Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Popa
Facultatea de Medicina Denatara
Disciplina: Edentatie Totala
Studenta:
Grupa 16
Anul III
- IASI 2005
Introducere:
Relatia functionala intre sistemul stomatognat si intregul corp este un subiect
ce atrage interesul multor cercetatori, dar o explicatie clara a bazei acestui argument
nu s-a realizat. De exemplu, statutul dentar a fost indicat a fi in stransa legatura cu
bunastarea si functionarea sociala a unei populatii in varsta. Cresterea greutatii
corporale s-a aratat a fi corelata cu cresterea faciala in timpul adolescentei.
Posibilitatea ca postura capului si/sau a corpului sa influenteze pozitia sau
miscarea mandibulei a fost bine documentata, totusi, miscarea capului si a corpului
in timpul miscarii mandibulare nu a fost complet investigata. Daca miscarile
capului, gatului si ale trunchiului ce insotesc miscarile mandibulare ar putea fi
clarificate, am putea investiga miscarea mandibulara din diferite puncte si obtine
informatii cu privire la pozitia corpului cea mai potrivita pentru a ficilita masticatia.
Miscarea sau modificarea posturii segmentelor corporale mentionate mai sus
insotite de miscarea mandibulara pare a fi foarte mica, aproape invizibila pentru
ochiul liber. Speculam ca accelerarea poate fi un parametru care este suficient de
sensibil pentru a observa orice schimbare. Recent, am observat ca directia
semnalelor de accelerare inregistrate la menton in timpul miscarii de deschidere si
inchidere a gurii corespunde cu directia in care mandibula este deplasata. In plus,
semnalul de accelerare superior si inferior inregistrat la nivelul fruntii a aparut in
directia opusa de cea inregistrata la nivelul mentonului. Acestea pot fi interpretate
ca miscari catre superior si inferior ale capului care se opun miscarilor mandibulare
in timpul deschiderii si inchiderii gurii, dar trebuie determinat daca aceste semne de
accelerare reprezinta miscarea proprie a capului sau nu.
Materiale si metode
Participantii si exercitiile mandibulare
Participantii la acest studiu au fost 10 barbati cu varste cuprinse intre 23 si 27
ani. Nici unul nu prezenta simptome sau antecedente de disfunctii ale sistemului
stomatognat sau ale sistemului motor al intregului corp. Fiecare participant a
adoptat o pozitie sezanda, fara sprijinirea capului sau a spatelui si li s-a carut sa
realizeze de 35-60 ori deschiderea si inchiderea gurii in pozitia de intercuspidare
maxima.
Nu li s-a facut nici un fel de instructaj in privinta miscarilor mandibulare cu
exceptia recomandarii ca dintii superiori si inferiori sa ajunga in contact la o
intensitate medie.
Inregistrari ale semnaleleor de accelerare
S-au folosit accelerometri piezoelectrici cu preamplificatori. Specificul
accelerometrilor era: 1000 g in accelerare, 1-10 Hz la frecventa, 2,0 pC/g la
sensibilitate si 0,8 g la greutate.
Semnalele de accelerare ale capului si mandibulei au fost inregistrate pe
suprafata pielii la nivelul fruntii si al mentonului. Locatiile inregistrarilor de la
2