Sunteți pe pagina 1din 5

Curs2

MEDICINA LA VECHII GRECI


Civilizatia greaca se intinde pe o per > 800ani- sec.6i.e.n.-sf. sec.2e.n.
Med.gr. isi are sursele in > civilizatii: egipteana, babiloniana, probabil si indiana, grecii calatorind f. mult.
Grecii au inv f mult de la civ. minoica -localiz in Creta- e precursoarea: igienei publice, avand sist de
canalizare si de distrib a apei potabile, bai, mijloace de a se debarasa de deseuri, multe fiind sup Eur sec XVXVI.
Orasele minoice sunt invadate la sf anului 1000i.e.n.,ultimul fiind Troia=>med gr isi trage rad si din med
minoica
Cunostintele sunt clasate si integrate intr-un "tot special" in numeroase insule de pe coastele grecesti, in
special I.Delphes, pamantul natal al lui Apollo, care pleaca la Delphes unde se lupta cu pitonul care teroriza
tinutul, care devine astfel locuibil;Delphes devine oracol universal(nu prezicea numai soarta razboaielor, ci se
ruga si pt pastrarea sanatatii si vindecarii unor boli).Cnf legendei Apollo stia "arta de a vindeca"- a inv de la
centaurul Chiron si a transmis inv la urmasi: Iason, Achille, Esculap(Asclepios)
Esculap devine pt greci un adevarat zeu-era un videcator asa de bun si a infaptuit atat de multe miracole(a
facut numeroase resuscitari)a.i. Pluton se plange lui Zeus ca din cauza lui Esculap " furnizarea de suflete pt
regatul umbrelor e total compromisa";Zeus recunoaste ca are dreptate si Jupiter e delegat sa il loveasca cu
traznetele sale.
Dupa moartea sa se ridica numeroase temple de sanatate in onoarea sa- aici erau adusi bolnavii pt tratamEpidaur se pastreaza si azi; templele s.n. asclepiade/ asclepie. Tratam in temple consta intr-un fel de psihiatrie
numita in acea vreme incubatie- Aristofan, fabulist celebru , in lucrarile sale face o descriere sugestiva"bolnavul
facea un sacrificiu lui Dumnezeu, facea apoi o baie, dormea in aer liber.Esculap il vizita in vis."Remediile
obisnuite erau practicate de preotii templului, care deschideau abcese + alte op de mica interv.Se fol serpii pt a
linge ranile si dif inf oculare.Cand zeul med nu venea sa vada pacientul, acesta ramanea in templu pana il visa pe
Esculap.
Templele erau asezate in locuri climaterice deosebite -inconj de paduri, in vai, pe unde tb sa curga o apa/ in
apropierea marii;in general f. multe succese se datorau surselor de ape min reci /calde.
In tratam o imp deoseb o avea studiul viselor( de la babilonieni)=> tratam are o doza oarecare de psihanaliza-cei
care tratau le induceau bolnavilor o doza mare de autosugestie
Med gr i se descriu 2 perioade:
1.per prehipocratica(homeriana)
2.per hipocratica
1.Per prehipocratica:
-are 2 reprez.: Homer si Pericle
Homer descrie in "Iliada si Odiseea" razb greco-troian- info despre chirurgia de razb: denumiri ale dif parti
somatice ale corp: clavicula, astragal, tibia, fibula, intest, peritoneu, ombilic;stia ca de la inima pleaca vase mari
la gat, cap, bataile inimii se simt in regiunea precordiala.In poemele sale descrie munca medicilor in razb pt
vindecarea ranilor si salvarea vietilor ranitilor.Afirma ca cele mai periculoase rani sunt cele provocate de
sulita(80%mortale), in tp ce ranile prov de sageti sunt mult mai putin peiculoase.Descrie tendonul lui
Achille,oprirea sangerarii si spalarea ranilor.
Gr au atins un inalt niv de cultura si dat faptului ca erau << superstitiosi decat babilonienii- se acorda o < imp
ritualurilor si ceremoniilor magice

Medicul acelor vremuri era socotit un simplu artizan- de regula profesia avea caracter familial; la inceput
tanarul vindecator nu lua bani.
Menocrit din Brykounti- era privit ca un rege local- comunitatea i-a oferit o coroana din aur pe care o purta,
iar in amfiteatru i s-a oferit o loja alaturi de loja regala, in care nu intra nimeni fara permisiunea sa.
Hynneon(fabulist) spune ca admiratia gr pt medici era f mare a.i. autoritatile au interzis femeilor si sclavilor
practicarea ei.
Medicii gr., pe langa ascultarea bolnavului, incep sa exam partile bolnave prin palpare, auscultatie.
Descendentii lui Esculap au conservat medicina fara intrerupere, initial in fam lor, apoi apar corporatiile de
medici care formeaza 3 scoli: RHODOS, KOS, KNIDOS.
Exista si filosofi, matem, care se ocupa cu studiul med, apoi cu trat:ex. Pitagora, care postuleaza ca "
numarul e fundamentul intregului univers", scrie retete, profeseaza in Tarente, Crotona "Regnul vegetal, regnul
animal si omul se inrudesc in toate, avand acelasi principiu comun, care este viata, omul deosebindu-se de
sufletul animal prin ratiune, care il apropie de zei".
Alkamaion din Crotona, discipolul lui Pitagora, sec 6 i.e.n- diseca animale vii, practica vivisectia, descrie
ochiul, urechea, descop nv optic, descr tuba auditiva, descr vasele- facea deoseb dintre artere si vene, studii de
embiologie( sediul spiritului si al intelegentei este in creier), descr sanatatea= st de armonie si boala = st de
discordanta
Empedocle din Agrigente(Sicilia)- studiul UI- decr melcul membranos, a impiedicat rasp unei epidemii in
Agrigente care facea multi morti, recomandand si ulterior ordonand sa fie secata o mlastina si sa fie practicate
fumigatii in int caselor; se pare ca in Gr el este cel care a emis teoria celor 4 umori.Se spune ca era un f.b.
vindecator, a facut multe miracole, aspira sa fie consid semizeu=> se arunca in craterul Etna pt a dem acest
lucru.
Democrit din Milet- matem, filosof, medic- a cutreierat Egipt, Persia, India; in lucrarea sa "Despre natura
omului" descr met de interv chir, notiuni de anatomie.
2.Per hipocratica("varsta de aur a med gr")
Hipocrate(460-375i.e.n.), nascut in Kos, fiul unui medic, e consid descendent al lui Esculap, fiind denumit
patriarh al gandirii medicale si simbolizand stiinta si constiinta artei de a vindeca.
E considerat parintele observatiei rationale in medicina- are meritul de a desparti medicina stiintifica de
medicina sacerdotala, punandu-i bazele materiale si rationale.
Deprinde primele notiuni de la tatal sau, studiaza la Atena, preregrineaza prin Tracia, Macedonia, Tesalia,
ajungand pana la malurile Dunarii
Interv sale chir erau f reusite- nu supurau-fol instrumentar din Ag, spala si pansa ranile.
A desavarsit disocierea medicinii grecesti de teologie si filosofie.
Ilocuieste practicile vrajitoresti si contribuie la practicarea med la un alt niv deontologic.
Medicul are nevoie de o precizie ridicata privind obs si consemnarea simptomelor bolii.Boala tb consid ca un
fen de orig naturala, nu supranat=> pune capat dominatiei vrajitorilor, magicienilor, vindecatorilor, care sunt
inloc cu aparitia clinicilor= unitati de tratam.
Parintele profilaxiei- acorda incredere mas pt ridicarea st gen a bolnavilor si nu prescrie numeroase medicam,
acordand o mare imp regimului alim si apela rar la sangerari, la fol purgativelor si a diureticelor; prescria num
bai medicam si recomanda ca in convalescenta bolnavul sa schimbe aerul
In leg cu dieta- doza cant de alim in rap cu munca prestata de pac.
Recurge si experim clinice(introd experim clinic in med)ex.: pranzul de proba-bolnavul era pus sa manance dif
tipuri de alim si i se prov apoi voma pt a aprecia in ce grad digestia a descompus alim ingerate.

Notiuni de anato si chir- stia ca vasele sang erau in cont cu inima, nu deoseb aa de vv, nv de tend si lig- cosidera
ca faceau parte din sist musc, Ao- avea > caldura decat VCI., Aa= sediul spritului, cont aer,Vv-cont sange,
inima- struct musc, bicamerala, pulsatiile sale se simt sub mamela stg, prin contr si relax atriilor se asigura circ
aerului.A descris valvulele de la baza Ao, P-dar rolul lor e total fantezist: impiedica intrarea aerului si a
vantului.Subst creierului e glandulara.In tratam plagilor de la niv capului obt rez f.b., descrie meningele, tulb
neurol incrucisate fara sa cunoasca caile motorii (intuieste decusatia piramidala), descrie afectiuni ca sciatica,
polinevrite, boli osoase, ale rahisului, tulb psihice, cefaleea, staza papilara, tratam prin trepanatie decompresiva,
tetanosul, tulb prov de alcoolismul cr(primul care sust ca alcoolismul e boala).
In "tratam bolii sacre" si "Medicul vechi"- sustine ca nu poti cun omul decat prin obs si nu bazandu-te pe sist
filozofice si metafizice, pornind de la fapte neverificate/neverificabile.
Juramantul sau a ramas celebru.
Lasa o serie de recom:necesarul pt o op chir:pacient, operator,asistenti, instrumentar,lumina care tb plasata
convenabil.
A fost un bun autor de aforisme:
"Non nocere"-sa nu faci rau
"Cand dupa delir urmeaza somnul, acesta e un semn bun"
"Natura este cel mai bun vindecator, vindeca 1/2 din boli si nu isi barfeste colegii"
"Corpus Hipocraticus"apare in 1533 in Basel= adunarea tuturor fascicolelor lui Hipocrate.Marco Fabio
Calvo,medic, in 1525 , la indemnul Papei Clemente aduna si traduce lucrarile lui Hipocrate
Ginerele lui Hipocrate, Polib- tratat "Despre natura omului"-teoria celor 4 umori(suflu, flegma, bila galbena
si neagra)
Platon(427-347i.e.n.)- reprezentant de seama a Corporatiei medicinistilor' avea pareri eronate: omul se form
in MS, MS= sediul sufletului, creierul = sediul judecatei.
Aristotel, discipolul lui Platon(388-322i.e.n.)- ramane celebru prin faptul ca il inv med pe Alexandru cel
Mare; dupa moartea lui Platon pleaca in Asia Mica, unde face studii.
E fondatorul anatomiei comparate si embriol, e adeptul teoriei umorale, a scris"Istoria animalelor"(20), era un
bun terapeut, 2 carti cu plantele din care facea medicam.
Galenus afirma ca Aristotel a impartit corpul in: cap, gat, pantece, brate, gambe, inima are 3 ventriculi:dr, stg,
mij, care comunica toti cu plamanii, inima= orig nv si vv, creierul = masa de huma si flegma care modeleaza
caldura inimii.

MEDICINA LA ROMANI
In Imp roman practicarea med era consid sub demnitatea unui cetatean liber, astfel ca multe din marile
numele med romane apartin altor civ(sp gr) sau sclavilor gr., care puteau sa aiba cabinet si sa dea consultatii si
aristocratilor.
Exista 2 domenii med in care romanii exceleaza:
1.masurile de igiena si sanatate publica:
ex.-aprovizionarea cu apa potabila- in Roma erau aduse 15.000t apa/zi
-fiecare bucatarie tb sa aiba sursa de apa potabila
-fiecare taverna tb sa aiba apa potabila in bucatarie, sist propriu de canalizare si evacuare a resturilor
-baile publice - faimoasele terme romane
-prin lege cimitirele sunt plasate in afara cetatii si la distanta de sursele de apa si alimente
2.serviciile medicale ale armatei-inventatorii med militare

Iulius Caesar da legi privind reglementarea serviciilor medicale ale armatei: med tb sa fie prez pe cp de lupta =>
sunt infiintate infirmeriile de razb => sunt inventatorii spitalelor; primul spital consemnat a fost ridicat pe o
insula in jurul raului Tibru, loc ales de "sarpele sacru" trimis de gr, "spitalul fratilor care ne-au ajutat"
Proceduri: inventarea ventuzelor terapeutice (se aplicau pe rani, scarificari), inciziile abceselor = met de
drenaj, au practicat cu succes op de cataracta( unii sustin ca sunt primii oftalmologi), cezariana, terapia prin
electrosocuri(tipari in bazinele cu apa)-in patol. reumatismala, de tip degenerativ, sciatica, hernii de disc
Reprezentanti:
1.Rufus din Efes:
- a practicat vivisectia pe sclavi(vivisectia era interzisa la romani)
-trata, 4 capitole:"Despre numele partilor corpului omenesc"=prima lucrare cu caracter de nomina anatomica
2.Aulus Cornelius Celsus:
-traieste si practica med in Roma de-a lungul a 4 imparati romani(Tiberius, Caligula, Claudius, Nero)
-lucrarea de capatai- de orientare chir = "De arte medica", tradusa in > limbi de pe vremea de cand traia(gr,
persana), in care descr corect op de cataracta si plastia cutanata prin alunecare (la fata), descr cura herniilor, dif
procedee de extirpare a calculilor, excizia gusii
-I care scrie despre aptitudinile unui tanar chirurg
-I care condamna in scris vivisectia
3.Galenus(129-201):
-nascut la Pergam(Aa Mica)
-tatal = senator roman
-incepe studiile la Smirana(Izmir) si continua in Alexandria(Egipt)
-la 28 de ani ajunge medic intr-o scoala de gladiatori
-e supranumit medicul filozof
-face disectie pe anim, consid in mod eronat ca anatomia e id la anim si om
-e primul care dem ca aa sunt pline cu sange, prez circ sang ca pe o misc de flux si reflux indusa de activ
inimii(realiz clar fct cardiaca), descr si intuieste imp circ pulm, afirmand ca la trecerea prin plamani"sg se umple
de spirit vital";sustine ca orif interatrial persista si dupa nastere-descr sist v.porte = sist vv care aduce sange la
ficat; descr ficatul- orig tut vv
-descr uterul, pe care il num matrice si ii intuieste fct"aici se unesc samanta fem cu cea masc"
-descr 7 perechi de nv cranieni,descr corect nv spinali
-fiziol e bazata pe teoria umorala
-e autorul a sute de remedii si medicam
termenul de galenica - desemneaza ideea de prep magistral(ex teriac - e consid medicam minune in evul mediu=
reteta galenista ce includea ~ 70 produse, principalul = opiul)
-patol- descr per evolutive ale bolii, descr cele 4 semne de inflam ac locala = semnele celsiene de azi: R, C, D, T
-I care se preocupa de antecedentele pac, I care subliniaza imp AHC de azi
-descr turbarea, 4 tipuri de puls, ob sa exam caract urinii, durerii, tipul febrei
-lucrari:
"Preparatii anatomice"-consid de unii I manual de disectie
"Despre disectia muschilor"
"Studentilor"
- unii il num parintele chir experim- obisnuia sa faca dem publice pe animale privind dif aspecte de
fiziol/fiziopatol: a indus paralizia prin sect MS la caine, a evid dig gastrica, a reusit sa induca afonia la caini, prin
sect de nv laringei recurenti

- s-a bucurat de renume si prestigiu din tp vietii => motiv pt care dupa moartea sa, s-a interzis orice forma de
cercetare medicala spunand ca tot ce era de descop , a fost descop de Galenus(un fel de omagiu adus lui
Galenus)
-pana la Renastere el va fi singurul acceptat de Biserica, care nu a acceptat alte concepte(ex. Hipocrate) => pe
baza conceptiei galeniste, Biserica va controla artic medicale, scl medicale.