

Cheltuieli cu
asigurrile i
protecia social

5857430

1750000

1750654

29,89

100,04

1.7.

Cheltuieli cu
amortizarea

8969416

6800765

1232963
4

137,46

181,30

1.8.

Cheltuieli privind
prestaiile externe

3700463
2

6480000

1267898
7

34,26

195,66

1.9.

Cheltuieli cu alte
impozite, taxe etc.

3219470

1405000

1307432
8

406,10

930,56

2.

Cheltuieli
financiare total,
din care:

963608
9

678659
1

142784
24

148,18

210,39

2.1.

Cheltuieli cu
despgubiri, donaii

4078325

1530875

1289560

31,62

84,24

2.2.

Cheltuieli privind

4509764

1785216

3120980

69,20

174,82

1.1.

86

dobnzile
2.3.

Cheltuieli cu
ajustrile de valoare

2.4.

Alte cheltuieli
financiare

3.

3.1.

0,00

0,00

1048000

3470500

9867884

941,59

284,34

Cheltuieli
extraordinare
total, din care:

0,00

0,00

Amenzi

0,00

0,00

279533
369

288478
111

291422
311

104,25

101,02

Cheltuieli totale

1.1.

Analiza costurilor variabile


Metoda costurilor directe sau variabile pleac de la considerentul c

rezultatele ntreprinderii sunt influenate n principal de costurile variabile, n


acest sens costul fix nu este luat n calcul. Conform acestei metode se
calculeaz patru indicatori:
a) marja costurilor variabile;
b) rezultatul analitic global;
c) rata marjei costurilor variabile;
d) rata costurilor variabile.
Rezultatele obinute dau informaii despre importana sau greutatea
specific a costurilor variabile n total costuri i dac marja costurilor
variabile acopera costurile fixe. Dac marja nu acoper costurile fixe
ntreprinderea nregistreaz pierderi.

87

Aceast metod poate fi utilizat direct pe fiecare produs n parte (se


numete direct cost/produs), la nivel de ntreprindere pe total produse (direct
costing global), sau n categoria costurilor variabile sunt introduse i
cheltuielile fixe directe, cnd metoda se numete direct costing evoluat.
Etapele metodei Direct Costing sunt:
1. Identificarea cheltuielilor variabile.
2. Determinarea produciei totale n uniti fizice.
3. Determinarea costului mediu variabil.
4. Calculul marjei costurilor comerciale.
5. Calculul rezultatului analitic global.
6. Calculul ratelor.
7. Interpretarea rezultatelor.
Metoda Direct Costing
Nr.

Denumire

crt
.
1.

2.

3.

4.

2013

2014

2015

1730000

3581267

3006618

91947

190339

159798

1489000
0

3082373
8

2587777
5

7465000
0

1545327
11

1297364
59

(tip cheltuial)
Cheltuieli cu birotica
Cheltuieli cu produse de
curenie
Cheltuieli

cu

materiale

consumabile
Cheltuieli cu materii prime

5.

Cheltuieli cu ambalaje

921425

41847

261854

6.

Cheltuieli cu energia i apa

317930

1388422

1461103

88

pentru spaiul de producie


7.

Cheltuieli cu ntreinerea

4744922

738899

1625765

8.

Cheltuieli de cercetare

9835874

1384320

3367852

Cheltuieli cu colaboratorii

1758122
0

3242720

5992842

2596737

629512

889186

1639671

297496

561463

484011

137336

165737

1160875
02

6890000
0

6980055
9

4078325

1530875

1289560

-48000

3470500

9867884

2496015
64

2708899
82

2540644
55

2859735
61

2741955
69

3316481
89

9.
10

Cheltuieli cu publicitatea

.
11

Cheltuieli

cu

transport

personal de producie

12

Cheltuieli cu deplasrile

.
13

Cheltuieli cu mrfurile

.
14

Cheltuieli cu donaii

.
15

Alte cheltuieli financiare

.
16

Total

cheltuieli

variabile

(CV)

17

Cifra de afaceri (CA)

89

18

Cheltuieli totale (CT)

.
19

Cheltuieli fixe (CF)

.
20

Marja

costurilor

variabile (MCV)

21

Rezultatul

global (RAG)

22

Rata

variabile (RMCV)

23

Rata costurilor variabile

(RCV)

marjei

analitic

costurilor

2529712
35

2747687
45

2576325
36

3369671

3878763

3568081

3637199
7

3305587

7758373
4

3300232
6

-573176

7401565
3

12,72

1,21

23,40

87,28

98,79

76,60

Pentru calculul indicatorilor folostii sau folosit urmtoarele prescurtri i formule:


CV cost variabil
CV =

chelt. cu birotica + chelt cu produse de curenie + chelt cu materiale consumabile

+ chelt cu materii prime + chelt cu ambalaje + chelt cu energia pentru spa iile de produc ie +
chelt de ntreinere + chelt de cercetare + chelt cu colaboratorii + chelt cu publicitatea + chelt de
transport + chelt cu deplasrile + chelt cu donaiile + alte chelt financiare + chelt cu mrfurile
CA cifra de afaceri
MCV marja costului variabil
MCV = CA CV
CT cheltuieli totale

90

CT = CV + CF
CF cheltuieli fixe
CF = CT - CV
RAG rezultatul analitic global
RAG = MCV CF
RMCV rata marjei costului variabil
RMCV = (MCV / CA) * 100
RCV rata costului variabil
RCV = (CV / CA) * 100
Pentru anul 2013, indicatorii calculai sunt urmtorii:
CV = 1730000 + 91947 + 14890000 + 74650000 + 921425 + 317930 + 4744922 + 9835874 +
17581220 + 2596737 + 1639671 + 484011 + 116087502 + 4078325 48000 = 249601564 lei
MCV = CA CV = 285973561 249601564 = 36371997 lei
RAG = MCV CF = 36371997 3369671 = 33002326 lei
CF = CT CV = 252971235 249601564 = 3369671 lei
RMCV = (MCV/CA) * 100 = (36371997 / 285973561) * 100 = 12,72 %
RCV = (CV/CA) * 100 = (249601564 / 285973561) * 100 = 87,28 %

Pentru anul 2014, indicatorii calculai sunt urmtorii:


CV = 3581267 + 190339 + 30823738 + 154532711 + 41847 + 1388422 + 738899 + 1384320 +
3242720 + 629512 + 297496 + 137336 + 68900000 + 1530875 + 3470500 = 270889982
MCV = CA CV = 274195569 270889982 = 3305587 lei
91

RAG = MCV CF = 3305587 3878763 = -573176 lei


CF = CT CV = 274768745 270889982 = 3878763 lei
RMCV = (MCV/CA) * 100 = (3305587 / 274195569) * 100 = 1,21 %
RCV = (CV/CA) * 100 = (270889982 / 274195569) * 100 = 98,79 %
Pentru anul 2015, indicatorii calculai sunt urmtorii:
CV = 3006618 + 159798 + 25877775 + 129736459 + 261854 + 1461103 + 1625765 +
3367852 + 5992842 + 889186 + 561463 + 165737 + 69800559 + 1289560 + 9867884 =
254064455 lei
MCV = CA CV = 331648189 254064455 = 77583734 lei
RAG = MCV CF = 77583734 3568081 = 74015653 lei
CF = CT CV = 257632536 254064455 = 3568081 lei
RMCV = (MCV/CA) * 100 = (77583734 / 331648189) * 100 = 23,40 %
RCV = (CV/CA) * 100 = (254064455 / 331648189) * 100 = 76,60 %

CAPITOLUL 5 CONCLUZII SI RECOMANDARI


1. Analiza mediului concurential si a potentialului intern a fost efectuata la nivelul
societatii pe actiuni S.C. Agrox S.A. Vaslui, cu sediul social in Municipiul Vaslui, Judetul
Vaslui ,strada Agroindustriala, numarul 4.
2. Firma analizata isi desfsoara activitatea in domeniul principal reprezentat de COD
C.A.E.N: 0147 - Creterea psrilor: gini i pui de gin, curcani, gte, rae i bibilici i obinerea
produciei de ou, excluznd creterea altor psri i de asemenea producerea de pene i puf.
3. S.C.Agrox S.A. Vaslui este una dintre cele mai importante companii din zona
Moldovei, care creste pasari pentru productia de carne si oua.

92

4. Principalii clienti ai societatii S.C. Agrox SA Vaslui sunt firma SC PRO-GREEN SRL
care detine cea mai mare pondere pe anii 2013 cu ponderea de 55,81% si valoare de 863593.15
lei, respectiv 2014 cu ponderea de 83,5% si valoarea de 2936180.54. In anul 2015 cea mai mare
pondere din totalul vanzarilor o detine compania SC AGROLAND SA - 39.30 % cu valoarea de
1967473.92 lei .
5. Concurentii principali ai societatii sunt S.C. FermaDor, SC Transavia, SC Avicola, SC
Agricola.
6. In urma analizarii cotei de piata a intreprinderii, au rezultat urmatoarele:
-cota de piata absoluta este de 32,44%, aceasta reflectand doar imaginea cantitativa
asupra locului firmei pe piata, nu si situatia interna a intreprinderii, nivelul profitabilitatii sau a
rentabilitatii firmei.
- cota de piata relativa este de 91,54%, rezultat care arata faptul ca societatea analizata
detine 91,54% din piata liderului, acest indicator fiind mai relevant pentru analizarea pozitiei
firmei pe piata;
- cota de piata specifica este egala cu 0,12%
7. Din rezultatul obtinut, se observa ca piata carnii, respectiv segmentul carnii de pui este
detinuta in proportie de 83.99% de primii patru producatori, ceea ce arata faptul ca aceasta piata
este foarte concentrata. Asadar, datorita gradului mare de concentrare a pietei raportat la un
numar mic de concurenti (4 concurenti), este greu de patruns pe aceasta piata, de catre noii
potentiali producatori. Aceasta se datoreaza faptului ca atunci cand piata este foarte concentrata,
pretentiile consumatorilor, in ceea ce priveste calitatea, inovatia, diversitatea produselor cresc
considerabil, implicit si competenta tehnica si comerciala a firmei va trebui sa creasca.
Societatea S.C. Agrox S.A. Vaslui a obtinut o pozitie foarte buna in acest sector (locul 2),
reusind sa corespunda cerintelor ridicate ale clientilor, datorita unui departament dezvoltat pentru
activitati de cercetare-inovare. La aceasta se adauga avantajul de experienta manifestat prin
competenta tehnica si comerciala.

93

8. Contextul concurential a fost analizat cu ajutorul Modelului de analiza BCG, in care


s-au analizat DAS-rile.
9. Potentialul intern al firmei este dat de resursa umana si de cea materiala (mijloace fixe
si circulante). In cadrul societatii S.C.Agrox S.A. Vaslui, la sfarsitul anului 2015, numarul total
de contracte de munca era 109 (salariati). Se poate observa ca mobilitatea totala a fortei de
munca, a fost ridicata atat in anul 2015, cat si in anul 2014, cuprinsa intre 60-91%. Valoarea
ridicata a mobilitatii totale a fortei de munca, indica buna organizare si conducere la nivelul
intreprinderii, iar prin efect, eficienta utilizarii muncii este buna.
10.In ceea ce priveste indicatorul ce exprima fluctuatia fortei de munca, data de iesiri
nelegale (demisii neanuntate si concedieri neamiabile), acesta este cuprins intre 0.052-0.027.
Valoarea redusa a acestui indicator indica faptul ca toate restructurarile din cadrul firmei au fost
anuntate din timp, iar salariatii vizati pentru desfacerea contractelor de munca au avut
posibilitatea sa-si caute un alt loc de munca inca dinaintea parasirii firmei.
In cei 2 ani luati in calcul, numarul de intrari legale a fost acelasi, respectiv de 2
persoane p11.Referitor la potentialul intern , S.C.Agrox S.A. detinea in patrimoniul sau, la data
de 31 decembrie 2015, active circulante in valoare de 8.853.365 lei, din care:

stocuri 4.709.633lei;

creante 3.602.145 lei;

casa si conturi la banci 541.587 lei.


Stocurile detin 53,19% din mijloacele circulante, o pondere semnificativa datorita

domeniului de activitate principal al societatii, si anume de productie.


In ceea ce priveste creantele de incasat de la terti, acestea au reprezentat 40,68% din
totalul mijloacelor circulante, o pondere relativ mare, care poate afecta rezultatul economic final
al intreprinderii analizate. Firma trebuie sa reduca la minimum durata de incasare a facturilor
emise, pentru a dispune de lichiditatile necesare achitarii cheltuielilor exigibile (salarii, furnizori,
taxe, impozite). In caz contrar, nevoia de fond de rulment este mai mare decat fondul de rulment,
iar firma se vede obligata sa apeleze la linii de credit (credite pe termen scurt) care comporta
costuri cu dobanzile. Este foarte important ca firma sa aiba o structura de finantare a stocurilor
94

rentabila, respectiv rata dobanzii la creditele primite trebuie sa fie mai mica decat rata profitului
obtinut din vanzarea productiei.
Disponibilitatile banesti din casa si din conturile la banci au avut o pondere de 6,11%
(541.587 lei).
e an, acestea fiind reprezentate de expertii din domeniul cercetarii de piata si marketing.
Societatea S.C. Agrox S.A. a devenit unul dintre principalii producatori de carne din
zona Moldovei, detinand o cota de piata de 24,49%. Pozitia foarte buna de pe piata, apropiata de
cea a liderului care s-a datorat potentialului intern ridicat de care dispune, va ajuta societatea
analizata sa ajunga chiar lider de piata, prin detronanarea liderului actual, S.C Avicola
Potentialul de cercetare avansata de care dispune societatea reprezinta un avantaj
comparativ cu liderul pietei, de aceea trebuie sa il fructifice cat mai mult, in vederea atragerii cat
mai multor clienti.

BIBLIOGRAFIE
1. http://www.kosarom.ro/
2. Suport curs Stefan Gavril Analiza Tehnico-Economica, 2008
3. http://www.avitop.ro/
4. http://documents.tips/documents/proiect-analiza-561d813712cd9.html
5. http://www.recolta.eu/tag/piata-carnii-de-pui-6441.html
6. http://www.transavia.ro/
7. http://avicolafocsani.ro/
95

96