Ministerul Educaiei al Republicii Moldova

Universitatea Tehnic a Moldovei, Facultatea Urbanism i Arhitectur

Catedra : Design Interior

REFERAT
TEMA: Stilul miscarea artistica Arts and Crafts
Morfologia stilurilor

A executat: St. gr. Din-151M

Ceban Dumitria
A verificat: Dr. conf. univ.
Podlesnaia Natalia

Chiinu 2015

Micarea artistic Arts and Crafts

Introducere in stil
Arts and Crafts a fost o micare artistic de design, originar n Insulele Britanice,
devenit ulterior internaional, extins pe o perioad de circa 50 de ani (1860 i
1910), care a atins maximul su n cea de-a doua jumtate a perioadei sale, dar
care i-a continuat influena sa puternic pn n anii 1930. Acest curent care a
contestat gusturile epocii victoriene, a fost inspirat de preocuparile unor ganditori,
precum Walter Crane si John Ruskin, in domeniul reformei sociale si de idealurile
designerului William Morris. Viziunea celor care aderau la aceasta miscare era, in
principiu, urmatoarea: societatea nu trebuie sa se lase acaparata cu totul de fabrici,
fiind mai importante operele manuale. Dupa cum se stie, revolutia industriala a adus
numeroase beneficii in epoca, insa cu toate acestea ea nu putea fi acceptata fara o
minima rezistenta din partea taberei conservatoare.
Micarea artistic a fost condus de artistul plastic i scriitorul William Morris (1834
1896) ajutat de arhitectul Charles Voysey (18571941) n timpul anilor 1860, fiind
inspirat de scrierile lui John Ruskin (18191900) i Augustus Pugin (18121852). A
pornit din plin n Insulele Britanice, dar s-a rspndit apoi n Europa i America de
Nord.

William Morris
(03.24.1834-10.03.1896)
a fost un designer de textile englez, artist,
scriitor. Morris (1834-1896) a activat ca un
arhitect i a avut ambiii nemplinite devreme
pentru a fi un pictor. Ca un student la Oxford sa
ntlnit cu artistul Edward Burne-Jones, iar prin
acest parteneriat a intrat n contact cu pictorii,
cum ar fi Rossetti, i altii n cercul lor.
Morris i soia lui sa mutat n Red House n
1860 i a petrecut urmtorii doi ani creind
mobilier i se ocupau cu decorarea interiorului.
Morris o mare parte din munca sa o datoreaza
prietenilor si artisti. Determinat de succesul eforturilor lor, ei au decis s nceap propria
companie. n aprilie 1861 Morris, Marshall, Faulkner & Co a fost nfiinat la 8 Red Lion

Piaa de la Londra. A produs o serie de mobilier inter original, inclusiv broderie, vesel i
mobilier, vitralii si gresie. Imagini de fundal s-au adugat n curnd pe lista, deoarece
Morris nu a putut s gseasc orice i plcea destul de bine pentru a utiliza n propria cas.
Morris, Marshall, Faulkner & Co. a influenat profund decorarea biserici i case n secolul al
20-lea. El a fost, de asemenea, o contributie majora la relansarea artelor tradiionale textile
i metodele de producie, precum i unul dintre fondatorii SPAB.
Crane, Ruskin si Morris au afirmat ca ar fi mai bine pentru toti daca mestesugurile
individuale ar reinvia, argumentand ca obiectele produse in masa nu se pot compara
cu cele lucrate manual din punct de vedere calitativ. Arts and Crafts a mai insemnat
o reactie artistica la statutul stagnant al artelor decorative la timpul si la conditiile in
care a fost atins. Numele sau a fost imprumutat de la Societatea Arts and Crafts,
fondata in 1887, care a cuprins o gama variata de ateliere de lucru si producatori.
Fiecare tara a adaptat principiile noului curent in functie de propriile nevoi.
Micarea a constant, n esen, la revenirea utilizrii metodelor tradiionale de
realizere a artefactelor interior utiliznd forme decorative, simple, medievale,
romantice sau folclorice.
Profilul stilistic al micrii Arts & Crafts s-a nscut ca o replic la adresa istorismului
victorian ce domina artele decorative ale societii engleze de la mijlocul secolului
XIX.
Precursor al Art Nouveau-ului, principala surs de inspiraie pentru acesta din urm,
curentul Arts & Crafts s-a prezentat timp de aproape 70 de ani (18501920) ca o
veritabil campanie de reform n domeniul vast al design-ului, schimbrile aduse
fiind vizibile att n arhitectura exterioar (cldiri, grdini etc.), ct i n cea interioar
(mobilier, finisaje, esturi etc.).

Istoria stilului Arts and Crafts

Principalii reprezentani ai micrii, ncercnd un program de sintez n domeniul
artelor decorative, i-au dorit n primul rnd s mbunteasc calitatea vieii de zi cu
zi, rednd o anumit integritate artistic obiectelor comune. n secolul celebrrii
tehnologiei industriale i a potenialului mainii, standardele n domeniul artistic, n
ceea ce privete nfiarea exterioar i interioar a locuinelor, ajunseser s fie
impuse de impresionantele expoziii internaionale (ncepnd cu celebra expoziie din
1851 de la Londra), evenimente ce prezentau mai ales obiecte produse n mas.
Exista ns un paradox mpotriva cruia s-au revoltat i promotorii reformei
decorative: dei utilizau cele mai noi materiale i erau create prin procedee
industriale, obiectele expuse copiau stilistic modele trecute, consacrate, al cror
finisaj cerea o munc laborioas, imposibil de nlocuit prin noile achiziii tehnologice.

Dimensiunea artistic a fiecrui obiect putea fi redat, dup maetrii Arts & Crafts,
printr-o viziune de ansamblu asupra procesului de producere a fiecrei piese,
incluznd alegerea atent a materialului, care trebuia s fie ntr-o armonie perfect
cu forma, ornamentele i finisajul dorite. Chiar dac nevoia unei reforme stilistice
devenise aproape vital n Anglia victorian a secolului XIX, succesul micrii Arts &
Crafts nu ar fi fost att de mare, chiar i la nivel internaional, fr susinerea
ideologic a unor mari personaliti precum A W N Pugin, John Ruskin sau William
Morris.
Designer i scriitor, fiul unui arhitect francez, Pugin a crezut cu trie n faptul c
arhitectura i artele decorative dezvluie caracterul adevrat al unei naiuni i i-a
ndemnat pe arhitecii englezi s abandoneze modelul greco-roman n favoarea celui
gotic, mult mai plin de semnificaii. Credina sa n superioritatea moral i estetic a
stilului gotic a influenat de altfel o ntreag generaie de arhiteci i designeri,
favoriznd revenirea acestuia n ntreaga Anglie, dar i peste hotare. Liderul
incontestabil al micrii Arts & Crafts rmne ns William Morris care, student fiind
la Oxford, a dezvoltat o veritabil pasiune pentru cultura medieval, susinut i de
cltoriile n Frana unde a putut admira spectaculoasele catedrale gotice de la
Amiens, Beauvais sau Chartres.

Amiens

Beauvais

Chartres

mpreun cu prieteni arhiteci i pictori, Morris a nfiinat n 1861 o societate ce

funciona dup modelul unei ghilde medievale, ncurajnd totodat colaborarea ntre
artiti din domenii diferite, pentru a conferi locuirii acea integritate stilistic pe care io dorea. Morris & Co. a produs de-a lungul mai multor decenii o gam extrem de
variat de piese, de la mobilier la esturi i diverse accesorii de finisaj. Ca designer,
meteugar i antreprenor, idealul lui Morris a fost unul destul de ambiios: s ofere o
alternativ accesibil i de calitate la produsele revoluiei industriale pe care le-a
condamnat cu vehemen n primul rnd pentru lipsa lor de personalitate. Dincolo de
acesta, una dintre marile sale realizri a fost faptul c a inspirat o serie de imitatori n
ntreaga Anglie, att n mediul urban, ct i n cel rural, arhiteci, designeri,
meteugari i critici reunindu-se pentru a nfptui reforma stilistic. Dintre aceste

grupuri trebuie amintite Century Guild, fondat n 1882 de arhitectul Arthur Heygate
Mackmurdo, Art Workers' Guild, format n 1884 de elevii arhitectului Norman Shaw
(care exist i astzi) i Guild of Handicraft, organizat n 1888 de cunoscutul
arhitect Charles Robert Ashbee (organizaie ce a devenit model pentru celebra
Wiener Werksttte nfiinat n 1903 la Viena de ctre Josef Hoffmann i Koloman
Moser).
ntr-unul dintre eseurile sale, William Morris afirma: Limitrile impuse de un material
ar trebui s constituie o plcere pentru artist, nu o nemulumire; de aceea, el trebuie
ntotdeauna s neleag n detaliu procesul de realizare a fiecrui obiect. Nicieri
nu a aplicat poate cu mai mult pasiune acest sfat dect n lucrul cu piesele textile,
care au devenit de altfel o adevrat emblem a micrii Arts & Crafts. Realiznd c
nu poate atinge cu vopselele sintetice calitile cromatice ale tapiseriilor din marile
catedrale europene, Morris a redescoperit tehnici mai vechi, conferind astfel lucrrilor
sale un farmec cu totul special, cruia i se adaug bogia decorativ a motivelor (de
inspiraie mitologic, vegetal, animalier etc.). Textilele sale, extrem de elaborate i
dovedind o stilizare atent studiat, au influenat puternic stilul Art Nouveau, devenind
un standard de calitate i elegan.
De altfel, poate meritul principal al micrii Arts & Crafts este tocmai faptul c a
deschis nenumrate drumuri n domeniul artelor decorative, mprumutnd trsturi
fundamentale unora dintre cele mai importante stiluri ale secolului XX.

Revolutia industriala si urmarile ei.

Revolutia industriala de la mijlocul secolului XIX a insemnat descatusarea energiilor
productive, cresterea exponentiala a ofertei de bunuri, in paralel cu scaderea
preturilor lor. Astfel debuteaza epoca rasfatului consumatorilor, rasfat care s-a extins
si mai apoi s-a generalizat in toate tarile insustrializate (sinonim cu dezvoltate), acolo
unde dureaza si astazi.
La inceputurile ei, revolutia industriala a fost privita cu maxima ostilitate de catre
muncitorii manufacturilor care se transformau in fabrici, ei simtindu-se periclitati in
existenta lor de aparitia masinilor ce urmau sa-i inlocuiasca si sa execute mai repede
si mai bine ceea ce, pana atunci, fusesera platiti sa faca manual. Revoltele
muncitorilor din manufacturile engleze de stofe si tesaturi sunt notorii in aceasta
privinta, oamenii indreptandu-se cu violenata impotriva masinilor si utilajelor
mecanice. Pentru motive oarecum asemanatoare, desi diferit explicate, si artistii au
manifestat oroare fata de masini si industrializare. Spre deosebire de muncitori, care
intre timp s-au impacat cu situatia, s-au reorientat si reprofilat, odata cu industriile lor,
artistii nu aveau cum sa se reprofileze si atunci adversitatea lor fata de masini,
mecanisme si mecanicism a dainuit si s-a adancit continuu
Arts & Crafts Movement, sau revolta artistilor impotriva industrializarii

Puterea industriei de a produce si multiplica aproape orice a facut posibila opulenta

decorativa a unei epoci imbuibate cu forme si detalii excesive. Surogatele sculpturii si
auriturii au inundat lumea cu forme kitchoase. Raspunsul artistilor si designerilor nu
s-a lasat asteptat. Reactia lor concretizata in notiuni si opinii precise a fost numita
Arts and Crafts Movement si curentul asta artistic, originar din insulele britanice, a
avut un impact insemnat in Europa si America de Nord unde el a prevalat intre anii
1880 si 1910.
Principalele directii ale curentului erau:
a)
intoarcerea la simplicitatea formelor dezbracate de ornamentatia stufoasa si
inutila
b)

revenirea la materialele si tehnicile traditionale, medievale

c)
sinceritatea fata de natura materialului folosit (in contrast cu imitatiile de aur
masiv, marmura, fildes sau sculptura)
d)
sobrietatea, pragmatismul si utilitatea functionala a lucrarilor executate in acest
stil nu ascunde privirii nici materialul folosit si nici modul de executie
Curentul acesta a influentat nu doar arta decorativa, arhitectura si mobilierul epocii,
dar si gandirea contemporanilor, felul in care ei s-au raportat la politica si educatie
bunaoara. Daca n-ati stiut, scolile de arte si meserii aparute in secolul XIX isi
datoreaza existenta tocmai acestei miscari artistice.

Ramele Arts & Crafts

Cum era si firesc, ramele tablourilor nu se puteau sustrage acestei puternice
influente pentru exemplificarea careia, prin amabilitatea si cu permisiunea autorului,
ne vom folosi de imagini ale lucrarilor celui care este probabil cel mai faimos si
recunoscut artizan al acestui tip de rame in America de Nord, dl. Thimoty Holton
din California.
Sa spunem pentru inceput ca aceste rame erau executate aproape exclusive din
quarter sawn oak adica din stejar astfel debitat incat inelele anuale de la capatul
cherestelei sa cada mereu perpendicular pe suprafata acesteia, in felul acesta
asigurandu-se consistenta desenului fibrei dealungul tuturor laturilor ramei. Tot aici
trebuie spus ca imbinarile laturilor sunt facute prin nut si feder (mortise and tennon, in
engleza), foarte solide si medievale ca aspect, ele putand fi descifrate cu limpezime
prin finisarea sobra si transparenta ce consta in baituri urmate de impregnari si
lustruiri fie cu ulei, fie cu ceara.

Iata mai jos cam ce a adus Arts and Crafts in domeniul ramelor. Din pacate,
in Romania nu ne-au ramas prea abundente exemple ale acestei miscari artistice. De
undeva din negura anilor 50 si 60 imi amintesc existenta unor institutii si vile
rezidentiale cu arhitectura si mobilier in stilul Arts and Crafts. Unele pavilioane ale
cladirilor vechi de la munte erau durate si ele in acelasi stil, astazi aproape au
disparut.

In lumea savantilor si istoricilor artei ramelor americane lucrurile stau ceva mai
nuantat, in sensul ca termenul de Arts & Crafts are acolo intelesul de miscare
artistica ampla, nu pe cel de stil. In cadrul acestei miscari ei disting cateva stiluri
diferite, cum ar fi Art Nouveau, Mission, Adirondack, Eastlake, Art Deco .

Caracteristicile stilului Arts & Crafts

1. Culori
Stilul Arts&Crafts este caracterizat de tonuri
armonioase inspirate din culorile naturii. Sunt evitate culorile
primare, stralucitoare si inlocuinte cu nuante
mai prafuite, linistitoare, care nu deranjeaza
ochiul. Culorile predominante ale acestui stil sunt albastru
safir, roz-gri, bej, gri, alb, verde inchis, caramiziu. Peretii sunt
decorate de obicei cu tonuri pale de bej, crem, galben,
maron deschis. Designerii Arts&Crafts merg pe ideea de a
crea un decor in armonie cu natura, nimic nu trebuie sa
epateze.

2. Mobilier
Stilul Art & Crafts este caracterizat de mobilier realizat din lemn de calitate, de regula stejar brun sau
roscat.
Daca in perioada victoriana predominau mobilele masive si impunatoare, cu ornamentatiile excesive,
piesele de mobilier specifice stilului Arts&Crafts sunt simple, au linii puternice insa fara sa
fie masive.

Piesele de mobilier sunt functionale si durabile. Frumusetea lor este data in principal de calitatea
lemnului folosit, taiat in asa fel incat sa evidentieze textura fibrelor.
Pentru cat mai multa luminozitate, unele piese de mobilier sunt patinate astfel ca dau impresia de
metal sau vopsite in auriu. De asemenea, usile sau dulapurile pot avea mici accente decorative
realizate manual, insa niciodata in exces.

3. Materiale textile
Designerii Art & Crafts au o preferinta pentru materialele textile naturale- bumbac,
lana, piele, in nuante neutre. Imprimeurile sunt inspirate din natura si au de
regula motive florale. Sunt utilizate mai ales pentru tapiserii dar si pentru tapet insa
niciodata in exces.

4. Lumina
Lumina este foarte importanta intr-un decor Arts&Crafts, mai ales ca mobilierul este
inchis la culoare. Sunt folosite surse de lumina artificiala ca diverse lampi ,
confectionate din lemn sau fier forjat , acoperite cu materiale textile sau sticla,
pictate sau decorate manual.

5. Accesorii
Designerii Arts& Crafts nu folosesc foarte multe accesorii si decoratiuni, pentru a nu
aglomera camera. Sunt preferate vazele din ceramica, sticla pictata cat mai simplu,
vitraliile si diverse decoratiuni realizate din fier forjat sau lemn.
Peretii sunt decorati cu tablouri luminoase cu rame subtiri, in opozitie cu tablourile
victoriene, inchise la culoare, cu rame masive si decorate cu diverse modele.

Arhitectura stilului Arts and Crafts

Referinte:
1.
2.
3.
4.

ro.wikipedia.org
www.artline.ro
www.casa.acasa.ro
www.designlexikon.net