Sunteți pe pagina 1din 13

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

MASTER INGINERIE GEOTEHNICA

Geotehnica mediului inconjurator II


PROIECT DEPOZIT ECOLOGIC DE DESEURI

Elaborat de DRAGHICI ILIE SEBASTIAN


Master Inginerie Geotehnica II

CUPRINS:

Depozit ecologic de deseuri


1. SCOP
2. PREDIMENSIONAREA PANTELOR
2.1 PROIECTARE DIG PERIMETRAL

1. SCOP

Page 2

Depozit ecologic de deseuri


Se cere s se proiecteze un depozit de deeuri municipale n variant mixt (semirambleu).
Amplasamentul avut la dispoziie are form dreptunghiular cu dimensiunile n plan: L x B =
(500+511) x (400-511) m. Se va urmri realizarea unui depozit cu capacitate maxim de
depozitare dar i o balan optim a terasamentelor (volum sptur n baz / volum umplutur n
diguri).
Suprafaa terenului este plan iar terenul de fundare este alctuit din:
0.00 - 0.30 m
pmnt vegetal
0.30 - 8.00
argil prfoas, = 19 kN/m3, w = 20%, = 15, c = 30 kPa,
k = 10-8 m/s. n stare compactat k = 10-9 m/s, n=40%,
M2-3=9000 kPa
8.00 - 16.00
nisip fin mijlociu, mediu indesat, = 19.4 kN/m3, w = 10%
(deasupra NH), sat = 21.4 kN/m3, k = 10-4 m/s, E=20 000 kPa
16.00 argil marnoas, sat = 22 kN/m3, k = 10-10 m/s, E=40 000 kPa.
Nivelul apei subterane a fost gsit la - 8.00 m
Deeurile care vor fi depozitate: = 12 kN/m3, = 23, c = 10 kPa.
Proiectarea depozitului de deeuri va cuprinde:
a) amplasarea n plan a depozitului;
b) stabilirea cotelor de fundare a depozitului;
c) proiectarea digului perimetral fundat pe terenul natural;
d) proiectarea taluzurilor debleului - faza de construcie;
e) calculul tasrii terenului de fundare;
f) verificarea stabilitii etanrii pe taluz (pentru sistemele compuse);
g) proiectarea sistemelor de etanare - drenaj de baz i de suprafa.
2. AMPLASAREA IN PLAN A DEPOZITULUI SI STABILIREA COTELOR DE
FUNDARE
Dimensiunile in plan ale amplasamentului sunt: 555 x 345m.
Legislatie in vigoare prevede existenta in interiorul amplasamentului a unei zone verzi
avand o latime minima de 5m, precum si un drum de circulatie cu minim o banda.
In prezentul proiect s-a asigurat existenta zonei verzi cu latime de 5m, un drum de
circulatie cu doua benzi avand o latime de 6m si un spatiu de 3.5m intre drum si baza digului
perimetral. In acest spatiu urmeaza sa se amplaseze o rigola de scurgere si o linie de puturi
colectoare a levigatului. Rigola are rolul de a prelua apele de pe o banda de circulatie a drumului
si apele din precipitatii provenite de pe digul perimetral.
Drumul de circulatie avand doua benzi, este prevazut cu doua rigole de scurgere, amplasate
lateral.
In ceea ce priveste sapatura, in sectiunea transversala depozitului este necesar sa se asigure
o panta minima de 1% pentru scurgerea levigatului prin drenurile amplasate in baza depozitului,
in puturile colectoare. Preluarea levigatului prin drenuri este asigurata de pante de 3% intre
drenuri.
Toate aceste conditii au condus la o apreciere preliminare a cotei maxime a sapaturii de
-2.6 si o cota minima de -0.85, unde cota 0.00 este considerata cota terenului natural.

Page 3

Depozit ecologic de deseuri


Cotele finale se vor stabili in urma calculului tasarii terenului de fundare, tinand cont de
faptul ca trebuie asigurata a panta minima de 1% transversal depozitului, si dupa consumarea
tasarilor terenului de fundare.
3. PREDIMENSIONAREA PANTELOR
3.1 Proiectarea digului perimetral
Digul perimetral are o inaltime de 4.50 m si se va realiza din argila prafoasa rezultata in
urma sapaturii. Pentru o balanta optima a terasamentelor s-au considerat urmatoarele volume:
Vsapatura = m; Vdig perimetral =
m.
Caracteristicile argilei prafoase sunt date mai sus.
Coronamentul digului perimetral are o latime de 4 m, pentru o circulatie usoara a
utilajelor.
In figura de mai jos se regaseste o sectiune prin digul perimetral.

Fig. 1 Sectiune prin digul perimetral


Proiectarea pantei de taluz stabil pentru digul perimetral s-a facut cu metoda Maslov,
conform relatiei: tg (1/Fs )*(tg + (c/*H), unde:
-

c = media aritmetica a coeziunilor stratelor prin care trece o eventuala suprafata


de cedare;
- H = inaltimea digului perimetral;
- Fs = factor de strabilitate (1.1..1.3);
- = media aritmetica a unghiurilor de frecare a stratelor prin care trece o
eventuala suprafata de cedare.
Argila prafoasa:
15
c 30kPa 30kN / m 2

19kN / m 3
Propun o panta 1:m=1:2

Page 4

Depozit ecologic de deseuri


tg

1
1
c
1
30kN / m 2
tg15


0.50
tg
2
Fs
H 1.2
19kN / m 3 4m

1
30
1
0.663
tg15
0.268 0.395
0.55

1.2
76 1.2
1.2

3.2 Proiectarea taluzurilor debleului


Proiectare taluzurilor debleului se face tot cu metoda Maslov, diferenta constand in
inaltimea digului perimetral, aceasta fiind mai mare pe partea interioara, datorita sapaturii
generale.
Argila prafoasa:

15
c 30kPa 30kN / m 2

19kN / m 3

Propun o panta 1:m=1:3

tg

1
1
c
1
30kN / m 2
tg15

0.33
tg

3
Fs
H 1.2
19kN / m 3 6.59m

1
30
1
0.508
tg15
0.268 0.239
0.423

1.2
125.21 1.2
1.2

3.3 Predimensionarea pantelor deseurilor


Deeurile care vor fi depozitate prezinta caracteristicile: = 12 kN/m3, = 23, c = 10 kPa.
Depozitarea deseurilor se va face cu inaltimea maxima a taluzurilor de 10 m, fiind
prevazute berme avand o latime de 5m.
Propun o panta 1:m=1:3.

tg

1
1
c
1
10kN / m 2
tg15


0.33
tg
3
Fs
H 1 .2
12kN / m 3 10m

1
10
1
0.507
tg15
0.424 0.083
0.422

1 .2
120 1.2
1 .2

Page 5

Depozit ecologic de deseuri

4. CALCULUL TASARII TERENULUI DE FUNDARE


In vederea efectuarii calcului tasarii terenului de fundare este necesara cunoasterea
geometriei depozitului de deseuri. Pantele taluzurilor au fost alese 1:3, cu o inaltime maxima de
10m si berme late de 5m. In vederea asigurarii unei capacitatii maxime si respectand conditiile
geometrice impuse, rezulta o latime a coronamentului de 8 m.
Volumul maxim al depozitului de deseuri este de 3 885 395 m3.
Sub actiunea greutatii depozitului, terenul de fundare, fiind compresibil, se va tasa.
Cunoasterea inainte de executie a valorii tasarii probabile este necesara, pentru ca executai sa fie
condusa astfel incat dupa consumarea tasarilor, sectiunea sa aiba forma si dimensiunile stabilite
prin proiect.
Prima faza a calculului o constituie stabilirea starii de eforturi in teren. Sectiunea
transversala a depozitului va fi asimilata cu un triunghi, fapt care nu va afecta sensibil rezultatele.
Inaltimea sectiunii triunghiulare:
-

H= 45.25m.

Presiunea maxima pe teren in dreptul varfului incarcarii triunghiulare:


-

p = x H = 12 kN/m3 x 45.25m = 543 kN/m2.

Tasarea se va calcula in dreptul varfului incarcarii triunghiulare, unde este asteptata


valoarea maxima a tasarii. Calculul este prezentat in tabelul urmator, unde:
-

zi - adancimea medie a stratului de calcul;


B1, B2 parti ale amprizei B, egale cu B/2;
Kft z1,2 factori de distributie a incarcarii triunghiulare;
z1,2 efort unitar in masivul de teren, in dreptul varfului incarcarii
triunghiulare, la adancimea z;
hi grosimea stratului de calcul;
Ei modulul de deformatie liniara a stratului litologic din care face parte
stratul de calcul i;
si tasarea stratului de calcul i - si = (z x hi)/Ei;
i greutatea volumica a stratului de calcul i;
gzi sarcina geologica la adancimea zi;
S - tasarea totala sub incarcarea maxima, S = si (m).

Page 6

Depozit ecologic de deseuri


Stra
t

zi

zi/B1

Kft z1

zi/B2

Kft z2

z1

z2

zi=z1+z2

hi

Ei

si

kPa

kPa

kPa

kPa

1.0

0.006

0.498

0.006

270.41

270.41

540.83

2.00

15300

3.0

0.019

0.494

0.019

268.19

268.19

536.38

2.00

5.0

0.032

0.490

0.032

265.96

265.96

531.92

7.0

0.045

0.486

0.045

263.74

263.74

10.0

0.064

0.480

0.064

260.42

14.0

0.089

0.471

0.089

18.5

0.118

0.462

0.118

23.5

0.150

0.453

0.150

28.5

0.182

0.443

0.182

10

33.5

0.214

0.433

0.214

11

38.5

0.246

0.423

0.246

12

43.5

0.278

0.414

0.278

13

48.5

0.310

0.404

0.310

14

53.5

0.342

0.395

0.342

15

58.5

0.374

0.386

0.374

16

63.5

0.406

0.377

0.406

17

68.5

0.438

0.369

0.438

18

73.5

0.470

0.360

0.470

19

78.5

0.502

0.352

0.502

20

83.5

0.534

0.344

0.534

21

88.5

0.565

0.336

0.565

0.49
8
0.49
4
0.49
0
0.48
6
0.48
0
0.47
1
0.46
2
0.45
3
0.44
3
0.43
3
0.42
3
0.41
4
0.40
4
0.39
5
0.38
6
0.37
7
0.36
9
0.36
0
0.35
2
0.34
4
0.33
6

i
kN/m

g
g
+

kP

0.07

19

15300

0.07

19

2.00

15300

0.07

19

527.47

2.00

15300

0.07

19

260.42

520.85

4.00

20000

0.10

21.4

23

255.97

255.97

511.94

4.00

20000

0.10

21.4

32

251.08

251.08

502.17

5.00

40000

0.06

22

43

245.71

245.71

491.42

5.00

40000

0.06

22

54

240.28

240.28

480.56

5.00

40000

0.06

22

65

235.01

235.01

470.02

5.00

40000

0.06

22

76

229.80

229.80

459.60

5.00

40000

0.06

22

87

224.58

224.58

449.17

5.00

40000

0.06

22

98

219.48

219.48

438.96

5.00

40000

0.05

22

214.65

214.65

429.30

5.00

40000

0.05

22

209.76

209.76

419.52

5.00

40000

0.05

22

204.93

204.93

409.86

5.00

40000

0.05

22

200.26

200.26

400.52

5.00

40000

0.05

22

195.59

195.59

391.18

5.00

40000

0.05

22

190.92

190.92

381.84

5.00

40000

0.05

22

186.74

186.74

373.48

5.00

40000

0.05

22

182.61

182.61

365.22

5.00

40000

0.05

23

S= 1.29

Page 7

10

12

13

14

15

16

17

18

19

Depozit ecologic de deseuri


Valorile sarcinii geologice servesc la stabilirea adancimii zonei active, in limitele careia se
calculeaza tasarea. Aceasta adancime se determina pe baza criteriului zi 0.2 g,zi, conform
STAS 3300-2/85.
Pentru stratul de calcul nr. 21 z = 365.22 kPa, iar sarcina geologica este g,z = 1978.2 kPa.
z = 365.22 kPa < 0.2 x 1978.2 = 395.6 kPa
Tasarea totala rezultata conform tabelului de mai sus este S = 1.29m. In aceste conditii cota
sapaturii generale va fi aleasa astfel incat dupa consumarea tasarii totale, baza depozitului de
deseuri sa pastreze o panta de 1% necesara curgerii levigatului prin drenuri catre puturile
colectoare.

5. PROIECTAREA SISTEMELOR DE ETANSARE-DRENAJ DE BAZA SI DE


SUPRAFATA
5.1 Sistemul de etansare de baza
Sistemul de etanare de baza are rolul de a impiedica transportul de poluani din depozit,
prin sistemul propriu-zis si terenul de fundare, ctre apa subterana.
Materialul din care este alctuit sistemul de etanare de baza, datorita faptului ca se afla in
contact direct cu levigatul si implicit agentii poluanti, trebuie sa posede foarte bune proprieti de
durabilitate, in special la degradare chimica, el trebuind sa asigure o funcionare la parametrii
pentru care a fost proiectat pentru o perioada de timp de 200 ani.
Legislatia in vigoare impune obligativititatea folosirii materialelor geosintetice cu rol de
etansare geomembrana PEHD (polietilena de inalta densitate) avand o grosime de 2mm. Aceasta
poarta denumirea de bariera artificiala. Sub bariera artificiala este obligatorie o bariera naturala,
care in cazul depozitelor nepericuloase este reprezentata de un strat de minim 1 m cu un coeficient
de permeabilitate k 10 -9 m/s.
Astfel sistemul de etansare de baza va cuprinde din adancime catre suprafata :
-

0.5m argila prafoasa compactata, k = 10 -9 m/s;


geocompozit bentonitic 10 mm;
geomemebrana PEHD 2mm;
geotextil de protectie 2mm;

Page 8

Depozit ecologic de deseuri

Deeu = 12 kN/mc, = 23, c = 10 kPa

Geotextil de separatie (rol de filtru) 2mm

Strat drenant - pietris 50cm

Geotextil de protectie 2mm


Geomembrana PEHD 2mm
Geocompozit bentonitic 10mm
Argila prafoasa compactata, k = 10-9 m/s

Fig.2 Sistem de etansare de baza


5.2 Punerea in opera a geocompozitelor bentonitice
Geocompozitele bentonitice sunt livrate in rulouri cu masa variind in jurul valorii de 1 tona.
Acestea se pun in lucrare fie manula, fie mecanizat, prin desfasurarea rulourilor.
n etapa premergatoare punerii
propriu-zise n opera, se realizeaza un
plan de dispunere al fsiilor, tinnd cont
de faptul ca acestea trebuie dispuse pe
ct posibil pe linia de cea mai mare
panta a terenului amenajat si n scopul
acoperirii eficiente a ntregului
amplasament limitnd circulatia
utilajelor si a personalului pe materialul
neprotejat.
Continuitatea functiei de etansare
ntre fsii este asigurata printr-o simpla
suprapunere a geocompozitelor
bentonitice pe o distanta (d) de cca.
1530 cm (vezi fig. 3), si eventual se
adauga bentonita pudra sau pasta.
Fig. 3 Suprapunerea geocompozitelor bentonitice

5.3 Sistemul de drenaj

Page 9

Depozit ecologic de deseuri


Ca msura de minimizare a transportului de poluani lichizi din corpul depozitului in
terenul de fundare, respectiv, apa subterana, a aprut necesitatea reducerii sarcinii
hidraulice deasupra sistemului de etanare. Soluia constructiva consta in realizarea unui
sistem de drenare a levigatului si a apelor din precipitaii care spal" deeurile pe perioada
umplerii depozitului.
Prin proiectarea sistemului de drenare si colectare a levigatului se urmrete stabilirea
grosimii stratului drenant (in cazul utilizrii pietriului-balastului), dispunerea drenurilor si
a colectoarelor, respectiv stabilirea diametrului nominal si alegerea materialelor.

Fig. 4 Calculul inaltimii maxime a coloanei de levigat


Stratul drenant
Din conditiile minime constructive, s-a ales o distanta maxima intre drenuri de 30m.
Diametrul nominal minim pentru drenuri, admis de legislatia in vigoare este de 250mm.
Panta necesara curgerii levigatului catre puturile colectoare este de 1%.
Pe baza legii lui Darcy si in cazul in care suprafaa dintre drenuri este orizontala, debitul
poate fi exprimat si de relaia:
q = v * A= k * i * A = k * (hmax/(l/2) * hmax)
unde:
-

q = rata de percolare = 3.125*10-7 m/s;


l = 30m distanta dintre drenurile de captare a levigatului ;
k = coeficientul de permeabilitate a stratului drenant, egal cu 10-3 m/s (pietris);
hmax inaltimea maxima a coloanei de levigat.

Egalitatea dintre cele doua ecuaii duce la determinarea nlimii maxime hmax a coloanei de
levigat deasupra sistemului de etanare de baza.
q * l = k * (2*hmax2)/l => 30 * 3.125 * 10-7 = 10-3 * 2 * h2 / 30
h2 = (302 * 3.125 * 10-7) / 2 * 10-3 = 0.141 m
h = 0.375 m
Inaltimea maxima a coloanei de levigat a rezultat 37.5 cm. Astfel inaltimea stratului
drenant se va alege egala cu 50cm.
Dimensionarea conductelor de drenaj

Page 10

Depozit ecologic de deseuri


Conductele de drenaj utilizate sunt HDPE, preferate pentru rezistenta superioara la ageni
chimici. Au prevzute fante pentru preluarea levigatului, dispuse parial (la partea superioara) sau
pe toata circumferina. Pentru a se evita colmatarea conductelor acestea sunt protejate cu un
material geotextil.
Din punct de vedere hidraulic alegerea conductelor de drenaj se face pe baza relaiei lui
Manning, alegnd un grad de umplere conform cu geometria orificiilor.
Q = A* C *

R hi

unde:
-

Q = debitul levigatului
A = aria sectiunii de curgere
Rh = raza hidraulica - Rh = A/P, unde P = perimetrul udat
i = panta hidraulica = h/L = 1%
C = coeficientul lui Chezy = 1/n* Rh1/6

Aleg Dn=250 mm => A = ( * d2) / 4 = 0.049 m2


P = *R = 3.14 * 0.125 = 0.393 m
Rh = A/P = 0.049/0.393 = 0.125 m raza hidraulica
C = 1/n* Rh1/6 = 1/0.09, n = coeficient de rugozitate (nHDPE = 0.009)
C = 78.6
i = h/L= 0.01
Q =A* C *

R hi

= 0.049 * 78.6 *

0.1250.01

= 0.136 m3/h

Fig. 5 Sectiune prin drenul de colectare a levigatului

Page 11

Depozit ecologic de deseuri

5.4 Sistemul de etansare de suprafata

Sistemul de etanare de suprafaa trebuie proiectat astfel nct sa ndeplineasc simultan


mai multe funcii: de a reduce poluarea atmosferica, deci de a reduce emisiile de poluani gazoi
din depozit in atmosfera, de a bloca infiltrarea apelor din precipitaii in corpul depozitului si de a-l
izola fata de mediul nconjurtor, in acelai timp avnd si rolul de strat suport pentru ansamblul
lucrrilor de redare a terenului ctre mediul nconjurtor.
Intr-o succesiune de la suprafaa in adncime prin sistemul de etanare-drenaj de suprafaa,
se succed straturi care trebuie sa ndeplineasc urmtoarele roluri:
de redare a mediului nconjurtor a terenului ocupat de depozitul de deeuri;
de drenare a apelor din precipitaii;
de impermeabilizare mpotriva infiltrrii apelor meteorice si a exfiltrrii gazelor din
corpul depozitului;
de drenare a gazelor din corpul depozitului.

Fig. 6 Strat de inchidere si etansare de suprafata


5.5 Sistemul de etansare pe taluz
Sistemul de etansare pe taluz trebuie sa indeplineasca aceleasi roluri ca sistemul de etansare
de baza. O cerinta in plus pentru acest sistem este stabilitatea acestuia pe taluz, in cazul adoptarii
unui sistem alcatuit din geomembrana cu rol de etansare si un strat de drenaj (pietris) cu rol de
drenaj. O solutie mai simpla care elimina inconvenientele date de stabilitatea stratului de drenaj,
este folosirea geocompozitelor de drenaj. Acestea sunt alcatuite din doua geotextile cu rol de
filtrare a particulele fine si o georetea cu rol de drenaj.

Page 12

Depozit ecologic de deseuri

Fig. 7 Geocompozite de drenaj


Sistemul de etansare pe taluz va fi alcatuit din:

un strat de 1m de argila prafoasa compactata


geomembrana PEHD 2mm, rugoasa pe ambele fete
geocompozit de drenaj

6. PROIECTAREA TRANSEELOR DE ANCORARE

Page 13