Sunteți pe pagina 1din 5

Ghid montan Muntii Rarau - Giumalau

Prezentare
Muntii Rarau-Giumalau fac parte din Muntii Bucovinei, fiind situati in nordul Carpatilor
Orientali, in bazinele hidrografice superioare ale Moldovei si Bistritei. Sunt marginiti la nord
de depresiunea Campulung Moldovenesc si de Obcinele Bucovinei, reprezentate de Obcina
Mestecanisului si Obcina Feredeului, spre est de Obcina Voronetului, iar spre sud-est de
muntii Stanisoarei. In sudul lor se afla muntii Bistritei; in sud-vest depresiunea Tara Dornelor,
strajuita de masivul vulcanic al Calimanului; in vest Obcina Suhardului si muntii bargaului,
iar spre nord-vest se profileaza la orizont crestele alpine ale muntilor Rodnei. Muntii RarauGiumalau sunt delimitati la nord-vest de valea Putnei si de saua sau pasul Mestecanisului,
care le separa de Obcina Mestecanisului, apoi la nord de valea Moldovei. Spre rasarit, fata de
Obcina Voronetului, cele doua masive sunt limitate de vaile a doua paraie: sandru si Slatioara.
Spre sud-est, dincolo de aliniamentul valea Chiril-curmatura Prislopului si paraul Hogea se
desfasoara culmile prelungi ale muntilor Stanisoarei. La est, valea Bistritei Aurii constituie
limita spre Obcina Suhardului, iar la sud, de la confluenta cu raul Dorna, valea Bistritei separa
cele doua masive de muntii Bistritei. Bazinul depresionar Pojorata si depresiunea Campulung
Moldovenesc se onscriu in aria geografica a muntilor Rarau-Giumalau, delimitandu-I de
Obcinele Bucovinei. In aceste limite, muntii Rarau-Giumalau au o suprafata de circa 375
kmp. Distantele cele mai mari sunt pe directia nord-sud, 21 km, intre Vatra Dornei si Pojorata,
si pe directia vest-est, 28 km, intre Iacobeni si Slatioara.Altitudinile maxime se afla in
muntele Giumalau-1857m si in muntele Rarau-1651m.
Acces
Pe calea ferata:
Bucuresti-Vicsani, la Suceava; acest tronson trece pe la limita de nord a muntilor RarauGiumalau, intre Campulung Moldovenesc si Valea Putnei si pe cea de vest, intre Valea Putnei
si Vatra Dornei
statia Campulung Est, cu trenul personal
statia Campulung Moldovenesc, la numai 4 km de Campulung Est si 79 km de Suceava
statia Sadova, cu strabaterea vaii Moldovei prin Cheile Strajii
statia Valea Putnei, la 15 km de Campulung Moldovenesc
statia Mestecanis, la 21 km de Campulung Moldovenesc
statia Iacobeni, la 27 km de Campulung Moldovenesc
statiile Vatra Dornei si Vatra Dornei-Bai
Pe cale rutiera:
DN 17 Suceava-Vatra Dornei
Drumuri forestiere:
Valea Putnei-Poiana Itcani-paraul Putna Mare, pana la cabana de vanatoare
Argestru-paraul Argestru-Obcina Mare-paraul Chilia-Vatra Dornei
Rusca-valea Giumalau-cabana Giumalau
Localitati de acces: Campulung Moldovenesc 615-675m, Vatra Dornei 790-800m, cele mai
importante, Iacobeni 830-860m, Valea Putnei 820-900m, Pojorata 700-740m, Rusca 780800m, Chiril 725-800m, Slatioara 700-800m.

Clima
Regiunea muntilor Rarau-Giumalau se caracterizeaza, in ansamblul sau, printr-o clima
continentala cu nuante de excesivitate, dar imbracand o nuanta ceva mai moderata in
depresiunile si culoarele care-I inconjura. Iernile sunt lungi, bogate in zapezi; verile sunt
scurte, racoroase si umede; temperaturile medii anuale prezinta valori scazute, precipitatiile
atmosferice sunt bogate. Cele mai multe zile cu cer senin sunt toamna, iar vremea cea mai
instabila, variabila intr-un timp relativ scurt, se inregistreaza in timpul primaverii, cauza
constand in circulatia maselor de aer ale ciclonilor si maselor de aer polar, de la Oceanul
Atlantic sau dinspre tropic, avand ca punct de convergenta tocmai partea de nord a tarii.
Temperaturile medii anuale variaza de la 2 gradeC la statia meteo Rarau, la circa 5 gradeC la
Vatra Dornei si 6,8 gradeC la Campulung Moldovenesc, fiind printre cele mai coborate din
Moldova si din tara. Luna cea mai friguroasa este ianuarie, cand se inregistreaza o
temperatura medie de 7,7 gradeC la Rarau, -6 gradeC la Vatra Dornei si 3,5 gradeC la
Campulung Moldovenesc, iar cele mai calde, iulie, cu o temperatura medie de 16,4 gradeC la
Campulung Moldovenesc, 15 gradeC la Vatra Dornei si august, cu 11,8 gradeC la Rarau.
Frecventa temperaturilor medii diurne sub 0 gardeC variaza de la 100 zile in depresiunea
Campulung Moldovenesc, la 150 zile in Giumalau, iar in culoarul Bistritei chiar pana la 180
zile. Temperaturi sub 0 gradeC se inregistreaza, insa, timp de 2/3 din durata anului. Frecventa
zilelor de iarna variaza de la 120 la 150 si chiar 180 de zile pe culmile cele mai inalte. Iernile
sunt lungi si aspre in Rarau si Giumalau si ceva mai moderate in depresiunile de la nord si
sud-vest. Prima zi cu inghet se semnaleaza inainte de 1 octombrie, iar ultima zi cu inghet dupa
1 mai. Precipitatiile au un regim influentat in mare masura de caracterul musonic al circulatiei
vestice, de origine atlantica. Valoarea precipitatiilor medii anuale oscileaza intre 672 mm la
Vatra Dornei, 686 mm la Campulung Moldovenesc si 926 mm pe Rarau si peste 1000 mm pe
Giumalau. Cea mai mare parte de precipitatii cade in perioada de vara. Astfel, la Rarau, in
intervalul iunie-septembrie, se inregistreaza peste 51% din cantitatea anuala, dar luna cea mai
ploioasa este mai, cand cad 143 mm, fata de 133,7 mm in iunie, 126 mm in iulie, 119,5 mm in
august si doar 9,37 mm in septembrie. Lunile cu cele mai putine precipitatii sunt noiembrie33,2 mm, decembrie-33,9 mm si ianuarie-36,1 mm pe Rarau si decembrie-25,4 mm, ianuarie23,5 mm si februarie-20,3 mm la Vatra Dornei. Lunile favorabile turismului de vara in muntii
Rarau-Giumalau raman iulie, august, septembrie si partial octombrie. Nebulozitatea medie
anuala este de 6,5-7,0 zecimi din bolta cereasca la peste 1200 m si ceva mai scazuta in valea
Moldovei, 5,5-6,0 zecimi. Numarul mediu annual de zile cu cer senin este sub 40, iar al
acelora cu cer acoperit, peste 140. Cea mai mare frecventa o au vanturile din sectoarele vestic
si nord-vestic, urmate de cele din est, viteza medie anuala fiind de 8-10 m/s. Frecventa
calmului poate atinge chiar 40%, mai ales in depresiuni, datorita adapostului. Pe vai, in
special pe cele ale Bistritei si Moldovei, se inregistreaza si influenta brizelor, de munte si de
vale, usor de sesizat, fie la Campulung Moldovenesc, fie la Vatra Dornei, acestora datorinduli-se aerul curat si bine ozonat al celor doua statiuni.
Flora
Vegetatia muntilor Rarau-Giumalau este alcatuita din pajisti si paduri; in general, covorul
vegetal este etajat pe verticala, componentele sale desfasurandu-se in raport cu altitudinea.
Prima mare asociatie vegeatla o constituie pajistile montane secundare de paius rosu, iarba
vantului si taposica(Agrosti-Festucetum montanum), care ocupa suprafete insemnate, intre 20
si 30% din intreg teritoriul. In general, in pajisti predomina ierburi din familia gramineelor, ca
paiusul rosu(Festuca rubra), iarba vantului)Aspera venti), taposica(Nardus stricta). In padurile

de rasinoase predomina molidul(Picea abies), caruia I se asociaza bradul(Abies alba),


pinul(Pinus silvestris), laricea sau zada(Larix decidua), precum si doua specii rare si ocrotitezambrul(Pinus cembra) si tisa(Taxus baccata). Alaturi de conifere se mai intalnesc:
fagul(Fagus sylvatica), mesteacanul(Betula verrucosa), paltinul de munte(Acer
pseudoplantanus), ulmul de munte(Ulmus montana), scorusul(Sorbus cuparia), arinul de
munte(Alnus viridis), plopul(Populus tremula). In padurile de conifere si in cele de amestec
etajul arbustilor si al ierburilor este slab reprezentat, lumina putina si umezeala multa fiind
cauzele care determina saracia vegetatiei de la parterul acestor paduri. Predomina muschii,
intalniti peste tot, apoi macrisul(Acetosa pratensis), degetarutul(Soldanella major),
lacramita(Maianthemum bifolium), clopotei(Campanula abienta). La marginile padurii si in
taieturile recente se intalnesc murul(Rubus caesius), zmeurul(Rubus idaeus) si fragul(Fragaria
vesca), precum si tufisurile de alun(Corylus avellana) si de soc(Samburus nigra). De la
altitudinea de 1500-1600m in sus incepe domeniul complexului de tufarisuri, raristi si pajisti
subalpine, care ocupa suprafete mai mari in Giumalau fata de Rarau. Ultimii reprezentanti ai
padurii nu mai sunt falnicii brazi sau molizi, ci sunt exemplare chircite, cu ramuri sfartecate
de vanturi aspre. Aici intalnim tufisuri de jneapan(Pinus montana), ienupar pitic(Juniperus
sibirica), ienupar(J.Communis), de afin(Vaccinium myrtillus), de merisor(V.vitis-idaea). Cea
mai mare parte a vegetatiei pajistilor subalpine o constituie ierburile, intre care predomina
cele din familia graminee-coada vulpii(Alopecurus pratensis), firisorul(Poa alpina), firuta(Poa
compressa), golomatul(Dactylis glomerata), iarba vantului(Agrostis rupestris),
parusca(Festuca supina), paiusul(F.ovina); din familia juncaceae-parul porcului sau
rugina(Juncus trifidus) etc. Dintre flori amintim: arnica sau podbalul de munte(Arnica
montana), branduse de primavara sau de toamna, bulbucii de munte(Trollius europaeus),
bumbacarita, ciubotica cucului(Primula officinalis), clopotei(Campanula l.), garofitele de
munte(Dianthus l.), ghintura sau gentiana(Gentiana l.) etc.
Fauna
Fondul cinegetic al acestor masive are splendide exemplare de urs brun(Ursus arctos),
cerbi si ciute(Cervus elaphus), capriori si caprioare(Capreolus capreolus), mistreti(Sus
scrofa), rasi(Lynx lynx); spre paolele muntilor apar vulpile(Canis vulpes), jderii(Martes
martes), veveritele(Scirius vulgaris), mai rar lupii(Canis lupus) si iepurii(Lepus europaeus).
Dintre celelalte specii sunt prezenti liliecii(Myotis oxygnatus) in pestera Liliecilor de pe podul
Raraului si soarecele de zapada(Microtus nivalis ulpius). Lumea pasarilor este foarte variatacocosul de munte(Tetrao urogallus) si cocosul de mesteacan(Lyrurus tetrix), corbul(Corvus
corax), ierunca sau gainusa(Tetrastes bonasia), fasa de munte(Anthus spinolletta), cinteza
alpina(Montifringilla nivalis), vanturelul(Falco tinnunculus), gaita de munte(Nucifraga
caryocatactes), gaia(Buteo buteo), brumarita de stanca(Prunella collaris), bufnita sau
buha(Bubo bubo), tobosarul padurii(Pica pica), forfecuta(Laxia curvirostra), pitigoiul(Parus
major) etc. Apele adapostesc pastravul indigen(Salmo trutta fario), pastravul curcubeu(Salmo
irideus), lipan(Thymallus thymallus), zglavoaca rasariteana(Cottus poecilopus),
clean(Leuciscus cephalus), mreana(Barbus barbus), moioaga(Barbus meridionalis),
boistean(Phoxinus phoxinus), porcusor(Gobio gobio). Dintre speciile ocrotite de lege apar,rar,
lostrita(Hucho hucho), care este cel mai mare salmonid de pe teritoriul Romaniei, unele
exemplare putand sa ajunga la peste 1 m lungime si circa 14 kg greutate.
Hidrografie
Regiunea muntilor Rarau-Giumalau este foarte bogata din punct de vedere hidrografic,

apele care isi au obarsiile in cele doua masive apartinand de doua bazine hidrografice-Bistrita
si Moldova, ambele tributare Siretului. Bistrita aduna apele de pe laturile de vest si sud, iar
Moldova pe cele din nordul si estul celor doua masive. Bistrita, cu izvoarele in muntii Rodnei,
cu o lungime totalaa de 288 km, suprafata de 6974 kmp, limiteaza cele doua masive pe
laturile de vest si de sud. Bistrita Aurie primeste, din Giumalau, o serie de afluenti:paraul
Fierului-izvoraste de pe versantul vestic al Muntelui Lat si are o lungime de circa 5 km, paraul
Argestru-izvoraste de la nord de Poiana Pentenilor si are o lungime de 8 km, paraul Chilia-isi
are obarsia in Poiana Obcinei Mici si are o lungime de 10 km, paraul Gheorghiteni-izvoraste
din Obcina Mica si are o lungime de 4 km, paraul Biliceni-cu izvoarele in muntele Corhana
Gheorghitenilor, paraul Rusca-isi are obarsia pe versantele de nord-est ale muntelui Obcina
Mica si are o lungime de 8 km, paraul Stanisoara-cu izvoarele in muntele Arsita, paraul
Calinesti-care izvoraste din muntele Bobeica parul Colbu-cu obarsia in Munceii Raraului si
are o lungime de 6 km, paraul Arama-cu obarsia in Dealul Toancelor, paraul Chiril-izvoraste
din Curmatura Prislopului si are o lungime de 6 km. Moldova traverseaza in lung culoarul
depresionar al Campulungului Moldovenesc, are o lungime totala de 237 km si o suprafata de
4316 kmp; are ca afluenti pe: raul Putna-izvoraste de sub varful Giumalau si are o lungime de
20 km, Izvoru Giumalaului-isi are izvoarele in saua Fundu Colbului si are o lungime de 10
km, paraiele Prasca, Strajii, Mesteacan, Valea Seaca, Izvorul Alb, Limpedea, izvorul Malului,
Valea Caselor, Sandru. De pe versantele de rasarit ale Raraului izvoraste paraul Slatioara, cu o
lungime de 10 km si o suprafata de 32 kmp. In ceea ce priveste apele subterane, acestea sunt
bogate si dau nastere la numeroase si abundente izvoare cu apa cristalina, mai cu seama la
contactul calcarelor si al conglomeratelor cu sisturile cristaline marginoase ale flisului
cretacic. Pe flancurile de vest, sud-vest si nord-vest ale Giumalaului exista o mare abundenta
de ape minerale care sunt folosite in cadrul statiunii Vatra Dornei.
Rezervatii
Rezervatia forestiera Codrul secular Slatioara, de 854,30 ha, se afla pe versantul estic al
masivului Rarau, respectiv al varfurilor Popii Raraului, Todirescu si Arsita Rea, prelunginduse spre est atat pe culmile Batca Lesi, Batca cu Plai si Batca Neagra, cat si pe vaile Paraului
lui Ion, Paraul Ursului, Paraul Ciurgau si Paraul Slatioara; rezervatia este etajata intre 800m si
1320m. Codrul secular al Slatioarei are o structura floristica bogata in esente-molid, brad, tisa,
pin, fag, carpen, paltin, iar dintre flori: papucul doamnei, tulichina pitica, vulturica, albumita,
foaia grasa.
Rezervatia forestiera Codrul secular Giumalau-Valea Putnei, se afla pe versantul nordvestic al muntelui Giumalau, in bazinul superior al paraului Putna, pe teritoriul comunei
Pojorata, cuprinzand o suprafata de 314,20 ha; padurea este dominata de molid, cu exemplare
in varsta de pana la 130 de ani; stratul ierbaceu este dominat de afin si merisor, iar poienile
sunt acoperite cu un covor floral alcatuit din degetarut, clopotei, cretisoare, cinci degete etc.
Rezervatia botanica Todirescu se afla pe muntele cu acelasi nume, la o altitudine de 13201490m si se intinde pe o suprafata de 44 ha, avand caracter floristic.Elementele floristice sunt
bogate in specii: trifoistea, iarba campului, arnica, volovaticul si cupele, aiul de munte,
margarete.
Rezervatiile geologice si geomorfologice sunt si ele numeroase, conservandu-se atat fosile si
roci, cat si macro si microforme de relief: stancile ruiniforme Pietrele Doamnei, aflate la
inaltimea de 1634m; Piatra Zimbrului, la 1580m, in apropiere de Pietrele Doamnei; Piatra
Buhei, situata pe valea paraului Izvorul Alb, cu o suprafata de 2 ha; Cheile Moara Dracului,
aflate pe valea paraiasului cu acelasi nume, cu o suprafata de 10 ha; Cheile Zugrenilor sau
Cheile Bistritei.
Rezervatia paleontologica Stratele de Pojorata este situata in cheia de la Piatra Strajii, cu o
suprafata de 1 ha.
Piatra Soimului, stanca situata la apus de hotelul Rarau, are o suprafata de 1 ha.

Geologie
Structura geologica este reprezentata printr-o imensa cuveta alcatuita din sisturi cristaline.
Giumalaul este alcatuit in intregime din sisturi cristaline, iar in dreptul celor mai mari
inaltimi, dintr-o banda de roca dura ce strapunge acest masiv. Rocile cristaline, paleozoice
reprezinta fundamentul Raraului si alcatuiesc in intregime masivul Giumalau. Sisturile
cristaline epizonale sunt compuse din sisturi cloritice, sericitice, apoi din cuartite, porfiroide,
calcare cristaline si gnaisuri oculare numite de Raraua. Formatiunile rocilor sedimentare
mezozoice se suprapun si muleaza cristalinul cuvetei Raraului prin stratele de roci triasice.
Acestea sunt reprezentate, in succesiune de sedimentare prin conglomerate, gresii cuartitice,
alb-galbui sau rosietice, si calcare dolomitice. Dolomitele mai apar si pe valea Izvorului Alb si
pe Valea Seaca. Formatiunile geologice jurasice sunt alcatuite din calcare si gresii pe valea
paraului Pojorata, din jaspuri rosii pe valea Izvorului Alb, pe valea Seaca si in vaile afluente,
intovarasite de calcare, gresii, sisturi si calcare marnoase. Ultimele formatiuni mezozoice ce
domina cuveta marginala a Raraului sunt rocile cretacice. Umplutura cuvetei este alcatuita din
wildflis, peste care se succed breccii, conglomerate si argile cu blocuri din Valea Seaca si
paraul Izvorul Malului. Acestea sunt urmate de gresii si conglomerate de corali pe valea
paraului Izvorul Alb, pe Valea Seaca etc. Peste aceste sedimente se succed in continuitate
stratigrafica calcarele recifale din varful Todirescu si stancile Pietrele Doamnei; acestora le
sunt asociate depozite detritice din sedimentele cuvetei Raraului, in Valea Seaca, Izvorul Alb,
peste care apar marne cu amoniti.Cretacicul superior are si un facies de sisturi negre, alcatuit
din sferosiderite, argile negre-cenusii, gresii silicioase glaucoitice si gresii moi, foarte
micacee.
Harta