Sunteți pe pagina 1din 73

SCOALA POSTLICEALA

SPECIALIZAREA ASISTENT MEDICAL GENERALIST

Indrumator

Candidat:

Motto:
"Sanatatea este o comoara pe care putini stiu sa o
pretuiasca, desi aproape toti se nasc cu ea."
Hippocrate

CUPRINS
Argument
I.Capitolul I
Notiuni de anatomie si fiziologie ale aparatului genital feminin.
II.Capitolul II
Notiunii despre boala inflamatorie pelvina.
Definitie
Etiologie
Anatomie patologica
Simptomatologie.
Diagnostic
Tratament
Evolutie si prognostic
Capitolul III
Rolului asistentului medical in examinarea clinica si paraclinica
Capitolul IV
Acordarea ingrijirilor specifice
Capitolul V
Elaborarea planurilor de ingrijire
Prezentarea cazului I
Prezentarea cazului II
Prezentarea cazului III
Capitolul VI
Educatia pentru sanatate
Bibliografie

ARGUMENT

Boala inflamatorie pelvin este considerat, n acest moment, una din bolile cele
mai frecvente, ntlnit n special la femeile tinere de vrst fertil. Prevenirea
acestei boli este de importan major, deoarece, nediagnosticat la timp sau
tratat incomplet poate duce la infertilitate, sau poate cauza complicaii grave.
Am ales aceast tem deoarece, o lunga perioada am facut voluntariat
intr-un cabinet de ginecologie. Am avut timp s observ numrul mare de femei
diagnosticate cu boal inflamatorie pelvin. Unele, diagnosticate la timp, sunt, n
prezent, mmici.
n acelai timp, mi-am dorit s aprofundez cunoaterea legat de factorii
etiologici precum i de metode i tehnici ct mai eficiente de ngrijire i, nu n
ultimul rnd, msuri profilactice.
Astfel, sper ca aceast lucrare sa mi fie de mare ajutor n viitoarea mea
meserie de asistent medical pentru a fi apt n orice situaie de a preveni o
recidiv a bolii i dac este posibil, chiar s i dezvolt capacitile fiziologice i
psihologice, pentru ca riscul de recidiv a bolii s fie ct mai sczut.
Prin studierea acestor cazuri, am ajuns la un anumit nivel de nelegere i
cunoatere a fiinei umane i al modului n care se pot iniia i ntreine relaii
interpersonale cooperante bazate pe respect ntre membrii echipei de ngrijire i
cel ngrijit.

CAPITOLUL I.
NOIUNI DE ANATOMIE I FIZIOLOGIE ALE APARATULUI
GENITAL FEMININ
STRUCTURA PELVISULUI
Sacrul i coccisul sunt o prelungire a coloanei vertebrale rezultat din
fuziunea celor cinci vertebre sacrale i a celor patru vertebre coccigiene, legate
printr-o articulaie de tip simfiz (articulaia sacrococcigian) ce permite un
oarecare grad de mobilitate.
Oasele coxale. Perechea oaselor coxale prezint trei componente : ilionul,
ischionul i pubisul. Prin unirea acestor componente se formeaz acetabulul, o
cavitate n form de cup, n care ptrunde capul femural.

Articulaiile oaselor pelvisului


Oasele pelvisului sunt unite prin patru articulaii :
- Dou articulaii cartilaginoase de tip simfiz articulaiile sacrococcigiene
i simfiza pubian aceste articulaii sunt nconjurate anterior i posterior de
ligamente puternice.
- Dou articulaii sinoviale articulaiile sacroiliace acestea sunt
stabilizate de ligamentele sacroiliace, iliolombar, lombosacral, lateral,
sacrotuberos i sacrospinos.
2. MUCHII PELVIENI cuprind :
a) Muchii peretelui pelvin lateral acetia trec n regiunea gluteal pentru a
facilita rotaia i aducia coapsei. Acetia includ muchii piriform, obturator
intern i iliopsoas.
b) Muchii planeului pelvin, care sunt :
- Diafragma pelvian format din muchii coccigian i ridictor anal,
alturi de fasciile acestora inferioar i superioar.
- Ridictorul anal ( levator ani ) format de ctre pubococcigieni.
- Diafragma urogenital.
STRUCTURILE GENITALE
1. VAGINUL este un organ cavitar, fibromuscular, tubular, ce se ntinde de
la vestibulul vulvei pn la uter. n poziia dorsal de litotomie, vaginul este
orientat posterior ctre sacru, dar axul su este aproape orizontal n poziie
vertical a corpului. Este ataat la extremitatea superioar de uter, chiar deasupra
cervixului. Spaiile dintre cervix i vagin sunt cunoscute sub numele de
formixuri vaginale ( anterior, posterior i lateral ).
Deoarece ataarea vaginului posterior se face la un nivel mai nalt dect
anterior, peretele vaginal posterior este cu aproximativ 3 cm mai lung dect cel
anterior.
Vaginul este ataat de peretele pelvian lateral prin conexiuni fasciale
endopelviene cu arcul tendinos ( linia alb ).
Deschiderea vaginului poate fi acoperit de o membran sau nconjurat de
un pliu de esut conjunctiv, numit himen.
Vaginul se afl n relaie intim anterior cu uretra, colul vezical i regiunea
trigonului i poriunea posterioar a vezicii ; posterior cu corpul perineal,
canalul anal, rectul inferior i fundul de sac posterior.
Este compus din trei straturi : mucoasa, musculatura i adventicea.
Aportul sanguin al vaginului include artera vaginal i ramuri din artera
uterin, rectal medie i arterele ruinoase interne.

2. UTERUL este un organ fibromuscular ce cuprinde n partea inferioar


cervixul i n partea superioar corpul uterin.
a) Cervixul segmentul cervixului aflat n relaie cu vaginul este
exocervixul ( portio vaginalis ).
b) Corpul uterin variaz n mrime i form n funcie de statusul
hormonal i al naterilor. Corpul uterin este mprit n mai multe regiuni
distincte :
- cavitatea endometrial caracterizeaz suprafaa mucoasei corpului uterin
- miometrul stratul muscular al uterului, alctuit din fibre musculare
netede ntreptrunse, cu dimensiuni ntre 1,5 i 2,5 cm.
- peritoneul acoper cea mai mare parte a corpului uterin i cervixul
posterior, formnd seroasa uterin.
Aportul sanguin al uterului este realizat de artera uterin, care se
anastomozeaz cu artera ovarian i cea vaginal.
Anexele uterului :
a) Tubele fallopiene sunt structuri cavitare pereche, ce reprezint terminaiile
proximale nefuzionate ale ductelor milleriene. Lungimea lor variaz de la 7 la
12 cm.
Funcii : preluarea ovulului, furnizarea mediului fizic pentru concepie,
transportul i nutriia ovulului fertilizat.
Tubele sunt mprite n mai multe regiuni : regiunea interstiial, istmul,
ampula i fimbria.

Aportul sanguin al tubelor se realizeaz de ctre arterele uterine i ovariene.


b) Ovarele sunt structuri gonadale pereche. Variaz n dimensiuni pn la
5x3x3 cm. Variaiile dimensiunilor sunt consecina produciei endogene de
hormoni, care se modific cu vrsta i cu fiecare ciclu menstrual. Substanele
exogene, inclusiv contraceptivele orale sau medicaia de inducere a ovulaiei,
pot stimula sau suprima activitatea ovarian.
Fiecare ovar prezint o zon cortical i una medular. Zona cortical este
format dintr-o strom specializat i foliculi aflai n diferite stadii de evoluie.
Medulara ocup o poriune mic a ovarului i este compus din esut
fibromuscular i vase sanguine.
Aportul sanguin al ovarului se realizeaz de ctre artera ovarian, care se
anastomozeaz cu artera uterin.

Capitolul II
NOTIUNI DESPRE BOALA INFLAMATORIE PELVINA
Definitie
Boala inflamatorie pelvin este o infecie polimicrobian dat de un
agent patogen transmis pe cale sexual i const n colonizarea ascendent cu
bacterii vaginale aerobe i anaerobe.
Numeroase femei cu boala inflamatorie pelvin nu prezint semne i
simptome, motiv pentru care nu urmeaz un tratament. Astfel, boala inflamatorie
pelvin este depistat trziu, cnd femeia are dificulti n a rmne nsrcinat,
sau cnd sufer de durere cronic pelvin.
Infeciile ulterioare cu alte bacterii sunt des ntlnite. Dup un prim episod de
boal inflamatorie pelvin, 20 % din femei prezint infecii ulterioare, n interval
de 2 ani.Se estimeaz c 1,7 % din femei sufer de boal inflamatorie pelvin.
Boala este cu siguran subdiagnosticat, deoarece majoritatea femeilor nu sunt
contiente de prezena bolii, fie datorit lipsei simptomelor, fie pentru c nu
cunosc cauza acestor simptome.
Boala inflamatorie pelvin netratat este o problem de sntate
serioas,care are efecte pe termen lung.
Boala inflamatorie pelvin este o condiie fr o definiie precis i poate
include inflamaia oricrei structuri anatomice : endometrul, oviductele, ovarele,
peretele uterin, seroasa uterin i ligamentele largi.
Salpingita este infecia i inflamaia unei trompe uterine sau a ambelor.
Anexitele sunt inflamaii ale trompelor i ovarelor.
Cand inflamaia cuprinde uterul, trompa i ovarele, se numete metroanexit.
Cervicita este inflamaia colului uterin.
Endocervicita i endometrita intereseaz cervixul i endometrul.

Etiologie
Anatomie patologica
Boala inflamatorie pelvin poate fi cauzat de mai multe tipuri de bacterii,
dar n majoritatea cazurilor este vorba despre bacteriile responsabile de dou
boli cu transmitere sexual frecvente : gonoreea i chlamidioza.
Bacteria care provoac chlamidioza (chlamydia trachomatis) este
responsabil pentru 50% din cazurile de boal inflamatorie pelvin. Bacteria
care cauzeaz gonoree (neisseria gonorrhoeae) este responsabil pentru circa
14% din cazuri. Aproximativ 8% din femeile cu boal inflamatorie pelvin sunt
infectate cu ambele tipuri de bacterii.
Unele metode de contracepie pot crete riscul de apariie a bolii
inflamatorii pelvine de exemplu montarea unui dispozitiv intrauterin sau
sterilet. n schimb, alte metode contraceptive precum prezervativul i diafragma
reduc acest risc. Folosirea doar a contraceptivelor orale nu ofer protecie
mpotriva bolilor cu transmitere sexual. Dar, acestea ofer o protecie indirect
impotriva apariiei bolii inflamatorii pelvine prin faptul c determin ingroarea
cervixului, astfel nct bacteriile nu pot ajunge cu uurin la tractul genital
superior.
Uneori, bacteriile care provoac boala inflamatorie pelvin ajung n
tractul genital n timpul naterii, n urma unei ntreruperi de sarcin, sau a unui
avort spontan, sau ca urmare a unei proceduri de prelevare a unei probe de la
nivelul uterului (biopsie endometrial). Rar, cauza infeciei care duce la boala
inflamatorie pelvin nu este identificat se crede c n aceste cazuri, bacteriile
inofensive, prezente n mod normal n vagin i colul uterin sunt responsabile
pentru aceast boal.

Simptomatologie
durere n abdomenul inferior i pelvis
secreii vaginale abundente, cu miros neplcut
menstruaie neregulat
durere n timpul actului sexual
durere lombar
febr, oboseal, diaree sau vomitturi
miciune dureroas sau dificil

Primele semne constau n iritaie i n secreii vaginale anormale, survenind


n 2-5 zile dup infectare n cazul gonoreei i n 7-21 de zile n cazul chlamidiei.
Numeroase femei prezint secreii vaginale care nu se datoreaz unei boli cu
transmitere sexual. Dar dac se observ o modificare n aspectul secreiei (dac
devine mirositoare sau este nsoit de prurit), n special la cteva zile dup un
contact sexual, se poate suspecta o boal cu transmitere sexual.
Boala inflamatorie pelvin se manifest printr-o durere abdominal surd,
constant i prin accese ocazionale de febr. n plus, poate aprea un disconfort
sau chiar durere n raporturile sexuale. Dac infecia atinge i endometrul pot
aprea sngerri ntre menstrele normale.

Boala inflamatorie pelvin poate cauza semne i simptome minore sau poate
fi asimptomatic. n acest ultim caz, boala se datoreaz n mod frecvent unei
infecii cu chlamydia.
Lipsa semnelor i simptomelor crete posibilitatea ca femeia s transmit
chlamydia mai departe. Totodat, n lipsa unui tratament adecvat, organele
genitale pot fi grav afectate.
Un mare numr de femei cu boal inflamatorie pelvin prezint simptome
discrete sau uoare ce nu pot fi uor recunoscute ca fiind tipice pentru boala
inflamatorie pelvin. n consecin, ntrzierea stabilirii diagnosticului i
instituirii tratamentului, contribuie probabil la instalarea sechelelor inflamatorii
la nivelul tractului genital superior.
Diagnostic pozitiv si diferential
Diagnostic pozitiv
a. Criterii clinice
Boala inflamatorie pelvin este adesea dificil de diagnosticat deoarece
simptomele bolii sunt variabile i pot fi greit considerate ca fiind datorate altor
condiii medicale. De asemenea, nu exist un test unic care s poat detecta
boala inflamatorie pelvin.
n mod tradiional, diagnosticul de boal inflamatorie pelvin s-a bazat
pe triada de semne i simptome alctuit din durere pelvian, sensibilitate
cervical i anexial i febr. Astzi, ns, se tie c exist o larg varietate de
semne i simptome ce apar la femeile cu boal inflamatorie pelvin, ceea ce
face ca boala inflamatorie pelvin s fie dificil de diagnosticat.
Pentru acurateea diagnosticului, trebuie stabilite criterii de diagnostic
suficient de sensibile pentru a depista cazurile uoare, dar i suficient de
specifice pentru a evita administrarea de antibiotice la femeile care nu sunt
infectate.
Exist cazuri n care femeia poate dezvolta boala inflamatorie pelvin fr
s prezinte nici un simptom.
La examenul pelvin, pacientele cu boal inflamatorie pelvin prezint
sensibilitate a organelor pelviene, fie sensibilitate uterin simpl, fie asociat cu
sensibilitate anexial. Sensibilitatea la mobilizarea cervixului sugereaz prezena
inflamaiei peritoneale, ce determin apariia durerii atunci cnd peritoneul este
ntins prin mobilizarea cervixului, anexa fiind tracionat odat cu peritoneul
pelvian. Uneori poate exista sensibilitate abdominal direct sau de rebound.
b. Criterii de laborator
Evaluarea secreiilor tractului genital inferior, att vaginale ct i
endocervicale, reprezint factorul cheie n evaluarea pacientei cu boal
inflamatorie pelvin (test pozitiv pentru gonoree sau chlamydia). Femeile cu
boal inflamatorie pelvin prezint un numr crescut de leucocite
polimorfonucleare la examinarea microscopic a preparatului proaspt din
secreiile vaginale sau n secreia mucopurulent.

Deoarece un diagnostic incorect poate determina creterea inutil a


morbiditii, la femeile cu simptome severe se vor efectua teste speciale de
diagnostic, cum ar fi :
- biopsia endometrial pentru confirmarea endometritei
- ultrasonografia sau alte teste radiologice pentru vizualizarea eventualelor
abcese tubo-ovariene
- laparoscopia, pentru confirmarea salpingitei.
- nivelul proteinei C reactive i a vitezei de sedimentare a hematiilor este
crescut (n caz de boal inflamatorie pelvin, ambele sunt crescute)
Diagnostic diferential
Diagnosticul diferenial se face cu apendicita mai ales la formele
unilaterale ale bolii inflamatorii pelvine, pe dreapta - sarcina ectopic, avortul n
curs, endometrioza, hemoragiile la nivelul corpului galben, chistul ovarian,
torsiunea anexelor uterine, boala inflamatorie intestinal, ocluzia intestinal,
limfadenita mezenteric, pielonefrita sau alte afectiuni intra-abdominale.
Evaluare
Examen abdominal i pelvin complet, ecografie pelvin n boala
inflamatorie pelvin acut, se sesizeaz ngroarea trompelor uterine peste 5 mm
i lichid n fundul de sac Douglas.
Standardul de aur n diagnosticul bolii inflamatorii pelvine este considerat
a fi laparoscopia, deoarece permite vizualizarea organelor pelvice. Cu toate
aceste, procedura este recomandat doar n cazul n care rezultatele examenelor
precedente (examen clinic, teste sanguine, culturi, etc.) sunt neconcludente.
Pentru diagnosticul bolii inflamatorii pelvine se mai pot practica
biopsierea esutului endometrial i culdocenteza recoltarea de lichid din fundul
de sac Douglas.
Se efectueaz hemoleucograma, urocultur, test de sarcin, coloraie
Gram a secreiilor vaginale i culturi de la nivelul: endocolului, rectului, uretrei,
sngelui i lichidului peritoneal. Dac nu s-a fcut recent, este recomandabil
efectuarea testului Papa Nicolau.

Tratament
a.Tratamentul antibiotic principii generale
Regimurile terapeutice pentru boala inflamatorie pelvin trebuie s acopere
un spectru larg de ageni patogeni, inclusiv Neisseria gonorrhoeae, Chlamydia
trachomatis, bacterii facultativ Gram-negative, anaerobi i streptococi.
Boala inflamatorie pelvin i bolile cu transmitere sexual necesit un
tratament medical prompt. Daca este prezent orice simptom pelvin neobinuit
sau durere, se recomand consultarea fr amnare a unui doctor, chiar dac
simptomele nu par a fi serioase.

Dup nceperea tratamentului medical pentru boala inflamatorie pelvin,


doctorul va oferi instruciuni specifice n legatur cu ngrijirea la domiciliu.
Persoana afectat trebuie s respecte aceste instruciuni i s vin la consultaiile
recomandate de doctorul curant.
Se recomand urmtoarele msuri de tratament la domiciliu:
- ingestia unor cantiti mari de ap i consumul unei diete echilibrate,
care ajut organismul s lupte mpotriva infeciei
- odihn ct mai mult posibil, pn ce simptomele ncep s se amelioreze
(de obicei dup cteva zile), apoi reluarea treptat a activitilor zilnice.
- administrarea regulat de medicamente antiinflamatoare nonsteroidiene
(AINS), precum ibuprofen, pentru durere. Dac durerea nu se amelioreaz n
primele 48 pana la 72 ore de la nceperea tratamentului, este indicat un nou
consult medical
- evitarea contactului sexual pn la terminarea tratamentului cu
antibiotice, dispariia complet a durerii i pn la restabilirea complet a strii
de snatate. De asemenea, evitarea contactului sexual pn cnd
partenerul/partenerii nu a(u) terminat tratamentul administrat pentru o boal cu
transmitere sexual
- stabilirea i respectarea ntlnirilor cu doctorul.
Doctorul curant va dori s fac un nou consult la 2-3 zile de la nceperea
tratamentului cu antibiotice ca s se asigure ca acesta are efect. De asemenea
este necesar un alt consult dup alte 7-10 zile pentru a se vedea dac starea
persoanei respective s-a ameliorat i pentru discutarea despre metodele n care
poate fi evitat o nou infecie. Mai poate fi recomandat o consultaie la 4-6
sptmni pentru a se vedea dac vindecarea este complet
- contactarea medicului dac simptomele se agraveaz sau reapar.
Partenerii sexuali ai femeilor cu boal inflamatorie pelvin trebuie
investigai i tratai pentru infecie uretral cu Chlamydia sau gonococ. Testele
uretrale efectuate la partenerii sexuali masculini ai femeilor cu boal
inflamatorie pelvin non-gonococic i non-Chlamydia nu evideniaz de obicei
prezena uneia dintre aceste infecii. Se recomand oprirea raporturilor sexuale
pn la terminarea tratamentului i dispariia infeciei.
b.Tratament patogenic i simptomatic
Alternativ tratamentului cu antibiotice se vor prescrie medicamente din
clasa antiinflamatoare nonsteroidiene (ibuprofen) Paduden, Nurofen
administrate oral, de dou ori pe zi.
De asemenea, tratarea durerii din abdomenul inferior i pelvis se face cu
butilscopolamin Scobutil de preferat administrat intravenos sau
intramuscular, deoarece n administrarea oral se absoarbe puin din intestin i
are eficacitate sczut. Se vor administra 1-2 fiole/zi. De asemenea, se pot folosi
i supozitoare Scobutil.
n condiiile n care febra nu scade n cazul unei administrri corecte a
antibioticului, se vor administra antipiretice la nevoie.

Tratarea vrsturilor se va face cu antiemetice : Metoclopramid


comprimate administrate oral de 2-3 ori/zi, fiole sau supozitoare n caz de
vrsturi incoercibile.

Evolutie si prognostic
Vindecare in conditiile unui episode acut correct diagnosticat si tratat
Evolutia spre piosalpinx, abces, care poate devein o urgent chirurgicala prin
ruperea abcesului cu peritonita generalizata
Evolutia spre cronicizare- formarea aderentelor cu interesarea tuturor organelor
pelvine, determinand bazinul inghetat, cu aparitia urmatoarelor simptome:
Durerea pelvina cronica
Tulburari menstruale
Sterilitatea
Fenomene digestive
Recurentele sunt frecvente
Boala inflamatorie pelvin netrat poate produce cicatrici tisulare
(aderente) ce pot cauza durere pelvin cronic, sarcin ectopic i infertilitate.
Femeile cu risc de infecii pelvine care utilizeaz un dispozitiv intrauterin,
pot fi sftuite s opteze pentru o alt metod de contracepie pentru a reduce
riscul de boal inflamatorie pelvin. n cazul pacientelor nsrcinate, infectate cu
HIV, sau care nu rspund la tratamentul cu antibiotice orale, se recomand
spitalizarea. Tratamentul const n administrarea de antibiotice intravenos, apoi
pe cale oral.
Dac tratamentul antibiotic iniial a vindecat infecia cauzat de boala
inflamatorie pelvin, nu este necesar un tratament de ntreinere. Cu toate
acestea, este important s se tie cu siguran c infecia a fost vindecat i acest
lucru se poate afla printr-un control regulat efectuat de doctor.

ALTE CAUZE DE INFECIE PELVIN


A. Salpingita granulomatoas
1. Tuberculoza salpingelui aproape ntotdeauna reprezint tuberculoza
sistemic. Incidena este crescut n rile srace i foarte sczut n rile
dezvoltate. Afecteaz femeile aflate n perioada reproductiv, dar o cretere a
incidenei a fost nregistrat la femeile postmenopauz. TBC genital primar
este foarte rar n SUA.

a. Aspectul fizic este variabil. Pacientele prezint frecvent mase anexiale.


Induraia se poate observa la nivelul esuturilor paracervicale, paravaginale i
parametriale. Pacienta tipic este femeia de 20-40 ani cu TBC cunoscut i mas
pelvic. Simptomele sunt asociate unui istoric familial de TBC i constau n
durere pelvin joas, infertilitate i amenoree.
b. Patologie. Trompa uterin are aspectul unei pungi de tutun"- lrgit i
destins. Captul proximal este nchis, iar fimbriile sunt edemaiate i lrgite.
Microscopic, tuberculul prezint o reacie epitelioid i formarea de celule
gigante, Inflamaia i cicatrizarea sunt intense i ireversibile.
c. Tratamentul const n schema standard pentru TBC diseminat,
incluznd izoniazid, rifampicina i etambutol. Prognosticul este excelent dar
redobndirea fertilitii este rar.
2. Salpingita leproas. Aspectul histologic este similar celui TBC i sunt
dificil de difereniat pe baze histologice. Sunt prezente celule epitelioide i
celule Langerhans gigante. Pentru diagnosticul TBC sunt necesare culturi
pozitive.
3. Actinomycoza. A. israelli, agentul etiologic, este patogen pentru
oameni, dar nu i pentru alte mamifere. Majoritatea infeciilor ginecologice sunt
infecii secundare unei infecii apendiculare, unei afeciuni a tractului
gastrointestinal sau folosirii DIU. Anual se raporteaz 100 cazuri, vrsta medie
fiind de 20-40 ani.
a. Aspecte fizice. Jumtate din leziuni sunt bilaterale i constau n
sensibilitate i lrgire a anexelor. Aceste semne se pot confunda cu ale
apendicitei.
b. Patologie. Apare o inflamaie tubo-ovarian iar pe seciuni ale trompei
se observ material necrotic. Lumenul tubar poate avea i un aspect adenomatos.
Microscopic se vd granule sulfurate" actinomicotice. Din centru radiaz
filamente cu aspect de mciuc. Apare un infiltrat monocitar i pot fi prezente
celule gigantice.
c. Tratamentul const n administrare prelungit de penicilin.
4. Schistosomiaza apare mai frecvent n Extremul Orient i Africa
a. Semnele sunt reprezentate de durere pelvin, tulburri menstruale i
infertilitate primar. Diagnosticul se pune de obicei histopatologic.
b. Patologie. Leziunile apar ca un proces tubo-ovarian nonspecific.
Microscopic, schistosomul apare nconjurat de o reacie granulomatoas cu
celule gigante i epidermoide. Un ou n zona inflamat este un semn foarte
sever.
5. Sarcoidoza. Foarte rar, sarcoidoza poate da o salpingita
granulomatoas.
6. Salpingita cu corp strin apare prin folosirea unui material insolubil
n ap pentru histerosalpingografie; poate apare i secundar substanelor plasate
n vagin, cum ar fi amidon, talc sau ulei mineral.
B. Salpingita nongranulomatoas se refer la orice alt infecie
bacterian, de obicei a cavitii peritoneale, ce poate da secundar infecie tubar,
cum ar fi:

1. Apendicita
2. Diverticulita
3. Boala Crohn
4. Colecistita
5. Abces perinefretic

CAPITOLUL III
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN PREGATIREA
PACIENTULUI PENTRU EXPLORARI CLINICE SI
PARACLINICE

Asistenta medicala are indatorirea de a observa starea generala a pacientei


inca de la intrarea acesteia in cabinet. Ea trebuie sa stie sa evalueze starea de
sanatate a pacientei pentru a transmite medicului date importante pentru
stabilirea diagnosticului si pentru stabilirea ingrijirilor de care are nevoie
pacienta. De aceea se recurge la examinarea clinica si paraclinica, in care
asistenta medicala joaca un rol important. Astfel, printr-o observatie clinica ,
justa si sustinuta asupra pacientului, are obligatia sa observe si sa consemneze
aspectul general al pacientului, inaltimea si greutatea, varsta aparenta si reala ,
aspectul pielii, tinuta, faciesul, mersul, starea psihica.
Sarcinile asistentei in pregatirea pacientei, sunt urmatoarele:
respecta medicamentul prescris de medic
identifica medicamentul prescris dupa eticheta, forma de prezentare, culoare,
miros, consistenta.
verifica calitatea medicamentelor, observand integritatea, culoarea
medicamentelor solide
respecta caile de administrare prescrise de medic
respecta orarul si ritmul de administrare a medicamentelor pentru a se
mentine concentratia constanta in sange, avand in vedere timpul si caile de
eliminare a medicamentelor
repecta doza de medicament doza unica
respecta somnul fiziologic ( se trezeste pacientul in cazul administrarii
antibioticilor cu ore fixe de administrare ).
evita incompatibilitatile medicamentoase datorate asocierilor unor solutii
medicamentoase in aceeasi seringa, in acelasi pahar
serveste pacientul cu doza unica de medicament pentru administrarea pe cale
orala
respecta urmatoarea succesiune in administrarea medicamentelor: pe cale
orala solide, lichide, apoi injectii, dupa care se administreaza supozitoare
informeaza pacientul asupra medicamentelor prescrise in ceea ce priveste
efectul urmarit si efectele secundare

anunta imediat medicul privind greselile produse in administrarea


medicamentelor legate de doza, calea si tehnica de administrare

administreaza imediat solutiile injectabile aspirate din fiole, flacoane

respecta masurile de asepsie, de igiena, pentru a preveni infectiile


intraspitalicesti.
PREGATIREA PACIENTILOR PENTRU EXAMENE PARACLINICE
1. Recoltarea produselor biologice
Punctia venoasa
Definitie: Punctia venoasa reprezinta crearea unei cai de acces in-tr-o vena
prin intermediul unui ac de punctii .
Scop
1)-explorator: recoltarea produselor de sange pentru examene de laborator
hematologice, biochimice, bacteriologice, serologice
2) terepeutic:- administrarea de medicamente sau soluii perfuzabile
-recoltarea de sange in vederea transfuzarii acesuia-se efectueaza direct transfuzii de
sange

Materiale necesare: -seringi sterile, ace de diferite dimensiunu, vacutainere,


tampoane sterile cu alcool, tavita renala, leucoplast, garou, si alte materiale in
functie de scopul punctiei venoase
Pregatirea psihica:
-efectuarea pregtirii const n instruirea acestuia privind necesitatea tehnicii,
comportamentul su n timpul recoltrii, colaborarea sa pentru reuita tehnicii.
-Pacientul este pregtit psihic printr-un regim alimentar, repaus la pat, aezndul ntr-o anumit poziie n funcie de recoltarea ce se va efectua decubit dorsal
sau sezand.
Tehnica:
-se pregatesc materialele necesare infunctie de scopul punctiei venoase;
-pacientul este asezat in pozitie decubit dorsal, mana pacientului se afla in
abductie si supinatie fiimd bine intinsa;
-asistenta medica se spala pe maini;
-se aplic garoul aproape de locul punciei. Plasarea garoului la distan face ca
patul venos n care se adun sngele s fie mai mare i implicit venele care
urmeaz a fi puncionate vor fi mai puin umplute. Garoul va fi strns n aa fel
nct va fi ntrerupt doar circulaia venoas nu i cea arterial (oprirea
circulaiei arteriale va face dificil umplerea venoas).
-dup plasarea garoului pacientul este rugat s nchid i s deschid pumnul de
mai multe ori ceea ce va duce la creterea fluxului sanguin n membrul respectiv
cu o mai bun vizualizare a venelor;
-se identific vena ce urmeaz a fi puncionat;
-se dezinfecteaz zona pe o suprafa larg cu alcool;

-cu policele de la mana stanga se fixeaza tegumentul la o distanta de 4-5 cm de


locul punctiei;
-cu mana dreapta intre policele si restul degetelor se sustine seringa cu acul
atasat cu bizoul in sus;
-se inteapa in ordine tegumentul, apoi peretele venos sub un grad de 30,dupa
care se schimba directia paralel cu vena;
-se recolteaza sau se ataseaza transfuzorul sau perfuzorul;
-se da drumul la garou, se extrage acul de puntie punand la baza lui un tampon
steril;
-pacientul este rugat sa tina mana intinsa si sa faca compresie pe tampon 3-5
minute;
-se reorganizeaz locul de munc;.
Accidentele punctiei venoase: hematom, perforarea venei, lipotemie,
ameteala.
Recoltarea sangelui pentru:
recoltare pentru detrminarea H.L.G,
-recoltarea se face prin puncie venoasa strict 2ml de snge pe cristale E.D.T.A.
(acid-etilen-diamino-tetraacetic 1%) 0,5ml.
-valoarei normale:-eritrocite: - 4,5-5 ml./mm3 la brbai;
- 4,2-4,8ml./mm3 la femei.
-reticulocite: - 10-15%o;
-hematocrit: :-46+/-6% la brbai;
-41+/-5% la femei.
-hemoglobin: - 15+/-2 la brbai;
-13+/-2 la femei.
-leucocite: - 4200-8000/mm3.
-limfocite: - 20-40%.
-monocite: - 4-8%.
-trombocite:- 150.000-400.000/mm3.
ionograma
-se recolteaz prin puncie venoas
-valorile normale: -Na+:135-148 mmoli/l
-K+ : 3,5-5,5 mmoli/l
timp de sngerare (TS)
-valori normale: 2-4 minute
timp de coagulare (TC)
-valori normale: - 8-12 minute.
Timp Quick (PT-AP)
-valori normal: 12-15 secunde sau 80-100%.
rezerva alcalina
-se recolteaza 5 ml de sange cu heparina anticuagulant;

-valoarei normale: 55-65 vol. CO2/ 10ml sange sau 27 mEq/l;


creatinina
serica
-pentru determinarea creatininei serice se recolteaza 5 ml. sange prin punctie
venoasa fara anticuagulant;
-valorile normale: 0,6-1,00 mg%
ureea sangvina
-pentru determinarea ureei sangvine se recolteaza 5 ml. sange prin punctie
venoasa fara anticuagulant;
-valorile normale: 20-40mg sau 15-42 mg/dl;
PERFUZIA
Definitie :- introducere pe cale parenterala (intravenoasa) , picatura cu
picatura, a solutiilor medicamentoase pentru reechilibrarea hidroionica si
volemica
a
organismului.
Scop : hidratarea si mineralizarea organismului; administrarea
medicamentelor la care se urmareste un efect prelungit; depurativ - diluand si
favorizand excretia din organism a produsilor toxici: completarea proteinelor sau
altor componente sangvine, alimentatie pe cale parenterala.
Pregatirea psihica si fizica a bolnavului :-i se aplica bolnavului necesitatea
tehnicii.-se aseaza bolnavul pe pat, in decubit dorsal, cat mai comod, cu
antebratul in extensie si pronatie.
Pregatirea materialelor necesare:- tava
medicala acoperita cu un camp steril;- trusa pentru perfuzat solutii ambalata
steril;
- solutii hidrante in sticle R.C.T. inchise cu dop de cauciuc si armatura metalica
sau in pungi originale de material plastic, riguros sterilizate si incalzite la
temperatura corpului;- garou de cauciuc;- tavita renala;- stativ prevazut cu
bratari cu cleme pentru fixarea flacoanelor;- 1 - 2 seringi Luer de 5 - 10 cm cu
ace pentru injectii intravenoase si intramusculare sterilizate;- o perna musama;1- 2 pense sterile; o pensa hemostatica; casoleta cu campuri sterile; casolete cu
comprese sterile;- substante dezinfectante; alcool; tinctura de iod; benzina
iodata; romplast; foarfece; vata.
Tehnica :-se pregatesc instrumentele si materialele necesare.
-se scoate tifonul sau celofanul steril de pe flacon, se desprinde sau se topeste la
flacara parafina de pe suprafata dopului, care se dezinfecteaza cu alcool.
-se desface aparatul de perfuzie si se inchide prestubul.
-se indeparteaza teaca protectoare de pe trocar si se patrunde cu el prin dopul
flaconului.
-se inchide cu pensa hemostatic, imediat sub ac tubul de aer, se indeparteaza
teaca protectoare de pe ac si se patrunde cu acesta in flacon, prin dopul de
cauciuc, fara sa se atinga trocarul.
-se suspenda flaconul pe suport.
-se fixeaza tubul de aer la baza flaconului cu o banda de romplast, avand grija sa
depaseasca
nivelul
solutiei
sau
al
substantei
medicamentoase.
-se indeparteaza pensa hemostatica, deschizand drumul aerului in flacon.-se

indeparteaza teaca protectoare de pe capatul portac al tubului, se ridica deasupra


nivelului substantei medicamentoase din flacon si se deschide usor prestubul,
lasand sa curga lichidul in dispozitivul de perfuzie, fara ca picuratorul sa se
umple cu lichid.
-se coboara progresiv portacul, pana cand tubul se umple cu lichid, fiind
eliminate complet bulele de aer.-se ridica picuratorul in pozitie verticala si se
inchide prestubul, aparatul ramanand atarnat pe stativ.
-se aseaza sub bratul ales o perna tare, acoperita cu musama si camp steril.
-spalarea pe maini cu apa si sapun.
-se examineaza calitatea sistarea venelor
.-se aplica garoul de cauciuc la nivelul bratului.
-se dezinfecteaza plica cotului cu alcool.
-se cere bolnavului sa inchida pumnul si se efectueaza punctia venei alese. -se
verifica pozitia acului in vena, se indeparteaza garoul si se adapteaza amboul
aparatului de perfuzie la ac
.-se deschide prestubul, pentru a permite scurgerea lichidului in vena si se
regleaza viteza de scurgere a lichidului de perfuzat, cu ajutorul prestubului, in
functie de necesitate.
-se fixeaza cu leucoplast amboul acului si portiunea tubului invecinat acestuia,
de piele bolnavului
-se supravegheaza permanent starea bolnavului si functionarea aparatului.
-daca este necesar se pregateste cel de-al II-lea flacon cu substanta
medicamentoasa, incalzindu-l la temperatura corpului.
-inainte ca flaconul sa se goleasca complet, se inchide prestubul pentru a
impiedica patrunderea aerului in perfuzor si se racordeaza aparatul de perfuzie la
noul flacon.
-se deschide prestubul, pentru a permite lichidului sa curga; operatia de
schimbare trebuia sa se petreaca cat mai repede, pentru a nu se coagula sangele
refulat din ac si se regleaza din nou viteza de perfuzat a lichidului de perfuzat.inainte de golirea flaconului se inchide prestubul, se exercita o persiune asupra
venei punctionate cu un tampon imbibat in solutie dezinfectanta si printr-o
miscare brusca, in directia axului vasului, se extrage axul din vena.-se
dezinfecteaza locul punctiei cu tinctura de iod, se aplica un pansament steril si se
fixeaza cu romplast.

Ingrijirea bolnavului dupa tehnica


-se aseaza bolnavul confortabil in patul sau.
-se administreaza bolnavului lichide caldute ( daca este permis).-se
supravegheaza bolnavul.
Reorganizarea locului de munca
-se spala imediat la jet de apa rece seringa, acele, aparatul de perfuzat se arunca,
se pregatesc pentru sterilizare.

-se noteaza in foaia de temperatura data, cantitatea de lichid perfuzat, cine a


efectuat perfuzia.
Accidente si incidente
- Hiperhidratarea prin perfuzie in exces, la cardiaci, poate determina edem
pulmonar acut: tuse, expectoratie, polipnee, cresterea T.A. se reduce ritmul
perfuziei sau chiar se intrerupe complet, se injecteaza cardiotonice.
- Embolie pulmonara prin patrunderea aerului in curentul circulator. Se previne
prin: eliminarea aerului din tub inainte de instalarea perfuziei, intreruperea ei
inainte de golirea completa a flaconului si prin neutilizarea perfuziilor cu
presiune si retinerea 2 - 3 cm de solutie pentru control, in cazul in care s-ar
produce un accident
Rolul asistentei medicale in recoltarea varsaturilor
Pregatire pacienta:
-psihic - va fi incurajata si sustinuta in timpul varsaturii
-se aseaza in pozitie sezand sau decubit dorsal cu capul intors lateral;
-se aseaza sub cap un prosop sau in jurul gatului;
-se protejeaza lenjeria de pat si de corp cu musama sau traversa.
Executie :
-se indeparteaza proteza dentara (cand este cazul)
-i se ofera tavita renala sau o sustine asistenta
-sprijina fruntea bolnavei
-daca varsa dupa interventii chirurgicale intraabdominale va fi sfatuita sa-si
comprime usor cu palma plaga operatorie
-dupa varsaturi se indeparteaza tavita
-i se ofera paharul cu apa sa-si clateasca gura (arunga in alta tavita)
-ingrijirea ulterioara a pacientei :se sterge gura pacientei; se indeparteaza
materialele folosite ;se aseaza pacienta in pozitie comoda si se inveleste ;se
aeriseste salonul ;se supravegheaza pacienta in continuare.
Pregatirea produsului pentru examen de laborator:
-se completeaza buletinul de recoltare si se trimite produsul la laborator.
Notarea in foia de observatie :
-se noteaza aspectul macroscopic, cantitatea si unele semen insotitoare sau
premergatoare (cefalee, vertij, transpiratii, emisie fara effort, in jet etc.).
Rolul asistentei medicale in supravegherea functiilor vitale si vegetative
Masurarea si notarea temperaturii
-asistenta medicala masoara dimineata si seara sau ori de cate ori este nevoie;
-scop: descoperirea unor modificari patologice ale valorii temperaturii corporale
-valorile temperaturii se noteaza in foaia de temperatura.

Masurarea si notarea respiratiei


-asistenta medicala masoara dimineata si seara sau ori de cate ori este nevoie;
-scop: constituie un indiciu pentru stabilirea diagnosticului, aprecierea evolutiei
bolii, recunoasterea complicatiilor, prognosticul bolii;
-valorile respiratiei se noteaza in foaia de temperatura.

Masurarea si notarea pulsului arterial


-asistenta medicala masoara dimineata si seara sau ori de cate ori este nevoie;
-scop: obtinerea de informatii privind starea anatomo-functionala a inimii si
veselor;
-valorile pulsului se noteaza in foaia de temperatura.

Masurarea si notarea tensiunii arteriale


-asistenta medicala masoara dimineata si seara sau ori de cate ori este nevoie;
-scop: descoperirea modificarilor morfo-functionale ale inimii si vaselor
-valoarea tensiunei arteriale se noteaza in foaia de temperatura.
Observarea, masurarea si notarea diurezei

-reprezimta cantitatea de urina eliminata in 24 ore;.

-diureza se noteaza in foaia de temperatura.

Observarea, masurarea si notarea scaunului


-scop: urmarira de informatii necesare pentru stabilirea diagnosticului si
urmarirea evolutiei bolilor tubului digestiv si glandelor anexe acestuia;
-scaunul se noteaza in foaia de temperatura.

Observarea, masurarea si notarea varsaturilor


-scop: obtinerea de informatii privind continutul gastric pentru stabilirea
diagnosticului si bilantului lichidelor ingerate si eliminate zilnic din organism;
-varsaturile se noteaza in foaia de temperatura.

CAPITOLUL IV
ACORDAREA INGRIJIRILOR SPECIFICE PRIVIND
INGRIJIREA PACIENTEI CU BOALA INFLAMATORIE
PELVINA
Tratamentul antibiotic dureaza 7-14 zile in cazul bolii inflamatorii
pelvine. Bolnava nu necesit spitalizare dect n cazurile n care femeia este
insarcinat, este foarte bolnav, prezint vrsturi, este necesar o intervenie
chirurgical pentru un abces tubo-ovarian sau o sarcin ectopic (care pot fi
rezultatul unei boli inflamatorii pelvine),sau dac persoana respectiv nu se
poate trata singur la domiciliu.
Dei bolnava poate ncepe s se simt mai bine mai devreme este necesar
administrarea tratamentului in toat aceast durat de maxim 2 sptmni. n caz
contrar, infecia poate s reapar.
Trebuie efectuat o nou consultaie la 2-3 zile de la nceperea
tratamentului. Persoana respectiv ar trebui sa aib o durere sau o sensibilitate
diminuat in timpul examenului abdominal i pelvin. Monitorizarea ulterioar,
ce const ntr-o nou consultaie la 7-10 zile i o alta la 4-6 sptmni este de
obicei recomandat pentru sigurana c tratamentul a avut succes.
Se recomand internarea n spital, mai ales n cazurile cu diagnostic incert, cnd
se suspecteaz un abces pelvian, cnd semnele clinice sunt severe, sau cnd
pacienta prezint complian redus la tratamentul urmat ambulator.
Internarea pacientei n spital
Internarea bolnavei cu BIP se face n clinica de obstretica si ginecologie cnd
acesta ia primul contact cu spitalul. Acest prim contact constituie un eveniment
important n viata bolnavei deoarece ea se desparte de mediul sau obisnuit si
este nevoit sa recurga la ajutorul oamenilor straini
Internarea n spital a bolnavei se face pe baza buletinului de identitate, a
biletului de trimitere eliberat de: cabinet medical individual care recomanda
internarea sau de la medicul din ambulatoriul sau pe baza biletului de ransfer
eliberat de alt spita. La internarea unor persoane gasite pe strada identificarii lor,
asistenta de serviciu va anunta imediat organele de politie.
Cazurile grave vor fi primite fara bilet de transfer sau trimitere, bolnavii
internati fiind nscrisi n registrul de urgenta. Acolo se completeaza foaia de
observatie cu datele de identitate ale bolnavului si datele anamnestice culese de
la bolnav sau nsotitori
Dupa stabilirea diagnosticului nainte de a ajunge n sectia cu paturi,
bolnava trece prin serviciul de internare unde:
- va fi mbaiata si - daca e cazul deparazitata;
- hainele si obiectele persoanle vor fi nregistrate n vederea nmagazinarii pe
perioada internarii.
-bolnava va fi imbracata cu camasa de noapte sau pijamele ,capot, papuci;

Bolnava astfel pregatita va fi dirijata pe sectia unde se prezinta la


asistanta sefa sau registratorul medical n vederea internarii.
O primire adecvata n sectie diminueaza stresul suferit de bolnava la
internare si usureaza adaptarea ei la mediul spitalicesc. Asistenta de salon
introduce bolnava n salonul indicat, i face cunostinta cu ceilalti bolnavi, o ajuta
sa-si aranjeze obiectele n noptiera, o conduce pentru a cunoaste sectia,
prezentndu-i cabinetul asistentelor, sala de mese, grupul sanitar, ii aduce la
cunstinta regulamentul de ordine intreioara.
Asigurarea igienei personale, corporale si vestimentare a pacientei
Asigurarea igienei generale si corporale este importanta n evolutia unei boli, de
aceea asistenta medicala trebuie sa fie foarte atenta cu respectarea regulilor de
igiena. De aceea, asistenta medicala are misiunea delicata de a controla n mod
discret, de a ndruma si la nevoie, de a efectua, atunci cnd este cazul toaleta de
dimineata si seara. Astfel ea va ndemna bolnava sa se autoingrijeasca . Daca
este cazul va atrage atentia si asupra lenjeriei de corp sa fie tot timpul curata si
ngrijita.
Observarea pozitiei pacientei n pat
Asistenta medicala trebuie sa urmareasca, sa supravegheze pozitia
bolnavei n pat,faciesul, pentru a sesiza eventualele modificari survenite n
timpul tratamentului.
Pregatirea patului si accesoriile lui
Patul este mobilierul cel mai important din salon, aici petrecndu-si
bolnava majoritatea timpului de boala si convalescenta. Patul trebuie sa fie
comod, de dimensiuni potrivite, usor de manipulat si usor de curatat, pentru ca
ngrijirile, investigatiile si tratamentele aplicate bolnavei sa fie usor de efectuat.
Accesoriile patului sunt: salteaua, perna, patura, lenjeria, cearsaful, cearsaful
plic, fata de perna.
Schimbarea lenjeriei de pat
Este o problema n asigurarea conditiilor de confort pentru odihna si
ngrijirea bolnavilor. La intrarea n salon bolnava gaseste patul pregatit cu
lenjerie curata, salonul bine aerisit. Schimbarea lenjeriei se face de cte ori este
nevoie si pe parcursul internarii.
Supravegherea functiilor vitale si vegetative.
Urmarirea functiilor vitale este o sarcina foarte importanta pentru
asistenta medicala, att pentru a urmari evolutia boli, ct si pentru a urmari
evolutia tratamentului deoarece unele medicamente pot influenta aceste functii.
Ele vor fi masurate de doua ori pe zi (dimineata si seara) si vor fi notate n foaia
de observatie.
Alimentatia bolnavei cu boala inflamatorie pelvina este o alimentatie
activa cu regim alimentar normal.Se recomanda un consum suficient de lichide
1,5-2L\zi si o dieta bogata in legume si fructe, care sa asigure un aport marit de
vitamine. De asemenea se recomada produse lactate in special iaurt care mentine

echilibrata balanta microorganismelor intravaginale si pentru cresterea


rezistentei la infectii acizi grasi omega3 care stopeaza procesul inflamator(ulei
de in, nuci, peste)
Administrarea medicamentelor si hidratarea organismului
n spital medicamentele sunt prescrise de medicul curant fiind
consemnate n rubrica ,,tratament,, din foaia de observatie, cu data
calendaristica, forma de prezentare (fiola, tablete) doza pe 24h, calea de
administrare, doza unica si orarul.
Medicamentele sunt substante de origine minerala, animala, vegetala
sau chimica de sinteza, transformate prin operatii farmaceutice ntr-o forma de
administrare ( comprimat, fiola ) folosita pentru prevenirea, ameliorarea sau
vindecarea bolilor. La indicatia medicului asistenta medicala administreaza
medicamentele, prescrise, tinnd cont de regulile de administrare a
medicamentel.
Opiuni de medicamente
Tratamentul sufer diverse modificri pe masur ce se inventeaz noi
antibiotice sau pe masur ce bacteria ce a determinat infecia devine rezistent la
antibioticele vechi. Ghidurile de tratament elaborate de Centrele de Control i de
Prevenie a Bolilor recomand unul din urmatoarele regimuri medicamentoase:
- pacient neinternat, regimul A:
Ofloxacin sau levofloxacin cu sau fr metronidazol. Ofloxacina se
administreaz sub forma de tablete, de dou ori pe zi, timp de 14 zile.
Levofloxacina se administreaz sub form de tablete, o data pe zi, timp de 14
zile. Aceste medicamente nu se folosesc la femeile nsarcinate. Metronidazolul,
sub form de tablete, de doua ori pe zi, timp de 14 zile. Este contraindicat
consumul de alcool in timpul administrrii de metronidazol.
-pacient neinternat, regimul B.
Unul din urmtoarele trei cefalosporine este folosit n asociere cu
doxiciclina:
Ceftriaxona plus doxiciclina - Ceftriaxona se administreaz o dat, sub
forma de injecie intramuscular. Doxiciclina se administreaz sub form de
tablete, de dou ori pe zi, timp de 14 zile. Doxiciclina este contraindicat la
gravide. De asemenea se recomand evitarea expunerii prelungite la soare n
timpul tratamentului cu doxiciclin
Cefoxitina se administreaz o singura dat, sub forma unei injecii
intramusculare. Probenecid se administreaza sub form de tablete, administrat
in priz unic, n momentul injeciei. Doxiciclina se administreaz sub form de
tablete, de dou ori pe zi, timp de 14 zile.
Alta cefalosporin, precum ceftizoxim sau cefotaxim plus doxiciclin, cu sau
fr metronidazol. Cefalosporinele se administreaz o singur dat, sub forma
unei injecii intramusculare. Doxiciclina se administreaz sub form de tablete,
de dou ori pe zi, timp de 14 zile. Metronidazolul este sub form de tablete, de
dou ori pe zi, timp de 14 zile.
- pacient internat. Unele femei au nevoie de internare pentru tratarea
bolii inflamatorii pelvine. n spital, antibioticele sunt iniial administrate pe cale

intravenoas timp de cel puin 24 de ore, apoi sunt administrate pe cale oral,
tratament care poate fi continuat la domiciliu dup externarea din spital.
- pacient internat, tratament intravenos, regim A: Cefotetan se
administreaz intravenos la fiecare 12 ore sau Cefoxitin plus doxiciclin.
Cefoxitinul se administreaz intravenos la fiecare 6 ore. Doxiciclina se
administreaz intravenos sau sub form de tablete la fiecare 12 ore. Dupa cel
putin 24 ore de tratament antibiotic intravenos, se administreaz antibiotice orale
(doxiciclina sau clindamicina)
- pacient internat, tratament intravenos, regim B
-clindamicina
- gentamicina
Clindamicina se administreaz intravenos la fiecare 8 ore. Gentamicina se
administreaz intravenos la fiecare 8 ore sau o dat pe zi.
Dup cel puin 24 de ore de tratament antibiotic intravenos, se
administreaz antibiotice orale (doxiciclina sau clindamicina).
1. Endocervicita cu Neisseria gonorrhoeae
- Ceftriaxon 125 mg intramuscular ( doz unic ) sau
- Ofloxacin 400 mg oral (doz unic ) sau
- Cefixim 400 mg oral (doz unic ) sau
- Ciprofloxacin 500 mg oral (doz unic ).
2. Endocervicita cu Chlamydia trachomatis
- Doxiciclin 100 mg oral de 2 ori/zi timp de 7 zile sau
- Azitromicin 1 gr oral (doz unic ) sau
- Ofloxacin 300 mg oral de 2 ori/zi timp de 7 zile sau
- Eritromicin baz 500 mg oral de 4 ori / zi timp de 7 zile sau
Externarea pacientelor este considerat cnd acestea nu mai prezint
febr, cnd numrul de leucocite a revenit la normal, iar examinrile repetate
indic o ameliorare marcat a sensibilitii organelor pelvine.
Externarea bolnavei
Momentul plecarii bolnavei din spital este stabilit de medicul curant si
sef de sectie. Asistenta aduce toate documentele referitoare la bolnav pe care le
va pune la dispozitia medicului de salon.
Asistenta va fixa cu bolnavul ora plecarii, pentru a-i putea asigura
alimentatia pna n ultimul moment. Asistenta cu 2-3 zile naintea iesirii din
spital, va anunta familia bolnavului si va da explicatiile primite de la medic,
cuprinse n biletul de iesire. Va lamurii n special prescriptiile referitoare la
tratamentul medicamentos, daca bolnavul si-a nsusit n mod corespunzator
tehnicile necesare pentru tratamentul la domiciliu si va insista ca la data indicata
sa se prezinte la control. Asistenta va nsoti bolnava pna la magazia cu efecte,
unde o va ajuta sa primeasca hainele si va lua de la bolnava efectele spitalului.
nainte de externare asistenta medicala va verifica, daca bolnava are biletul de
iesire si retetele pentru tratamentul prescris.

Spltura vaginal

Spltura vaginal nseamn introducerea unui curent de lichid (ap sau


soluie medicamentoas) n vagin, curent de lichid care, dup ce va spla pereii
vaginali se va evacua pe lng canul.
Scop: terapeutic, pentru ndeprtarea coninutului vaginal, dezinfecie local,
calmarea durerilor, reducerea proceselor inflamatorii.
Materiale necesare :
1.De protecie : - paravan, prosop
- muama, travers, cearaf
- tvi renal
- pens porttampon
2. Sterile : - mnui de cauciuc
- tampoane de vat
- canula vaginal
- irigator
- bazinet
Medicamente: 2 litri soluie medicamentoas, dup caz : ap oxigenat,
soluie cloramin, soluie permanganat de potasiu 1:2000, oxicianur de mercur
1:4000.
Pregtirea psihic i fizic a pacientei
Pregtirea psihic : Pacienta este informat asupra tehnicii i a necesitii
efecturii splturii vaginale.
Pregtirea fizic :Se izoleaz patul cu un paravan ; patul va fi protejat cu
muama i travers. Pacienta va fi aezat n poziie ginecologic, apoi i se
introduce bazinetul sub bazin. Se spal organele genitale externe cu ap i
spun. Splarea organelor genitale externe se poate face i cu tampoane de vat
montate pe pensa porttampon.
Splarea organelor genitale externe se va face dinspre simfiza pubian spre
anus, pentru a evita contaminarea regiunii genitale cu microorganisme din
regiunea anal.

Tehnic:
Asistenta se spal pe mini cu ap i spun, apoi mbrac mnuile sterile. Se
adapteaz canula la tubul irigatorului. Verific temperatura soluiei, apoi scoate
aerul din irigator. Cu blndee, introduce canula n vagin i deschide robinetul
irigatorului. Scoate canula nainte ca irigatorul s se goleasc i penseaz tubul
irigatorului. Canula va fi pus n tvia renal.
Dup terminarea splrii, asistenta scoate bazinetul i examineaz lichidul de
spltur ; la indicaia medicului, acesta va fi trimis la laborator.
Dup scoaterea bazinetului, asistenta va usca regiunea genital i cea anal.
ngrijiri ulterioare :
Asistenta va ndeprta materialele folosite i va aranja patul, apoi va
ndeprta paravanul.
Pacienta va fi ajutat s se mbrace i va fi aezat ntr-o poziie comod.
Se va nota n foaia de observaie tehnica i aspectul lichidului de spltur.

MASURAREA TEMPERATURII

SCOP: evaluarea functie de termoreglare si termogeneza

LOCUL DE MASURARE:
Axila, plica inghinala, cavitatea bucala, rect, vagin.
MATERIALE NECESARE:
Termometru maximal;
Csoleta cu tmpoane de vata si comprese sterile;
Recipient cu solutie dezinfectanta cloramina 1%;
Tava medicala;
Lubrafiant;
Alcool medicinal;
Ceas;
Pix albastru;
Foaie de temperatura.
INTERVENTIILE ASISTENTEI:;
Pregatirea materialelor langa pacient;

Pregtirea psihica a pacientului;


Spalarea pe maini;
Se scoate termometrul din solutia dezinfectanta, se clateste si se sterge cu
o compresa, se scutura;

Se verifica daca este in rezervor mercur.


Pentru masurarea in axila:
Se aseaza pacientul in decubit dorsal sau in pozitia sezanda;
Se ridica bratul pacientului;
Se sterge axila prin tamponare cu prosopul pacientului;
Se aseaza termometrul cu rezervorul de mercur in centrul axilei, paralel cu
toracele;
Se apropie bratul de trunchi, cu antebratul flexat pe suprafata anterioara a
toracelui; daca pacientul este slabit, agitat, precum si copii, bratul va fi mentinut
in aceasta pozitie de catre asistenta;
Termometrul se mentine timp de 10 minute.
Pentru masurarea in cavitatea bucala:
Se introduce termometrul in cavitatea bucala sub limba sau pe partea
externa a arcadei dentare;
Pacientul este rugat sa inchida gura si sa respire pe nas;
Se mentine termometrul timp de 5 minute.
Pentru masurarea rectala:
Se lubrafiaza termometrul;
Se aseaza pacientul in decubit dorsal, cu membrele inferioare in
semiflexie, asigurandu-I intimitatea;
Se introduce bulbul termometrului in rect prin miscari de rotatie si
inaintare;
Termometrul va fi tinut cu mana tot timpul masurarii;
Se mentine termometrul 3 minute;
Dupa terminarea timpului de mentinere a termometrului, acesta se scoate,
se sterge cu o compresa;
Se citeste gradatia in care a ajuns mercurul termometrului;
Se spala termometrul, se scutura;
Se introduce in recpientul cu solutie dezinfectanta- solutie de cloramina
1%;
Se noteaza valoarea obtinuta pe foaia de temperatura;
Notarea unui punct pe verticala, corespunzatoare datei si timpului, pentru
fiecare linie orizontala corespund doua diviziuni de grad;
Se uneste valoarea prezenta cu cea anterioara pentru curbei termice;
In alte documente medicale se noteaza cifric;

Interpretarea curbei termice.

Masurarea temperaturii de face:


Dimineata intre orele 7.00 8.00;
Seara intre orele 18.00 19.00.
Functie de valorile obtinute, curba termica se interpreteaza astfel:
Afebril temperatura corpului sub 37C;
Subfebril temperatura corpului se mentine intre 37 C 38 C;
Febra moderata intre 38 C 39 C;
Febra ridicata intre 39 C 40 C;
Hiperpirexie cand temperatura se mentine peste 40 C

MASURAREA TENSIUNII ARTERIALE

SCOP: evaluarea functie cardiovasculare (forta de concentratie a inimii,


rezistenta determinata de elasticitatea si calibrul vaaselor)
ELEMENTE DE EVALUAT:
Tensiunea arteriala sistolica (maxima);
Tensiunea arteriala diastolica (minima)
MATERIALE NECESARE:
Aparat pentru masurarea tensiunii arteriale:
Cu mercur Riva-Rocci;
Cu manometru;
Oscilometru Pachon;

Stetoscop biauricular;
Tampon de vata;
Alcool;
Creion rosu sau pix cu mina rosie.
METODA DE DETERMINARE:
Palpatorie;
Auscultatorie.

INTERVENTIILE ASISTENTEI:
Pentru metoda auscultatorie:
Pregatirea psihica a pacientului;
Asigurarea repausului fizic si psihic timp de 15 minute;
Spalarea pe maini;
Se aplica manseta pneumatica pe bratul pacientului, spijinit si in extensie;
Se fixeaza membrana stetoscopului pe artera humerala, sub marginea
inferioara a mansetei;
Se introduc olivele stetoscopului in urechi si se pompeaza aer in maseta
pneumatica, cu ajutorul parei de cauciuc pana la disparitia zgomotelor pulsatile;
Se decomprima progresiv aerul din maseta prin deschiderea supapei, pana
se percepe primul zgomot arterial (care reprezinta valoarea tensiunii arteriale
maxime);
Se retine valoarea indicata de coloana de mercur sau acul manometrului,
pentru a fi consemnata;
Se continua decomprimarea, zgomotele arteriale devin tot mai puternice;
Se retine valoarea indicata de coloane de mercur sau acul manometrului,
in momentul in care zgomotele dispar, aceasta reprezentand tensiunea arteriala
minima;
Se noteaza pe foaia de temperatura vlorile obtinute cu o linie orizontala de
culoare rosie, scotandu-se pentru fiecare linie a foii o unitate coloana de mercur;
Se unesc liniile orizontale cu liniile verticale si se hasureaza asptiul
rezultat;
In alte documente medicale se inregistreaza cifre: exp.: TA max=150
mmHg/TA minim=75mm Hg
Se deinfecteaza olivele stetoscopului si membrana cu alcool.

Pentru metoda palpatorie


Determinarea se face prin palparea arterei radiale;

Nu se foloseste stetoscopul biauricular


Etapele sunt identice metodei auscultatorii;
Are avantajul obtinerii unor valori mai mici decat realitatea, palparea
pulsului periferic fiind posibila numai dupa reducerea accentuata a compresiunii
exterioare.
DE RETINUT:
Manseta pneumatica va fi bine fixata de bratul pacientului;
Manometrul va fi plasat la nivelul srterei la care se face determinarea;
Masurarea va fi precedata de linistirea pacientului;
In caz de suspiciune, se reia masurarea fara a scoate manseta de pe bratul
pacientului;
La indicatia medicului, se pot face masuratori comparative la ambele
brate.

RECOLTAREA SANGELUI
HEMATOLOGICE

Pregatire pentru VSH


Materiale:
- sterile

VENOS

PENTRU

EXAMENELE

- seringa de 2ml uscata


- solutie de citrat de Na 3,8%
- ace pentru punctia venoasa
- nesterile
- stativ si pipete Westergreen
- pernuta, musama, eprubete, tavita renala, garou, vata
- solutii dezinfectante
- alcool 70
Pacient :
- pregatire psihica :
- i se explica cu 24 ore inainte, necesitatea efectuarii examinarii
- pregatire fizica :
- se anunta sa nu manance
- sa pastreze repaus fizic

Executie :
-asistenta se spala pe maini cu apa si sapun,
-imbraca manusi de cauciuc sterile
-aspira in seringa 0,4ml citrat de Na 3,8%
-punctioneaza vena fara garou si aspira sange pana la 2ml (1,6ml)
-retrage acul si aplica tampon cu alcool
-scurge amestecul sange-citrat in eprubeta si omogenizeaza lent
-aseaza eprubeta in stativ
-se asigura o pozitie comoda in pat
-se supravegheaza pacientul
Pregatirea produsului pentru laborator:
-se completeaza buletinul
-se eticheteaza produsul
-se aspira cu pipeta Westergreen pana la gradatia 200 si se aseaza in stativ pe dopul
de cauciuc, in pozitie strict verticala (cand examenul se face la patul bolnavului).

TEHNICA INJECTIA INTRAMUSCULARA

Scop: terapeutic administrarea medicamentelor


Loc de executie: muschi voluminosi lipsiti de trunchiuri mari de vase de
nervi:
Regiunea supero-externa a fesei;
Fata externa a coapsei in treimea mijlocie;
Fata externa a bratului in muschiul deltoid.
Solutii administrate: solutii izotone, uleioase, coloidale, cu densitate mare.
Pregatirea injectiei:
Materiale: se incarca seringa;
Pacientul: se informeaza;
Se recomanda relaxarea musculaturii;
Se ajuta sa se aseza comod, in pozitie decubit ventral, decubit lateral, ortostatism,
sezand;
Se dezbraca regiunea.
Executarea:
Asistenta isi spala mainile;
Dezinfecteaza locul injectiei;
Se intinde pielea intre indexul si policele mainii stangi si se inteapa perpendicular
pielea cu rapiditate si siguranta cu acul montat la seringa;
Se injecteaza lent solutia;
Se retrage brusc acul cu seringa si se dezinfecteaza locul;
Se maseaza usor locul injectiei pentru a activa circulatia favorizand rezorbtia.
Ingrijirea ulterioara a pacientului: se aseaza in pozitia comoda in
repaus fizic, 5-10 minute.
Incidente Si Accidente
Durere vie prin atingerea nervului sciatic sau a unor ramuri ale sale: retragerea
acului, efectuarea injectiei in alta zona;
Paralizia prin lezarea nervului sciatic: se evita prin respectarea zonelor de electie a
injectiei;
Hematom prin lezarea unui vas de sange;
Ruperea acului: extragerea manuala sau chirurgicala;

Supuratie aseptica: se permite prin folosirea unor ace suficient de lungi pentru a
patrunde in masa musculara;
Embolie, prin injectarea accidentala intr-un vas a solutiilor uleioase: se previne prin
verificarea pozitiei acului.

TEHNICA INJECTIA INTRAVENOASA

Definitie
Crearea unei cai de acces intr-o vena prin intermediul unui ac de punctie.
Scop : terapeutic-administrarea unor medicamente sub forma injectiei si
perfuziei intravenoase
Locul punctiei :
-venele de la plica cotului (bazilica si cefalica ) unde se formeaza un ,,M,, venos
-venele antebratului
-venele de pe fata dorsala a mainii
-venele subclaviculare
-venele femurale
-venele maleolare interne
-venele jugulare si epicraniene (mai ales la copil mic )
Pregatirea punctiei
Materiale
1. perna elastica pentru sprijinirea bratului, musama, aleza

2.
3.
4.
5.
6.
7.

tampon cu dezinfectant
seringa cu ac steril
manusi
garou
solutii medicamentoase
tavita renala

Pacientul
- pregatire psihica
-se informeaza asupra scopului punctiei
-pregatire fizica
-pentru punctia la venele bratului, antebratului
-se aseaza intr-o pozitie confortabila atat pentru pacient, cat si pentru persoana
-care executa punctia (decubit dorsal)
-se aseaza bratul pe pernita si musama in abductie si extensie maxima
-se dezinfecteaza tegumentele
-se aplica garoul la o distanta de 7-8 cm deasupra locului punctiei, strangandu-l
-astfel incat sa opreasca circulatia venoasa fara a comprima artera.
-Se recomanda pacientului sa stranga pumnul
Executarea punctiei
-asistenta isi spala mainile si imbraca manusile sterile si se aseaza vizavi de
bolnav
-se fixeaza vena cu policele mainii stangi, la 4-5 cm sub locul punctiei
exercitand o usoara compresiune si tractiune in jos asupra tesuturilor vecine
-se fixeaza seringa, gradatiile fiind in sus, acul atasat cu bizoul in sus, in mana
dreapta,intre police si restul degetelor
-se patrunde cu acul traversand in ordine, tegumentul in directie oblica, apoi
peretele venos invingandu-se o rezistenta elastica, pana cand acul inainteaza in
gol
-se schimba directia acului 1-2 cm in lumenul venei
-se controleaza patrunderea acului in vena prin aspiratie cu seringa
-se continua tehnica si anume injectarea medicamentelor,recoltarea sangelui,
perfuzie
-se indeparteaza staza venoasa dupa executarea tehnicii prin desfacerea
garoului si a pumnului
-se retrage brusc
-se aplica tamponul imbibat in solutie dezinfectanta
-se comprima locul punctiei 1-3 min bratul fiind in pozitie verticala
Reorganizarea locului de munca
Accidente
-hematom prin infiltrarea sangelui in tesutulperivenos
-strapungerea venei
-ameteli, paloare, lipotimie
Diagnostic diferential

Apendicita, sarcina ectopica, avort septic, endometrioza, hemoragii la


nivelul corpului galben, chist ovarian, rasucirea anexelor uterine, boala
inflamatorie intestinala, limfadenita mezenterica, pielonefrita sau alte afectiuni
intra-abdominale.
Evaluare - Examen abdominal si pelvin complet. Se efectueaza
hemoleucograma, urocultura, test de sarcina, coloratie Gram a secretiilor
vaginale si culturi de la nivelul: endocolului, rect, uretra, sange si lichidului
peritoneal. Daca nu s-a facut recent, este recomandabil efectuarea testului
PapaNicolau.
Examene de laborator:
a.examenul secreiei cervico-vaginale (bacteriologic i parazitologic,
determinarea PH-ului vaginal, examenul citohormonal, studiul glerei, examenul
citotumoral Babe-Papanicolau),
Pentru examen citobacteriologic si cultura din secretia vaginala si col
Secretia astfel intinsa trebuie sa fie uniforma pe cele doua lame, subtire si sa
cuprinda cca 4/5 din lungimea lamei
Cele doua lame se lasa la uscat la loc ferit de curenti de aer cald sau umezeala
Testul Babes-Papanicolau,
Este cea mai simpla si eficienta metoda de a depista din timp cancerul sau
modificarile precanceroase ale colului. Testul Babes-Papanicolau ramane
metoda de screening cea mai eficienta in depistarea cancerului de col uterin, un
test Papanicolau poate sa evidentieze modificari ale colului, asociate cu diverse
infectii, inflamatii, atrofie.
Conditii de recoltare:
-absenta inflamatiei / hemoragiei cervico-vaginale abundente
- femeia nu trebuie sa fi primit recent medicatie locala sau sistemica,
- pacienta nu trebuie sa fi avut contact sexual in ultimele 48 de ore
- pacienta trebuie sa evite spalaturile locale cu 24 de ore inainte de recoltare
Materiale necesare:
- Specul ginecologic
- Manusi chirurgicale de unica folosinta
-Lame de microscop
- Fixator citologic
- Instrumente de recoltare:
Spatula Ayre - de lemn sau plastic,

Pensula citologica cu peri lungitudinali inegali

Periuta cervicala cu peri transversali egali.

Recoltarea probelor pentru laborator dureaza cateva minute si este o


operatiune nedureroasa. Medicul foloseste un specul vaginal, care tine vaginul
deschis, iar cu o spatula sau o perie fina, recolteaza celule de pe colul uterin.
Tehnica recoltarii
Recoltarea se efectueaza pe masa ginecologica de catre personal instruit de
medicul specialist.
Se verifica daca pacienta indeplineste conditiile de pregatire pentru
efectuarea examenului din secretii genitale.
Se invita pacienta sa se aseze pe masa ginecologica cat mai comod si
relaxat. Se atentioneaza asupra faptului ca valvele fiind metalice pot produce o
usoara senzatie de disconfort.
Se introduc valvele pe rand, intai valva posterioara, apoi valva anterioara si
se departeaza peretii vaginului pentru a se exprima colul uterin intre cele doua
valve.
Pentru examen citobacteriologic si cultura din secretia vaginalea
Se solicita ajutorul inca al unei persoane care sa tina valvele
Pe valva posterioara se preleveaza o cantitate de secretie din fundul de sac
vaginal
Persoana care recolteaza introduce cu grija tamponul de exsudat pe valva
posterioara si recolteaza o mica cantitate din secretia vaginala exprimata pe

aceasta; retrage tamponul


Se extrage valva si se deverseaza secretia la unul din capetele unei lame
de microscop (stearsa in prealabil cu alcool si uscata)
Peste lama cu produs se suprapune o a doua lama si se executa o miscare
energica de alunecare pe axul lung al celor doua lame. Secretia astfel
intinsa
trebuie sa fie uniforma pe cele doua lame, subtire si sa cuprinda cca 4/5 din
lungimea lamei
Cele doua lame se lasa la uscat la loc ferit de curenti de aer cald sau
umezeala

CAPITOLUL V
PLANURILE DE INGRIJIRE
PREZENTARE CAZ I
Nume : G.
Prenume : A.
Vrsta : 21 ani
Domiciliu : Buzau
Religie : ortodox
Ocupaie : student la stomatologie
Data internrii : 27. 05. 2014 ora 18.50
Diagnostic internare : Anexit acut bilateral
Motivele internrii : durere accentuat n etajul abdominal inferior,
greuri, vrsturi, subfebril.
Antecedente heredo-colaterale : fr importan patologic
APF : menarha la 14 ani, cicluri regulate, durata 4 zile.
Nateri 0 ; Avorturi : 0
APP : bolile infecto-contagioase ale copilriei, masa ginecopatei fr
antecedente i alte boli cronice
Istoricul bolii :
Bolnava afirm c n seara zilei de 26.05.2014 are greuri, vars n cursul
nopii i dimineaa are febr 37,4 C ; acuz stare general rea, cu durere
puternic n toat zona inferioar a abdomenului ; se prezint la un consult
medical i rmne internat pentru investigaii i tratament.
Examene paraclinice :
Hemoleucograma : Ht : 35 % ; Hb : 11,6 % ; Hematii 4 190 000 ;
Leucocite 8 600 ; Trombocite 285 000.VSH: 8
Examen urin : culoare galben, albumin absent.
Examen obstetrical : col de nulipar, fr leziuni
TV : col nchis, uter n anteflexie de mrime i consisten normal,
sensibil la mobilizare, anexa dreapt 4/4 mm, elastic, dureroas, mobilitate
redus ; anexa stng palpabil, dureroas ; Douglas suplu.
Echo : vezic urinar n semirepleie, uter 71/30/50 mm; anexa dreapt
hipoechogen 30/20 mm; anexa stng 20/19 mm. Nu sunt colecii n Douglas.
nlime 155 cm; Greutate : 42 kg
T.A. 110/60 mm/Hg
Puls 80b/minut
Temperatur 37,6 C.

NEVOILE FUNDAMENTALE DUPA MODELUL CONCEPTUAL AL


VIRGINEI HENDERSON
NR. NEVOIA
MANIFESTARI DE
SURSE DE
CRT.
DEPENDENTA
DIFICULTATE
1
A respira si a avea o
Dispnee (polipnee)
Anxietatea.
buna circulatie
2

A bea si a manca

Greata, varsaturi

A elimina

Greata, varsaturi

A se misca si a
avea o buna postura

A dormi si a se
odihni
A se imbraca si a se
dezbraca
A fi curat, ingrijit si
asi pastra tegumentele curate

6
7

9
10

Asi pastra temperatura in limite normale


A evita pericolele
A comunica

11

A se realiza

12
13

A se recrea
A invata

14

Asi practica religia

Boal
infecioas
acut
Pacienta nu manifest dependen Pacienta
nu
n satisfacerea acestei nevoi
manifest
dependen
n
satisfacerea acestei
nevoi
Somn insuficient calitativ i
Durere,
greuri,
cantitativ
vrsturi
Pacienta nu manifest dependenn satisfacerea acestei nevoi
Pacienta i menine igiena intim i general n limite satisfctoare
; are deprinderi igienice bine
conturate (baie, du zilnic).
Subfebrilitate Boal
infecioas
acut
Semne inflamatorii
Pacienta comunic uor, folosete
un limbaj adecvat, dar
respectuos ; i exprim dorinele,
emoiile
Incapacitatea de a face ceea ce-i
place
Diminuarea ariei de interes
Pacienta dorete s cunoasc ct
mai multe (educaie sanitar),
pentru a evita o nou spitalizare
-

Probleme :
-

Iritaie peritoneal

alterarea confortului fizic din cauza durerii

Durere
-

Spitalizare, durere
Anxietate
-

potenial deficit de volum lichidian


deficit de cunotine
alterarea vieii sexuale
risc de complicaii

PLAN DE INGRIJIRE CAZ I


PROBLEME
DE
DEPEDENTA

OBIECTIVE

Stare
generala
alterata
-Somn alterat
-Dureri
hipogastrice
-Leucoree
-Tulburari
urinare
-Jena

- Combaterea
durerii
i
asigurarea unui
somn suficient
-Mentinerea
unei
bune
igiene locale

- se asigur salon bine aerisit,


curat, linitit.
- am asezat pacienta n repaus
fizic, n poziie comod,
relaxant
-am supravegheat functiile vitale
-am pregatit pacientul pentru
recoltarea de analize de sange,
-meninem o igien local
satisfctoare (efectuarea toaletei
de ctre pacient)

la indicatia medicului
- administrm antalgice,
antispastice antiinflamatoare
(Algocalmin,
Scobutil,
Piafen, Movalis supozitoare)
- administrm Diazepam 1 tb
seara

-stare
generala
relativ stabila
durerea
se
amelioreaz
uor
dup administrarea
medicaiei,
dar
reapare dup trei
ore, ns mai slab
n intensitate
- pacienta reuete
s doarm 6 ore pe
timpul nopii

Risc complicaii

Prevenirea
complicaiilor

- monitorizm funciile vitale


dimineaa ,seara i meninem
temperatura corpului n limite
normale
- facem bilanul ingesta-excreta
cu evaluare clinic general
-educ pacientul sa nu consume
buturi carbogazoase, grasimi
-am educat pacientul sa evite

la indicatia medicului am
administrat:
- i.v. Ampicilin 1 gr/ 6ore
i Gentamicin 1 fiol / 8 ore
- recoltm frotiu vaginal
(pacienta va fi anunat s nui fac toaleta intim n seara
precedent)
- dimineaa pacienta e

- TD : 36,8C
- TS : 37,4C
- nu prezint frison
- stare general mult
ameliorat
nu prezint semne
de
deshidratare
- Ht 35% ; Hb

INTERVENTII
AUTONOME

EVALUARE
DELEGATE

fumatul si alcoolul si sa respecte


tratamentul prescris de medic
-conving pacientul i familia de
meninerea regimului igenicodietetic i respectarea conduitei
terapeutice prescrise pentru a
prevenii apariia unor complicaii
-urmresc respectarea regimului
alimentar att n perioada
internrii ct i ambulator.

chemat n sala de tratament


- se execut tueu vaginal, cu
palpare
abdominal
a
anexelor, apoi pe valv se
recolteaz din col i endocol
secreie vaginal pentru test
Papanicolau
- pacienta este condus n
salon i este aezat n poziie
comod
-am recoltat snge pentru :
HLG, VSH, urina, ureea
sanguina,
glicemia,
ionograma,
Alimentare
i Alimentare i - hidratm pacienta cu ceaiuri
La indicatia medicului
hidratare
hidratare
n ndulcite, cldue
administreaz
solutiile
necorespunztoa limite normale - instituim o alimentatie usor electrolitice indicate de acesta
re
digerabila, fara condimete si prin perfuzie IV
grasimi
- se administreaz i.m.
- mprim raia alimentar n
complex de vitamina B
mai multe mese, respectnd
mesele principale
supraveghem
tolerana
pacientei la alimentele ingerate
Alterarea
echilibrului
hidro-electrolitic

11,6%
Hematii 4 190 000
Leucocite 8 600
VSH 8
Ex. urin : nimic
pathologic
pacienta
i
nsuete informaia

pacienta
nu
prezint senzaie de
grea sau vrsturi
- ingera cu placere
fructe si mancare
pregtit de acas
- respect indicaiile
i mnnc puin i
des
nu
prezint
simptome
de
intoleran
-pacientul sa fie -am notat zilnic cantitatea de de am administrat la indicatia -pacienta
este
echilibrat hidro- lichide ingerate si eliminate
medicului
echilibrata
hidroelectrolitic
-am
mentinut
integritatea -antiemetice: Metoclopramid electrolitic

tegumentelor prin educarea


pacientului sa aiba o igiena
riguroasa
-am supravegheat functiile vitale
-am administrat un regim
lichidian
complex:
ceaiuri,
supe,compoturi, 2-3l/zi,
Disconfort psihic -Asigurarea
-am asigurat un climat de linite ,
deficit
de unui
confort securitate si support moral
informaii
fizic adecvat
-am ncurajat pacientul sa-i
-anxietate
-Combaterea
exprime temerile
anxietatii
-am facilitat contactul cu familia
- meninem n continuare un
nivel eficient de comunicare cu
pacienta
- facilitm legtura dintre medic,
familie, pacient, informnd
asupra evoluiei sale
- i comunicm pacientei c va fi
externat n urmtoarea zi, ca
urmare a evoluiei favorabile
- la cerere, i administrm seara o
tableta de Diazepam
deficit
de Dobndire de - lmurim pacienta c recoltarea
cunotine
cunotine noi
- asigurm suport moral
rutin n ginecologie
frotiului vaginal este un examen
de

1 f/zi i.m.
TA=110/60mmHg
-Glucoza 5% 250m
P=70bat/min
-un complex de vitamine R=18R/min
Milgama 1f/zi
t0=36,40C

-la indicatia medicului am -pacientul prezinta o


administrat un anxiolitic 0,25 stare generala buna
mg /zi
-pacienta este mult
mai linitit din
cauza
atenurii
simptomelor
-familia
este
implicat activ n
susinerea ei

Pacienta este totui


nelinitit n privina
rezultatului, avnd
n vedere incidena
cancerului de col
uterin la femei tinere

Epicriza:
Pacienta in varsta de 20 ani, fara antecedente patologice personale, se prezinta in
clinica ginecologica, internandu-se de urgenta. La examenul clinic se constata
durere hipogastrica, greturi si o stare generala rea.
Examenele clinice si paraclinice sustin diagnosticul de boala inflamatorie pelvina.
In urma tratamentului administrat evolutie este favorabila.
Se externeaza cu recomandarile:
continuarea ambulator a tratamentului antispastic i antibiotic oral
evitatrea ortostatismului prelungit, expunerea la frig si umezeala
acordarea unei atentii deosebite in igiena locala intima
evitarea folosirii tampoanelor intravaginale
evitarea relatiilor sexuale timp de o saptamana
regim alimentar care sa previna constipatia
sa revin la control peste 7 zile sau n caz de reaparitie a durerii

PREZENTARE CAZ II
Nume : C.
Prenume : C.L
Vrsta : 25 ani
Domiciliu : Buzau
Religie : baptista
Ocupaie : casnic
Data internrii : 12. 03. 2014 ora 8.10
Diagnostic internare : Metroanexit dreapta cu reacie pelviperitoneal.
Infecie urinar. Pielonefrit acut?
Motivele internrii : durere acut n fosa iliac dreapt, metroragie moderat,
febr, dureri lombare cu miciuni dese, dureroase
Antecedente heredo-colaterale : mama litiaz biliar, tata decedat
APF : menarha la 12 ani, cicluri regulate, durata 4-5 zile.
Nateri 3 ; Avorturi : 0
APP : rujeol n copilrie, hepatita viral A, apendictomie
nlime 160 cm; Greutate : 70 kg
T.A. 150/65 mmHg
Puls 92b/minut
Temperatur 38,4 C
U. M. 28. 02. 2010
Istoricul bolii :
Pacienta afirm c n urm cu dou zile ncep dureri lombare, miciuni dese
cu durere ; face febr i frison. n cursul nopii apare durere accentuat n fosa
iliac dreapt i uoar sngerare, motiv pentru care se prezint la un consult
medical i rmne internat pentru investigaii i tratament. Ne atrage atenia c a
nscut n urm cu trei luni, dar nu mai alpteaz (i-a reluat viaa sexual).
Examene paraclinice :
Hemoleucograma : Ht : 34 % ; Hb : 11,6 % ; Leucocite 10 000
VSH: 12
Urocultur : Eschericchia coli prezent
Test de sarcin : negativ
Examen sumar urin : culoare galben, albumin absent. Frecvente hematii i
leucocite.
Examen obstetrical : abdomen suplu, elastic, dureros la palpare n hipogastru
i fosa iliac dreapt
TV : uter n anteflexie de mrime i consisten normal, sensibil la palpare;
anexa stng nepalpabil ; zona anexial dreapt sensibil la palpare ; Douglas
liber.

Ex. valve : col ntredeschis, pierde snge n cantitate redus pe cale vaginal;
leucoree moderat
Echografie : vezic urinar n semirepleie
uter 72/42/37 mm;
anexa dreapt 33/26 mm; chist ovarian
anexa stng 29/20 mm.
Fin lam transonic retrouterin.
Rinichi fr ectazii, nisip renal prezent.

NEVOILE FUNDAMENTALE
VIRGINEI HENDERSON

DUPA MODELUL CONCEPTUAL AL

NR.

NEVOIA

CR
T.
1

3
4

SURSE DE

DEPENDENTA

DIFICULTATE

A respira si a tahicardie 92 b/ min


avea

MANIFESTARI DE

buna HTA (TA max uor crescut)

circulatie
A bea si a manca
A elimina
A se misca si a
avea

stare febril.

inapeten,

anxietate

lipsa deficit de cunotine

senzaiei de sete
metroragie redus

Process

durere lombar

pelvin
proces inflamator i

buna

infecie urinar

postura
A dormi si a se

odihni
A se imbraca si a Pacienta

oboseal, somn insuficient

se dezbraca

inflamator

nu

acord

durere, miciuni dese


-o

importan deosebit inutei


vestimentare, viaa ei are alte

prioriti : copiii, religia


A fi curat, ingrijit Pacienta pune un mare accent si

asi

pastra pe igiena fizic; i satisface

tegumen8

aceast nevoie fr dificultate

tele curate
prin du zilnic.
A
si
pastra febril 38,4C

proces inflamator i

temperatura

infecie urinar

in

9
10

limite nor-male
A evita pericolele Semne inflamatorii
A comunica
complex de inferioritate

11

A se realiza

Durere, febra
-deficit de cunostiinte

Pacienta nu dorete altceva Spitalizare


dect s fie cu copiii i
familia

12

A se recrea

(acestea

sunt

realizrile ei)
Pacienta i ocup timpul
liber cu copiii, gospodria
pentru ea a crete copii i a

Probleme :
-

alterarea confortului fizic din cauza durerii i a metroragiei reduse


eliminri urinare alterate, eliminri menstruale alterate
potenial deficit de volum lichidian
hipertermie
risc de complicaii
alterarea somnului
posibila alterare a ritmului cardiac

PLAN DE INGRIJIRE CAZ II


PROBLEME
DE
DEPEDENTA

OBIECTIVE

INTERVENTII
AUTONOME

Comfort
fizic Asigurarea unui - efectum toaleta vulvoalterat
confort
fizic vaginal,
cuaplicarea
unui
- durere n fosa adecvat
tampon
iliac i zona
- asigurm repaus fizic, poziie
lombar
antalgic i cldur n zona
- miciuni dese
lombar
- somn alterat
- pacienta va fi condus n sala
(oboseal)
de tratamente pentru efectuarea
tueului vaginal i a unui examen
clinic general, cu palpare
abdominal
- pacienta i va administra ovule
vaginale
(Cervugid)
dup
efectuarea toaletei intime cu ap
cldu i bicarbonat de sodiu
conform rezultatului FCV
- recomandmaplicarea unui
tampon zilnic, pentru a nu
murdri lenjeria
- se recolteaz probe biologice
pentru examen sumar de urin
- tot din prima urin se face test

EVALUARE
DELEGATE
la indicatia medicului
- combaterea durerii administrm
antalgice
(Algocalmin),
antispastice
(Piafen),
antiinflamatoare
(Movalis sup.)
- administrm Diazepam 1 tb
seara
- se administreaz Cefuroxim
1gr/12 ore i.v.

- durerea este de
aceeai intensitate,
att n fosa iliac,
ct i la miciune pierde snge pe cale
vaginal n cantitate
foarte
mic
-TV
:
col
ntredeschis, snge
n cantitate foarte
redus,leucoree
moderat- pacienta
doarme doar trei ore
n cursul nopii
test
de
sarcin
negative - examen
urin
:
culoare
galben
albumin
absent, leucocite i
hematii prezente n
sediment, frecvente
depozite de oxalai

de sarcin
- nsoim pacienta la serviciul
radiologie pentru efectuarea
examenului ecografic

Eliminri
Eliminri
n - monitorizm funciile vitale
menstruale
i limite normale dimineaa
urinare alterate
seara i meninem temperatura
corpului n limite normale
- urmrim cantitatea i aspectul
scurgerii pe cale vaginal

Potenial deficit
volum lichidian
i
alimentaie
necorespunztoa
re

Hidratare
corespunztoare
Alimentaie
corespunztoare

la indicatia medicului
- se recolteaz urocultur
(dup ce instruim pacienta si efectueze toaleta local). i
explicm modulde recoltare a
urinii din mijlocul jetuluinu
se recolteaz prin sondaj,
deoarece pacienta acuz jen
n timpul miciunii)
- etcihetm eprubeta i o
ducem la laborator

- indicm consum de lichide n


La indicatia medicului cantitate mrit, mai ales n pacienta va fi hidratat
perioada febril, dar i pentru a parenteral cu
favoriza miciunea
Glucoz 5 % 500 ml
- se recomand consumul de
alimente
uor digerabile - iaurt, fructe,

de calciu
Ecografie : AD :
33/26 mm chist
ovarian
AS :
29/20 mm
endometru 7 mm,
fin lam transonic
retrouterin
Rinichi fr ectazii.
T : 38,4C
TA : 150/65 mmHg
P : 92/ min
- pacienta prezint
leucoree moderat
cu striuri sanguine
( nu sngereaz
abundent)
pacienta
i
nsuete
cele
indicate i recolteaz
urina
pentru
examenul cerut
- pacienta inger
ceai cldu
nu
prezint
intoleran
digestiv la lichide
sau alimente
- prezint miciuni

carne, supe
- se face raport ingesta-excreta
se
urmrete
aspectul
tegumentelor,
faciesul, gradul de transpiraie

Disconfort psihic Asigurarea unui - meninem un nivel de


confort psihic comunicare
adecvat
eficient cu pacienta, i explicm
tot ceea
ce ea crede c reprezint o
nelmurire
- i asigurm suport moral
- permitem familiei (so, copii)
s o
viziteze n cursul dup-amiezii
- meninem o strns legtur
ntre
pacient i medic, ncercnd s
supl
prin explicaii pe nelesul ei
deficitul de
cunotine
- lmurim familia c este bine s
fie
internat, pentru un rspuns mai
bun la

dese, cu jen n
timpul lor
- tegumentele sunt
normal
colorate,
elastice ; transpiraie
uor abundent n
urma administrii de
algocalmin
pacienta
este
linitit cnd i
vede familia, i
nelege, attea, cat
si sotul importanta
spitalizrii, pentru
urmrirea evoluiei
bolii n condiii de
spital
i
nu
ambulator

conduita terapeutic
Risc
de Prevenirea
- se monteaz acteter venos
complicaii complicaiilor
- se monitorizeaz funciile
combaterea vitale, n special temperatura i
procesului
tensiunea arterial
inflamator
- se face bilan ingesta-excreta
combaterea
hipertermiei
combaterea
infeciei urinare

Alimentaie
i Alimentaie i
hidratare
hidratare
necorespunztoa corespunztoare
re

Disconfort

- hidratare oral - 1500-2000 ml


- raport ingesta excreta
- recomandm pacientei s
consume
alimente
uor
digerabile
i
s
evite
condimentele,
ciocolata
i
cafeaua
;
de
asemenea,
recomandm
evitarea
alimentelor
care
produc
constipaie
- urmrim
gradul de toleran al alimentelor
i aspectul mucoaselor i
tegumentelor
Asigurarea unui - ncercm s comunicm ct

-la indicatia medicului


- se administreaz Cefuroxim
1 gr/12 ore i.v.
-se administreaz o perfuzie
cu Glucoz 5 %
se
recolteaz
probe
biologice
pentru
VSH,
hemoleucogram
- se administreaz antipiretice
( algocalmin, paracetamol)
tablete

- pacienta nu acuz
disconfort n timpul
administrrii lente a
antibioticului
VSH
:
12
Hemoleucogram :
Ht : 34% ; Hb :
11,6 ; Leucocite : 10
000
T : 38,4
C, scade dup 2 ore
la 37,8C
pacienta
nu
prezint frison sau
stare de deshidratare
tegumente
i
mucoase
normal
colorate, elastic fr
semne
de
deshidratare
- pacienta prezint
apetit normal cu
preferin
pentru
fructe
(i
plac
bananele)

- se linitete n

psihic, dat de confort


izolarea
de adecvat
familie i copii

Disconfort
psihic, dat
anxietate

psihic mai
mult
cu
pacienta
- i aducem la cunotin c dac
evoluia e favorabil, va fi
externat peste dou zile
- solicitm ajutorul familiei i
asigurm vizita copiilor i a
sugarului , pentru care e foarte
ngrijorat
Combaterea
- asigurm pacienta c evoluia
de anxietii
sa e favorabil i c n ziua
urmtoare va fi externata
- i explicm c trebuie s aib
rbdare avnd n antecedente 3
nateri, organismul fiind obosit

momentul
cnd
familia e reintegrat
pentru scurt timp
- faptul c sugarul e
linitit i pune n
greutate i arat c e
bine supravegheat i
ngrijit
- pacienta ne solicit
ajutorul i ne roag
ca la externare s
stm de vorb cu
soul, pentru c ei i
este ruine s-i
susin punctul de
vedere

Epicriza : Pacienta in varsta de 25 ani , se prezinta la sectia de ginecologie , internandu-se de urgent.Aceasta acuza
durere acut n fosa iliac dreapt, metroragie moderat, febr, dureri lombare cu miciuni dese, dureroase, iar pe baza
investigatiilor se confirma diagnosticul de Boala Inflamatorie Pelvina si Infectie Urinara cu E-Coli. In urma
tratamentului administrat , evolutia este favorabila si se externeaza cu urmatoarele recomandari:
-evitarea frigului, a umezelii, a efortului fizic prelungit i a ortostatismului prelungit,

- meninerea unei igiene intime riguroase,


- administrarea ovulelor rmase
-purtarea lenjeriei de bumbac
-alimentaie bine echilibrat, cu respectarea tuturor principiilor alimentare,
-evitarea contactului sexual i apariia unei eventuale sarcini
-respectarea orelor de odihn i somn
- revenirea la control de specialitate peste 7 zile sau in orice moment, daca apar semen inflamatorii

PREZENTARE CAZ III


Nume : S.
Prenume : I.
Vrsta : 36 ani
Domiciliu :Buzau
Religie : ortodox
Ocupaie : omer, necstorit
Data internrii : 21. 05. 2014, ora 6.10
Diagnostic internare : Anexit acut stnga
Displazie col uterin. Suspiciune carcinom in situ
Motivele internrii : stare general alterat, subfebrilitate, leucoree rozat cu
aspect de spltur de carne, urt mirositoare, durere accentuat n etajul abdominal
inferior, vrsturi, constipaie.
Antecedente heredo-colaterale : fr importan patologic
APF : menarha la 16 ani, cicluri neregulate, dismenoreice, abundente, durata
4 zile
APP : bolile infecto-contagioase ale copilriei, masa ginecopatei
Nateri : 2
Avorturi : 7 la cerere
Ultima menstruaie : 5. 05. 2013
Istoricul bolii : Bolnava afirm c n cursul serii a nceput durere violent n
partea stng a abdomenului inferior, este subfebril 37,6C. tie c are o ran pe
col, dar nu a respectat indicaiile medicului privind tratamentul medicamentos ; de
circa 6 luni prezint ntre menstruaii leucoree abundent, urt mirositoare i de
circa 2 luni, leucoree rozat. Din acest motiv, se prezint la un consult de
specialitate i rmne internat pentru investigaii i tratament.
Examene paraclinice :
Hemoleucograma : Ht 30% ; Hb 9,6% ; Leucocite 9800
VSH : 28
FCV : celule cu caracter aproape sigur de malignitate (nuclei gigani,
hipercromatism nuclear, raport nucleu-citoplasm inversat)
Test de sarcin negativ.
Ecografie : vezica urinar n semirepleie
AS : 33/20mm, hiperechogen, uter de dimensiuni normale, nelocuit. Nu
sunt colecii n Douglas. Rinichi fr ectazii.
Examen obstetrical :
TV : col ntredeschis prezint leziune ulcerativ, friabil ; pierde pe cale
vaginal secreie cu aspect de spltur de carne, urt mirositoare, de culoare
rozat.
T.A. 120/70 mmHg
Puls 90 b/ min
T 37,6 C
nlime 162 cm, greutate 58 kg

NEVOILE FUNDAMENTALE
VIRGINEI HENDERSON

DUPA MODELUL CONCEPTUAL AL

NR. NEVOIA
CRT.
1
A respira si a avea o
buna circulatie

MANIFESTARI DE
DEPENDENTA
dispnee ;
tahicardie moderat 90b/min

SURSE DE
DIFICULTATE
anxietate

A bea si a manca

greuri, vrsturi, inapeten

iritaie peritoneal

A elimina

A se misca si a
avea o buna postura

leucoree rozat, cu aspect de displazie de col


spltur de carne
uterin
constipaie
afeciune malign a
colului uterin
Pacienta nu prezint dependen
n satisfacerea acestei nevoi.

A dormi si a se
somn insuficient calitativ i
odihni
cantitativ
A se imbraca si a se Pacienta pune mare accent pe
dezbraca
felul cum arat i cum se mbrac,
hainele reprezentnd pentru ea un
atu n societate
A fi curat, ingrijit si Pacienta i menine cu greu
asi pastra tegumen- igiena intim datorit caracterului
tele curate
i cantitii leucoreei ; se schimb
foarte des i se spal de cel puin
6 ori pe zi.
Asi pastra tempera- subfebrilitate 37,6C
tura in limite normale
A evita pericolele
Semne inflamatorii

10

A comunica

retragere, izolare

11

A se realiza

incapacitate n faa realitii

12

A se recrea

Pacienta i ocup timpul liber cu


copiii, gospodria pentru ea a

Durere, anxietate

proces inflamator

durere n fosa iliac


stng, durere i
sngerare la contact
sexual sau consult
-deficit
de
cunostiinte
durere, disperare

13

A invata

14

Asi practica religia

crete copii i a avea grij de


familie sunt lucruri care o
relaxeaz.
Pacienta dorete ct mai multe
informaii i o rezolvare ct mai
rapid i favorabil a situaiei
Respect omul ca valoare i nu
este o mare practicant a cultului
religios

Probleme :
- alterarea confortului fizic : durere, secreii vaginale
- alterarea confortului psihic : deficit de cunotine, comunicare ineficient,
anxietate
- eliminri intestinale i menstruale alterate
- potenial deficit de volum lichidian i alimentaie
- risc de complicaii

PROBLEME
DE
DEPEDENTA

OBIECTIVE

Disconfort fizic
- durere
-secreii
vaginale
- oboseala

Combaterea
durerii
i
asigurarea unui
confort
fizic
adecvat
Prevenirea
complicatiilor

INTERVENTII
AUTONOME
- asigurm repaus la pat n
poziie comod care s mai
atenueze din disconfort
- conducem pacienta n sala de
tratamente i o urcm pe masa
ginecologic pentru examenul
ginecologic
- efectum toaleta vulvovaginal cu soluie de Clorom
1%
- servim medicului cu mnui
sterile, valve pentru efectuarea
tueului vaginal
- servim medicul cu pens porttampon i lam pentru recoltare
FCV
- ajutm medicul n efectuarea
toaletei vulvo-vaginale interne,
apoi conducem pacienta la pat i
o aezm n poziie comod
- nsoim pacienta la grupul
sanitar pentru a-i efectua toaleta
intim cnd e nevoie
- schimbm lenjeria de pat de

EVALUARE
DELEGATE
la indicatia medicului
administrm
antalgice
(Algocalmin) i antispastice
( Scobutil) i.m.
- seara administrm 1 tablet
Diazepam deoarece a acuzat
stare de oboseal
- administrm Ampicilin 1
gr/ 6 ore i Gentamicin 1 f/
8 ore, i.v.
- hidratm pacienta parenteral
- 1500 ml
- recoltm de urgen probe
biologice
pentru
grupa
sanguin i Rh, VSH i
hemoleucograma

- durere n fosa
iliac stng- la
examenul cu valve
se constat un col cu
leziuni, friabil, cu
aspect
spongios
leucoree rozat cu
aspect de spltur
de carne
- TV : anexa stng
mrit n volum,
dureroas
i
sensibil la palpare
i mobilizare ; anexa
dreapt dureroas
Abdomen
suplu,
elastic
- dup administrarea
Diazepamului,
pacienta
doarme
doar
trei
ore
noaptea, din cauza
durerii
- T 37,6C, scade la

Disconfort psihic Asigurarea unui


confort psihic
deficit
de adecvat
cunotine
comunicare
ineficient
- anxietate

Potenial deficit
volum lichidian
i
alimentaie
necorespunztoa
re

Hidratare
corespunztoare
Alimentaie
corespunztoare

cte ori solicit pacienta


- nsoim pacienta la serviciul de
radiologie pentru efectuarea
ecografiei abdominal si pelvine
- ncercm s comunicm activ
cu pacienta, i explicm i
rspundem tuturor semnelor de
ntrebare ridicate
- meninem i mediem legtura
cu familia
- informm familia asupra strii
de sntate a pacientei
- ncercm s o lmurim c pn
la venirea rezultatelor FCV, va
urma tratamentul prescris
-i
aducem
la
cunotin
eventualele investigaii la care ar
fi supus n caz de rezultat
nefavorabil
- asigurm suport moral i i
expunem cazuri positive
-solicitam ajutorul si sprijinul
familiei
- indicm consum de lichide n
cantitate mrit, mai ales n
perioada febril, dar
i pentru a favoriza miciunea
- se face raport ingesta-excreta
se
urmrete
aspectul

37,1C
- pacienta nu inger
nimic pe cale orala
- pacienta este n
continuare
nelinitit
n
legtur cu starea sa
de sntate
- tie c ceva nu este
bine i c a greit n
faptul c nu i-a
tratat displazia de
col uterin

La indicatia medicului pacienta va fi hidratat


parenteral cu Glucoz 5 %
500 ml
-suplinim aportul de lichide
cu vitamine complex B

pacienta
nu
prezint semne de
deshidratare
- nu mai prezint
grea sau vrsturi
- diurez : urin

tegumentelor,
de transpiraie
Eliminri
intestinale
menstruale
inadecvate

Risc
complicaii

faciesul, gradul

Eliminri
n - hidratare corespunztoare
i limite normale parenteral
- se pregtete o clism
evacuatoare ; conducem pacienta
la baie, o punem n decubit
lateral dreapta (avem pregtite
canule sterile, mnui, irigator,
alez), lubrifiem canula i, cu
blndee, o introducem n rect.
Administrm lichidul cldu lent
i cerem pacientei s-l rein ct
mai mult timp. Strngem
materialul folosit i conducem
pacienta la toalet
- asigurm
condiii optime de meninere a
igienei intime
- servim pacienta cu tampoane
vaginale
- urmrim aspectul i cantitatea
scurgerilor vaginale
de Prevenirea
-monitorizm funciile vitale
complicatiilor
,dimineaa i seara
- ncercm s pregtim pacienta
n vederea aducerii la cunotin
a rezultatului nefavorabil al FCV
- anunm vestea neplcut,

clar
miciuni
spontane, 1300 ml /
24 ore
-la
indicatia
medicului - n urma clismei,
administrare intrarectal a pacienta
elimin
unui supozitor cu glicerin
fecale de consisten
efectuam o clism pietrificat
evacuatoare ;
- igiena e meninut
n limite acceptabile

- administrm
oxigen
pacientei, pentru a favoriza
respiraia i o tablet de
Xanax
se
administreaz
n
continuare
tratament

TD : 36,4C
TS : 36,8C
P : 78b/min
TA : 110/70mmHg
- pacienta nu poate
accepta c are acest

mpreun
cu
medicul parenteral, cu antibiotic i.v.
- -medicul i explic c este un
cancer de col n faz incipient,
depistat din timp
urmrim
cu
atenie
comportamentul, faciesul i
funciile vitale ale pacientei

Disconfort psihic Asigurarea unui asigurm


suport
moral
confort psihic permanent
adecvat
- cutm, prin cuvinte calde i
atingeri s uurm acceptarea
diagnostic recent
- i explicm c datorit
simptomelor anexitei practic i sa
salvat
viaa,
deoarece
diagnosticul de cancer a fost
stabilit n faz incipient
- cerem sprijinul familiei, n
special al soului i ncercm s
le comunicm diagnosticul ntrun mod care s-l fac mai
acceptabil
- nsoim pacienta la serviciul CT

diagnostic, devine
dispneic,
puls
100b/min, stare de
oc psihic
- dup 5 minute de
la
administrarea
oxigenului i revine
i
ncearc
sa
asimileze ceea ce i
se spune
- nu prezint semne
de deshidratare
- sprijinul familiei o
ajut foarte mult
- familia, soul,
accept cu greu
realitatea
vor
hotr
mpreun ce e de
fcut
- pacienta i familia
sunt mulumii de
atitudinea
si
sprijinul
personalului medical
consider
c
rezolvarea ct mai
rapid i va prelungi

-nemncat - pentru efectuarea


tomografiei abdomen-pelvis - i
explicm c n continuare
conduita va fi de extirpare a
colului (doar la cererea pacientei
histerectomie total), cu un
procent de vindecare de 80-90%
- asigurm intimitate familiei,
pentru a hotr ce au de fcut,
respectnd indicaiile medicului
- pacienta hotrte mpreun cu
familia s se deplaseze ct mai
repede la clinica de oncologie,
pentru tratement de specialitate
- se ntocmete documentaia de
externare cu toate analizele
aferente

viaa

Epicriza:
Pacienta , in varsta de 36 ani, se prezinta la sectia de ginecologie cu durere accentuat n etajul abdominal inferior,
vrsturi si constipaie, fiind internata pentru investigatii complete care confirma diagnosticul de displazie de col.
Pacienta este orientate spre clinica de oncologie cu urmatoareele recomandari:
- administrarea n continuare de Ampicilin 500 mg/6 ore, oral i Movalis supozitoare, i.r.
-- se recomand control de specialitate cu repetarea FCD-ului

- pstrarea unei igiene intime riguroase

Capitolul VI
Educatia pentru sanatate in afectiunile aparatului genital feminin
Educatia pentru sanatate reprezinta sub aspectul educationall, procesul de
informare, formare si dezvoltare a omului tanar si adult in domeniul sanatatii,
procesul inzestrairii idividului, cunostinte, atitudini si obosnuinte privind sanatatea.
Sanatatea este o stare de bine complet, fizic, mental si social si nu consta doar i n
a b s e n t a b o l i i s a u a i n f i r mi t a t i i . S a n a t a t e a e s t e u n p r o c e s d i n a mi c
a f l a t i nt r- o continua remaniere(OMS).Sanatatea este o stare in care nevoile
umane sunt indeplinite in mod autonom sinu se limiteaza doar la absenta bolii sau a
infirmitatii (V. Henderson).Sanatatea este o stare de echilibru bio-psiho-social,
cultural si spiritual, stare deautonomie si independenta, fara a fi egala cu
absenta bolii sau a infirmitatii. Este ostare dinamica ce da posibilitatea
unui organism de a ramane in echilibru cu mediul intern si extern.
Educatia pentru sanatate in afectiunile aparatului genital feminin se refera la
masurile de profilaxie: primara, secundara si tertiara.
Masuri de profilaxie primara : vizeaza reducerea numarului de cazuri noi
de imbolnaviri. Ele constau in :
- dispensarizarea persoanelor cu risc crescut de imbolnavire (descendentii
din familii pe linie materna care au murit de cancere ale aparatului genital).
- dispensarizarea persoanelor cu simptome nespecifice de boala
- educarea populatiei in ceea ce priveste igiena genitala
- alimentatie echilibrata calitativ si cantitativ
educarea populatiei in folosirea prezervativului reduce riscul de infectie cu o
boala cu transmitere sexuala
evitarea stresurilor de orice fel si promovarea tehnicilor de autosanogeneza
mentinerea in conditii bune a mediului ambiental : fizic, biologic, psihic si
social
organizarea ergonomica a muncii in asa fel incat sa se evite oboseala excesiva,
bolile profesionale
Masuri de profilaxie secundara:
Urmaresc ca in evolutia bolilor deja existente sa nu apara complicatii grave.
Ele se realizeaza prin dispensarizarea bolnavilor cu afectiuni inflamatorii pelvine .
Educatia pacientilor sa respecte normele igieno-dietetice si tratamentul
prescris de medic.
Masuri de profilaxie tertiara : cuprind totalitatea actiunilor destinate
diminuarii incapacitatilor cronice de reeducare a invaliditatilor functionale ale
bolnavilor (histerectomie totala, subtotala, etc.) si reintegrarea socio-profesionala.

BIBLIOGRAFIE
Albu Roxana Maria, Anatomia i fiziologia omului, Editura Corint, 1996
Adomnicai Gh., Anatomia Trunchiului, Litografia I.M.F., Iasi, 1980
Balt Georgeta, Tehnici generale de ngrijire a bolnavului, Editura Didactic i
Pedagogic, 1988
Beuran M., Ghid de manevre medicale i colaborare medic-asistent, Editura
Scripta, Bucureti, 1999
Berceanu Sabina, Rebedea Traian, Braila Georgescu Mihai, Ginecologia, Editura
AIUS, Craiova, 1999
Mihailescu A., Negura A., Badarau Ligia, Ginecologie functionala,Editura
academiei, 1985
Mozes Carol, Tehnica ngrijirii bolnavului, Bucureti, 1999
Papilian Victor, Anatomia omului, Bucuresti, 1979
Radulescu Constantin, Ginecologie, Editura Medicala, Bucuresti , 1988
Rebedea Traian, Genitologia patologica, Bucuresti, 1981
Titiric Lucreia, Ghid de nursing, Editura Viaa Medical Romaneasc, Bucureti,
1999
Titiric Lucreia, Tehnici de evaluare i ngrijire acordate de asistenii medicali,
Ed. Viata Medical Romneasc, Ed. a V - a, Bucureti, 2000