Sunteți pe pagina 1din 6

Curs5

MEDICINA MODERNA
CHIRURGIA
Sec XVIII = sec revolutiei in chirurgie pt ca in 1724 are loc despartirea chirurgilor de barbieri, sep oficiata
prin lege;in acelasi an se reorgz colegiul St.Louie din Paris, care din acest mom va include pe lista sa si
specialitatile chirurgicale.Prin aceasta lege se vb de pregatire in domeniul chir concretizat la absolvire printr-o
teza pe care chir tb sa o sustina.
1731-organiz stiintifica a chir pt ca la Paris ia fiinta"Academia de chirurgie"
Jean Louis Petite:
-fondatorul "Academiei de chir"din Paris
-renumit pt chir sanului si a cancerului de san
Francois Chopard- renumit pt tehnicile de amputatie
Percival Pott- chirurg englez, faimos pt TBC vertebrala = morbul Pott
Jean Pean:
-prima pilorectomie 1879 Paris pt cancer gastric
-ramane consacrat si pt cateva manevre chir si pensa Pean
Guillaume Dupuytren:
-descr retractia aponevrozei palmare, met de reducere si imobilizare a fracturilor la niv antebratului si ligaturile
aa(ligatura a. iliace ext)
Domique Larey:
-apreciat mult la inc sec XIX, face parte din echipa de med a lui Napoleon care spunea ca e"cel mai virtuos
om"(200 amputatii in 24h)
James Paget:
-boala Paget
-descopera chistii de trichinela localiz in muschi
Theodor Billroth- faimos pt chir faringo-laringiana si chir gastrica
William Beaumont- 6iunie 1822- realiz prima fistula gastrica permanenta; data nasterii gastroenterologiei
moderne
Richard von Volkmann:
-pensa
-carcinomul rectal-prima op ii apartine in 1878
Friederich von Rechlinhauseb:
-profesor de anatomie patol la Strasbourg
-descr neurofibromatoza
Theodor Coher:
-elvetian, creditat cu prima entero-anastomoza
-faimos pt pensa care ii poarta numele
Specialitati conexe chirurgiei:
ORTOPEDIA
1741-NICHOLAS ANDRE- publica la Paris tratatul "Ortopedie"
1908- primul transplant de articulatie de genu ef de Erich Lexler
1888- aparitia otelului inoxidabil, urmata imediat de aparitia instrumentar specif ortopedic: placi, suruburi
1941-apare vitaliumul, aliaj de Cr, Cu si Mo foL in osteosinteza si azi

1940-este introd tantalul ca mat de inlocuire osoasa, mai ales la niv cranian si in artroplastie
1950-ap materialului biosintetic (biocuie sau biotije pe baza de fibrina umana)
1934-prima op de hernie de disc- Andrei Firica e creditat pe plan mondial cu un patent -"cuie elastice"
OBSTETRICA SI GINECOLOGIE
1820- introd forcepsului- Joseph Sueille
1861-Ignaz Seuelveis, ungur la origine, introd asepsia si antisepsia in obstetrica => scade mortalitatea de la 1213% la ~1%
OFTALMOLOGIE
1852- Herman von Helmholtz introd oftalmoscopul
1911- Alvaar Gustrand- premiul Nobel pt inventarea lampii cu fanta
ORL
-se dez dupa 1850
1855-Manuel Garcia- laringoscopia indirecta
1873-Theodor Billroth- prima laringoscopie pt cancer
1898-Alfred Kirstein- laringoscopia, traheoscopia si bronhoscopia cu tub rigid
1923-Samuel Rosen- introd microscopia in chirurgia ORL
CHIRURGIE GENERALA
C-tin Dumitrescu Severeanu- creditat cu primele laparotomii in Romania 1901; prima rahianestezie in Rom1900; introd radiodg in Rom in 1897
Toma Ionescu- creditat cu rahianestezia inalta, pe care o introduce si care e acceptata la niv mondial
ANESTEZIA
Anestezia generala:
1842-Krawford Long- anestezie cu eter(anestezie gen)- se face pt o extractie dentara
Eterul ca anestezic fusese propus de Paracelsus
1844 dec- Horace Wells- anestezie gen cu protoxid de azot(numit la vremea aceea gaz ilarian, care te face sa razi)
1857-James Young Simpton- prima anestezie generala cu cloroform
Anestezia locala:
1884- Call Koler- instilatie conj cu cacaina in chir oftalmologica
Parintele anesteziei locale este William Halsted- la sf sec XIX- pune la punct metodologia anesteziei locale
Rahianestezia:
1891-Heinrich Wunchen- prima punctie rahidiana
1899-August Carl Bier- prima rahianestezie in scop operator
SISTEMUL ANTISEPTIC
Antisepsia:
Istorici care consid ca antisepsia e cea mai mare revolutie in chirurgie
Joseph Lister
-cosid azi parintele antisepsiei
-recomanda si fol fenolul ca dezinfectant al instrumentarului mainilor operatorului si tegum pac
-in 1867 introd met si in decurs de 2 ani are o rata de succes de 80% in ceea ce priveste suprav crescuta la
amputati
Semelweiss- 1861 dezinfectia cu clorura de var a mainilor chir, in obstetrica si ginecol

Severeanu- introd antisepsia in Romania


Asepsia:
-introd de Pasteur= asepsia pasteuriana; met s.n. pasteurizare- recomanda fierberea la 110-120gr timp de 1h
-introd si materialul textil:campuri, fese, comprese
Pierre Delbet-30 mai 1893-Paris- prima op aseptica si antiseptica
TRANSFUZII SI GRUPE SANG:
-prima tentativa de transfuzie ii apartine unui francez la inc sec XVIII- Jean Baptiste Denis(de la un miel la un
nebun furios)
1901-Carl Longsteiner- Viena-descop gr sang- prim premiul Nobel in 1930
Alexis Caler- Nobel in 1912 pt ligatura aa, suturi vasc, transplante de portiuni aa si vv
1944- op pt tetralogie Fallot-op pe cord deschis- Alfred Bralock, chir american
1959-John Bayley- prima op de St Ao
1967-Christian Barnard- primul transplant cardiac reusit
NEUROCHIRURGIE:
1850-Paul Broca- op unui abces cerebral
1884- Bennet si Gudleeng- prima extirpatie reusita a unei tumori craniene
1887-Victor Horseley- prima rezectie a unei tumori de MS
Harvey Cushing-intemeietorul primei clinici de NK din lume, consid si mom de debut al NK moderne- 1910
Dimitrie Bagdazar- fondatorul NK romanesti, elev al lui Cushing
MEDICINA LEGALA
-termenul e introd in sec XVII de Paola Zacchio, care publica tratatul "Chestiones medicolegalis", 10 volrespecta o regula valabila si azi: jurist dar si medic
-dezv med legale se exploziv inc cu sec XIX, cand e reprez indeosebi de scl franceza
Tardin, Lacasagne, Broadel- cei mai vestiti de la ac scoala
Caesare Lombroso-scl italiana, legist si psihiatru, autorul teoriei:delingventul innascut, la moda in la inc sec
XX(incadrarea intr-o tipologie periculoasa pe baza semnalmentelor si fiziologiei)
Mina si Nicolae Minovici- 1892, la Bucuresti, e constituit cel mai modern institut de med legala din Europa

MEDICINA INTERNA
TH.SIDENHAM:
-coleg si rival cu Th Willis
-descr coreea Sidenham, PR,
-primul care face dg dif in DZ di diab insipid si descr dif dintre ele
-este creditat pt inventarea
pe baza de opiu(tinctura si picaturi de opiu)-multi spun ca l-a preluat de la
Galenus
Dg si tratam etiologic apar la sf sec XVII
-aparitia specialitatilor medicale inc sa se contureze in sec XIX, mom in care in med exista 3 specialitati
moderne: internisti, chirurgi, psihiatrii

-dupa 1800 avem un dg complet, bazat pe ex clinic, completat de dg de lab(chiar si de ex hematol si biol) + info
prov din autopsie si inc sa isi faca ap dg terapeutic care se utilz si azi
-percutia e inventata in 1761 de Leopold Avenbruggher; popularizarea met se face in 1808 si e realiz de un
celebru cardiol francez Jean Nicolas Corvisat- 1808
-auscultatia- e inventata de Renee Theophile Laennec- metoda popularizata in 2 tratate aparute in 1819 si 1826
la Paris- ambele popularizeaza ascultatia mediata ;pana la Laennec auscultatia se facea, aplicand direct urechea
pe zona rsp;lui ii datoram primele stetoscoape din lemn(in forma de goarna) si primele studii asupra cirozei
hepatice atrofice numita si azi in unele tratate ciroza Laennec
Adolf Kussmaul:
1866- periarterita nodoasa
1873- paralizia bulbara progresiva cu puls de tip paradoxal si respiratie Kussmaul
-descrie coma diabetica cu acetonurie
Pierre Potain:
-cardiolog
-creditat ca inventator de instrumentar medical:tensiometrul, pipeta Potain
-dispozitivul de aspiratie al lichidului toracic- el este adev inventator al acestui sistem(azi e atribuit lui Beclere)
Thomas Addison:
1849-impreuna cu Anton Biermer descr anemia pernicioasa
1855-descr insuf corticosuprarenala (boala addison)
James Parkinson- boala Parkinson
Thomas Hodgin-Boala Hodkin
John Cheyenne + William Stokes - tipul de resp care le poarta numele;
Stokes e creditat cu perfectionarea stetoscopului in varianta de azi
Scipione Riva-Roci- inventatorul sfingometrului cu mercur si fondatorul primului lab de fabricare a instrum pt
masurarea presiunilor
IMA e descr in 1896 de Renee Marie in teza de doctorat numita "Infarctul de miocard si consecintele sale"
Prima mas de TA este facuta in 1856 de Jules Faivre cu un tub in forma de "V" numit ap Poiseulle din sticla(plin
cu apa la vremea aceea, apoi cu Hg); val de 120mmHg era consid N pt TA sistemica
Perfectionarea ausculattiei prin stetoscop si zgomotele inimii apartine lui Nicolae Korotcov
Daniel Danielopol-reprezentant roman
Iuliu Hateganu- scoala de MI din Cluj;
Ion Enescu- scoala de MI din Iasi;
Anton Biermer-anemia pernicioasa
Renne Marie: infarct miocardic
ENDOCRINOLOGIA
- apare ca specialitate de sine statatoare in 1855 si ca data de referinta este Th Harrison suferinta SR
- are 3 et evolutive:
1. anatomo-clinica- inca in 1855 cu Thomas Harrison
1877- Lacelaux descr Diabetul Zaharat
1886- Pierre Marie descrie acromegalia
1900- Joseph Babinski si Alfred Frolich- descr sindr adiposo-genital
2. hormonala- debuteaza in 1896 si e valabila si azi pt ca e inclusa si in sint artif a ac hormoni; incep sa fie
izolati princiaplii hormoni:
Schaefer + Oliver- vasopresina in 1896
Takamine + Aldrigh- adrenalina in 1901

Dale- ocitocina- 1906


Kendal- tiroxina- 1914
Paulescu, Bending si Best- pancreina(insulina)- 1922
-Stolz-sinteza adrenalinei 1904
-Harrington si Barger- sinteza tiroxinei in 1927
-Katzoianis- 1964-insulina sintetica
3. sistemica-integrativa-debuteaza in 1930 cand Grigore T. Popa impreuna cu Una Fielding descr sist neuroendocrin si pun bazele neuroendocrinologiei
Constantin C.I.Parhon-1874-1969-elevul lui Gh. Marinescu si publica la Paris un tratat numit "Secretiile interne"
in 1909(lucrare de capatai pana in 1930 in endocrino)
NEUROLOGIE
-debutul are loc in sec XIX cand in neorologie apar 2 curente de opinie:
1.localizationism- prevede existenta unor localizari stricte la niv cerebral pt tot ce inseamna fct senz, motorie sau
veg
2.echipotentialismul- se opune primei, considera ca toate partile creierului participa in mod egal
-sistematizarea patol neurol se face la sf sec XIX in clinica Pitie-Salpetrier din Paris, unde se formeaza si
romanul Gh Marinescu
Jean Marie Charcot- sistematizeaza atrofiile musc, descr in 1882 cu Pierre Marie boala Marie-Charcot sau atrofia
musc progresiva
Alfred Vilpian- cls plegiile
Joseph Babinski
Gh Marinescu-1863-1938- elev al lui Charcot si fondatorul scl rom de neurol; lucrarea sa de capatai este "celula
nervoasa", publicata la Paris in 1909
PSIHIATRIE:
1792-William Tuck- lanseaza apelul de abandonare a violentei corporale in cazul bolnavilor mintali
-reformarea tratamentului se face abia la incepututl sec XIX de catre Filip Pinel care va face si prima cls a
psihozelor
1857- apare teoria degenerescentei in psihiatrie emisa de Benoit Augustin Morel
-la inceputul sec XX- Sigmund Freud- parintele psihanalizei completata de Alfred Adler si americanul Karl
Young
1950-momentul de debut al drogurilor psihotrope clorpromazinei consid o revolutie in terapia psihanalitica.

DERMATOVENEROLOGIA
1868- Armauer Hansen- descrie bacilul leprei, fara a reusi sa il si izoleze si in mediu de cultura
Raymond Saboureau- discipolul lui Pasteur, face prima cls a parazitilor tegumentari, dar ramane consacrat pt
med de cult Saboureau;
Stefan Nicolau- intemeiatorul scolii romane de dermatovenerologie;
RADIOLOGIA
-debuteaza are loc in 1895 cand fizicianul german Wilhelm Conrad Roentgen descopera propr RX de a evid
struct prof sau ascunse ale corp uman- 1895
-prima Rx apartine lui Roentgen (mana sotiei)- la muzeul univ din Wursburg
-1895, la 3 luni dif, Henri Becquerell descop radioactivitatea naturala

1895- fizicianul Dragomir Hurmuzescu + Lee Benoist desc la Paris propr RX de a ioniza aerul inconj si de a intra
astfel in interact cu corpurile electrizate
1897- Piere si Marie Curie descop si izoleaza Radiumul utiliz la constructia tuburilor de radiologie si radioterapie
1921- primul tub catodic de radioterapie;
Dimitrie Gerota, Emil Radu(elev)- au murit de cancer
Dimitrie Negru- fondatorul primului institut de radiol di Rom, la Cluj in 1921
Ion Jovim(1897-1944)- prof de radioterapie
GENETICA SI EREDOPATOLOGIE
-apare in 1902- William Batson- introd notiunea de gena
1933- premiul Nobel pt Thomas Hunt Morgan- bazele transmise ereditare;
1953-este imaginata initial, apoi descopera compozitia ADN-ului de Wattson si Crick, structura confirmata de
Witkins prin difractie cu RX; in 1962 primesc premiul Nobel pentru structura ADN
1965- premiul Nobel pt Jack Monogue, Francois Jacob, Andrei Lwoff pt reglarea genetica a sintezei proteice
1968- premiul Nobel pt Nierenberg si Corona- pt descifrarea codului genetic
1975- Nobel pt Temin Mitutani- transm msg ereditar in prezenta revestranscriptazei;
1959-sunt descop anomaliile cromozomiale
1955-anemiile de tip talasemic cu baza genetica
1933-Alexandru Caratzali, Renee Turpin- emit ipoteza transmisiei pe cale genetica a semnelor caract sindr Down