Sunteți pe pagina 1din 8

-Instrumetele

optice-

Vlad Alexandra Maria


Clasa: a IX-a C
Profesor: Ciurea Isabela
1.DEFINITIE
Un instrument optic este un ansamblu de lentile, oglinzi si diafragme
cu ajutorul caruia obtinem imagini ale diferitelor obiecte.
Axele optice ale pieselor ce constituie instrumentul optic trebuie sa
coincida cu axa geometrica a instrumentului, adica sa avem un sistem
optic centrat.
Instrumentele optice dau imagini ale obiectelor in care se pot distinge
amanunte care nu pot fi observate cu ochiul liber.
2.CLASIFICARE
Dupa natura imaginii finale,instrumentele optice care conduc la
formarea de imagini,pot fi clasificate in:
-instrumente care produc imagini reale(instrumente obiective);din
aceasta categorie fac parte:ochiul uman, aparatul fofografic si aparatul de
proiectie.
-instrumente care produc imagini virtuale (instrumente oculare);din
aceasta categorie fac parte:lupa,ochelarii,microscopul,luneta,telescopul si
telemetrul.
3.MARIMI CARACTERISTICE INSTRUMENTELOR OPTICE
Principalele marimi care permit comparatia intre cele doua
instrumente optice de acelasi tip cu scopul de a-l alege pe cel care
corespunde cerintelor,se numesc caracteristici optice.
Marirea Transversala
Prezinta interes numai in cazul instrumentelor optice care dau imagini
reale ale caror dimensiuni pot fi masurate.Aceasta este de trei tipuri:
I-

Marirea liniara este raportul intre lungimea imaginii si cea a


obiectulu

II-

Marirea axiala se refera la deplasarea punctului imagine pe axa


optica, corespunzatoare deplasarii punctului obiect

III-

Marirea unghiulara este data de raportul unghiurilor de apertura, de


emergenta si de intrare in instrumentul optic.

Marirea transversala sau liniara , ca fiind raportul dintre lungimea


imaginii perpendiculare pe axa optica principala, y2 si lungimea y1 a
obiectului, pe aceeasi directie:
= y2 /y1
Puterea Optica (P)
Este raportul dintre tangenta unghiului sub care se vede imaginea
obiectului(2) si dimensiunea liniara a obiectului(y1):
P=tg2 / y1
Puterea optica caracterizeaza instrumentele optice care dau imagini
virtuale si valoarea sa depinde de pozitia obiectului.Unitatea de masura in SI
este dioptria.
Grosismentul (G)
Este raportul dintre tangenta unghiului sub care se vede imaginea
obiectului(2) si tangenta unghiului sub care se vede obiectul cu ochiul
liber(1):
G=tg2 /tg1
Grosismentul este de asemenea utilizat pentru caracterizarea
instrumentelor optice care dau imagini virtuale.
Puterea Separatoare(sau de rezolutie)
Caracterizeaza capacitatea unui instrument
optic(luneta,microscop,aparat fotografic,spectroscop ect.) sau a unui
material fotosensibil(film,placa spectrala,hartie fotografica etc.) de a pune in
evidenta distinct,separat,doua puncte vecine.
Pentru evaluarea puterii de separare a unui instrument optic se
utilizeaza criteriul lui Rayleigh, conform caruia doua puncte obiect
invecinate vor da fiecare separat cate o pata de difractie si ele vor fi
observate distinct, daca maximul uneia va fi situat peste minimul celei de-a
3

doua pete de difractie.Inversul unghiului minim poate fi considerat ca o


masura a puterii de separare.

4.OCHIUL
CARACTERISTICI GENERALE
Din punct de vedere anatomic, ochiul este, dup cum se tie, un organ
deosebit de complex, servind la transformarea imaginilor geometrice ale
corpurilor n senzaii vizuale. Privind ns numai din punctul de vedere al
opticii geometrice, el constituie un sistem optic format din trei medii
transparente: umoarea apoas, cristalinul i umoarea sticloas (sau vitroas).

Cele mai importante elemente ale sale sunt cristalinul si retina.


Cristalinul
Joaca rolul unei lentile convergente.Cristalinul este sustinut de
muschii ciliari,care prin contractie modifica curbura si distanta focala.

Retina
Este cea pe care cristalinul formeaza imagini reale care sunt transmise
creierului prin nervul optic.Distanta dintre cristalin si retina este fixa si
aproximativ egala cu 15 mm.
Punerea la punct a imaginii ce se formeaza pe retina,adica obtinerea
unei imagini clare,care se realizeaza prin deformarea cristalinului,se numeste
acomodare.
Pentru un ochi normal,relaxat,imaginea unui obiect situat la
infinit(cateva sute de metri sau cativa kilometri) se formeaza pe retina.Daca
obiectul se apropie,muschii maresc curbura cristalinului astfel incat
imaginea sa se formeze tot pe retina.Distanta minima de vedere clara(pentru
citit) se considera egala cu 25 cm.Pentru distante mai mici,acomodarea
devine obositoare si obiectul se vede neclar.
In concluzie,un ochi normal vede clar obiectele situate la infinit si 25
cm de ochi.Punctul cel mai indepartat vizibil se numeste punctum
remotum(P.R.),iar cel mai apropiat punctum proximum(P.P.)
CUM FUNCIONEAZ OCHII
Razele solare intra n ochi printr-un orificiu numit pupil. Trec printrun strat transparent numit cornee i printr-o lentil numita cristalin. Ochii
notri transform lumina reflectat de un obiect ntr-o imagine recunoscut
de ctre creier. Partea din fa a ochiului este o lentil convex convergent.
Ea focalizeaz razele de lumin, astfel nct formeaz o imagine pe un strat
n partea din spate a ochiului, numit retin. Imaginea format este ntoars,
dar creierul nostru corecteaz lucrul acesta astfel nct vedem lucrurile
drepte.
Retina conine receptori fotosensibili numii celule cu bastonae
celule cu conuri. Acestea transform impulsurile nervoase care circul ctre
creier de-a lungul nervului optic. Creierul interpreteaz aceste impulsuri ca o
imagine, pe care o i ntoarce n poziia corect.
CELULELE CU CONURI I CU BASTONAE
Fiecare ochi are circa 125 milioane de celule cu bastonae i 7
milioane de celule cu conuri. Celulele cu bastonae detecteaz doar albul si
negrul, dar funcioneaz bine i n lunim slab. Cele cu conuri vd culorile,
dar au nevoie de lumin pentru aceasta.
n ochi sunt trei tipuri de celule cu conuri, unele sensibile la lumin
roie, altele la lumin verde i altele la lumin albastr. Fiecare tip rspunde
diferit, n funcie de culoarea la care ne uitm.

Daltonitii nu pot vedea culorile bine pentru c unele celule cu conuri


nu funcioneaz corespunztor.
DIMENSIUNEA PUPILEI
Irisul colorat conine muchi radiari i circulari care i controleaz
dimensiunea i cantitatea de lumin care intr n ochi. n lumin slab,
muchii radiari se contract. Astfel, pupila se lrgete i permite unei mai
mari cantiti de lumin s intre. n lumin puternic muchii circulari se
contract protejnd ochiul de la orbire.
VEDEREA CLAR
Cnd lumina vine de la un obiect i intr n ochi, razele sunt reftactate
de ctre cornee i cristalin. Punctul n care se ntlnesc razele se numete
focar. Dac se focalizez pe retin, tot ce se vede este clar i neted.
Cristalinul i schimb forma cnd ne uitm la un obiect de la diferite
distane. Astfel, razele sunt reflectate i imaginea este n continuare n focar.
VEDERE PERFECT

MIOPIE

Daca distanta focala a cristalinului este prea mica,cu alte cuvinte


ochiul este prea convergent datorita globului ocular alungit,un fascicul
paralel de raze se focalizeza intru-un punct inaintea retinei.

In

acest caz,P.R. nu este la infinit ci intr-un punct mai aprope de ochi.Un ochi
miop nu poate vedea clar obiectele in departare.In schimb,poate vedea clar
obiectele care sunt foarte apropiate de ochi.Limitele de vedere clara depind
de gradul de miopie.De exemplu,P.R. se poate afla la 5m,iar P.P. la 5 cm.
HIPERMETROPIE

Este anomalia inversa miopiei.Ochiul hipermetrop nu este destul de


convergent,distanta focala a cristalinului este mai mare datorita globului
ocular turtit(mai scurt).
In acest caz,P.R. este la infinit,ca in cazul ochiului normal,insa P.P. se
afla la distanta mai mare decat 25 cm (de exemplu 50 cm).Imaginea se
formeaza in spatele retinei

Miopia poate fi corectat prin folosirea de ochelari sau lentile de


contact cu lentile concave. Hipermetropia se corecteaza cu lentile convexe.

PREZBITISMUL

Miopia si hipermetropia sunt defecte de refractie,pe cand


prezbitismul(in lb greaca presbytes inseamna batran) apare progresiv.O
7

data cu inaintarea in varsta capacitatea de acomodare a ochiului se


diminueaza datorita oboselii muschilor ciliari sau prin lipsa de suplete a
cristalinului.Deoarece ochiul se acomodeaza prost, el nu poate vedea
obiectele apropiate si distanta minima de vedere creste.
Pentru a corecta acest defect,se flolosesc tot lentile convergente.
OCHI
P.R. se afla la:
NORMAL
Infinit
MIOP
Cativa metri
HIPERMETROP
Infinit
PREZBIT
Infinit

P.P.se afla la:


25 cm
< 25 cm
> 25 cm
> 60 cm

Lentila corectoare
Divergenta
Convergenta
Convergenta

ASTIGMATISMUL

La 4 mm in fata cristalinului se afla corneea,de forma unei calote


sferice.Daca suprafata corneei nu este sferica ci este mai curbata intr-un plan
decat in altul,adica razele de curbura sunt diferite in diferite
planuri,localizarile pe retina sunt diferite.De exemplu,cand se priveste un
grilaj,este posibila localizarea clara a barelor verticale,dar nu si cele
orizontale.Acest defect poarta numele de astigmatism.El se corecteaza cu
lentile cilindrice care ompeseaza curbura corneei intr-un plan astigmatic.
In general,rolul lentilei corectoare este sa muteobiectul mai departe
sau mai aproape de ochi,pentru a forma o imagine clara pe retina.Lentilele
bifocale realizeaza ambele corectii necesare vederii clare la distanta(partea
de sus) si pentru citi(partea de jos).