UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA DIN SIBIU

FACULTATEA DE INGINERIE HERMANN OBERTH

PROIECT LA DISCIPLINA MANAGEMENTUL

CICLULUI DE VIA AL PRODUSULUI

SISTEME DE MONITORIZARE
FACULTATEA DE INGINERIE

Coordonator:
Prof.univ.Dr.Ing.PAUL DAN BRINDASU

STUDENTI:
DRAGOMIR ALIN
PURDEA BOGDAN

CUPRINS

Cuprins
1.SISTEME DE MONITORIZARE FACULTATEA DE INGINERIE ................................................................... 3
1.1.Implementarea unui sistem de control acces in Facultatea de Inginerie ..................................... 3
1.2.Cum functioneaza un sistem de securitate ? ................................................................................ 3
1.3. Chestionar .................................................................................................................................... 6
1.4. Ierarhizarea functiilor ................................................................................................................... 9
2.DESING................................................................................................................................................ 11
2.1.Proiectare In Catia ....................................................................................................................... 11
2.2 Dispozitivul de citire a ampentei ................................................................................................. 12
2.3. Analiza CAE ................................................................................................................................. 14
3 .MARKETING ....................................................................................................................................... 17
3.1.Fabricare-distributie .................................................................................................................... 17
3.2. Promovare .................................................................................................................................. 18
3.3. Utilizare ...................................................................................................................................... 18
4. RECICLARE ......................................................................................................................................... 19

1.SISTEME DE MONITORIZARE FACULTATEA DE INGINERIE

1.1.Implementarea unui sistem de control acces in Facultatea de Inginerie
Nevoia de control acces a aparut ca urmare a necesitatii de securitate si automatizare,
de a limita accesul anumitor persoane si de a permite persoanelor autorizate sa aiba acces usor
in zone prestabilite, doar pe baza unui card de acces.
In momentul de fata, accesul in interiorul Facultatii de Inginerie a studentiilor, a
profesorilor si a celorlalte persoane se face fara a avea un sistem de pontare, accesul il poate
avea orice, astfel nu se poate tine o evidenta a numarului mare de persoane care intra si ies din
facultate. Singura metoda de monitorizare a facultatii, in momentul de fata este cea a
camerelor de supraveghere.
Ne-am gandit sa aducem in discutie implementarea unui sistem de pontare, pe baza de
citire al amprentei, care sa poata inregistra intr-o baza de date, ora intrarii in facultate si ora
iesirii a unei anumite persoane. Accesul se va face pe baza scanarii amprentei studentilor,
profesorilor si a altor persoane care au acces in interiorul facultatii.
Acest sistem va tine o evidenta clara a celor care se afla in facultate. Pentru a putea
avea un control marit, putem utiliza sistemul de pontare si pentru fiecare sala de curs,
laborator etc. pentru a putea tine evidenta studentilor care vin la ore. Ca sa pot fi mai explicit,
studentul ca sa poate avea acces la ora, trebuie sa scaneze amprenta, astfel sistemul va
introduce intr-o baza de date ora intrarii studentului. Aceasta baza de data va fi prezenta in Pcurile fiecarui profesor. Ei vor avea un program cu numele studentilor, iar atunci cand
studentul va intra in sala, ii va afisa automat la profesor ora intrarii studentului.
Deocamdata evidenta studentilor, se face prin lista de prezenta, in format standard(
fiecare student se trece prezent pe foaie). Acest lucru nu ofera siguranta si nici pastrarea
clara a evidentei , deoarece pot fi trecuti si alti studenti care nu au venit in acel moment la
ora.
Consider ca prin implementarea acestui sistem se va putea urmari mult mai bine
accesul in interiorul facultatii.

1.2.Cum functioneaza un sistem de securitate ?

Functionarea sistemului de control acces poate fi locala sau in retea.
Functionarea in regim local permite accesul printr-o usa a mai multor utilizatori, dupa
un program prestabilit, fara a impune limitari cu privire la numarul de usi controlate.
3

Functionarea in retea permite corelarea informatiei de catre unitatile centrale de

control acces astfel incat utilizatorii pot accesa trasee prestabilite dupa programe de acces
prestabilite. Sistemul permite dispecerizarea, printr-un soft adecvat, a spatiilor in care se
realizeaza accesul controlat. Daca in retea este cuplat un PC, atunci prin intermediul
programului din calculator se pot realiza urmatoarele operatii:
- configurarea sistemului
- observarea in timp real a starii usilor
- cunoasterea in timp real a evenimentelor produse
- vizualizarea tuturor evenimentelor produse in timp de o zi, o saptamana sau chiar ani
- sortarea evenimentelor dupa anumite criterii si afisarea acestora pe ecran sau trimiterea lor
la imprimanta
Sistemul de control acces poate functiona cu:
Cititor de cartela magnetica. Citirea cartelei magnetice se face prin trecerea acesteia
prin fata capului magnetic de citire, prin fanta cititorului. Citirea presupune un contact fizic
cartela-cap magnetic. Din acest motiv viata cartelei este limitata la un anumit numar de citiri.
Similar si pentu capul magnetic al cititorului, datorita uzurii fizice.

Fig 1.1 Cititor cu cartela magnetica

Cititor de proximitate. Citirea cartelei de proximitate se face prin simpla apropiere a
acesteia la o anumita distanta de cititor. Acest tip de cartela, teoretic, are timp de viata
nelimitat, la fel si cititorul. Nefunctionalitatea nu poate interveni la acest sistem decat prin
eventuala distrugere fizica.
Modul de criptare al acestor cartele se face printr-un algoritm, care il face practic
imposibil de decodificat.

Fig 1.2. Cititor de proximitate

Tastatura este elementul clasic dintr-un sistem de securitate de orice natura. Permite
introducerea unui cod dintr-un anumit numar de cifre.
Se foloseste independent sau in conjunctie cu un cititor de cartela penteru a spori
gradul de securitate.
In sistemele fara computer tastatura este cea de la care se face programarea tuturor
parametrilor.
Recunoasterea unei cartele sau a unui cod introdus de la tastatura determina
actionarea dispozitivului de deschidere a usii.
Pentru elaborarea proiectului am ales ca si produs cititorul de amprenta
Citititor de ampenta
Sistemul de pontaj digital face parte dintr-o noua generatie de sisteme de pontaj ce
permite identificarea persoanelor prin cititor de amprenta. Programarea sistemului si a
orarului de lucru se realizeaza facil cu ajutorul unui fisier de tip excel

Fig 1.3 Citirea amprentei

Salvarea datelor
Sistemul este dotat cu slot de card SD pentru a salva datele despre utilizatori (pana la
500 amprente) si pana la 50000 de operatii de identificare, astfel putand fi utilizat chiar si
companii de dimensiuni medii.
5

Fig 1.4. Stocarea Datelor

Ecran LCD tactil

Dispozitivul are un ecran LCD de 3 inch ce-i ofera administratorului acces la meniul
principal unde poate face inrolari de utilizatori si alte setari, meniu ce este protejat cu parola,
pentru a nu putea fi accesat de oricine.

Fig 1.5. Ecran LCD tactil

1.3. Chestionar
In vederea aprecierii calitatii produsului oferite de catre compania noastra si pentru o
dezvoltare continua a acestuia v rugm s avei amabilitatea de a rspunde ntrebrilor
din chestionarul de mai jos.
Rspundei la ntrebri bifnd varianta care descrie cel mai bine situaia
dumneavoastr.
Nu trebuie s semnai, acest chestionar este anonim.
Rspunsurile dumneavoastr sunt importante pentru noi!
1.Sunteti de acord cu ,conceptul prezentat de noi?
a.Da
B.Nu
2.Doriti o siguranta mai mare in ceea ce priveste ,securitatea in cadrul facultati?
6

a.Da
b.Nu

3.V-ati dori ca si la locul de munca sa aveti o securitate mult mai ampla?

a.Da
b.Nu
4.Sunteti multumit la locul de munca,din punct de vedere al sigurantei
dumneavoastra?
a.Da
b.Nu
5.Considerati util,un dispozitiv de securitate mult mai complex in cadrul facultatilor?
a.Da
b.Nu
6.Sexul
a.Masculin
b.Feminin
7.Varsta
a. 18-25 ani
b. 25-35 ani
c. 35-50 ani
d. peste 50 ani
8.Mediul de provenienta
a.Rural
b.Urban

9.Care este venitul dumneavoastra lunar

a. mai mic de 500 lei
b. 500 -1000 lei
c. 1000 -1500 lei
d. mai mare de 1500 lei
7

10.Ce calitate aveti in cadrul facultatii ?

a.Profesor
b.Student
11.Cunoasteti alte institutii care au in momentul de fata sisteme de securitate ?
a.Da
b.Nu
12.Daca raspunsul a fost DA ,care sunt aceste institutii?
a) Magazine
b) Banci
c) Firme
d) Altele decat cele mentionate
13. Beneficiati de un sisteme de securitatesaucamere de monitorizare la domiciliul
dumneavostra ?
a)Da
b)Nu
14. Daca raspunsul este da, incercuiti raspunsul care este aplicabil la dumneavoastra
a)camere de filmat
b)interfon
c)cititor de cartela magnetica
d)dispozitiv de detectare a amprentei
e) altele decat cele mentionate
15. Va simtiti mai in siguranta stiind ca dispuneti de un sistem de securitate ?
a) Da
b) Nu

In urma analizei facute asupra chestionarelor completate de catre diferite persoane sa ajuns la crearea urmatoarei liste de functii pe care un dispozitiv de securitate in
facultatea de inginerie trebuie sa le indeplineasca:
-protectia studentului
-confortul si siguranta in institut
-costuri reduse,din punct de vedere al hartiei
Sortarea functiilor:
8

F1-protectia studentului
F2-confortul studentului in institut
F3-Usurinta evidentieri persoanelor care intra in facultate
F4-

1.4. Ierarhizarea functiilor

Modul de lucru este urmtorul:
Se compar funciile fiecare cu fiecare i se acord urmtoarele note:
-1 dac o funcie este uor superioar fa de alta;
-2 dac o funcie este mediu superioar fa de alta;
-3 dac o funcie este net superioar fa de alta

F3

F1 F1-3

F1-3

10

F2

F2-2

F3

F2

T=14
Stabilirea ponderii pentru fiecare functie:
P(F1)=10/14 x 100=71,42 %
P(F2)=2/14 x 100=14,28 %
P(F3)=2/14 x 100=14.28 %
Functia principala este:PROTECTIA STUDENTULUI
Functiile secundare sunt:- confortul studentului in institut
- Usurinta evidentieri persoanelor care intra in facultate

Solutii pentru implementarea functiilor

1.Solutii pentru functia principala(protectia studentului)
-acces cu ajutorul amprentei
9

-adaptare supraveghere video

-inregistrare audio
2.Solutii pentru usurinta evidentieri persoanelor care intra in facultate
-recunoasterea se face pe baza unei baze de date care,contine toti studenti
-daca o persoana este straina ,institutiei,se poate observa un semnal de culoare rosie
pe ecranul aparatului
Functia principala : Protectia si confortul studentului
Criterii
Economic

Calitativ

Medical

Acces cu ajutorul amprentei

Adaptare supraveghere video

Inregistrare audio

Solutii

Functia 2 : usurinta evidentieri persoanelor care intra in facultate

Criterii
Economic

Calitativ

Medical

recunoasterea se face pe baza unei

baze de date care,contine toti
studenti

daca o persoana este straina

,institutiei,se poate observa un
semnal de culoare rosie pe ecranul
aparatului

Solutii

10

2.DESING
2.1.Proiectare In Catia
Fabricaia asistat de calculator s-a dezvoltat ca rspuns la problema materializrii
unui model geometric existent pe planeta proiectantului. Primul pas n fabricaia asistat
de calculator este transpunerea n calculator a modelului geometric dorit, folosind o
aplicaie specializat. Exist pe pia o serie de aplicaii care pot servi la realizarea acestei
etape, alegerea soluiei optime depinznd de mai muli factori.
n alegerea corect a unei aplicaii destinate modelrii de componente mecanice
trebuie ns avute n vedere i alte ntrebuinri ale modelului geometric elaborat:
generarea de desene de execuie, realizarea de ansamble i subansamble, verificarea sau
optimizarea formei folosind un program de calcul cu elemente finite.
Analiznd soluiile CAD propuse de diferite firme (AutoCAD Inventor, SolidWorks,
SolidEdge, CATIA, ProENGINEER, etc.), se poate observa c toate au la baz un
modelor geometric 3D parametrizat peste care s-au adugat sau se pot aduga aplicaii
care permit exploatarea modelului realizat. Aplicaiile care exploateaz modelul
geometric pot fi independente sau integrate aplicaiei de baz.
n cele ce urmeaz, pentru proiectarea unui nou model pentru dispozitivul de
detectare al amprentei, s-a folosit CATIA V5, o aplicaie de referin n domeniul
proiectrii asistate de calculator. Ea ofer o soluie integrat, pe lng facilitile legate de
modelarea cu solide comune tuturor aplicaiilor reprezentative ea oferind i module
destinate stilitilor, permind astfel extinderea utilizrii calculatorului i la etape
anterioare proiectrii constructive.
CATIA V5R21 se prezint ca un ansamblu de medii de lucru care pot fi activate
succesiv n vederea realizrii unui ansamblu de sarcini. n acest mod s-a putut evita lucrul
cu o interfa unic, mult prea complex pentru majoritatea sarcinilor utilizatorului.

11

Fig.2.1 .Interfaa modului Part Design din CATIA V5R21

Am ales pentru partea de proiectare dispozitivul pentru citirea amprentei

2.2 Dispozitivul de citire a ampentei

In prima faza avem cititorul care este alcatuit dintr-un ecran LCD, din cititorul de
amprenta si din 2 leduri

Fig 2.2. Dispozitivul de citire al amprentei faza initiala

Cand studentul, profesorul sau orice alta persoana autorizata sa intre in facultate dar
care este si inregistrata in baza de data a cititorului vrea sa intre in facultate, persoana
12

respectiva trebuie doar sa isi scaneze amprenta in dreptul senzorului, se va aprinde ledul
verde, ecran va fi si el de altfel luminat cu un led verda, si va fi afisat pe acesta numele
persoanei si ora intrarii.Toate datele se vor memora in baza de date a cititorului.

Fig 2.3. Afisajul cand o persoana are acces

In cazul in care o persoana care nu este autorizata sa aiba acces in interiorul
facultatii, sistemul avand inregistrat in baza de data persoanele autorizate, la incercarea
de a scana amprenta, sistemul se va declansa si i se va aprinde ledul rosu iar pe ecran tot
cu rosu v-a aparea Acces Interzis.

Fig2.4. Afisajul cu Acces Interzis

13

2.3. Analiza CAE

Pentru a analiza starile de tensiune si de deformatie ale acestui dispozitiv am folosit
programul Ansys :

Fig 2.5. Interfata Ansys

Fig 2.6. Construirea piesei

14

Fig 2.7. Aplicarea fortelor si incastrarilor

Fig 2.8. Tensiunile pe directia x

15

Fig 2.9. Tensiunile pe directia y

Fig 2.10. Tensiunile pe directia z

16

3 .MARKETING
3.1.Fabricare-distributie
Comanda sistemelor de securitate se face accesand site-ul nostru, unde detinem o
gama variata de produse destinate pentru a securiza o anumita locatie, pentru a realiza
pontajele agajatilor, studentilor etc. Site-ul nostru se caracterizeaza prin usurinta gasirii
produsului dorit. Fig 3.1., Fig 3.2

Fig 3.1. Cautarea avansata a produsului dorit

Fig 3.2 Varietatea de produse pentru securitate

17

3.2. Promovare
Reclama : Cea mai folosita reclama va fi cea la TV la emisiuni precum teleshoping-ul.
Alte mijloace de a promova produsele noastre vor fi prin site-uri web, site-uri de
socializare,prezentarea in diferite instutii a avantejelor detinerii unui astfel de sistem, flyere,
afise pe pancarde .

3.3. Utilizare
Avantajele controlului acces biometric:
Sistemul biometric presupune faptul c accesul se permite prin amprenta, nu printr-o
cartela. Spre deosebire de cartelele de proximitate, amprentele:

nu se pot pierde

nu se pot falsifica

nu se pot transmite unor teri, de ex: altor colegi care s ne ponteze n locul

nu cost nimic

nostru

Astfel, controlul acces biometric este un sistem mai precis i mai economic.
Beneficile dispozitivului de citire al amprentei:
18

1) Nu necesit unitate central de control acces, ele funcionnd att n mod autonom
(standalone) ct i n reea.
2) Control acces biometric pe baz de amprent (vezi explicaia mai sus)
3) Fiecare terminal tie s controleze dou ui i/sau orice alt echipament conectat
(sonerie, lumin, automat programabil, etc.)
4) Conectivitatea IP asigur o flexibilitate ridicat i o instalare uoar.
5) Aplicaie gratuit de control acces i pontaj.
6) Configurare uoar i intuitiv prin intermendiul interfeei WEB

4. RECICLARE
Cititorul de amprenta se incadeaza in categoria DEEE ( Deseurilor de echipamente
electrice si electronice)
Echipamentele electrice i electronice sunt echipamentele care funcioneaz pe baz de
cureni electrici sau cmpuri electromagnetice i echipamentele de generare, transport i de
msurare a acestor cureni i cmpuri, incluse n categoriile prevzute n anexa nr. 1A i
destinate utilizrii la o tensiune mai mic sau egal cu 1.000 voli curent alternativ i 1.500
voli curent continuu.
Impactul lor asupra mediului este ingrijorator. Aceste deseuri au in compozitie
substante deosebit de periculoase: mercur, plumb, crom, brom, substante halogene ca CFCcloro-fluoro-carbon (responsabil pentru diminuarea stratului de ozon).
Colectarea si tratarea deseurilor de echipamente electrice si electronice este
reglementata prin lege. De tratarea ecologica a acestor deseuri raspundem noi, adica
producatorii de echipamente electrice si electronice, prin intermediul societatilor autorizate sa
colecteze si sa trateze DEEE.
Tratarea acestor deseuri include:
Dezmembrarea deseurilor si neutralizarea substantelor periculoase;
Dezmembrarea si refolosirea componentelor;
Dezmembrarea si reciclarea materialelor;
Incinerarea in vederea obtinerii de energie;
Eliminarea substantelor nepericuloase ramase.

19

 Deseurile de echipamente electrice si electronice contin componente si materiale care

pot fi reutilizate pentru echipamente noi sau care pot fi reciclate (metale, plastic, sticla
etc.).

Fig.4.1 Reciclare

20