Sunteți pe pagina 1din 13

FACTORI GEOECOLOGICI ANTROPICI

Marile aglomerri urbane altereaz calittile initiale ale climatului, relatiile dintre
mediul ambiant i om modificndu-se n cazul ariilor puternic urbanizate i
industrializate. Factorii esentiali de urbanizare: - densitatea excesiv a populatiei
pe suprafete restrnse - creterea numrului de deeuri i a reziduurilor solide,
gazoase i - modificrile suprafetei active (asfaltul strzilor, dezvoltarea inegal,
dar masiv a blocurilor) Modificri climatice asupra: - chimismul aerului
(impurifcare cu oxizi de sulf, oxizi de carbon i de azot proveniti din arderea
diferitilor combustibili n industrie i locuine i arderea combustibililor n
motoarele autovehiculelor, dar i cu particule sedimentabile sau n suspensie, de
fum, praf, cenu, corpuri organice) - unele caracteristici fizice (scderea
cantittilor de aeroioni mici, negativi pe volumul de aer i creterea numrului de
aeroioni mari). Elementele climatului sufer modificri mari. Radiatia solar
prezint o intensitate redus de 20% vara i 50% iarna datorit impurittilor de
tot felul. Tot datorit polurii durata de strlucire a soarelui n ora scade cu 2030% fat de zonele nvecinate. Temperatura n ora, n zona temperat, este mai
ridicat dect media anual a regiunii cu 0,5 1,50C, diferentele fiind cu att mai
mari cu ct suprafata oraului i gradul de urbanizare sunt mai mari. Oraul este
o insul de cldur n climatul general al regiunii, fapt ce se reflect i n
numrul mai mare, cu 2-6 zile, de var i n numrul mai mic de zile cu nghet i
de iarn (cu 10 20, respectiv 2-8 zile). Att temperaturile maxime ct i cele
minime prezint valori mai ridicate dect cele din afara oraului Diferentele
termice dintre centrul oraului i mprejurimi variaz n functie de tipul de climat
general al regiunii, forma i dimensiunile oraului, forma de relief, anotimpul i
momentul din zi, situatia sinoptic. Pe suprafata oraului se nregistreaz
diferente termice care depind de tipul i densitatea cldirilor, pozitia fat de
circulatia predominant a maselor de aer, mrimea i calitatea suprafetelor
acoperite cu vegetatie. Umezeala aerului este redus, att tensiunea vaporilor de
ap cu 1-2 mb, ct i umezeala relativ, cu 1-10%. Nebulozitatea i numrul de
zile cu cer acoperit prezint n general valori crescute n ora, dar sunt i cazuri n
care situaia se prezint invers. Cantittile de precipitatii sunt de asemenea mai
mari n ora, care este de altfel considerat o insul de precipitatii. Cantittile de
ap czute n perimetrul urban variaz n functie de tipul de cartier, rezidential
sau industrial, de directia vnturilor predominante. Datele referitoare la stratul de
zpad sunt i ele contradictorii. Se pare c numrul de zile cu ninsoare este n
general mai mare, dar numrul de zile cu zpad este mai mic. Vntul prezint
unele caracteristici: - modificarea directiei n functie de orientarea stradal,
reducerea vitezei vntului n ora, prezenta brizelor urbane explicate prin aparitia
unor microdepresiuni barice, localizate strict deasupra perimetrului urban ca
efect al curentilor ascendenti centrali, provocati de supranclzirea oraului,
frecventa mare a calmului. Bioclimatul oraului prezint un caracter complex: pe de o parte un stres cutanat i pulmonar mai redus n perioada rece a anului,
dar cu caracter hipnotic i hidratant n cursul verii, cnd i disconfortul prin
nclzire este prea mare, n interiorul oraului, n comparatie cu exteriorul, mai
ales n regiuni cu altitudini reduse. Datorit modificrilor de compozitie a
atmosferei urbane, n sensul polurii i acidifierii sale, rezult o veritabil
patologie a marilor orae exprimat n infectii urbane, ca efect al densittii
umane mari (frecvente epidemii gripale, tuberciloz, sifilis), intoxicatii urbane
care antreneaz crize de astm, n cartierele industrializate, n conditii de

inversiuni termice i ceat, carent i tulburri n metabolismul mineral, ca


rezultat al reducerii radiatiilor UV, fixatoare de calciu i fosfor, surmenaj urban i
dezechilibre nervoase, manifestri patologice ale inadaptatilor la urbanizare
(Monteunis, cf. Piery, 1934). Climatul de interior prezint i el aspecte complexe.
Pe de o parte, capacittile sporite de aclimatizare prin nclzire central, cu
temperaturi uneori prea ridicate, uscciunea aerului, microclimat uniform ce nu
respect variatiile climatice naturale i echilibrul pe care acestea le realizeaz,
antreneaz o moleire fizic i moral (Missenard, 1937), efect al excesului de
confort i sedentarism, un aa numit sindrom de domesticatie (Teodoreanu,
1984), n conditiile societtii cu nivel material ridicat. Pe de alt parte, absenta
unui confort termic i igienic elementar, n societtile cu marcate de mari lipsuri
n rezervele energetice, produce un stres fizic i pshic marcat, alturi de
carentele alimentare i alte lipsuri. Zonele industriale Dimensiunile suprafetelor
industrializate influenteaz n general modificrile climatului. Ceea ce
caracterizeaz aceste zone este poluarea chimic, dependent de tipul de
industrie. Industria termoenergetic impurific atmosfera cu substane rezultate
prin ardere i eliminate sub form de fum, ce contin: cenu, praf de crbune,
funingine, gaze (CO2, CO, oxizi de sulf i de azot), gudroane, hidrocarburi,
compui de clor, fluor, acizi organici. Industria siderurgic elimin poluanti
rezultati din minereul de fier, din crbune, pulberi solide- crbune, cenu, praf
de minereu, oxid i minereu mangan, gaze i pulberi. n industria metalelor
neferoase impurificarea se realizeaz prin materialele folosite i componentii lor,
sub form de pulberi i vapori. Industria chimic anorganic i organic se
diferentiaz de toate celelalte industrii prin complexitatea poluantilor, compui de
sulf, de azot, clor, solventi organici. Industria materialelor de constructii
impurific atmosfera n speciali prin pulberi, dar i prin produi toxici, rezultai
din arderea combustibilului i din reziduurile industriale. Parametrii climatici se
modific n mod corespunztor: radiatie redus, temperatur crescut, fenomene
de ceat, smog, ionizare redus a aerului. Actiunea nociv asupra populatiei
poate fi imediat: efecte iritative, asfixiante, fibrozante, cancerigene, mutagene,
dup o cretere peste limitele admisibile a polurii, cu creterea morbidittii i a
mortalittii generale a populatiei din regiune, sau de lung durat prin
modificri fiziopatologice datorate acumulrii n timp a efectelor poluantilor:
agravarea bronhopneumoniilor cronice nespecifice (bronit cronic, emfizem
pulmonar, astm bronic), tulburri nervoase, vasculare, hematologice (la
expunerea la plumb) sau leziuni ale aparatului osteoarticular (la fluor), etc.
Aciunea nociv a apoluantilor se repercuteaz i asupra animalelor de cas din
zona poluat, asupra vegetatiei, asupra constructiilor, asupra obiectelor metalice,
prin degradare chimic, coroziune. Statiunile balneoclimatice. Baze de tratament
Statiunile de tratament s-au dezvoltat n jurul unor factori terapeutici naturali:
ape minerale, sub form de izvoare i lacuri, nmoluri minerale, sapropelice sau
de turb, emanatii de gaze terapeutice, pe plajele litorale marine, cu perioade
mai indelungate de confort termic sau n zone montane cu vegetatie de foioase,
cu pajiti bogate cu chei, cascade. n functie de caracteristicile geografice, de
altitudine, de compoziia apelor minerale, de existenta nmolurilor s-au creat
baze de tratament pentru afectiuni variate. Bazele de tratament trebuie s
ndeplineasc anumite conditii de microclimat, temperatur de confort, o
umezeal confortabil, cu posibilitti de aerisire, curenti de aer sub 0,5 m/s ,
constan climatic. Climatoterapia a fost asociat tuturor indicatiilor
terapeutice, n scopuri profilactice, de terapie i recuperare, prin toate formele

sale de tratament. Unele locuri de cur au fost cunoscute nc din antichitate


(Bile Felix, Geoagiu, Herculane, Scelu). Exist numeroase locuri de cur pe
ntreg continentul, n special n trile cu influent francez (Frana peste 70
localitti din Alpi, Pirinei, coasta de Azur i Coasta Atlantic, ) din Asia i din
Africa. Cele mai renumite statiuni balneare din Europa sunt: Vichy n Franta,
Baden-Baden i Bad Homburg n Germania, Bad Ischl n Austria, Karlovy Vary n
Cehia, Bile 1 Mai, Bile Felix i Bile Herculane n Romnia, Kislovodsk i
Piatigorsk n Rusia, Spa n Belgia, Truskavet n Ucraina .a. Printre cele mai
cunoscute staiuni balneoclimatice maritime din Europa se numr Nisa, Cannes
i Biarritz n Franta, Palma de Mallorca, Santander i San Sebastian n Spania, San
Remo, Portofino i Sorrento n Italia, Dubrovnik n Croatia, Kerkira n Grecia, Ialta
n Republica Autonom Crimeea, Ucraina i Soci n Rusia. n prezent la noi n tar
sunt peste 30 de staiuni de interes general, cteva zeci de staiuni de interes
local i numeroase alte localitti cu factori terapeutici naturali, cu potential de
dezvoltare n viitor. Multe dintre acestea au fost studiate sub aspectul fizico
chimic al apelor i nmolurilor, de asemenea s-au efectuat studii de micro- i
topoclimat, poluare chimic i microbiologic, studii asupra efectelor terapeutice
ale factorilor asupra bolnavilor care au efectuat tratament n aceste statiuni.
Ministerul snttii a emis n 1978 o lege pentru protejarea statiunilor, dar
condiiile de aplicare a tuturor cerinelor sunt departe de a fi indeplinite. De
ctiva ani o nou lege balnear elaborat de Institutul de Medicin Fizic,
Balneoclimatologie i recuperare medical din Bucureti ateapt und verde din
partea Parlamentului pentru a face ordine n reteaua de statiuni din Romnia.
Mofete. Saline. Grote carstice. Microclimatul terapeutic de interior. Mofete. Saline
Dei mofetele reprezint emanii de CO2 ntlnite n zonele vulcanice, deci s-ar
putea considera un microclimat de exterior, pentru o ct mai bun utilizare
terapeutic, gazul mofetic este captat n ncperi special amenajate. CO2 este
mai greu dect aerul i se mentine la un nivel inferior (pn la circa 1 m
nltime), unde cantitatea de gaz este n proporie de peste 90%. Ceilalti
parametri climatici sunt corespunztori unui microclimat de interior obinuit.
Ionizarea este n general uor ridicat i pozitiv. O categorie aparte o constitue
solfatarele, unde gazul emanat contine i procente de H2S. Pacientii stau pe
trepte amenajate, astfel nct jumtatea superioar a corpului s fie n afara
stratului dens de CO2, evitndu-se astfel inhalarea de gaz. Efectele principale
sunt: vasodilatatie n circulatia arterial, predominant cutanat, hipotensiune. Se
indic pentru diferite boli ale inimii i vaselor periferice, ulcer varicos. Salinele
beneficiaz de un microclimat relativ constant, cu temperaturi de 10...14 grade
C, umezeal moderat, curenti de aer cu vitez de 0,2 0,5 m/s. Compozitia
chimic se caracterizeaz prin prezenta aerosolilor de sodiu, potasiu, calciu,
magneziu care sunt apreciati ca avnd calitti terapeutice prin resorbtia la nivelul
epiteliilor cilor aeriene superioare i al aparatului bronho alveolar. Ionizarea
este n general uor crescut i predominant pozitiv . n salinele de adncime se
constat un uor hiperbarism, considerat favorabil terapeutic. Lipsesc de obicei
alergenii i poluanii. Efectele biologice pozitive ale salinelor au fost constatate
de minerii care lucrau n minele de sare din Germania, Polonia, Ucraina
(Ennepetal, Wieliczky, Solotwino). Se pare c este vorba de o decongestionare
produs de aerosolii ncrcati electric, asupra mucoaselor netede ale bronhiolelor.
Indicatiile se refer, n mod corespunztor, la afectiuni respiratorii cronice,
nespecifice, obstructive (astm bronic, bronite cronice). Unii autori includ n
terapia de peter (speleoterapia) i grotele carstice, n care concentratia de ioni
de calciu i prezenta carbonatului de calciu se recomand n hipocalcemii, cu

manifestri caracteristice: tetanie - stare patologica ce este caracterizata prin


crize de contracturi musculare. migrene (datorit contractiei vaselor coronariene,
ale encefalului), modificri psihice (depresii, psihoze), neurologice, carii dentare,
cataract. De asemenea, se fac recomandri pentru minele de uraniu (de pild
Kowary Podgorze), cu o cocentratie radon 80mCi/l, pentru creterea debitului
sanguin prin creterea debitului sanguin prin tesuturi, mbunttirea functiei
glandei tiroide.
actorii geoecologici sunt factorii care determina sau influenteaza caracteristicile
mediului inconjurator sau caracteristicile unor elemente componente ale mediului
inconjurator. Mediul inconjurator precum si elementele, procesele sau fenomenele
sale componente are unele caracteristici cantitative si calitative de ansamblu, in
cadrul sau desfasurandu-se activitatea si existent umana. Mediul inconjurator este
precum un sistem deschis, care are anumte schimburi de materie, de energie sau
informative cu alte sisteme sau componente ale acestora cu care interactioneaza, el
fiind influentat si de partile componente ale sale datorita prezentei dinamicii interne.
Mediul inconjurator are pentru om o intindere spatiala care este egala cu limita
spatiului locuit. Factorii geoecologici pot fi de doua feluri: factori naturali sau factori
antropici.
Factorii naturali au in componenta lor elementele majore ale mediului inconjurator
precum aerul, apa, relieful si altele, ei putand actiona prin anumite elemente ale
mediului (ghetari montani, banchiza) sau prin unele proprietati, fenomene si procese
ale acestuia (mareele, eroziunea, radiatia, iluminarea). Factorii naturali se grupeaza
in functie de prezenta sau lipsa elementului viu in factori biotic (caracterizati de
prezenta elementelor vii) si in factori abiotici (lipsiti de viata).

Factorii antropici sunt influentati de activitatea de transformarea a omului asupra


mediului. Acesti factori se manifesta prin elemente majore, elemente ale acestora
sau fenomene si procese ale antroposferei (agricultura intensiva, defrisarea). In

actiunea factorilor geoecologici este un concept de interactiune reprezentat prin


relatiile stabilite intre doi sau mai multi factori componenti.

Din cauza faptului ca este greu de facut distinctia clara intre procese, fenomene si
elemente ale mediului inconjurator, factorii geoecologici sunt de cele mai multe ori o
combinare a acestora in care este prezenta o acceptiune procesuala, fenomenologica,
cu anumite caracteristici cantitative sau calitative ale elementelor componente. La fel
de greu se poate determina si raportul intre determinare si influentare a unei
caracteristici a mediului inconjurator. Factorii care influenteaza sunt mai usor de
identificat, cei care determina pot fi identificati doar dupa o analiza mai atenta a
acestor factori si rolul lor intr-un proces.
Ilustrarea carcateristicii cantitative a unui element, fenomen sau proces nu este
intotdeauna suficienta pentru a demonstra o trasatura calitativa a acestuia, trasatura
calitativa pe care o are un factor geoecologic fiind astfel o modalitate de perceptice a
semnificatiei acestor factori. Factorii geoecologici au o actiune spatiala si una

temporala care poate fi dedusa din analiza fiecarui factor. Dupa un raport geografic,
factorii geoecologici se pot grupa pe geosfere, grupare care are un caracter calitativ
pentru ca fiecare geosfera concentreaza cea mai mare parte a elementului major
definitoriu sau factori care au un alt fel de corenta interioara, cei determinati de
caracteristicile planetei in ansamblu sau in timp. Avem astfel factori geoecologici
determinati de caracteristicile planetei precum: pozitia Pamantului in Sistemul Solar,
forma si dimensiunea Pamantului, miscarea de rotatie (si influenta ei asupra
elementelor, fenomenelor si proceselor ce caracterizeaza mediul inconjurator),
miscarea de revolutie, proprietatile fizice ale planetei sau cele chimice. O alta
grupare de factori geoecologici o reprezinta factorii din atmosfera precum aerul,
atmosfera, masele de aer, radiatia soalara, bilantul radiativ, fenomenele si procesele
meteorologice, clima si climatele Terrei sau hazardul climatic. O serie de factori din
hidrosfera sunt reprezentati de apa, hidrosfera luata ca geosfera, apele continentale,
oceanele si marile , ghetarii, circuitul apei in natura sau resursele hidrosferei; factori
geologici determinati de relief sunt troposfera, relieful continentelor, treptele, tipurile
si formele de relief, unitatile de relief, procesele geomorfologice, relieful suboceanic;
principalii factori geoecologici ai subtratului sunt structura interna a Pamantului,
dinamica scoartei terestre, cutremurele de pamant, vulcanismul, ciclurile geologice,
resursele litosferei, iar factorii geologici determinati de biosfera si pedosfera sunt
solul, pedosfera, resursele subsolului, biosfera luata ca geosfera, fotosinteza,
biomurile, ecosistemele, circuitele biogeochimice, productia de biomasa, zonele
biogeografice terestre etc.

Dintre factorii geoecologici determinati de activitatea omului sau de timp


considerat ca factor geoecologic cei mai importanti sunt: tehnosfera, antroposfera,
populatia si repartitia geografica a acesteia, exploatarea resurselor subsolului,
agricultura, activitatile industriale, transporturile si serviciile, urbanizarea, zgomotele
si noxele, mediul informational, tehnologia, presiunea umana, nivelul de trai,
stiintele, mediul psihologic, infrastructura tehnica, hazardele antropice si tehnologice,
dezvoltarea economica, caracteristicile comunitatilor umane, evolutia continentelor si
a oceanelor, a geosferelor, a reliefului, a mediului terestru si a biosferei precum si
relatiile om-mediu in timp si evolutia stiintei si a tehnologiei.

Medii geografice
Mediile geografice se impart din punct de vedere ai scarii de referinta in medii
zonale, medii azonale, medii regionale sau medii locale. Datorita faptului ca mediul
inconjurator difera de la o zona la alta in functie de componentele sale si evolutia
acestora, sau de interactiunea cu celelalte geosfere ale Pamantului, putem distinge o

varietate mare de medii geografice, varietate care creste odata cu restrangerea


suprafetei sistemului de referinta.

Mediile geografice zonale sunt determinate in special de medii cu o caracteristica


climatica asemanatoare, putand fi distinse aproximativ 10 medii geografice zonale,
dispuse pe fasii orizontale de la ecuator spre cei doi poli. Mediul caracteristic zonei
ecuatoriale si care se extinde de o parte si de alta a ecuatorului pana la 5 grade
latitudine Nordica si Sudica este mediul tropical forestier umed (ele depasesc cu
putin cele 5 grade in ambele emisfere). Principala caracteristica a mediului tropicat
forestier umed este prezenta unei zone de convergenta intertropicala, ZCIT, care
desemneaza zona de-a lungul ecuatorului caracterizata printr-o miscare ascendenta
si convergenta a aerului pe suprafata solului (acest fenomen este de natura climatica
si meteorologica). Mediul tropical cu doua anotimpuri se afla situat in continuarea

celui forestier umed si este determinat de migrarea sezoniera a zonei de convergenta


intertropicala (ZCIT) spre Nord sau Sud datorita miscarii de revolutie si inclinarii axei
terestre. Mediul tropical musonic este caracteristic zonei Asiei de Sud si de Sud-Est si
este determinat de migratia sezoniera a musonilor care determina prezenta unor
precipitatii ridicate in zona. Mediul tropical arid si semiarid este caracteristic
regiunilor situate la cele doua tropice (Tropicul Racului si Tropicul Capricornului, intre
20-30 grade latitudine Nordica si Sudica) si este un mediu arid cu precipitatii sub
200mm/an, lipsit de vegetatie si ocupat in cea mai mare parte de deserturi. Mediile
temperat calde pot fi subtropicale (pe coasta estica a continentelor) sau
mediteraneene (in jurul Marii Mediterane) si sunt caracterizate de temperaturi
ridicate, dar in anumite limite. Mediul continental excesiv cu tipurile sale: arid,
semiarid si uscat precum si mediile temperate umanizate (determinate de o
puternica influenta antropica) sunt caracteristice partii continentale. In zonele
nordice sunt prezente mediile: forestier rece, mediul subpolar (o perioada scurta de
incalzire care alterneaza cu o perioada foarte luna de ger si precipitatii sub forma de
zapada) si mediul polar sau glaciar (acoperit cu ghetari de calota numiti islandis).
Mediile geografie azonale sunt mediile montane, mediile maritime sau litorale si
mediile antropice care pot fi regiunale sau locale.

Mediile montane au o dezvoltare in plan vertical data de altitudine si cuprind


sistemele de munti transcontinentali, sistemele montane regionale si muntii izolati
aflati in afara sistemelor montane. Cel mai mare sistem montan este sistemul alpinohimalayan care se dezolta de la vest spre est, fiind fragmentat in anumite portiuni.
Sistemul montan alpino-himalayan delimiteaza mediile situate la sudul acestora
(calde,secetoase sau ploioase) de cele situate la nord de acestea (continentale, aride
sau semiaride). Cel mai important sistem din America se intinde de-a lungul celor 3
componente ale acesteia (America de Nord, Centrala si America de Sud ), sistemul
andin, asemenea celui alpino-himalayan delimiteaza la Est si Vest medii diferite si are
o influenta mai accentuata asupra regiunilor inconjuratoare (in zona vestica in care
patrund curentii oceanici reci se creaza deserturi aride si foarte aride ), in aceasta
zona producandu-se frecvent cutremure si eruptii vulcanice datorita coliziunii placii
Americane cu placa Pacifica.
Mediile maritime se formeaza in urma interactiunii dintre apa si uscat, ele avand si
caracteristici zonale. Raportul dintre uscat din apa determina existenta unor

caracteristici specific liniei tarmului pe o fasie verticala dar si in zona oceanului sau a
marii pana la anumite adancimi (in functie de aspectul platformei continentale).

Mediile antropice regionale sau locale sunt create datorita activitatii omului care
intervine vizibil in transformarea mediului inconjurator. In acest caz se pot distinge 3
tipuri diferite de medii antropice: mediul regiunilor industriale, mediul regiunilor
urbane si regiunile foarte degradate de actiunea omului.