Sunteți pe pagina 1din 37

S1. Cornul post al maduvei spinarii.

Este format din mai multe grupe nucleare care corespund lamelor Rexed I-VI si sunt
neuroni somatozenzitivi secundari exteroceptivi si proprioceptivi care au conexiuni:
aferente prin rad post a n spinal, eferente cu coarnele ant si conexiunii senzitive extero si
proprioceprive. Radacina post a nervului spinal este divizata in 2 manunchiuri: diviziunea
mediala formata din fibre senzitive largi, mielinizate ce fromeaza in cordonul post nucleii
Goll si Burdach si de asemenea trimit fibre colaterale la nucleii cornului post si ant;
diviziunea laterala este form din fibre mielinizate subtiri si fibre amielinice. Neuronii
cornulul post formeaza zona marginala Lissauer. Aferentele proprioceptive din rad post
fac sinapsa cu nucleii dorsali din lama VI prin fibre largi ale diviziunii mediale. Axonii
formeaza ipsilateral tractul spinocerebral post iar controlateral tractul spinocerebral ant.
S2. Aria intermediara a maduvei spinarii.
Aria intermediara se situeaza intre cornul ant si post al substantei cenusii. Este formata
din substanta intermediara lateral. Intre segm T1-L2 are extensiuni triunghiulare
denumite coarne laterale. Aria intermediara corespunde lamei VII si comisurii
cenusii(lamaX) si contine gruparii neuronale viscerosenzitive si visceromotorii. Are
conexiunii: aferente prin fibrele viscerozenzitive ale nerviilor spinali si prin caile
vegetative descendente; eferente prin componentele visceromotorii ale nerviilor spinali,
nervii vegetativi si caile vegetative ascendente. Grupurile nucleare intermediare si functia
lor: nuclei intermediomediali-viscerosenzitivi; nuclei intermediolaterali-visceromotorii;
neuronii paraganglionari simpatico in T1 L3; neuronii preganglionari parasimpatici in
S2-S4.
S3. Cornul ant al maduvei spinarii
Cornul anterior la maduvei spinarii este scurt si voluminous, cvadrangular. Este format
din motoneuroni situati in lama IX si in parte la lama VIII. Conexiuniile mootoneuronilor
sunt: aferente de la cornele post si caile motorii piramidale si extrapiramidale; eferente
prin radacina motorize a nervilor spinali. Grupurile nucleare ale coarnelor ant care
inerveaza muschii scheletici sunt: nuclei coloanei mediale ce inerveaza muschii axiali
(gat si trunchi) sunt: nuclei mediali ant extensorii, nuclei mediali post-flexorii; nuclei
coloanei laterale-muschii membrelor sunt: nuclei laterali ant- centurile, nuclei laterali
post- partiile libere; nuclei centrali sunt: nucleul spinal al accesorului muschii
cefalogiri, nucleul frenic- diafragma abdominal, nucleul lombosacral- muschii perineului.
Clasificarea motoneuronilor: motoneuroni alfa sunt cellule multipolare mari cu axonul
larg ce inerveaza muschii scheletici; motoneuronii gama sunt cellule multipolare mici cu
axoni subtiri, inerveaza fibrele musculare intrafuzale, este conectat cu circuitele si caile
de reglare ale tonusului muscular. Circuite de reglare motorii intraneuronale: circuitul
Renshaw este un circui de tip feed-back negative al alfamotoneuronilor care fac sinapse
cu interneuronii Renshaw, aacestia raspunzant trimitand sinapse inhibitori la
motoneuronul respective si la cei din jur; bucla gama este un scurtcircuit feed-back
negative pt modularea tonusului muscular.

S4. Funiculul post al maduvei spinarii


Funiculul post al maduvei spinarii se afla intre santul median post si cel posterolateral si
este subdivizat in 2 parti de santul intermediar. Este format din fibre largi mielinizate ,
ascendente, tactile epicritice discriminative si proprioceptive provenite din gang spinali
ipsilaterali, fiind divizat in doua fascicule: fasciculul Gracilis sau Goll care ocupa partea
mediala a funiculului si este format din fibre care provin din segm T6, fasciculul cuneatus
sau Burdachcar este situate lateral si contine fibre provenite de deasupra segm T6.
Conexiuniile fasciculelor: nuclei Goll si Burdach se continua cu lemisculul medial,
motoneuronii segmentari ipsilaterali intra in formarea arcurilor reflexe monosinaptice,
coloana dorsal Clarke fac conexiune cu deutoneuronii proprioceptivi.
S5. Funiculul lat al maduvei spinarii
Este format din tracturi ascendente si descendente. Tracturile latero-marginale duce la
cerebel senzatii de la proprioceptorii periferici si centrii reflecsi motori medulari, sunt:
tractul spinocerebelar post(Fleshing) contine axonii ipsilaterali ai nucleului dorsal Clarke
si este situate inaintea santului posterolateral, la marginea funiculului; tractul
spinocerebelar ant(Gowers) are axonii din lamele Rexed VI; tractul spinoolivar este un
fascicul asociat tractului spinocerebelar ant. Tracturile anterolaterale formate din caile
sensibilitatii termoalgezice spinotalamice, sunt: tractul spinotalamic ant se formeaza din
interneuronii substantei gelatinoase si ai nucleului propriu al cornului post, prelungirile
acestora formand tractul controlateral; tractul spinotalamic lat are originea in substanta
gelatinoasa, nucleul propriu-lama 3, nucleul dorsomarginal-lama 1, si lamele VI-VIII,
reprezinta principala cale de transmitere a durerii si temperaturii; tractul spinotectal este o
cale asociata tracturilor spinotalamice. Tracturiile centrofuniculare formeaza caile motorii
ale sistemului pyramidal si extrapiramidal, loc in: tractul corticospinal lat face parte din
sistemul pyramidal si controleaza miscariile voluntare, are actiune primordiala de
excitatie a aneuronilor destinatii muschiilor flexori; tractul rubrospinal este destinat
muschiilor flexori controland tonusul muscular al acestora.

S6. Funiculul ant al maduvei spinarii.


Este format din tracturi descendente extrapiramidale si piramidale care form fasciculul
medial longitudinal. Aceste tracturi sunt: tractul corticospinal ant este format din fibre
neincrucisate corticospinale si controleaza voluntary muschii gatului si trunchiului,
terminandu-se la segm toracale sup; tractul vestibulospianal lat are origine ipsilaterala si
controleaza tonusul muschiilor extensori si are rol in mentinerea echilibrului
antigravitational; tractul tectospinal are rol in miscarile oculocefalogire si se termina in
segm cervicale; tractul olivospinal are rol de coordonare a miscarilor membrului sup si a
capului.

S7. Complexul nuclear optomotor.


Din acest complex fac parte nuclei nervilor oculomoltor, trohlear si abducens. Nucleul
nervului oculomotor se situeaza paramedian la nivelul jonctiunii mezencefalodiencefalice si este format din mai multi nuclei: nucleul principal este somatomotor, cu
aferente ipsilaterale pt m globului ocular drept inf, medial, sup si oblic inf; nucleul
central Perlia este somatomotor si inerveaza m ridicatori ai palpebrali; nucleul accesor
Edinger-Westphal este vegetativ parasimpatic, este visceromotorul m netezi intrinseci ai
ochiului. Nucleul nervului trohlear localizat la nivelul jonctiunii ponto-mezencefalice,
este somatomotor pt muschiul oblic sup avand rol in depresiunea si rotatia mediala a
ochiului. Nucleul nervului abducens se afla in tegumentul pontin, la nivelul coliculului
facial, este somatomotor si inerveaza ipsilateral muschiul drept lat. Conexiuniile
complexului nuclear optomotor sunt cu: tractul mezencefalic al trigemenului pt aferente
proprioceptive, intre nuclei(III, IV, VI) pt miscariile binoculare coordinate, faccicolul
longitudinal medial pt miscarii oculocefalogire, supreanucleare pt miscarii conjugate
orizontale, verticale si reflexe optomotorii.

S8.Grupul nuclear trigeminal


Este format dintr-un nucleu motor si 3 nuclei senzitivi. Nucleul motor este situat in
tegumentul pontin, lateral de nuclei senzitivi, este somatomotor si inerveaza musculatura
masticatorie. Nuclei senzitivii sunt: nucleul tractului spianal extins intre segmental pontin
si segmentul spinal C1-C2, in substanat gelatinoasa Rolando, prin intermediul radacinii
sensitive primeste informatii dureroase, termice si tactile grosolane ale pielii fetei.
Nucleul senzitiv principal este somatosensitiv discriminative al pielii fetei si se situeaza
in partea sup si lat a tegumentului puntii. Nucleul tractului mezencefalic, alungit de-a
lungul mezencefalului, este primar proprioceptiv si culege aferentele n mandibular de la
m masticatori, articulatia temporomandibulara si parodontiu; si aferente de la m ochiului
si mimicii. Conexiunile nucleiilor trigeminali: nucleul motor face conexiune cu arcul
refelex masticator pein nucleul tractului mezencefalic si neuronii formatiunii reticulate si
cu cortexul cerebral prin caile corticonucleare ipsi si controlaterale. Nucleii senzitivi fac
conexiune cu lemnisculul trigeminal format din fibre directe si incrucisate si arcurile
reflexe internucleare prin intermediul formatiunii reticulate pt miscariile limbii( V-XII),
reflexul deglutitiei(V-IX) si reflexul clipitului si cornean(V-VII).

S9. Complexul nuclear facial, glosofaringian si vag.


Complexul nuclear facial este format dintr-un nucleu motor, nucleu salivator superior si
un nucleul tractului solitary. Nucleul motor se afla in partea ventrolaterala a tegmentului
pontin, este somatomotor si este destinat muschiilor mimici. Nucleul salivator sup este
visceromotor iar axonii neuronilor preganglionari formeaza n intermediary. Nucleul
tractului solitar este situate ponto-bulbar si are o portiune sup numita nucleu gustative.

Conexiuniile nucleului motor si gustative sunt: internucleare dand reflexele cornean,


clipire si intraorale; supranucleare pt expresia faciala; corticale pt muschii etajului sup al
fetei si muschii peribucali; supranucleare si corticale pt formarea cailor senzoriale
gustative. Complexele nucleare glosofaringian si vag au nucleui comuni. Nucleul
ambiguu este situate de-a lungul bulbului, prin n IX si X inerveaza muschii faringelui si
laringelui. Nucleul tractului solitar situat in partea dorsala a tegmentului ponto-bulbar si
are o parte sup pt aferente gustative glosofaringiene si o parte inf pt aferente viscerale ale
n IX si X. Nucleul salivator inf continua nucleul salivator sup, este parasimpatic
secretomotor si neuronii preganglionari au eferente inmanunchiate in n IX si X. nucleul
dorsal ala vagului este situate in triunghiul vagal al fosei romboide, este parasimpatic
visceromotor inervand prin n X m cordului si a viscerelor toracoabdominale.
Conexiuniile nucleiilor sunt cu: corticonuclearele pt controlul fonatiei si deglutitiei;
formatiunea reticulate pt arcurile reflexe cardiovasculare , respratorii, gastrointestinale
prin nucleul tractului si nucleul dorsal al vagului; nucleul tractului spinal al trigemenului
pt aferente proprioceptive si somatosenzitive ale faringelui si laringelui; spinale prin
eferente destinate nucleului frenic si m respiratori.

S10. Nucleii cohleari si acustici suplimentari


Nuclei cohleari apartin grupului nuclear vestibulocohlear si sunt nuclei somatosenzitivi:
unul ventral si unul dorsal situati in aria vestibulara a fosei romboide la nivelul jonctiunii
bulbo-pontine. La nivelul lor se termina nervul cohelar.
Nuclei acustici suplimentari sunt nuclei mici aflati in jurul corpului trapezoid intercalati
in caile auditive. Acestia sunt: nucleii corpului trapezoid dintre care unul este ventral si
unul dorsal; nucleul olivar superior format din neuroni bipolari, cu rol in localizarea
sunetelor; nucleul lemniscului lat situate in partea sup a puntii. Nuclei cohelari si cei
acustici suplimentari fac conexiunii: eferntele nucleilor cohelari fac sinapsa cu nuclei
acustici suplimentari si impreuna cu axonii nucleilor acustici formaza corpul trapezoid;
eferentele nucleilor acustici suplimentari urca dorsolateral in punte si mezencefal si
formeaza lemnisculul lateral acre face conexiune cu nuclei cohleari.

S11. Complexul olivar inf si nuclei pontini


Complexul olivar inf este format dintr-un nucleu olivar principal si nuclei olivari
accesori. Nucleul olivar principal este situate in olivele bulbare, are forma ovalara si
dispune de un hil indreptat medial, are functie extrapiramidala. Nuclei accesori olivari
sunt doi nuclei mici care au acelasi rol ca si nucleul olivar principal. Conexiunile
complexul olivar sunt cu: tractul tegmental central are rol de control al nucleiilor olivari
de la thalamus si de la nucleul rosu; tractul olivocerebelar este format din fibre arcuate
interne care ajung la cerebel prin intermediul pedunculului cerebeler inf controlateral;

tractul olivospinal este incrucisat pt partea cervicala a maduvei; tractul cerebeloolivar


merge la olivele controlaterale prin prin peduncului cerebelar inf; tractul spinoolivar.
Nuclei pontini sunt grupuri neuronale mici numiti nuclei arcuati care sunt imprastiati in
substanta alba de la baza puntii. Sunt interpusi intre cortexul encefalului si cerebel.
Conexiuniile nucleilor pontini sunt cu: tracturile corticopontine din lovii scoartei
cerebrale, acestia se continua cu tractul pontocerebelar care estev format din fibre
transverse ale puntii si ajung la diferite parti ale emisferelor cerebelare controlaterale prin
pedunculul cerebelar mij.

S12. Nucleul rosu si substanta neagra.


Nucleul rosu este larg si are culoare roscata datorita pigmentiilor de fier. Este situate in
partea dorsomediala a tegmentului mezencefalic si este incapsulat de fibre mielinice. Are
rol extrapiramidal de modulare a miscariilor si tonusului muscular. Se extinde pana la
thalamus si are 2 parti: parte magnocelulara formata din neuroni largi si o parte
parvocelulara care este voluminoasa si contine neuroni mici. Conexiuniile sunt: tractul
corticorubral, tractul dentatorubral, tractul rubrospinal, tractul rubroolivar si fibre
rubroreticulate.
Substanta neagra ocupa partea mediala a bazei mezencefalului, intinzandu-se pana la
subtalamus. Culoarea se datoreaza continutului de melamina. Are rol extrapiramidal
complex de reglaj neuromodulator. Este impartita in 2 grupari: parte compact ace se afla
dorsal si de la care pleaca eferentele si o parte reticulara situate ventral ce primeste
aferentele. Conexiuniile sunt: strionigrale de la corpii striati ai telencefalului care au ca
neurotransmitator acidul gama-aminobutiric si nigrostriale care urca la corpii striati avand
ca neurotransmitator dopamina.

S13. Coliculii superiosi si inferiori.


Coliculii sup se afla pe trunchiul cerebral in partea sup a lamei cvadrigemina si sunt
centrii reflexi vizuali. Sunt formati din 4 straturi cenusii despartite intre ele de lame de
substanta alba. Cei doi coliculi sunt interconectati prin comisura colineului sup.
Conexiuniile coliculilor sup: fibre corticotectale, corpul geniculat lat si bratul colineului
sup, nuclei ariei pretectale, tractul tectopontin, tractul tectospinal.
Coliculii inferiori ocupa partea inf a lamei cvadrigemina si au o structura laminate si un
nucleu ovalar central. Cei doi coliculi inf au legaturi comisurale si functii refelexe
acustice si de localizare a sunetelor. Conexiuniile: lemnisculul lat si caile acustice, corpul
geniculat medial prin bratul colineului inf, tractul tectospinal.

S14. Decusatiile trunchiului.


Decusatia piramidala este motorize si este formata de tracturile corticospinale lat si se
afla ala jonctiunea dintre maduva si bulb in santul median ant.
Decusatia lemniscala, senzitiva, situata mai sus si dorsal de decusatia piramidala si este
formata din fibre arcuate interne provenite de la nuclei gracilis, cuneatus si nucleul n V.
Decusatia tegmentala ventrala Forel situata in partea inf a tegmentului mezencefalic si
este formata din fibre incrucisate ale tractului rubrospinal.
Decusatia tegmentala dorsala Meynert este la nivelul colicului sup si este formata din
fibrele caillor corticobulbare si tectobulbare.
Decusatia nervului trohelear situate in valul medular sup.
Decusatiile cailor corticobulbare si corticotectale.
Decusatiile corpului trapezoid.
Decusatiile aferentelor si eferentelor cerebelare.

S15. Tracturile lemniscale


Tracturile lemniscale sunt: lemnisculul medial, lemnisculul lateral, lemnisculul trigeminal
si lemnisculul spinal. Lemnisculul medial are originea in nuclei gracilis si cuneatus ai
bulbului si prin fibrele arcuate interne formeaza decusatia lemniscala situata in partea
mediana si ventrala a tegmentului bulbar si o parte ascendenta care este lateral in punte si
dorsolateral in mezencefal. Lemnisculul lateral se form la nivelul corpului trapezoid si
urca pana la punte si mezencefal formand cu lemnisculul medial semiluna lemniscala.
Lemnisculul trigeminal are originea in nuclei senzitivi trigeminali. Lemnisculul spinal
este portiunea tracturilor spinotalamice in trunchi, este situate lat de lemnisculul medial.

S16. Tracturi proprii/Fasciculele de asociatie ale trunchiului


Fasciculele de asociatie ale trunchiului cerebral sunt faciculul longitudinal medial si
fascilulul longitudinal dorsal Schutz.

Fasciculul longitudinal medial are rol in coordonarea miscariilor conjugate ale ochiului,
reflexele vestibule-oculare si miscarile oculocefalogire si de echilibru. Originea
fasciculului provine din nuclei ariei pretectale si anume nucleul interstitial Cajal si
nucleul comisurii post. Are un traiect descendent paramedian pana atinge segmentele
cervicale ael maduvei spinarii. Componentele fasciculului sunt complexe, internucleare
ascendente si descendente, vestibulare si extrapiramidale: nuclei III, IV, VI, nuclei
vestibulari, XI, corpul striat, cerebelul si formatiunea reticulara.
Fasciculul longituduinal dorsal Schutz se situeaza dorsal de cel medial si este format din
fibre descendente si ascendenate. Este un fascicul de conexiune intre hipotalamus si
nuclei autonomi ai nervilor cranieni si este implicat in reglarea acestora. Prin aferente cu
ajutorul n VII, IX si X mediaza reflexe gustative, de salivatie, lacrimatie si viscerale.
Tractul propriu al trunchiului este tractul tegmental central care se mai numeste si talamoolivar si are rol de conexiune extrapiramidala. Are fibre din dincefal, nucleul rosu si
corpii striate. Se termina in complexul olivar inf.

S17. Arhitectonica scoartei cerebelare


Scoarta cerebelara receptioneaza, moduleaza si transmite semnale nervoase intracelular si
pt activitatea motorie celulara. Este formata din mai multe straturi: stratul molecular,
stratul ganglionar si stratul granular. Stratul molecular este superficial si are functie de
asociatie si este format din doau tipuri neuronale: celule stelate externe si celule staelate
interne. Stratul ganglionar este intermediar si are rol efector fiind format dintr-un singur
strat de celule Purkinje formate din un pol sup bogat in dendrite si un pol inf cu axon
destinat nucleilor cerebelari. Stratul granular este profund si are rol receptor fiind format
din cel de tip Golgi II si celule granulare mici si numeroase cu dendrite scurte si axon
lung. Dintre toate cel scoartei majoritatea au functie inhibitorie doar cel granulare este
excitatorie.

S18. Circuitele intrinseci ale scoartei cerebelare


Circuitele intrinseci sunt reprezentate de celulele Purkinje care sunt neuroni finali comuni
cu functie inhibitory asupra nucleilor cerebelari ipsilaterali si focalizeaza impulsurile
aferente prin intermediul circuitelor directe si indirecte. Circutul excitatory al cel Purkinje
se realizeaza direct prin fibre agatatoare si dispersat indirect prin fibre muschioase
urmand circuitul: fibra muschioasa-glomerul cerebelar-neuron glandular-fibre paralelecelule Purkinje. Circuitul inhibitor al cel Purkinje este direct prin interneuronii staratului
1 si indirect prin cel Golgi II care inhiba activitatea cel garnulare.

S19. Nucleii cerebelului.


Sunt:nucleul fastigial, nucleul globos, nucleul emboliform si nucleul dintat.
Nucleul fastigial are forma sferica si este situate deasupra ventricululul IV, are rol in
postura si echilibru si miscariile reflexe oculare. Aferentele vin de la cortexul
flocculonodular si vermian iar eferentele sunt ipsi si controlaterale si pleaca la nuclei
vestibulari si formatiunea reticulara a trunchiului.
Nucleul globos este alcatuit din mici mase nucleare asezate lat de nucleul fastigial, iar
nucleul emboliform are forma unui cheag mic si se situeaza lat de globos. Cei doi nuclei
impreuna au rol in corectarea miscariilor de locomotie influentand tonusul m flexori.
Aferentele lor vin de la cortexul lobului ant iar eferentele pleaca la nucleul rosu si nuclei
talamusului.
Nucleul dintat este larg si este situate cel mai lat. Prezinta o margine plisata, un hil si o
capsula formata de fibrele aferente. Are rol de reprogramare si de sincronizare a
miscarilor. Aferentele vin de la cortexul lobului post si eferentele pleaca la nucleul rosu si
nuclei talamusului.

S20. Tracturile aferente al cerebelului


Tractul spinocerebelar ant contine fibre muschioase si este destinat lobulul sup al
cerebelului.
Tractul spinocerebelar post este destinat lobului post dar si sup.
Tractul vestibulocerebelar se distribuie cortexului flocculonodular si in parte vermisului,
fibrele provin din nucleul vestibular.
Tractul olivocerebelar este singurul cu fibre agatatoare si se distribuie emisferelor
cerebrale si vermisului, fibrele provin din nuclei olivari accesorii si din nucleul olivar
principal.
Tractul pontocerebelar se termina in cortexul lobului post, este incrucisat, fibrele provin
din nuclei pontici.
Tracturile arcuatocerebelare si cuneocerebelare au fibre reticulare si monoaminergice cu
proiectie corticala difuza bilaterala.

S21. Tracturile eferente ale cerebelului

Tractul cerebelovestibular, fibrele au originea in nucleul fastigial si form fasciculul


uncinar a lui Russel. Sunt destinate nucleilor vestibulari si formatiunii reticulare din
trunchi.
Tractul cerebelorubral are originea in nucleul dintat si nuclei globos si emboliform, este
destinat nucleului rosu si centriilor optomotori.
Tractul cerebelotalamic are traiect comun cu tractul cerebelorubral, merge spre thalamus.

S22. Nucleii specifici ai talamusului.


Se impart in 4 grupe.
Grupul ant este format din nuclei anterior ventral, anterior dorsal si ant medial. Acestia
sunt nuclei de releu ai sistemului limbic. Primesc aferente prin tractul mamilotalamic de
la corpii mamilari ai hipotalamusului si trimit eferente la girusul cingular.
Grupul medial este format din nucleul medial dorsal, are functie limbica si conexiunii
reciproce fronto-temporale. Primesc aferente din nuclei hipotalamici, amigdala, nuclei
septali, striatum si trimit eferente la cortexul prefrontal.
Grupul lateral ventral este format din nucleul ventrala ant, ventral lat, ventral posterior
lat, ventral post medial. Nucleul ventral ant si lat au functie somatomotorie-senzitiva si au
aferente din nuclei bazali cerebel si subst neagra. Iar nuclei ventral post lat si post med au
functie somatosenzitiva si au aferente din maduva si nucleul trigemen iar eferentele
plaeca la cortexul senzitiv.
Grupul lateral dorsal esre format din nuclei lateral dorsal, lateral post, pulvinar.
Pulvinarul este nucleu de releu integrative talamo-cortical si are conexiunii reciproce cu
cortexul de asociatie parieto-temporo-occipital.

S23. Nucleii nespecifici ai talamusului.


Sunt : nuclei intralaminari, nuclei liniei mediane si nuclei reticulari.
Nuclei intralaminari sunt interconectati cu celelate grupe nucleare detinanad conexiunii
aferente si eferente cu corpul striat, proiectii talamo-corticale cu ariile limbice frontale, cu
nuclei cerebelari si formatiunea reticulara a trunchiului cerebral.

Nuclei liniei mediane au rol in integrarea activitatiilor reticularee limbice si vegetative.


Sunt nuclei de releu si au proiectii reciproce difuze si nespecifice cu hipocampul, corpul
striat, hipotalamusul si nucleul accumbens.
Nucleii reticulate se afla in lama medulara externa mnotorizand activitatea talamusului si
fluxul de informatii.

S24. Pedunculii talamusului.


Pedunculul ant sau frontal contine: nuclei ant ce fac conexiune cu girusul cingular, grupul
medial conectat cu cortexul prefrontal, nucleul ventral ant cu cortexul premotor si nucleul
ventral lat cu cortexul motor.
Pedunculul sup sau centroparietal contine nucleul ventral post care are conexiunii in
cortexul senzitiv.
Pedunculul post sau occipital contine nucleul pulvinar cu conexiune in cortexul de
asociatie.
Pedunculul inf contine nuclei medial ice contin structuri limbice din lobul frontal.
Pedunculii au axoni talamocorticali si corticotalamici si au un aranjament radial in jurul
talamusului.

S25. Metatalamusul
Este format din corpul geniculat medial si corpul geniculat lateral. Corpul geniculat
medial este releu al cailor auditive si este situat dedesubtul polului post al talamusului.
Formaza o eminenta care se leaga la coliculul inf prin bratul acestuia si are o structura
parvo si magnocelulara. Aferentele acustice vin prin lemnisculul lateral de la trunchi iar
pedunculul inf al talamusului le proiecteaza la cortexul auditiv primar. Fibrele
corticofugale coboara prin radiatia acustica la corpul geniculat medial apoi la coliculul
inf.
Corpul geniculat lat se afla lat si dorsal de corpul geniculat medial si este o largire
ovalara a tractului optic care are o structura lamelara formata din sase straturi. Aferentele
vin de la retina ipsilaterala si contolaterala iar pedunculul post al talamusului trimite
eferentele la cortexul vizual primar, la coliculul sup, aria pretectala si hipotalamus.

S26. Epitalamusul

Este format din comisura post, habenula si epifiza sau corpul pineal. Esre situat in partea
post a diencefalului. Comisura post este o bara transversala situata deasupra coliculilor
sup in lama inf a pediculului epifizar. Contine nucleul interstitial Cajal, nucleul comisurii
post Darkschewitsch si fibrele incrucisate ale ariei pretectale. Habenula este reprez de
niste proeminente simetrice piriforme mici. Nucleii habenulei sunt principalul releu
limbic hipotalamo-mezencefalic. Habenula contine si comisura care formaza
interconexiunii nucleii habenulari din dreapta si stanga si strabate lama superioara a
pediculului pineal. Aceste conexiunii realizeaza control limbic si hipotalamic al
trunchiului prin stria medulara si fasciculul retroflex Meynert. Corpul pineal al habenulei
este fuziform, mic situat pe linia mediana intre cei doi coliculi sup. Este format din cel
gliale, pineale si o bagata retea capilara si inervatie simpatica. Epifiza secreta melatonina
si controleaza functiile ciclice dependente de lumina si intuneric. Are un pedicul pineal
care o leaga de habenula, in acest pedicul gasindu-se recesul pineal al ventriculului al IIIlea, si se imparte in doua lame: sup care este traversata de comisura habenulara si una inf
care este traversata de comisura post.

S27. Subtalamusul
Reprez partea anteroinferioara a diencefalului, intercalata intre talamus si mezencefal
care contine nucleii, fascicule cu rol in circuitele bazale motorii. Nucleii subtalamusului
sunt: nucleul subtalamic Luys care are forma unei lentile biconvexe si este situat
deasupra nucleului rosu si substantei negre; zona incerta este un conglomerat neuronal
aflat in spatele nucleului subtalamic care are functii extrapiramidale si reticulare.
Fasciculele subtalamusului sunt: ansa lenticulara formata din eferente palidale care
ocolesc capsula interna, fassciculul lenticular cu fibre palidofugale care strabat capsula
interna si ajung la talamus, fasciculul talamic cu fibre palidofugale destinate talamusului,
nucleilor ventral ant, lat, medial dorsal si interlaminari si fasciculul subtalamic. Tractul
palidotalamic este componenta majora a ansei lenticulare, fasc lenticular si talamic si
formaza bucle in forma de U numite campii Forel: campul H2 a lui Forel coresp
fasc lenticular, campul H1 a lui Forel coresp fasc talamic, campul H a lui Forel contine
fibre palidotalamice care trec din fasc lenticular in cel talamic, campii Forel contin si
fibre palidotalamice si fibre dentato-rubrotalamice.

S28. Nucleii hipotalamici.


Se impart in 3 grupe: grupa ant, mij si post.
Grupa ant este formata din nucleul supraoptic care este aflat latero-inf de chiasma optica
si este format din cel largi megnocelulare acre secreta hormonul antidiuretic al
neurohipofizei si are rol in reglarea vegetativa si metabolica; nucleul paraventricular este
situat in peretele ventriculului al 3-lea si este format din cel mari neurosecretoare, secreta

oxitocina; nucleul preoptic si nucleul subrachiasmatic au rol neurosecretor de modulare a


functiilor neurosecretorii si a ritmului circadian. Aferentele grupului ant vin de la retina,
talamus, sist limbic si nucleii parasimpatici si formatiunea reticulara a trunchiului.
Efrentele pleaca la lobul post al hipofizei, nucleii parasimpatici si formatiunea reticulara
a trunchiului si la sistemul limbic.
Grupul miflociu este format din nucleii tuberali dorsomediali, ventromediali si laterali
care sunt form din cel mici neurosecretoare si secreta factorii eliberatori ai adenohipofizei
si inhibitori dopaminergici; nucleul infundibular sau arcuat este format din neuroni
parvocelulari dopaminergici. Aferentele grupului mij sunt: sistemul limbic, nucleii bazali,
trunchi cerebral si arii hipotalamice. Eferentele sunt: lobul ant al hipofizei, sist limbic,
nucleii bazali, trunchiul.
Grupul post este alc din: nucleul post care este situat caudat si are ro, efector si
conexiunii mezencefalice; nucleul corpului mamilar care form corpul mamilar si are un
nucleul medial eferent si unul lat aferent. Aferentele grupului post provin de la fornix si
fasc mamilotegmental iar eferentele pleaca la talamus si trunchi.
S29. Conexiunile diencefalului
pt nucleii talamici : nucleii anteriori, sunt nuclei de releu ai sistemului limbic. primesc
aferente prin tractul mamilotalamic de la corpii mamilari ai hipotalamusului si sunt in
conexiune reciproca cu girusul cingular.
grupul medial contine nuclei de asociatie ai sistemului limbic cu aferente olfactive si
conexiuni reciproce fronto-temporale.
nucleii ventral anterior si ventral lateral, relee ale informatiilor somatomotorii provenite
de la nucleii extrapiramidali si cerebelari au conexiuni reciproce cu cortexul premotor si
motor.
nucleul ventral posterior lateral este releu somatosenzitiv, primeste aferente prin
intermediul lemniscului medial si spinal, iar nucleul ventral posterior medial denumit si
nucleul arcuat flechsig prin lemniscul trigeminal. au conexiuni reciproce cu cortexul
somatosenzitiv.
pulvinarul este nucleu de asociatie al sistemului optic, are conexiuni reciproce cu
cortexul de asociatie parieto-temporo-occipital.
pt metatalamus : -corpul geniculat medial primeste aferente acustice prin lemniscul
lateral. pedunculul inferior al talamusului proiecteaza eferentele la cortexul auditiv.
fibrele corticofugale coboara prin radiatia acustica la corpul geniculat medial, apoi la
coliculul inferior prin bratul acestuia.
-corpul geniculat lateral primeste aferente de la retina ipsilaterala si controlaterala, ele
avand un aranjament retinotopic precis. pedunculul posterior trimite eferente la cortexul
vizual. fibre aferente sunt trimise la coliculul superior prin bratul acestuia, aria pretectala
si hipotalamus.
pt epitalamus : -comisura habenulara formeaza interconexiunea intre nucleii habenulari
din dreapta si din stanga. conexiunile habenulei realizeaza controlul limbic si hipotalamic
al trunchiului cerebral prin stria medulara si fasciculus retroflexus meynert ce contine

eferentele nucleilor habenulari pentru nucleul interpeduncular al mezencefalului. corpul


pineal are conexiuni cu nucleul supraoptic al hipotalamusului si ganglionul cervical
superior simpatic.
pt subtalamus : -nucleul subtalamic Luys are conexiuni cu globul palidal prin intermediul
fasciculului subtalamic. ansa lenticulara este formata din eferentele palidale iar fasciculul
subtalamic este conexiunea intre globule palidal si nucleul subtalamic
pt hipotalamus :
-grupul nuclear anterior are conexiuni :
*aferente-retina prin colateralele bandeletelor optice si sistemul limbic prin fasciculul
medial al creierului anterior.
*eferente-lobul posterior al hipofizei prin tractul supraopticohipofizar si sist limbic.
-grupul nuclear mijlociu are conexiuni :
*aferente- teritoriile encefalice invecinate
*eferente-lobul anterior al hipofizei prin tractul tuberoinfundibular
-grupul nuclear posterior are conexiuni :
*aferentele provin de la fasciculul mamilotegmental
*eferentele sunt destinate talamusului prin tractul mamilotalamic si mamilotegmental.
S30. Lobul fornicat
lobul limbic Broca se afla pe fata mediala a emisferei intercalate de 2 santuri inelare
limbice interpuse.
sant intern : carpul lui calos, hipocampal
girusuri : paraterminal, aria subcalosala, cingular, istm cingular, parahipocampal, lumenul
insulei.
sant extern : cingular, colateral
are o structura hexalaminara anterior agranulata posterior granulara, dispus in jurul
formatiunilor limbice allo si subcorticale, e o zona supra-limbica si de asociatie pentru
controlul cortical al comportamentului.
S31. Nucleii rinencefalului
nucleii substantei nenumite nucleul bazal Meynert magnocelular, aflat in apropierea
substantei perforate anterioare, are rol rinencefalic, limbic si de modulari striatale si
reticulare. palidum ventrale este denumirea data nucleilor substantei nenumite aflate in
prelungirea anterioara a globusului palid. nucleii ariei septale, aria subcalosala
adaposteste nucleii septali : nucleii septului pelucid, nucleul acumbens, septuri aflate la
capul nucleului caudat.
nucleii substantei perforate anterioare- insulele lui calleja
nucleii lobului piriform-nucleul amigdalian.
S32. Formatiunii hipocampice
Sunt: hipocampul, girusul dintat, bandeletele rudimentare de joctiune si subiculum.
Hipocampul este o proeminenta alungita concava si este situat superomedial de girusul

parahipocampal, in podeaua cornului inf al ventriculului lateral, ant este curbat spre
uncus si post se extinde pana sub sleniumul corpului calos. Hipocampul are pe fata
mediala o lama de subst alba numita fimbria hipocampului. Girusul dintat se afla in
profunzimea santului hipocampului intre hipocamp si girusul parahipocampal. Acest
girus se continua cu girusul fasciolar, indusium griseum si striile longitudinale.
Bandeletele rudimentare de joctiune sunt: bandeleta Giacomini intre hipocamp si uncus,
bandeleta diagonala Broca intre girusul paraterminal si substanta perforata ant.
Subiculum este determinarea zonei de tranzitie dintre hipocamp, girusul dintat si girusul
parahipocampal.

S33. Fasciculele limbice


Sunt:
Fasc uncinat care este conexiune de asociatie complementara a lobului limbic. Fornixul
este o bandeleta de asociatie si proiectie intre teritorile limbice telencefalice si
diencefalice, si este principala efernat ipsilaterala intre hipocamp, hipotalamus si aria
septala. Se divide in 2 fasc: fasc precomisural si fasc postcomisural. Fasc medial al
creierului ant este o conexiune intre sist limbic, trunchiul cerebaral si prozencefalul bazal.
Contine fibre ascendente noraadrenergice, serotoninergice, dopaminergice si colinergice,
are si fibre descendenteasociate fasc longitudinal dorsal. Striile longitudinale Lancis
contine fibre longitudinale de asociatie rudimentare ale rinencefalului. Stria terminala
este o conexiune reciproca intre nucleul amigdalian, striatum, aria septala, talamus,
hipotalamus si formatia reticulata. Stria medulara conecteaza nucleii septali, talamusul,
hipotalamusul si nucleii habenulari. Alte fasc limbice mai sunt: tractul mamilotalamic,
fasc retroflex, tractul amigdalohipotalamic ventral.
S34. Circuitele lui Papez
circuitele intrinseci
circuitul limbic cingulum si fasciculul uncinat interconecteaza girusurile lobului limbic
circuitul infra-limbic rudimentar prin bandeleta diagonala brosca, strii longitudinale
loncis, girusul fasciolar, girusul dintat, bandeleta giacomini, leaga aria septala indusium
griseum si hipocampusul.
circuitul hipocampo-fornical-subcortical are origini in celulele primare ale
hipocampusului prin alveus si fimbria fornixului apoi fornix. are 2 componente :
componenta precomisurala la aria septala, componenta postcomisurala la nucleul corpului
mamilar.
circuitul amigdalo-hipotalamo-habenular prin : stria terminala perpendiculara intre
nucleul amigdalian, aria septala striatum, nucleii talamici mediali, nucleii hipotalamici
anteriori. stria medulara de la nucleii hipotalamici anteriori la nucleii habenulari.
fasciculul reflex de la nucleii habenulari la nucleul interpeduncular mezencefalic.

S35. Corpul amigdalian si claustrul


Corpul amigdalian este un complex nuclear de forma amigdaliana ce se afla in
profunzimea lobulul temporal, inaintea cozii nucleului caudat si are diametru de 1 cm.
Este format din nucleii mici corticomediali si nuclei largi bazolaterali bogati in cel
monoaminergice si peptidergice. Este un component al sist limbic ce integreaza
informatiile corticale, limbice, talamice, reticulare si hipotalamice si moduleaza functii
endocrine si vegetative si intervine in comportamentul emotional si memorie.
Claustrul este o lama subtire de substanta cenusie asezata intre putamen si insula si este
despartita de acestea prin niste benzi de substanta alba: capsula externa de putamen si
capsula extrema de insula. Are conexiunii reciproce cu cortexul cerebral si nucleii bazali.

S36. Nucleul caudat


Are forma unei virgule cu lungimea de 7-10 cm si este situata in jurul marginii
dorsolaterale a talamusului, este delimitat de talamus prin stri terminale si vena
talamostriala. Este format din 3 parti: cap, corp si coada. Capul se afla inaintea orificiului
Monro si patrunde in profunzimea lobului frontal al creierului. Corpul se extinde post
pana la talamus. Coada ocoleste polul post al talamusului mergand in jos si apoi inainte in
lobul temporal. Nucleul caudat participa la formarea ventriculului lateral. Capul form
peretele lat al cornului ant, corpul form podeaua partii centrale iar coada peretele superomedial al cornului inf al ventriculului. Suprafata concava a nucleului vine in raport cu
capsula interna.

S37. Nucleul lentiform


Are forma unei lentile biconvexe cu diametru de 3 cm si este situat lateral de talamus si
nucleul caudat, intre capsula interna si externa. In plan frontal si pe sectiune orizontala
are forma unei piramide triunghiulare cu varful orientat spre talamus. Lama medulara
mediala imparte nucleul lentiform in 2 parti: putamen si globus pallidus. Putamen este
situat mai lateral si este mai intunecat. Glubus pallidus este partea mai mediala si mai
deschisa la culoare datorita axoniilor mielinici si este impartita de o lama de substanta
alba in o portiune externa si una interna.

S38. Formatia reticulata-nuclei


Nucleii formatiunii reticulate se gasesc in trunchiul cerebral si talamus. Formatiunea
reticulata a trunchiului este raspandita in tegmentul acestuia in spatiile dintre nuleii n
cranieni, nucleii proprii si tracturile nervoase. Grupurile nucleare sunt dispuse in 4

coloane. Grupul lat este format din neuroni parvocelulari cu functii receptoare. Grupul
intemediar este format din neuroni largi cu rol efector si cu axonii bifurcati ascendent si
descendent. Grupul medial aflat in planul medial si paramedial al trunchiului. Nucleii
periapedunctali si periventriculari sunt dispusi in jurul canalului Silvius si ventriculul al
4-lea. Nucleii cu rol in transmiterea specifica siw de modulare a functilor reticulare sunt:
nucleii gigantocelulari colinergici, nucleii locului ceruleu noradrenergici, nucleii ariei
tegmentale dopaminergici si nucleii rafeului serotoninergici. Nucleii talamici nespecifici
reticulari sunt dispusi ingrupuri: nucleii intralaminari se afla in lama interna medulara a
talamusului, nucleii liniei mediane se afla in lama alba adiacenta ventriculului al 3-lea,
nucleul reticular talamic aflat in lama medulara externa din jurul talamusului.

S39. Formatiunea reticulata-cai


Formatia reticulata a trunchiului cerebral stabileste leg eferente si aferente cu toate partile
majore ale sistemului nervos central. Aferentele reticulare sunt reprez de aferentele
medulare prin tractul spinoreticular si colateralele tracturilor ascendente, aferentele
bulbo-pontino-mezencefalice care vin de la nucleii nervilor cranieni si coliculii
mezencefalici, aferentele cerebelare prin intermediul unor grupuri mici nucleare
prevertebrale intercalate si aferente hipotalamice, palidale, limbice si corticale prin
intermediul tractului tegmental central, fasc mamilotegmental si fasc medial al creierului
ant. Eferentele ascendente sunt ramuri axonice ascendente ale grupurilor nucleare
reticulare intermediare mediale care se disperseaza difuz la hipotalamus, talamus, scoarta
cerebrala, gang bazali, sist limbic. Eferentele descendente controleaza activitatiile
somatomotorii, somatosenzitive, nociceptivesi vegetative si sunt destinate nucleilor
nervilor cranieni. Tracturile formatiunii reticulate sunt: tractul spinoreticulat ascendent,
tractul reticulospinal lateral si tractul reticulospinal medial. Semnalele piramidale si
extrapiramidale sunt procesate prin tracturile reticulospinale care au rol asupra functilor
motori prin inhibarea sau facilitarea acestora.

S40. Arhitectonica scoartei cerebrale


Scoarta cerebrala acopera suprafata ext a emisferelor cerebrale patrunzand si in fisuri si
in santuri. Este formata din 6 straturi foarmate din zeeci de miliarde de neuroni. Stratul I
molecular este format din cel mici dispersate asezate orizontal. Stratul II granular extern
contine numerosi neuroni granulari si piramidali mici cu prelungirile dispuse in straturile
supra si subiacente. Stratul III piramidal ext este dispus in 2 substraturi foarmate din cel
piramidale mici si mijloci, au prelingirile in straturile supra si subiacente. Stratul IV
granular intern este alc din cel granulare si piramidale mici asezate in 2 straturi dense, au
dentritele si axonii in lamele adiacente. Staratul V piramidal intern sau ganglionar are 2
substraturi si este format din cel piramidale mari si mij cu dentrite in straturile
supraiacente. Stratul VI multiform, poliform sau fuziform este format din cel de

dimensiuni si forme variate asezate in 2 substraturi, au dentritele in straturile


subraiacente.

S41. Ariile motorii corticale


Sunt:cortexul motor, cortexul premotor, cortexul motor suplimentar, campul frontal
ocular si centrul limbajului articulat.
Cortexul motor ocupa cea mai mare parte a girusului precentral si este izocortex
hereotipic agranular. Este gros de 4-5 mm si contine in jur de 30 de mii de celule largi
piramidale Betz ai caror axoni participa la formarea tractului piramidal. Cortexul este aria
motorie a miscarilor de parte opusa si are anumite caracteristici: este inversat si
controlateral, partea superioara este pt miscarile membrului inf, partea inferioara este pt
miscarile trunchiului, membrului inf si capului.
Cortexul premotor este situat in girusul frontal sub si mij si este format dintr-un cortex
granular, are conexiuni cu nucleii bazali talamici si cerebelari. Are rol de prelucrare a
informatiilor motorii, de programare a miscarilor si de a transmite semnale cortexului
motor si extrapiramidal.
Cortexul motor suplimentar se afla in girusul frontal si are rol in miscarile posturale
bilaterale si programarea miscarilor.
Campul frontal ocular situat in partea posterioara a girusului frontal mij si controleaza
miscarile voluntare oculare.
Centrul limbajului articulat Broca se afla in girusul frontal si are rol in articularea cuv si
actioneaza asupra muschilor implicati in vb si vocalizare.

S42. Ariile somestezice


Sunt: cortexul somatosenzitiv primar si secundar.
Cortexul somatosenzitiv primar se afla in girusul postcentral si este format din cortex
granular dens.
Cortexul somatosenzitiv secundar se afla in cortexul operculului frontoparietal. Are rol
discriminativ calitativ, spatial si psihosenzitiv in perceperea senzatiilor nociceptive si in
controlul senzitiv al functiilor motorii. Conexiunile lui sunt de proiectie, semnalele
exteroceptive si proprioceptive sunt controlaterale, proiectia este somatotopica si
homunculul senzitiv este controlateral, rasturnat si neproportional.

S43. Ariile senzoriale


Sunt: ariile vizuale, acustice gustative, vestibulare.
Ariile vizuale sunt localizate pe fata meiala a lobului occipital, fata mediala a lobului
parietal si girusul lingual al lobului temporeal. Sunt formate din cortex granular cu celule
granulare si piramidale mici. Aria primara vizuala integreaza imaginile primite din ambii
ochi si detecteaza si analizeaza semnalele vizuale. Aria secundara vizuala este o arie de
asociatie care decodifica informatiile si interpreteaza imaginea obs.
Ariile acustice se gasesc in cortexul auditiv primar care se afla in operculul temporal si
percepe sunete cu frecventa joasa anterolateral si sunete cu frecventa inalta
posteromedial; cortexul auditiv de asociatie este un cortex granular si este situat in
girusul temporal sup. Aria gustativa se afla in partea anteroinferioara a girusului
postcentral.
Aria vestibulara se afla in apropierea girusului postcentral si a girusului temporal sup.

S44. Ariile de asociatie


Reprezinta 95% din suprafata totala a cortexului cerebral si sunt arii neocorticale
imprecis delimitate, cu functii integrative suportate de circuitele neuronale corticocorticale si cortico-subcortico-corticale. Funtiile corticale se realizeaza prin cooperarea
celor doua emisfere: emisfera stanga este dominanta, cu rol in indemanarea manuala si
interpretarea limbajului, iar emisfera dreapta este creativa, cu rol intuitiv vizuospatial.
Ariile de asociatie se gasesc in: cortexul de asociatie a functiilor senzitive, senzoriale si
motorii; cortexul prefrontal de asociatie este sediul personalitatii, al abilitatii intelectuale
si al comportamentului; cortexul temporoparietal de asociatie integreaza diferitele tipuri
de info senzoriale necesare intercomunicarilor non-verbale; aria receptiva sau
interpretativa a limbajului se afla in cortexul temporoparietal si este sediul intelegerii
cuvintelor auzite.

S45. Capsula interna a emisferelor cerebrale


Este formata din 3 parti: brat ant, genunchi, brat post.
Bratul ant este situate intre capul nucleului caudat medial si nucleul lenticular lateral.
Genunchiul este partea centrala situate intre capul nucleului caudat si thalamus situati
medial si nucleul lenticular situate lateral. Bratul post se imparte in 3 parti: parte
talamolenticulara intre thalamus si nucleul lenticular, parte sublenticulara inf de nucleul si

partea retrolenticulara post de nucleul lentiform. Capsula intrena contine fibre


longitudinale convergente si fibre transversale. Fibrele longitudinale sunt: corticospinale,
corticobulbare, corticopontine, corticotalamice, talamocorticale. Fibrele transversale sunt:
fasc lenticular, fasc subtalamic, radiatia optica, radiatia acustica.

S46. Fibrele de protectie ale scoartei cerebrale


Au originea si terminatia in cortexul cerebral si sunt grupate in fibre eferente sau
corticofuge si fibre aferente sau corticopete. Fibrele corticofugale coboara la structurile
infracorticale prin capsula interna si la nuclei bazali prin capsula externa. Fibrele
corticopetale radiaza la scoarta prin capsula interna. Fibrele de proiectie sunt organizate
in tracturi si fascicule si pot fi si ipsi si controlaterale. Fibre eferente: corticospinale,
corticobulbare, corticostriale, corticotegmentale, corticopontine, corticoreticulare,
corticotalamice. Fibrele aferente: talamocorticale specifice si nespecifice, reticulare.

S47. Fibre de asociatie ale telencefalului.


Sunt formate din axonii neuronilor corticali care fac sinapsa cu neuronii corticali
ipsilaterali. Fibrele de asociatie lungi si scurte formaza un sistem reciprocal de conexiune.
Fibrele scurte de asociatie sunt fibrele intracorticale si fibrele extracorticale. Fibrele lungi
de asociatie formeaza un sist de legatura intra fata convexa si fata mediala emisferica
conectand lobi emisferici intre ei, formeaza benzi: fassc longitudinal sup intre lobul
occipital si frontal care asociaza aria vizuala, ariile de limbaj si arie motorie frontala
oculara, fasc longitudinal inf intre lobul temporal si occipital, o alta banda este cingulum
care formeaza subst alba a girusului cingular, fasc uncinat curbat in jurul capatului inf al
santului silvian, intre girusul parahipocampal si cortexul orbitofrontal.

S48. Fibre comisurale ale telencefalului.


Sunt corul calos, comisura ant si comisura fornixului. Corpul calos este principalul
sistem comisural ce contine fasc interemisferice care conecteaza partile neocorticale
similare din cele 2 emisfere. Contine fibre care form tavanul si peretele medial al
ventriculului lat: forceps minor aflate inaintea genunchiului corpului calos, forceps major
situate inapoia spleniumului corpului calos, tapetum care este extensiunea lat a radiatiei
corpului calos. Comisura ant contine fibre comisurale care nu au conexiuni prin corpul
calos. Contine comp rinencefalice si neocorticale: componenta rinencefalica intre partile
lobilor alfactivi, intre nucleii amigdalieni si fibre amigdalo-hipotalamice ventrale;
componenta neocorticala intre girusurile lobilor temporali. Comisura fornixului este o
memb de subst alba extinsa intre bratele post ale fornixului, dedesubtul spleniumului.

S49. Sistemul somatosenzitiv discriminativ ascendent


Transmite senzatii epicritice, tactile diferentiate, kinestezice constiente, presiune, vibratii,
simtul pozitiei si a miscarii corpului. Receptorii sistemului sunt de 2 feluri: tegumentari
discurile Merkel, corpusculii Meissner, Corpusculii Vater-Paccini, terminatiile Ruffini si
receptori musculoscheletici fusul neuromuscular, fusul neurotendinos, corpusculii
Golgi-Mazzoni. Neuronii de conexiune ai sistemului sunt protoneuronul, deutoneuronul
si neuronul al 3-lea. Segm nevraxial al caii de conducere a sist este format din aferente
extero si proprioceptive ale nervilor spinali care sunt fibrele neuronilor pseudounipolari
din gang spinalisi sunt reprez de aferente tegumentare groase si mij de tip A si aferente
musculoscheletice de tip I alfa si beta. Un alt component al segm extranevraxial sunt
axonii aferenti lungi ai protoneuronilor ce patrund in funiculul post al maduvei.
Segmentul intranevraxial al cailor de conducere a sist contine fibre ascendente axonice ce
urca in funiculul post ispilateral al maduvei formand caile spinobulbare si se termina in
deutoneuronii bulbari, aceste fibre sunt reprez de fasc Goll si Burdach. Alte componente
ale sist intranevraxial sunt fibrele bulbotalamice, fibrele talamocorticale, ramurile
axonice spinale controlaterale si descendente.

S50. Calea algotermoconductoare extra si intranevraxiala


Calea algotermoconductoare extranevraxiala contine axoni ganglionari spinali care
partund in maduva spinarii prin diviziunea laterala a rad post a nervului spinal, mai
contine semnale dureroase acute immediate si de frig care sunt transmise precis si sunt
localizate in fibre mielinizate subtiti de tip A delta, si semnale algice secundare intarziate
si persistente, greu localizate care sunt conduse de fibre subtiri amielinice de tip C.
Calea algotermoconductoare intranevraxiala prezinta axonii care patrund in maduva
spinarii in cornul post printr-un traiect ascendent sau descendent scurt prin tractul
dorsolateral Lissauer. Acesti axoni fac sinapsa cu deutoneuronul din lamele Rexed si
form tractul spinotalamic lateral. In partea ant a tractului sunt transmise semnale
dureroase si in partea post semnale termice. Tractul spinotalamic lat se divide in 2
manunchiuri: fibre neospinotalamice care au rol in localizarea si clasificarea tipurilor de
durere si fibre paleospinale care informeaza asupra intensitatii dureri.

S51. Sistemul protopatic


Transmite senzatii exteroceprive neprecise si tactile grosolane. Receptorii sist sunt:
terminatii nervoase libere cutanate si terminatii incapsulare cutanate. Neuronii de
conexiune ai sist sunt reprez de protoneuronul loc in gang senzitiv, deutoneuronul loc in
lamele Rexed I-V si neuronul al 3-lea loc in nucleul ventral post lat. Calea

extranevraxiala contine aferente cutanate din fibre mielinizate de tip A delta ale cel
pseudounipolare a caror axoni patrund in maduva spinarii le deutoneuron prin diviziunea
lat a radacinii dorsale a n spinal. Calea intranevraxiala este format din deutoneuronii care
au axonii incrucisati in comisura alba ant formand tractul spinotalamic ant controlateral a
carui9 fibre sunt situate superficial si profund. Trunchiul cerebral este traversat de fibrele
spinotalamice ant care provin din tractul spinotalanic ant situal in lemniscului spinal.
Apaoi fibrele ajung la nivelul talamusului und fac sinapsa in nucleul ventral post lat si se
continua cu fibrele talamocorticale ce trec prin pedunculul talamic sup su bratul post al
capsulei interne.

S52. Sistemul proprioceptiv inconstient


Receptorii sist sunt reprez de proprioreceprorii acre sunt situati in muschii, tendoane,
capsula articulara, ligamente. Neuronii de conexiune ai sist sunt: protoneuronii situati in
gang spinali si deutoneuronioi situati in: nucleul dorsal Clarke-locul de origine al
tractului spinocerebelar post, nucleii lamelor Rexed V-VI, nucleul cuneat accesor din
bulb. Calea extranevraxiala este form din aferentele care sunt fibre de grosime mij de tip I
si II si eferntele gang spinali care patrund in maduva prin diviziunea mediala a rad post si
fac sinapsa prin cornul post al acesteia. Calea intranevraxiala este formata din tractul
spinocerebelar post, ant si tractul cuneocerebelar. Tractul spinocerebelar post este format
din axonii deutoneuronilor care urca ipsilateral si marginal in funiculul lat , traverseaza
bulbul si prin pedunculul cerebelar inf se termina in scoarta paleocerebelara. Tractul
spinocerebelar ant are deutoneuronii si se situeaza in funiculul lat marginal, traverseaza
trunchiul cerebral si ajunge la cerebel prin pedunculul cerebelar sup. Tractul
cuneocerebelar este fromat din fibre arcuate externe dorsale provenite din nucleul cuneat
accesor care ajung ipsilateral in crebel prin pedunculul inf.

S53. Sistemul trigeminal


Transmite informatile tactile discriminative, protopatice si termoalgezice ale fetei si cele
proprioceptive de la aparatul masticator, muschii extraoculari si ai mimici. Neuronii de
conexiune ai sist sunt: gang trigeminal Gasser care contine protoneuroni periferici,
deutoneuronul care se afla in nucleul tractului spinal, nucleul senzitiv principal
somatosenzitiv si discriminativ si nucelul tractului mezencefalic proprioceptiv, si un alt
neuron de conexiune este neuronul al 3-lea talamic care se afla in nucleul ventral post
medial al talamususlui. Segmentul extranevraxial al sist este format din aferentele
neuronilor din gang Gasser aflate in ramurile n trigeminal, axonii lor formand rad senzitiv
a atrigemenului care patrunde in partea anterolat a puntii la neuronii terminali ai
trigemenului. Calea intranevraxiala contine axonii protoneuronului din gang Gasser care
se grupeaza. Fibrele ascendente conduc sensibilitatea termoalgezica si protopatica la
nucleul tractului spinal: inf n mand, mij n maxila si sup n oftalmic. Fibrele mij conduc
sensibititatea tactila discriminativa la nucleul senzitiv principal. Fibrele ascendente

conduc sensibilitatea proprioceptiva la nucleul tractului mezencefalic. Tractul spinal al


trigemenului primeste aferente si de la alti n: facial, glosofaringian si vag si are conexiuni
cu formatiunea reticulata din tr cerebral si talamus.

S54. Sistemul olfactiv


Receptorii sist sunt celulele receptoare sau alfactive reprez de neuroni bipolari din
mucoasa aofactiva. Neuronii de cenexiune a sist sunt protoneuronul care este celula
olfactiva receptoare a mucoasei oflactive, deutoneuronul si nucelii intermediari din
formatiunile rinencefalice si limbice ale talamusului. Calea olfactiva este formata din n
olfactiv, bulbul olfactiv si calea olfctiva. Nervul olfactiv este primul n cranian si este
format din filete olfactorii. Bulbul olfactiv este extensiunea telencefalului, are forma
ovalara, este format din 5 straturi si este asezat in partea ant a santulul olfactiv. Bulbul
contine multi interneuroni inhibitori numiti celule periglomerulare iar sinapsele dintre
acestea si cel mitrale au rolul de a controla modularea si inhibarea transmiterii
impulsurilor olfactive. Tractul olfactiv este asezat in santul olfactiv intre bulb si trunchiul
olfactiv si contine axonii celulor mitrale si nucleii din releu dar si conexiuni comisurale
controlaterale. Tractul este impartit in 3 strii olfactive: stria olfactiva mediala care se
termina in subst perforata ant, nucleii septali si bulbul olfactiv cantrolateral, stria
olfactiva intermediara acre se termina in hipotalamus, talamus si cortexul orbitofrontal si
stria olfactiva lat care se termina in amigdala, cartex olfactiv, cortex endorinal si
hipocamp.

S55. Sistemul gustativ


Receptorii sist sunt papilele linguale formate din celule gustative care sunt
chemoreceptorii. Neuronii de conexiune ai sist sunt: protoneuronii care se afla in gang
periferici: gang geniculat al n facial, gang inf al n glosofaringian, gang inf al n vag;
deutoneuronul este situat in partea ant a nucleului tractului solitar si neuronul al 3-lea din
nucelul ventral post medial al talamusului. Calea gustativa este formata din n periferici
senzitivi, nucleul gustativ al tractului solitar si fibre talamocorticale. Prin nucleul lingual
si coarda timpanului dendritele protoneuronului preiau semnalele gustative din 2/3 ant ale
limbii si cu ajutorul n intermediar patrund ein bulb la deutoneuronul aflat in nucleul
tractului solitar. Dendritele gang senzitivi glosofaringian si vag aduna senzatiile gustative
din treimea dorsala a limbii si a teritorilor adiacente. La nivelul nuceului gustativ al
tractului solitar se emit axoni la nucleii salivatori, hipotalamus si intrneuronii fomatiunii
reticulate. Fibrele talamocorticale trec prin pedunculul talamic sup in bratul post al
capsulei interne apoi la cortexul somatosenzitiv declansand rasp comportamental si
autonom asociat cu alimentatia.

S56. Sistemul vizual-calea periferica si centrala.


In calea periferica n optic perforeaza retobulbar sclera, strabate orbita si canalul optic si
se termina in chiasma optica. Chiasma optica in unghiurile ant primeste n optici iar in
unghiurile post se continua cu tractul optic. Aici fibrele temporale ale retinei raman
ipsilaterale si trec in partea lat a chiasmei in tractul optic iar fibrele nazale se incruciseaza
si trec in tractul optic controlateral. Tractul optic continua chiasma optica ca o bandeleta
si se termina in corpul geniculat lat. Tractul optic este alc din mai multe parti: tractul
retinogeniculat reprez cea mai mare parte a tractului, tractul retinopretectal este pt
arcurile reflexe optice si tractul retinohipotalamicdestinat nucleilor hipotalamici. In calea
centrala tractul optic se termina in corpul geniculat lat avand o topagrafie retinotopica
precisa. Tot in calea centrala se mai gaseste si tractul geniculocalcarin care este format
din axonii neuronilor corpului geniculat lat si se termina in cortexul vizual.

S57. Sistemul auditiv


Receptorii sist se afla in organul Corti al ductului cohelar din urechea interna. Neuronii
de conexiune sunt protoneuronul din gang Corti, deutoneuronii din nucleii cohleari
ventral si dorsal, neuronii intercalati acustici suplimentari pontini care sunt: nucleii
corpului trapezoid, nucleul olivar sup si nucleul lemnisculului lat, alti neuroni de
conexiune sunt si neuronii diencefalici din corpul geniculat medial al metatalamusului. In
calea acustica dendritele gang Corti transmit excitatii cel auditive ciliate care ajung in
nucleii cohleari unde axonii nucleilor traverseaza tegmentul pontin in striile medulare sau
acustice ale ventriculului al 4-lea si se termina ipsi si controlateral in nuclei acustici
suplimentari intercalati in punte. Din fibrele neuronilor acustici suplimentari se formeaza
lemnisculul lat.

S58. Sistemul vestibular


Are rol in echilibrul corpului si a orientarii in spatiu avand conexiuni cu nucleii
optomotori, cerebel, formatia reticulata, nucleii motori ai maduvei spinarii. Recestorii
vestibulari sunt mecamoreceptorii kinestezici. Neuronii de legatura ai sist sunt:
protoneuronul bipolar din gang Scarpa, deutoneuronul din nucleul vestibular sup si lat si
neuronul tertial din nucleul ventral lat si post lat al talamusului. Calea vestibulara
constienta trece prin intermediul fasc longitudinal medial si prin fibre asociate
lemnisculului lateral la nuclei talamici bilateral. Conexiunile vestibulare inconstiente:
aferente ale nucleilor vestibulari care inchid arcurile reflexe proprioceptive specializate,
necesare reflexelor de echilibru.

S59. Sistemul piramidal

Controleaza voluntar musculatura scheletica. Traiectul intranevraxial al sist este format


din fibre corticofugale care strabat centrul semioval al emisferelor cerebrale ajungand
incapsula interna unde fibrele sosite din partea post a girusului precentral devin post si
fibrele coborate din partea inf a girusului precentral devin ant. Fibrele traverseaza baza
pedunculilor cerebrali schimbandu-si somatotopia: fibrele ant devin mediale si fibrele
post devin lat. Aceste fibre formaza tracturi. Tractul corticobulbar, corticonuclear sau
geniculat se raspandeste in tegmentul tr cerebral ipsi si controlateral. Tractul corticospinal
lat este dispus in funiculul lat centrofunicular apoi coboara al segm medulare
mentinandu-si aranjamentul somatotopic din trunchi. Tractul corticospinal ant se form din
fasc lat al fibrelor spinale din bulb. Intraiectul extranevraxial al sist motoneuronii alfa si
gamma reprezinata ultima statie comuna a tuturor cailor somatomotorii. Axonii grosi si
subtiri ai motoneuronilor intra in constitutia nervilor somatomotori cranieni si spinali
inervand musculatura striata.

S60. Sistemul extrapiramidal.


Cuprinde centrii si caile polisinaptice situate in afara sist piramidal si are rol in controlul
motor semi si involuntar. Centrul cortical extrapiramidal este localizat in ariile corticale
extrapiramidale motori prezente in toti lobi telencefalului. Centrii extrapiramidali
subcorticali sunt formati din mai multi nuclei extrapiramidali interconectati intre ei.
Conexiunile dintre cenrtii extrapiramidali subcorticali sunt multiple si bilaterale formand
circuite motorii ierarhizate ipsi si controlaterale: circuitul striato-pallido-talamo-strial,
circuitul striato-nigro-striatal, circuitul pallido-subtalamo-pallidal, conexiuniile
subtalamo-nigro-rubro-olivare. Fasciculele compacte alc din fibre eferente si aferente ale
circuitelor piramidale formaza: ansa lenticulara care contine toate eferentele palidofugale,
fasc lenticular contine fibre palidotalamice, fasc subtalamic contine fibre palidosubtalamice, tractul tegmental. Tracturile extrapiramidale spinale sunt: tractul rubrospinal
Monakow, tractul tectospinal, tractul olivospinal si tractul vestibulospinal.

S61. Cercul arterial Willis


Este sistemul anastomotic intercaroticobazilar format intre cele 2 artere carotide interne si
artera bazilara, are forma poligonala. Este situat la baza encefalului in jurul lamei
terminale, chiasma optica, infundibul, corpii mamilari si substanata perforata post.
Segmentele hexagonului in nr de 6 sunt date de vase: artera comunicanta ant care
conecteaza cele 2 artere cerebrale ant, este o ramura anastomotica intercarotidiana;
arterele cerebrale ant au segm de origine de apx 15 mm; aretrele comunicante post se
anastomozeaza cu artera cerebrala post; arterele cerebrale post rezultate din diviziunea
arterei bazilare. Unghiul lat al hexagonului este format din tranzitia caortido-sylviana iar
unghiul post de bifurcatia arterei bazilare.

S62. sistemul vegetativ simpatic


neuronii preganglionari au pericarionii situati in nucleii intermediolaterali din maduva
toracolombara reprezentand locurile de eferente simpatice.
eferentele axonice preganglionare intra in constitutia trunchiurilor nervoase prin radacina
ventrala .
ganglionul simpatic are forma ovoidala si contine neuroni postganglionari in care face
sinapsa ramura comunicanta preganglionara.
ganglionii simpatici contin si interneuroni, dopaminergici care inhiba neuronii
postganglionari efectori. fibrele postganglionare diverg la viscere formand partea
viscerala a sistemului simpatic si la structurile somatice ale corpului. neurotransmitatorul
majoritatii fibrelor postganglionare este noradrenalina.
actiunea simpatica in raport cu receptorii moleculari ai efectorilor poate fi excitatorie sau
inhibitorie.
simpaticul cervico-cefalic format din 3 ganglioni simpatici si din nervi si plexuri.
simpaticul toracic format din partea toracala a trunchiului simpatic, din mediastinul
posterior alcatuit din 12 ganglioni.
simpaticul abdominal si pelvian format din 4-5 ganglioni lombari si 5 ganglioni pelvieni
ganglioni prevertebrali.
S63. sistemul vegetativ parasimpatic
1. pericarionii preganglionari, aflati in nevrax :
a. neuronii preganglionari craniali, aflati in nucleii vegetativi parasimpatici din
trunchiul cerebral, locul de origine visceromotorie a unor nervi cranieni ca :
-nucleul accesor oculomotor
-nucleul salivator superior
-nucleul dorsal al nervului vag
b. neuronii preganglionari sacrali se afla in nucleii intermediolaterali din aria
intermediara medualara, in segmentele sacrale s2-s4.
2. eferentele preganglionare craniene se afla in constitutia nervilor cranieni 3, 7bis, 9
si 10 ; cele preganglionare sacrale au axonii distribuiti la radacina anterioara a
nervilor sacrali.
3. fibrele preganglionare parasimpatice sunt lungi, formate din axoni mielinizati si
alcatuiesc nervi cu denumiri proprii.
4. ganglionii parasimpatici sunt localizati terminal, in apropierea sau in peretele
organului inervat, au forma de mase ovoidale la parasimpaticul cranian, iar in
restul corpului apar ca si grupari celulare.
5. fibrele postganglionare sunt foarte scurte si amielinice de obicei sunt aditionate la
ramurile somatice destinate organului efector.
6. neurotransmisia parasimpatica este colinergica, organul efector avand receptori
acetilcolinici muscarinici si nicotinici.
7. parasimpaticul are o actiune mai localizata si de scurta durata

S64. regiunea temporala


situata lateral dedesubtul reg. occipitofrontale, inapoia regiunii orbitale, deasupra regiunii
maseterine si parotidiene.
limite :
-in sus, limitata de linia temporala superioara
-anterior de marginea postero-superioara a molarului
-inferior de arcada zigomatica
plan de acoperire :
-plan cutanat
-strat subcutanat
-lax anterior
vasele si nervii superficiali cuprind
-art temporala superficiala care da art transversa a fetei si art temporala profunda mijlocie
-vene care dreneaza spre vena temp superficiala situata posterior arterei
-limfatice care se indreapta la nodulii parotidieni
-ramurile n. facial care sunt 3 ( temporale, frontale si palpebrale)
aponevroza epicraniana
-da insertie n. auriculari anteriori si superiori
fascia temporala si loja temporala
-fascia temporala este subiacenta aponevrozei epicraniene cu care se continua
-limiteaza cu scheletul in spatiul cuneiform cu baza inferioara
-loja temporala care comunica in jos cu regiunea maseterina si infratemporala
planul scheletic e reprezentat de fosa temporala constituita de fateta laterala a frontalului,
partea inferioara a parietalului, solzul temporalului si partea temp a aripii mari a
sfenoidului.
continutul lojii temporale :
-muschiul temporal
-elem vasculonervoase
-vasele temporale profunde ant si post
-n temporali profunzi ant, mijl si post
S65. Pasajele fosei post a endobazei si continutul lor.
Fosa este limitata ant de marginea supa aportiunii pietroase a osului temp si este formata
din clivus, fata post a portiunii pietroase a osului temp, partile lat ale osului occipital si
scuama occipitala pana la protuberanta occipitala interna. Pasajele si continutul lor: gaura
occipitala cu maduav si meningele spinale, arterele vretebrale, arterele spinale, plexul
venos vertebral intern, plexul bazilar si rad spinala a n accesor, porul acustic int cu n
facial, n vestibulocohlear, artera labirintica si vena labirintica, gaura jugulara cu n
glosofaringian, n vag, n accesor, vena jugulara int si artera meningee post, canalul
hipoglosului cu n hipoglos si plesul venos al n hipoglos, canalul condilian cu vena
emisara condiliana si gaura mastoidiana cu vena emisara mastoidiana. Fosa comunica cu
canalul vertebral, baza ext a craniului si cu cavitatiile si canalele portiunii pietroase a
osului temp.

S66. Pasajele fosei ant a endobazei si continutul lor.


Fosa ant a endobazei este limitata poste de marg post a aripilor mici a ale osului sfenoidal
si de santul prechiasmatic de la nivelul fetei sup a osului sfenoidal. Aceasta limita
desparte fosa ant de cea mij. Este format din partile orbitale ale osului frontal, lama
criboasa a osului etmoidal si aripile mici ale osului sfenoidal. Pasajele si continutul lor:
lama criboasa cu n olfactori, gaura oarba cu v emisara, gaura etmoidala ant cu artera
etmodala ant, vena etmoidale ant si n etmoidal ant, gaura etmoidala post cu artera
etmodala post, venele etmoidale post si n etmoidal post. Fosa ant comunica cu cavitatea
nazala, celulele etmoidale si orbita.

S67. Pasajele fosei mijlocii a endobazei si continutul lor.


Fosa este limitata ant de marg post a aripilor mici ale osului sfenoidal si de santul
prechiasmaticde la nivelul fetei sup a osului sfeniodal, si este limitat post de marg sup a
portiunii pietroase a osului temporal si de dosul seii turcesti. Fosa este alc din scoama
osului temp, fata ant a portiunii pietroase a osului temp, fata cerebrala a aripilor mari ale
osului etmoidal. Pasajele fosei si continutul lor: canalul optic cu n optic si artera
oftalmica, fisura orbitala sup cu n oculomotor, n trohlear, n abducens, n oftalmic si vena
oftalmica sup, gaura rotunda cu n maxilar, gaura ovala cu n mandibular si plexul venos al
gaurii ovale, gaura spinoasa cu artera meningee mij, vena meningee mij si n meningeu
recurent, gaura rupta cu n pietros mare, mic si profund, canalul carotic cu artera carotida
interna, plexul venos carotic int si plexul nervos caortic int, hiatul canalului n pietros
mare cu n pietros mare si hiatul canalului pietros mic cu n pietros mic. Fosa comunica cu
orbita, fosa pterigapalatina, baza ext a craniului si cavitatea portiunii pietroase a osului
temp.
S69. Regiunea palpebrala
Este limitata de cadrul osos al aditusului orbital si cuprinde structurile moi superficiale de
acoperire ale orbitei. Forma exterioara a reg palpebrale cuprinde pleoapele, conjunctiva si
polul ant al globului ocular. Pleoapele sunt pliuri musculo-membranoase care acopera
polul ant al bulbului ocular si prezinta: fanta palpebrala, comisura palpebrala lat si
comisura palpebrala mediala reprezinata locul de unire al celor 2 pleoape la extremitati,
unghiul lat al ochiului si unghiul medial, limbul palpebralant care este prevazut cu
cili(gene) si limbul palpebral post cu orifici punctiforme. Conjunctiva tapeteaza fata
interna a pleoapelor si polul ant al bulbului ocular, prezinta mai multe elemente: tunica
conjunctiva palpebrala, tunica conj bulbara, santul conjunctival sup si inf, plica
semilunara conjunctivala, caruncula lacrimala, papila lacrimala. Polul ant al bulbului
ocular prezinta corneea, irisul si pupila. In reg palpebrala se gaseste si un plan de
acoperire format din piele, tesut subcutanat acre contina ramurile superficiale ale vaselor

palpebrale si nervi senzitivi, tunica musculara formata din muschiul orbicular al ochiului,
tunica fibroasa formata din tarsul sup si inf, tunica conjunctiva. Vascularizatia reg
papebrale este realizata de anastomoze intre arterele palpebrale mediale si lat si vena
oftalmica sup, inf si vena angulara. Tot in reg palpebrala se mai gaseste si aparatul
lacrimal acre este format din glanda lacrimala si caile lacrimale.

S70. Regiunea obrajilor


Este o regiune pereche care formeaza portiunea centrala a obrajilor si participa la
formarea peretilor lat ai vestibulului bucal. Este limitata sup de marg infraorbitala a
aditusului orbital, inf de marg bazala a mandibulei, ant de santul nazolabial si
nazogenian, post de marg ant a muschiului maseter. Reg obrajilor are constitutie
musculoasa si extensibila formand obrajii. Planul superficial a reg este format din mai
multe parti. Pielea este bagat vascularizata si contine numeroase glande sudoripare si
sebacee. Tesutul subcutanat contine vene, artere, limfatice si toate ramurile n trigemen.
Stratul musc superficial este form din muschii aflati sub tesutul subcutanat: m ridicator al
buzei sup, m ridicator al unghiului gurii, m zigomatic mic, m zigamatic mare, m rizorius
si m platisma. Planul musculo-facial profund este format din m buccinator situat intre
maxila si mand si fascia buacala care inveleste ext muschiul. Spatiul bucal dintre planul
superficial si cel profund contine multe elemnte: corpul adipos al obrazului(bula lui
Bichat), ductul parotidian sau canalul lui Stenon, artere si anume artera faciala care da a
labiala inf si sup, a transversa a fetei, a bucala, a infraorbitala; venele si anume vena
faciala care se anastomozeaza cu vena oftalmica sup, vena faciala profunda, vana
infraorbitala; limfaticele colectate de nodulii limfatici submandibulari; nervii reprez de
ramurile n trigemen si ram n facial si anume ram zigomatice, ram bucale si ram
marginala a mandibulei.

S71. Regiunea maseterina


Limitele sunt: sup arcul zigomatic, inf marg bazala a mand, ant marg ant a m maseter,
post marg post a ramurii mand. Planul superficial al reg este format din: pielea, tesutul
subcutanat care este strabatut de artera transversa a fetei, ramurile bucale si ramura
marginala a mand din plexul intraparotidian, ductul parotidian, m rizorius, vene
superficiale drenate in vena faciala si vena temporala superficiala, limfatice care sunt
colectate de nodurile limfatice submandibulare, nervii din n auriculotemporal si din
plexul cervical. In reg maseterica se gaseste loja maseterica. Peretii lojei sunt formati de
fascia maseterica form peretele lat, planul scheletic form peretele medial. Acesta loja
comunica cu loja temporala prin orificiul zigomatic si grasimea masticatorie, reg
infratemporala prin incizura mandibulei. Loja maseterica contine muschiul maseter si
manunchiul vasculo-nervos maseterin format din artera maseterica, venele care dreneaza
in vena maxilara si nervul maseterin.

S72. Regiunea parotidiana


Ocupa partea postero-lat a fetei si este delimitata ant de marg post a ramurei mand, post
de procesul mastoidian si meantul acustic ext, sup de arcul zigomatic si inf de linia
orizontala dintre unghiul mand si procesul mastoidian al osului temporal. In reg
parotidiana exista fosa retromandibulara in care se gaseste glanda parotida, de asemenea
in reg se gaseste loja parotidiana si articulatia temporomandibulara. Loja parotidiana este
asezata in spatiul prestilian si este formata din pereti bine conturati. Peretele ext este
constituit din foiat de dedublare superficiala a lamei superficiale a fasciei cervicale si
fasciei parotidomaseterica. Peretele ant este format din dedublarea profunda a fasciei
parotidomaseterice. Peretele post este reprez de foita de dedublare profunada a lamei
superficiala e a fasciei cervicale. Peretele intern este constituit din fascia alc din
contopirea foitelor profunde ale lamei superficiale a fasciei cervicale, fasciei parotidiene
si fasciei bucofaringiene. Peretele sup este format de foitele superficialasi profunda.
Peretele inf este format de septul despartitor cu loja submandibulara. Loja parotidiana
contine: glanda parotida, n facial, artera carotida ext, pediculul vasculo-nervos maxilar
acre contine artera maxilara, venele maxilare si n auriculotemporal; mai contine pediculul
vasculo-nervos temporal superficial acre contine artera temp superficiala, venele
temporale superficiale si n auriculotemporal, pediculul ant care contine artera transversa a
fetei, vena transversa a fetei si ductul parotidian, mai contine vena retromandibulara si
noduli limfatici parotidieni.

S73. Regiunea infratemporala


Este situata in partea postero-lat a fetei intercala intre baza externa a craniului, regiunile
maseterica, parotidiana si fosa pterigopalatina. Limitele reg sunt fosa infratemporala si
fascia peretelui intern al lojei parotidiene. Fosa infratemporala este limitata lat de osul
zigomatic si ramura mandibulei, ant de maxila, medial de procesul pterigoidian al osului
sfenoidal si fanta fosei pterigopalatine si sup este limitata de osul sfenoidal si orificiul
zigomatic. Continutul fosei infratemporaleeste: m pterigoidian lat dispus intre lama
externa a procesului pterigoidian si colul mandibulei, m pterigoidian medial intre fosa
pterigoidiana si unghiul mandibulei, fascia pterigoidiana, artera maxilara acre da artera
timpanica ant, artera auriculara profunda, artera meningee mij, artera alveolara inf, mai
contine venele maxilare care colecteaza sangele din plexul pterigoidian si plexul alveolar,
n mandibular acre se mparte in n bucal, n temporali profunzi, n maseteric, n pterigoidian
medial si lat, n auriculotemporal, n alveolar inf si n lingual, mai contine si n coarda
timpanului care provine din n facial si gang otic. Reg infratemporala mai este impartita in
2 spatii de catre m pterigopalatini, spatiul pterigomandibular si spatiul interpterigoidian.

S74. Spatiul retrofaringian

Este situat intre faringe si coloana vertebrala cervicala. Peretii spatiului sunt: ant peretele
post al faringelui acoperit de fascia perifaringiana, post lama prevertebrala a fasciei
cervicale plasata pe coloana vertebrala si m prevertebrali, sup portiunea bazilara a osului
occipital, lat septurile sagitale, expansiuni faciale si lama prevertebrala a fasciei cervicale.
Spatiul retrofaringian contine: tesut celuloadipos lax, ramuri din artera faringiana
ascendenta, vene din plexului faringian acre se varsa prin venele faringiene in vena
jugulara interna, noduli limfatici retrofaringieni. De asemenea spatiul retrofaringian
comunica cu spatiul retrofaringian al gatului si spatiul prevertebral a mediastinului post
prin peretele inf care lipseste.

S75. Sistematizarea subdiviziunilor spatiului laterofaringian


Spatiul laterofaringian este subdivizat de o formatiune osteo-musculo-ligamento-fasciala
in 2 spatii: retrostilian si prestilian. Spatiul retrostilian este situat intre lama prevertebrala
a fasciei cervicale si faringe. Contine artera carotida interna, vena jugulara interna, n
glosofaringian, n vag acre da nastere la n laringeu sup, n accesor, n hipoglos, gang
cervical sup. Spatiul retrostilisan este delimitat ant de diaragma stiliana, postw de lama
prevertebrala a fasciei cervicale, medial septul sagital, lateral de m
sternocleidomastoidian. Spatiul prestilian este situat intre diafragma stiliana, faringe si
ramura mandibulei. Contine loja parotidiana, loja paraamigdaliana si este delimitat ant de
marg post a ramurii mand, post de diafragma stiliana, lat de lama superficiala a fasciei
cervicale si medial de peretele lat al faringelui.

S76. Spatiul retrostilian


Spatiul retrostilian este situat intre lama prevertebrala a fasciei cervicale si faringe.
Spatiul retrostilisan este delimitat ant de diaragma stiliana, postw de lama prevertebrala a
fasciei cervicale, medial septul sagital, lateral de m sternocleidomastoidian.
Contine artera carotida interna, vena jugulara interna, n glosofaringian care inerveaza m
stilofaringian, n vag care da nastere la n laringeu sup, n accesor inerveaza m SCM, n
hipoglos, gang cervical sup. Comunica cu baza interna a craniului prin canalul carotic si
gaura jugulara, cu trigonul carotic si cu spatiul prestilian prin diafragma stiliana.

S77. Spatiul prestilian


Spatiul prestilian este situat intre diafragma stiliana, faringe si ramura mandibulei.
Contine loja parotidiana imreuna cu continutul glandular si formatiunile vasculonervoase intraparodidiene, loja paraamigdaliana aflata antero-medial de loja parotidiana.

Este delimitat ant de marg post a ramurii mand, post de diafragma stiliana, lat de lama
superficiala a fasciei cervicale si medial de peretele lat al faringelui. Comunica cu spatiul
retrostilian, reg trigonului carotic, spatiul bucal, reg infratemporala, reg temporala.

S78. Regiunea submandibulara


Este situat in partea antero-lat a gatului si este limitata ant de pantecul post al muschiului
digastric, post de pantecul post al muschiului digastric, sup de marg inf a corpului
mandibulei. Peretii reg sunt: peretele sup este osos si format din foseta submand, peretele
ext este alc din foita de dedublare a lamei superficiale a fasciei cervicale si peretele intern
este format din foita de dedublare profunda a lamei superficiale a fasciei cervicale.
Continutul reg este: glanda submandibulara acre ocupa aproape in totalitate loja, ductul
submand sau canalul lui Wharton, artera faciala acre da artera oalatina ascendenta, artera
submentala si ram glandulare, mai contine vena faciala, vena retromand, n lingual pe
traiectul caruia se afla gang submand si gang sublingual si de asemenea noduli limfatici
submand. Reg comunica cu loja sublinguala prin santul laterala al limbii, trigonul carotic
si loja bucala.

S79. Regiunea trigonului carotic


Are aspect triunghiular si este situata simetric, lat de reg omotraheala si este limitata ant
de marg mediala a m SCM, supero-medial de pantecul post a m digastric iar inferomedial de pantecul sup al m omohioidian. Reg contine un plan superficial format din
:piele, tesut subcutanat care contine platisma, artera tiroidiana sup, vena jugulara ext,
limfatice si n transves al gatului, mai contine lama superficiala a fasciei cervicale. In
interiorul reg se gasesc: artera carotida comuna si de asemenea bifurcatia carotidei care
da a tiroidiana sup, a linguala, a faciala, a faringiana ascendenta, a occitala; venele reg
sunt vena jugulara int si trunchiul tiro-linguo-facial, nervii regiunii sunt n vag care da n
laringeu comun, n hipoglos, ansa cervicala, n accesor, reg mai contine si noduli limfatici
cervicali profunzi sup. Reg trigonului contine loja caortica care este delimitata de peretele
antero-lat format din planul superficial al reg, peretele post format din palnul prevertebral
si peretele medial format din planurile viscerale ale reg mediane a gatului. Continutul
lojei este format din manunchiul vasculo-nervos profund al gatului format din arterele
carotide, vena jugulara interna si n vag. Laja mai contine si n hipoglos, n accesor, ansa
cervicala si lantul limfoganglionar jugular int.

S80. Regiunea sternocleidomastoidiana

Planul de acoperire al regiunii este format din : piele, tesutul subcutanat in care se
gasesc : platisma, vena jugurala externa, n superficiali care sunt ramuri din n transvers al
gatului si din n supraclaviculari, planul de acoperire mai contine un strat musculo-facial
superficial format de portiunea de origine a m sternocleidomastoidian si de teaca fasciala
a acestuia alcatuita din dedublarea lamei superficiale a fasciei cervicale. Un alt strat al
aplanului de acoperire este stratul musculo-fascial mij formar de tendonul muschiului
omohioidian si lama pretraheala a fasciei cervicale. In reg SCM se gaseste loja carotica
care este plasata post de segm inf a muschiului SCM. Peretii loji sunt formati de: anterolat de m SCM, post de planul prevertebral si medial de trahee si esofag. Loja comunica cu
spatiul carotic din regiunea trigonului carotic si cu mediastinul post. Continutul lojei este
alc din artera carotida comuna, vena jugulara int si n vag.

S81. Regiunea laterala a gatului


Are aspectul unui triunghi a carei baza corespunde claviculei. Reprezinta o regiune de
tranzitie intre mediastin si gat. Este limitat ant de marg post a m SCM, post de marg ant a
m trapez si inf de clavicula. Planul de acoperire al reg este format din piele, tesut
subcutanat care contine platisma, artere mici din ramura superficiala a arterei cervicale
transverse, vena jugulara ext, limfatice, n subclaviculari mediali, intermediari si lat; mai
contine lama superficiala a fasciei cervicale care se intinde de la m SCM la m trapez; m
omohoidian care divide reg in trogonul omoclavicular si omotrapezoidian; lama
pretraheala a fasciei cervicale. Continutul reg este formar din: artera subclavie, vena
subclavie, limfatice, n frenic, plexul brahial, tesut celulo-adipos. In int reg se gaseste si
loja subcalviculara care este limitata de peretele superficial format din straturile planului
de acoperire, peretele medial format din m scaleni, peretele post alc din m splenius si
ridicator al scapulei si baza lojei form din clavicula, corpul primei coaste si domul
pleural. Loja comunica cu mediastinul sup si reg ant a gatului prin defileuri interscalenice
si mai comunica cu reg axilara prin orificiul osteo-fibros.
S82 Regiunea nucala
ocupa partea posterioara a gatului si cuprinde partile moi situate inapoia coloanei
vertebrale. Limitata lat de marginea ant a trapezului care separa ceafa de regiunea SCM
in sus si supraclavicular in jos , in profunzime se palpeaza proeminentele apofizelor
spinoase.
Planurile de acoperire: in tesutul subcutanat merg in partea superioara a regiunii : ramuri
terminale ale a. occipitale , marele n occipital a lui Arnold, ram post ale celui de-al 3-lea
n cervical.
fascia superficiala acopera fata superficiala a trapezului si se continua ant cu fascia
cervicala superficiala.
Planuri subfasciale: 4 planuri musculare: 1-planul trapezului 2 planul spleniusului 3
planul complexului mare si al complexului mic (portiunea cefalica a n dorsal lung) si al
transversului gatului. al 4-lea plan e discontinuu si cuprinde in sus semispinalul cervical
si in jos muschii drepti si oblici ai cefei care delimiteaza un triunghi -trigounul

suboccipital a lui Tilaux cuprins intre marele drept posterior -medial marele oblic -in
jos ,micul oblic-in afara.
In aria acestui triunghi se poate vedea artera vertebrala care trece seasupra arcului post al
axisului. Intre primele doua planuri musculare si urmatoarele doua se gaseste un plan de
divizaj celuloadipos mai dezvoltat in regiunea suboccipitala de unde trec elemente
vasculonervoase.Elementele vasculonervoase profunde :artera occipitala merge intre
planurile 2 si 3 . vena jugulara posterioara , ramura posterioara a primului nerv , marele
nerv occipital a lui arnold.
S83 Regiunea scalenovertebrala
regiune intermediara intre gat si etajul superior al mediastinului . Limite: limita
superioara oblica pastrand oblicitatea coastei ,planul tracand prin varful plamanului si
tubercului ant al vertebrei c6, limita inferioara este evidenta-lateral prin prezenta cupolei
pleurale, medial se continua cu mediastinul.
Planuri: regiunea ESCPORATA prin lama profunda a fasciei cervicale in 2 loji: loja
anterioara neuro-vasculara , loja posterioara -trigonul scaleno-vertebral
Stratigrafiea regiunii:planul osteo-muscular-fascial-superfical acopera pachetul vascular
subclavicular pe toata lungimea sa pana la trecerea in axila.
planul inter-fascial, planul musculo-fascial profund format fin muschii infra-tiroidieni
inglobati in fascia pretraheala.
plnul veno-limfatic: vena jugulara interna, ductul toracic la gat si cupola pleurala, ductul
limfatic drept.
planul neuro-arterial este impartit in plan nervos care cuprinde n frenic, ansa
subclaviculara a simpaticului si n vag,iar planul arterial cuprinde: blifurcatia trunchiului
arteliar brahiocefalic, catotida comuna, artera subclavie dr si stg, trunchiul trireobicervico-scapular format din artera tiroidiana inferioara, artera transversa a gatului, si
artera suprascapulara;artera vertbrala.
Trigonul scaleno-vertebral: atmosfera celulo-grasoasa, pediculul vertebral: artera
vertebrala, vena ia nastere in planul profund al regiunii nucale, n ia nastere din ggl
cervico-toracic prin 3 ramuri 1 anterioara si 2 posterioare , da radacini ale ramurilor
meningiene si ramuri comune profunde cu:n c4-c7, are anastomoze cu n frenic si ggl
simpatic cervical mijlociu prin ansa subclavicuara.
ggl simpatic cervicotoracic rezulta din fuziunea primul ggl toracic cu ggl cervical cervical
inferior.
S84 Mschii mimicii inervatie vascularizatie actiune
1. Muschiul orbicular al gurii; apropie buzele si inchide gura.
2.Buccinator-compresiunea obrajilor.
3.Ridicator al buzei superioare si a aripii nasului:ridica aripa nasului si buza superioara.
4.Ridicator al buzei superioare: ridica buza superioara in dreptul dintiilor frontali
5.Muschiul zigomatic mic:trage in sus buza superioara
6.Muschiul zigomatic mare :in suras trage unghiul buzelor superior si lateral
7 M rizorius : intervine in suras si trage lateral unghiul buzelor
8 Ridicator al unghiului gurii :ridica unghiul buzelor si il trage medial

9 Coborator al unghiul gurii coboara unghiul buzelor si il trage medial


10 Coborator al buzei inferiare- exprimarea ironiei trage buza lat inferior si lateral
11 M mental increteste pielea mentonului
Muschii peri-oro-faciali: 1. muschii superficiali ai gatului, 2. m scapulei, 3. muschii
pleoapelor,4. m nasului, 5. m urechii externe.
S85 Muschii masticatori propriu-zisi
1. M temporal are forma de evantai acesta ocupa fosa temporala este inervat de nn
temporali profunzi, acestia fiind ramuri ale nervilor mandibulari
2. M maseter format din 3 parti incomplet separate : partea superficiala, profunda, si
fascicolul winslow.-inervatia nervul maseterin fiind ramura a n mandibular
3.M pterigoidian lateral este dispus intre fosa infratemporala si colul mandibulei fiind
format din 2 fascicule: superior si inferior, dezvoltate inegal.
4. M pterigoidian medial pe fata mediala a ramurii mandibulei este inevat de n
pterigoidian medial
S86 Muschii masticatori accesori
I.M suprahioidieni :1. digastric in partea supero-lat a gatului recurbat intre procesul
mastoidian al osului temporal, osul tiroid , fosa digastrica a corpului mandibular.
inervartia-n milotiroidian la pantecul anterior,si facial si glosofaringian la pantecul
posterior.
2.M stilohioidian insoteste traiectul pantecului posterior al digastricului, inervatie ramura
stilomastoidiana din nervuil auricular post
3. M milohioidian situat intre mandibula si osul hioid inervatia n. milohioidian
4.M geniohioidian situat profund pe suprafata endobucala a muschiului milohioidian
inervatie n hipoglos
II Muschii infrahioidieni: 1. sternohioid-inervatie ansa cervicala din plexul cervical
2. M omohioidian-inervatie: ansa cervicala din plexul cervical
3. M sternotiroidian inervatie: ansa cervicala din plexul cervical
4. M tiroidian -n hipoglos
S87 Muschii cefalogiri: SCM si trapez
Muschii antero-lateerali ai gatului: sunt rep de : 1. SCM are o dispozitie topografica
superficiala in partea antero-lat a gatului, origine manubriu sternal si traimea mediala a
claviculei,insertie-procesul mastoid a osului temporal-inervatie ramura din nervul accesor
si din plexul cervicat
2. Muschiul trapez: org:creasta occipitala externa, insertie centura scapulara, inervatie nn
acesori si cervicali
S88 Muschii subhioidieni si leterocervicali-inervatie

I. Muschii subhioidieni:
1.sternohioidian; org pe extremitatea sternala a claviculei, manubriu sternal, art
sternoclaviculara .insertia -osul hioid
2. M omohioidian org pe marginea superioara a scpulei insertia pe osul hioid
3. Sternotiroidian: org manubriul sternal si insertia pe cartilajul tiroid
4. Tirohioidian org cartilajul tiroid al laringelui insertia osul hioid ivervatie-hipoglos
II Latero-cervical
1.M scalen anterior org procesele transverse ale vertebrelor c3-c6 insertie-costa 1
2.M scalen mijlociu org procesele transverse ale vertebrelor c3-c6 insertie-costa
3.M scalen post org pe peocesle transverse ale vertebrelor c5-c7 insertie coasta 2
inervatie ramurile din plexul cervical
S89 muschii perivertebrali
Se localizeaza in regiunea nucala. 3 planuri : A) Planul superficial format din portiunea
superioara a muschiului trapez, origine creasta occipitala externa, insertie centura
scapulara. B) Planul mijlociu : 3 paturi de muschi inserati in procesele nearticulare ale
vertebrelor intr-o dispozitie : divergenta,convergenta si longitudinala. Divergenta
muschiului spinotransversari reprezentati de muschiul splenius al capului, muschiul
splenius al gatului. Convergenta :muschiul transversospinal, muschii semispinali cu
semispinal al capului sisemispinal al gatului, muschii multifizi, muschii rotatori cervicali.
Longitudinala : muschii intertransversari : a) muschii intertransversari posteriori ai
gatului, b) muschii intertransversari anteriori ai gatului.
C. Planul Profund : 1. Muschiul drept anterior al capului. 2. Muschiul drept posterior
mare al capului. 3. Muschiul drept posterior mic al capului, 4. Muschiul drept lateral al
capului, 5. Muschiul oblic superior al capului, 6. Muschiul oblic inferior al capului.
S90. Fasciile gatului
Fascia cervicala are o structura conjunctiva unitara si este formata din 3 lame:
superficiala, pretraheala si prevertebrala. Lama superficiala are aspectul unui manson si
este situata dedesubtul platismei. Se insera pe marg inf a mand, fata sup si marg ant a
calviculei si a manubriului sternal si pe fata ant a osului hiod. Se imparte in 2: portiune
suprahiodiana si o portiune infrahioidiana.are conexiunii cu fasciaa nucala, fascia
superficiala a trunchiului si fasciile maseterina si parotidiana iar prin dedublarea ei da
nastere la teaca m sternocleidomastoidian, loja glandei submandibulare, loja parotidiana
si septul interglandular. Lama pretraheala este atasata muschilor infrahioidieni, viscerelor
gatului si pachetului vasculo-nervos al gatului si este acoperita de lama superficiala. Se
insera pe fata ant a osului hiod, marg post a calviculei si a manubriului sternal, muschiul
omohioidian si are conexiunii cu fascia bucofaringiana, fascia nucala si fascia
endotoracica. Lama prevertebrala formeaza un sept despartitor intre muschii pre si
laterovertebrali ai gatului si viscerele gatului. Se insera pe exobaza craniului, vertebra a
3-a toracala si procesele transverse ale vertebrelor cervicale. Printre fasciile gatului se
mai numara si teaca vasculara care inveleste manunchiul vasculo-nervos profund al
gatului.

S91. Articulatia temporomandibulara. Componente


Este unica articulatie mobila a craniului si stabileste legatura mobila intre baza craniului
is mandibula. Este formata din mai multe componente: componente osoase, comp
cartilaginoase, mijloace de unire si cavitatea articulara.
Componentele osoase sunt: fosa mandibulara, tuberculul articular si capul mandibulei.
Fosa mandibulara este situata pe fata inf a scuamei osului temporal si este alcatuita dintro portiune articulata fiind fosa propriu-zisa si o portiune nearticulata care corespunde
partii timpanice a osului temporal. Este alc dintr-o tabla ososasa subtire si este mai mare
decat suprafata condilului mandibular. Tuberculul articular este situat ant de fosa mand,
pe scuama osului temp si este o proeminenta alungita transversal. Post are o panta in
continuarea fosei mandibulare iar ant se termina intr-o muchie fina care il separa de fosa
infratemporala. Are rol in facilitarea coborarii mandibulei prin deplasarea condilului pe
tubercul. Capul mandibulei are forma cilindrica si este situat usor ant. Are urmatoarele
componente: polii capului mand care corespund extremitatiilor cu suprafete rugoase,
suprafata articulara neteda, suprafata nearticulara rugoasa.
Componentele cartilaginoase sunt: cartilajul articular si discul articular. Cartilajul
articular acopera suprafetele articulare ale componenteleor osoase si este format dintr-un
strat subtire de cartilaj hialin. Discul articular are forma ovalara si este format din fibre
concentrice, se modeleaza pe suprafetele articulare osoase. Partile lat adera la polii
capului mand, circumferinta este prinsa de capsula articulara, post se desparte in 2 lame
intre care patrunde tesut conj vascularizat si de asemenea ant se desface in 2 lame intre
care intra fibre ale m pterigoidian lat.
Mijloacele de unire sunt: capsula articulara si lig articulare. Capsula articulara este
formata din fibre conjunctive verticale dispuse in jurul capetelor osoase. Lig articulare
sunt de 2 feluri: lig capsulare si lig accesorii. Lig capsulare sunt situate pe laturi: lig
lateral are originea pe radacina ant a procesului zigomatic si insertia pe suprafata lat si
post a colului mandibulei; lig medial este intre baza sfenoidului si suprafata mediala a
colului condilului. Lig accesorii sunt : lig sfenomandibular este intre spina sfenoidala si
lingula mand; lig stilomandibular intre procesul stiloidian al osului temp si marg post a
unghiului mand.
Cavitatea articulara este divizata de discul articular in 2 compartimente: comp
meniscotemporal si comp meniscomandibular.

S92. Articulatia temporomandibulara. Biomecanica.

Miscariile articulatiei temporomandibulare se realizeaza in functie de anumite principii


biomecanice. Din pct de vedere functional cele 2 articulatii temporomand realizeaza un
complex functional unitar acre conlucreaza in cursul tuturor miscarilor mandibulare. Un
al 2-lea principiu este dinamismul care confera mandibulei un grad de libertate apreciabil
in toate planurile spatiului datorita miscarilor celor 4 compartimente articulare. Mecanic
articulatia nu face parte din sistemul de transmitere a fortelor masticatorii fiind
considerata neutra. Miscariie fundamentale ale articulatiei sunt miscari de translatie si
miscari de rotatie. Miscariile de translatie isi au sediul in comp meniscotemporal si
constau in deplasarea concomitenta inf si ant a condilului si a discului articular de-a
lungul pantei post a tuberculului articular si revenirea lor in sens invers. Rotatia in jurul
axului bicondilian se desfasoara in comp meniscomandibular in care condilul se roteste
contra discului articular coborand usor mand. Rotatia in jurul axului vertical este o
miscare unilaterala a condililor legata de miscariile de lateralitate a mand.

S93. Articulatia cranio-vertebrala


Este formata din 3 categorii de articulatii doua simetrice si una impara.
Articulatia atlanto-occipitala este formata de condilii occipitali si fata articulara sup a
atlasului si contine urmatoarele elemente: capsula articulara laxa, membrana atlantooccipitala ant, memb atlanto-occipitala post si lig atlanto-occipital lateral. Membrana
atlato-occipitala ant leaga marginea ant a gaurii mari a osului occipital de arcul ant al
atlasului. Memb atlanto-occipitala post este situata intre marginea post a gaurii mari a
osului occipital si arcul post al atlasului, acesta memb este perforata de n occipital si
artera vertebrala. Lig atlanto-occipital este o lama fibroasa ce leaga procesul transvers al
atlasului de osul occipital.
Articulatia atlanto-axiala mediala este situata intre fetele articulare de pe arcul ant al
atlasului si de pe dintele axisului. Este inconjurata de o capsula articulara laxa si are mai
multe elemnte. Ligamentele alare leaga portiune sup a dintelui axisului de baza condililor
occipitali. Lig apical al dintelui uneste varful dintelui axisului cu marg ant a gaurii mari a
osului occipital. Lig cruciform al atlasului este format din lig transvers al atlasului si fasc
longitudinale sup si inf de pe osul occipital si corpul axisului. Membrana tectoria este
situata intre marg ant a gaurii mari a osului occipital si fata post a corpului axisului, in
prelungirea lig longitudinal post.
Articulatia atlanto-axiala laterala este intre fata articulara inf a atlasului si cea lat a
axisului. Contine 2 lig: lig atlanto-axial ant care leaga arcul ant al atlasului de corpul
axisului si lig atlanto-axial post care suplineste lig galben dintre arcul post al atlasului si
lama axisului.