Sunteți pe pagina 1din 26

Pod din beton armat prefabricat - dimensionat la clasa a II-a de incarcare (conform STAS 322174) si cu o banda de circulatie.

Calculul hidraulic al podului;


Calculul grinzilor principale;
Calculul infrastructurii;
Antemasuratoarea.

Date initiale
n
9

1.

B
18,8

n1
3

n2
2

hd
0,4

h
0,045

J
0,012

Calculul hidraulic al podului


1.1. Determinarea caracteristicilor de curgere a apei in regim natural
1.2. Calculul elementelor dimensionale ale podului
1.2.1.
Calculul deschiderii
1.2.2.
Determinarea cotei de amplasare a tablierului
1.2.3.
Calculul suprainaltarii de nivel
1.2.4.
Calculul afuierilor generale
2.
Calculul grinzilor principale
2.1. Incarcari
2.1.1.
Incarcari permanente
2.1.2.
Incarcari utile
2.1.3.
Calculul repartitiei transversale
2.2. Calculul solicitarilor in sectiunile grinzii
2.3. Calculul de rezistenta al sectiunilor
2.3.1.
Calculul la momente incovoietoare
2.3.2.
Calculul sectiunilor inclinate
3.
Calculul placilor
3.1. Calculul placii in consola
3.2. Calculul placii centrale
4.
Culeea
4.1. Predimensionarea culeii
4.2. Calculul culeii
4.3. Verificarea culeii

Qc/Qv
175
198

1. Calculul hidraulic al podului


Spatiul pentru curgerea apei sub poduri se dimensioneaza la debite maxime cu probabilitati de
aparitie mai mari sau mai mici in functie de clasa de importanta in care se incadreaza acestea. Podurile
si podetele de pe drumurile forestiere se dimensioneaza din punct de vedere hidraulic la acelasi grad de
aparare (asigurare) ca si drumurile pe care le deservesc.
Gradul de aparare normat (probabilitatea teoretica anuala de depasire a debitelor) pentru drumurile
forestiere, conform STAS 4273-75 si Normativul PD 67-70, se reda in tabelul 1.1.
Tabelul 1.1. - Gradul de aparare normat
Categoria drumului
Magistral
Principal
Secundar

Gradul de aparare normat


Conditii normale de exploatare
Conditii speciale
2
0,5
5
1
5
3

Se considera ca un pod functioneaza in conditii normale atunci cand scurgerea apei are loc cu
asigurarea spatiului corespunzator pentru trecerea flotantilor. Functionarea in aceste conditii o perioada
lunga de timp, nu pune in pericol circulatia pe pod.
Debitul de calcul Qc, este debitul la care se calculeaza elementele dimensionale ale podului
(deschiderea, cota de amplasare a tablierului, adancimea de fundare, etc.) si are probabilitatea teoretica
de depasire egala cu gradul de aparare normat pentru conditii normale de exploatare.
Debitul de verificare Qv, este un debit mai mare decat cel de calcul si la acest debit se face
verificarea solutiei adoptate. Are probabilitatea de depasire egala cu gradul de aparare normat pentru
conditii speciale de exploatare. Functionarea podului la acest debit este admisa pe perioade scurte de
timp. Atunci cand debitul de verificare se determina prin metode indirecte, valoarea acestuia se
majoreaza cu 20%.
1.1. Determinarea caracteristicilor de curgere a apei in regim natural
Prin construirea unui pod peste un curs de apa se modifica regimul natural de curgere al acestuia.
Reducerea sectiunii prin obturarea partiala a albiei de catre pile si culei, determina cresterea vitezei sub
pod si a nivelului acesteia in amonte de pod. Cresterea vitezei apei in regim modificat fata de regimul
natural, trebuie sa fie moderata pentru a nu afecta brutal echilibrul natural al albiei, pentru a nu
determina afuieri periculoase pentru fundatiilor podului sau alte amenajari din aval.
Debitul si viteza apei la un nivel dat se determina cu relatiile:
Unde:
A - aria sectiunii transversale a cursului de apa;
R - raza hidraulica, R = A/P;
P - perimetrul udat al sectiunii transversale;
J - panta hidraulica;
C - coeficientul lui Chezy, C=Ry/h;
h - rugozitatea albiei;
y - coeficient, 1/6 la cursurile de apa din zona de ses si - zona de deal.

Pentru dimensionarea deschiderii si verificarea finala a solutiei adoptate este necesar sa se


cunoasca nivelul si viteza apei la debitul de calcul si la cel de verificare. Nivelul apei intr-o albie
naturala, la un debit dat, se determina prin incercari. Pentru diferite nivele, respectiv inaltimi ale apei h i,
se determina aria sectiunii Ai, perimetrul udat Pi, raza hidraulica Ri si apoi debitul corespunzator Qi.
Daca din trei incercari nu se determina nivelul cautat, se reprezinta graficul Q i=f(hi), pe baza datelor
obtinute din cele trei incercari, dupa care se afla inaltimea cautata din grafic.
Determinarea nivelului si viteza apei la debitul de calcul Qc

Determinarea nivelului si viteza apei la debitul de verificare Qv

Se observa ca pentru o inaltime h = 3,6 m, conditia Q h>Qv, unde Qh este debitul la inaltimea h,
iar Qv este debitul de verificare. Toate valorile sunt redate in tabelul 1.1.2.

Tabelul 1.1.2. - Calculul nivelului si vitezei apei la debitul de verificare


A, m2
Pu, m
R
V, m/s Qh, m3/s H, m
361,589
79,985 35,04044 2,282648 4,520717
5
3,1
1.2. Calculul elementelor dimensionale ale podului
1.2.1. Calculul deschiderii
La stabilirea deschiderii se admit urmatoarele ipoteze:
Nivelul apei sub pod in regim modificat este acelasi ca si in regim natural;
Viteza apei sub pod Vp este mai mare decat viteza in regim natural V;
Vp = E V, unde E este coeficientul de afuiere al albiei, E = 1,1.1,5; Vp = 2,518 m/s;
Albia nu este afuiata;
Cresterea vitezei sub pod se face pe baza cresterii nivelului acesteia in amonte de pod.
Aria necesara pentru scurgerea apei sub pod Ap, masurata intre culei, nivelul apei in regim
natural si patul neafuiat al albiei, se determina cu relatia:

Unde:
Qc - debitul de calcul;
m - coeficient de obstruiere a albiei de catre pile si culei (m = e e);
e - coeficient de contractie hidraulica;
e - coeficient ce tine cont de suprafata ocupata de pile.

1.2.2. Determinarea cotei de amplasare a tablierului


Cota tablierului se stabileste astfel incat nivelul apei la debitul de calcul, respectiv cel de
verificare si partea cea mai de jos a grinzilor sa se asigure inaltimea normata de libera trecere pentru
plutitor

1.2.3. Calculul suprainaltarii de nivel

Reducerea sectiunii de scurgere a apei prin obturarea partiala a albiei de catre pile si culei duce
la cresterea nivelului apei in amonte de pod, crestere ce se mai numeste remuu (Dz). Valoarea remului
este necesar a fi cunoscuta pentru a se preveni revarsarea apei peste maluri.

Valoarea suprainaltarii de nivel se poate calcula aproximativ cu relatia:

unde:
Vp - viteza medie in sectiunea podului;
V - viteza in regim natural;
g - acceleratia gravitationala.
Lungimea pe care se intinde suprainaltarea de nivel (Lz) se determina acoperitor cu relatia:

unde:
J - panta suprafetei libere a apei ce se poate aproxima cu panta patului albiei.

1.2.4. Calculul afuierilor generale


Daca viteza medie de sub pod (V p), este mai mare decat viteza medie de antrenare a
materialului din patul albiei (Va), la viituri, albia se adanceste prin afuiere. Afuierile generale (a fg), sunt
afuieri ce se produc pe intreaga sectiune a albiei si sunt proportionale cu adancimea apei (h).
afg = ha-h = h(E-1) = 0,422 m
Datorita curentilor locali in jurul pilelor si culeilor apar afuieri suplimentare, numite afuieri
locale. Evaluarea prin calcul a afuierilor locale este insotita adesea de erori mari datorita dependentei
acestora de o multitudine de factori cu aparitie intamplatoare, dificil de stapanit prin formule.
2. Calculul grinzilor principale
2%

1.cale 2*2,5cm-------beton asfaltic;


2.sapa protectie 2cm-------beton de ciment;

2%

3.hidroizolatie 1cm------- 3 straturi carton asfaltic lipite cu bitum;


4.beton de panta si sapa de egalizare , min. 2 cm-------beton de ciment;

Deasupra placii se toarna un beton de panta cu inclinarea de 2% si la bordura are inaltimea de


minim 2 cm. Peste acesta urmeaza calea care este alcatuita din 2 straturi de beton asfaltic (2x2,5 cm),
hidroizolatie (1 cm) si straturi de protectie a hidroizolatie (3 cm).
2.1. Incarcari
2.1.1. Incarcari permanente
Calculul incarcarilor permanente este redat in tabelul 2.1.1.1.
Tabelul 2.1.1.1. - Incarcari permanente
nr crt Incarcarea Simbol
1
2
3
4
5
6
7

Calea
Placa podului
Grinda
Trotuar
Parapet
Antretoaze
Bordura

g1
g2
g3
g4
g5
g6
g7

g,
kN/m3
22
25
25
18
1
25
22

V, m3

gn, kN

0,233357 5,133849
0,81438 20,3595
1,880017 47,00042
0,24
4,32
1
1
1,416835 35,42086
0,06
1,32

1,5
1,1
1,1
1,5
1
1,1
1,1
Total

gc, kN/ml
7,700773
22,39545
51,70046
6,48
1
1,984059
1,452
92,71275

2.1.2. Incarcari utile


Incarcarile utile sunt date de incarcarea din oameni, convoaiele de autovehicule A10 si
vehiculele pe senile S40. Incarcarea din oameni se calculeaza cu formula:
unde pn = 3 kN/m2, iar T = 0,75 m. Asadar, po= 6,3 kN m. Incarcarile din vehicule, vor fi inregistrate in
tabelele 2.2.1., 2.2.2.
2.1.3. Calculul repartitiei transversale
Calculul repartitiei transversale presupune calculul coeficientului de rigiditate al retelei de
grinzi, in functie de care se vor scoate din tabele liniile de influenta ale reactiunilor pentru reteaua cu
trei grinzi simplu rezemate. Coeficientul de repartitie Z se calculeaza cu formula:

unde:

Ia - momentul de inertie al antretoazei,


Ig - moment de inertie al grinzii principale;
Lc - deschiderea de calcul;

dg - distanta intre grinzi.

Calculele acestor elemente sunt redate in cele ce urmeaza.


nr crt
1
2
3
4
5
Total

Calculul Yg
Ai
Yi
Yi*Ai
0,240492 0,6135 0,147542
0,060479 1,0735 0,064924
0,004851125 0,87075 0,004224
0,004851125 0,35625 0,001728
0,120958 0,1535 0,018567
0,43163125 3,0675 0,236985
Yg
0,549046
Ia
Z
0,513 364,251
083 3034
Ig
0,419
794

unde Yg reprezinta ordonata centrului de greutate al grinzii.


Din tabele se extrag liniile de influenta ale reactiunilor pentru reteaua cu trei grinzi simplu
rezemate:
Linia 1
Linia 2
Linia 3
h11
0,618 h21
0,39 h31
0,182
h12
0,39 h22
0,37 h32
0,208
h13
0,182 h23
0,208 h33
0,221
h14
-0,006 h24
0,101 h34
0,208
h15
-0,182 h25
-0,006 h35
0,182

Pe baza liniilor de influenta se calculeaza coeficientii de repartitie pentru incarcarile utile (din
oameni, convoiul A10 si vehiculele cu senile S40). Acesti coeficienti de repartitie sunt prezentati mai jos.
Convoiul S40
Cr1
0,470994
h stanga
0,726029
h dreapta
0,215959
Cr2
0,304796
h stanga
0,388367
h dreapta
0,221224
Cr3
0,194279
h stanga
0,169681
h dreapta
0,218878
CrO1
0,432809524
h stanga 0,753714286
h dreapta0,111904762
CrO2
0,327738095
h stanga 0,381904762
h dreapta0,273571429
CrO3
0,191130952
h stanga 0,16652381
h dreapta0,215738095
Coeficientul de repartitie pentru sarcini permanente este 1/ numarul de grinzi (3).
Unde:

Cr1 - coeficientul de repartitie a incarcarilor din convoiul A10 (S40) pentru linia 1;

Cr2 - coeficientul de repartitie a incarcarilor din convoiul A10 (S40) pentru linia 2;

CrO1 - coeficientul de repartitie a incarcarilor din oameni pentru linia 1;

CrO2 - coeficientul de repartitie a incarcarilor din oameni pentru linia 2.


In general coeficientul de repartitie al incarcarilor este dat de formula:
, unde hs si hd se calculeaza in functie de liniile de influenta, extrase din tabele.
2.2. Calculul solicitarilor in sectiunile grinzii
Pentru a surprinde cat mai exact modul in care sunt solicitate grinzile, acestea se vor imparti in 10
sectiuni. Din cauza faptului ca, valorile sunt simetrice, calculele se vor efectua numai pentru 5 sectiuni
ale grinzii.
In cele ce urmeaza se prezinta desenul ipotezei de calcul.

Calculul momentelor si fortelor taietoare sunt prezentate tabelar.


Tabelul 2.2.1. - Calculul momentelor incovoietoare
Sect a,
.
m

0
1
2
3
4

b,
m

S,
m2

Incarcari
Momente incovoietoare, kN*m
Inc.
utile, KN/m
Grinda 1
Grinda 2
perm Oame Conv
Con
A10
KN/m ni
S40 perman oameni A10
v S40 perman oameni A10

92,7127
5
1,963 17,674
92,7127
17,3543
8
2
5
3,927 15,710 30,852092,7127
6
4
8
5
5,891 13,746 40,493392,7127
4
6
6
5
7,855 11,782 46,278192,7127
2
8
3
5
0

6,3

23,1 45

22,42
8
21,75
6,3
6
20,97
6,3
2
20,52
6,3
4
6,3

S40
0

321,79247,3199264,305367,819321,79235,8322128,032238,028
9
6
5
5
9
8
9
3
572,07684,1243455,797653,901572,07663,7018220,794423,161
45
3
8
7
4
3
4
2
5
750,850110,413576,676858,245750,85083,6086279,349555,399
45
1
2
5
6
1
6
4
5
858,114126,186644,980980,852858,11495,5527312,436634,742
45
4
6
2
1
4
6
5
3
45

5 9,819 9,819

48,206392,7127
6,3
8
5

20,3 45

893,869131,444664,5211021,72893,86999,5341321,902661,189
2
3
7
1
2
2
7
9

Momente incovoietoare
Grinda 3
perm oameni A10
S40
0
0
0
0
321,79 20,896 205,94 151,72
29
74
62
11
572,07 37,149 355,15 269,72
63
77
65
64
750,85 48,759 449,34 354,01
01
07
5
59
858,11 55,724 502,56 404,58
44
65
71
96
893,86 58,046 517,79 421,44
92
51
38
75
Forte taietoare
Grinda 3
perman oameni A10
S40
0
0
0
0
145,65 9,5768 94,384 69,533
54
76
16
04
109,24 7,5669 72,340 54,939
16
14
67
69
72,827 5,7934 53,389 42,063
72
19
94
2
36,413 4,2563 38,387 30,903
86
89
34
57
2,9558 26,366 21,460
0
26
93
81
Tabelul 2.2.2. - Calculul fortelor taietoare
Supraf liniei
de infl
Incarcarea, KN/m
Forte taietoare, kN
perma
Sect a,
b,
n Utila perman
utila
Grinda 1
Grinda 2
.
m
m
pcS4
Sg, m2 Sp, m2 gc po pcA10 0 perman oameni A10
S40 perman oameni A10
S40
92,7127 6,
0
0
0
0
0
5 3 23,1 45
0
0
0
0
0
0
0
0
1,963 17,674 7,855 7,953392,7127 6, 22,42
145,65521,6865121,129168,569145,65516,421776,2799109,087
1
8
2
2
9
5 3
8 45
4
1
9
9
4
6
2
2
3,927 15,710 5,891 6,284192,7127 6, 21,75
109,24117,135092,8399
109,24112,9752
86,1923
2
6
4
4
6
5 3
6 45
6
2
5133,191
6
258,4647
8
3 5,89113,746 3,927 4,811392,7127 6, 20,97 4572,8277 13,11968,5191101,97472,82779,9341543,148965,9910

4
6
6
1
5
7,855 11,782 1,963 3,534892,7127
4
2
8
8
4
5
2,454792,7127
5 9,819 9,819
0
5
5

3
2
2
3
4
2
2
9
4
6, 20,52
36,41389,6384449,265274,919936,41387,29856
48,4832
3
4 45
6
8
2
6
6
131,0241
2
6,
6,6933633,838552,0277
5,0684421,3093
3 20,3 45
0
7
6
5
0
5
733,6689

Tabelul 2.2.3. Momente incovoietoare


Sectiunea Mg+MS40 Mg+MO+MA10
Sectiunea Mg+MS40 Mg+MO+MA10
0
0
0
0
0
0
1
689,6124
633,4184
1
473,514
548,6359
2
1225,978
1111,998
2
841,8027
964,3826
3
1609,096
1437,94
3
1104,866
1248,954
4
1838,967
1629,281
4
1262,704
1416,406
Grinda 1
5
1915,59
1689,835 Grinda 3
5
1315,317
1469,709
0
0
0
1
559,8213
485,6581
2
995,2378
856,5723
3
1306,25
1113,808
4
1492,857
1266,104
Grinda2
5
1555,059
1315,306

Tabelul 2.2.4. Forte taietoare


Sectiunea
0
1
2

Grinda 1

Grinda2

3
4
5
0
1
2
3
4
5

Tg+TS40

Tg+TO+TA10

0
314,2253
242,4326
174,8021
111,3338
52,02775
0
254,7427
195,434
138,8188
84,89707
33,6689

0
288,4719
219,2165
154,4658
95,31752
40,53193 Grinda 3
0
238,3571
180,6815
125,9109
74,73652
26,37782

Sectiunea
0
1
2
3
4
5

Mg+MS40

Mg+MO+MA10
0
0
215,1885
249,6165
164,1813
189,1492
114,8909
67,31743
21,46081

132,0111
79,05759
29,32276

Pentru calculele tabelare de mai sus, s-au folosit urmatoarele formule de calcul:
- formula generala a momentului, unde p reprezinta sarcina, S suprafata,
Cr coeficientul de repartitie si y coeficientul dinamic pentru vehiculele pe senile S 40 care este egal cu
1,179. Incarcarile utile pentru convoiul A10 si S40 se calculeaza pe baza echivalentilor care se extrag din
STAS 1545-80, in functie de lungimea de calcul. Acesti echivalenti se mai inmultesc cu coeficientii de
supraincarcare (1,4 pentru convoiul A10 si 1,2 pentru vehiculele pe senile S40).
- suprafata liniei de influenta.
incarcarea utila.

- suprafata liniei de influenta pentru

- formula generala a momentului, unde p reprezinta sarcina, S suprafata,


Cr coeficientul de repartitie si y coeficientul dinamic.Pentru o examinare mai profunda, se grupeaza
momentele si fortele in doua categorii astfel: prima categorie cuprinde incarcarile permanente si cele de
la vehiculele cu senile S40, iar cea de-a doua categorie cuprinde incarcarile permanente, incarcarile din
oameni si cele din convoiul A10. Aceste categorii de incarcari sunt prezentate in tabelele 2.2.3. si 2.2.4.,
pentru cele 2 grinzi.
2.3. Calculul de rezistenta al sectiunilor
2.3.1. Calculul la momente incovoietoare
Pentru calculul la momente incovoietoare se adopta betonul cu marca B300 care are rezistenta
la rupere Rc = 140 daN/cm2. Se mai adopta armatura PC52 care are rezistenta la intindere R a = 29
kN/cm2. Grinda se trateaza ca o sectiune in forma de "T". Pentru aceasta din latimea maxim disponibila
pentru o grinda (bk) se ia numai o portiune (bp) care se calculeaza astfel: bp = mc*bk, unde mc este un
coeficient ce depinde de raportul dintre bk si deschiderea de calcul. Valorile lui mc se dau in tabele in
functie de acest raport. Calculele pentru aceasta sectiune au fost facute in MathCad si arata astfel:

Pentru grinda 1:

Pentru grinda 2:

Pentru grinda 3:

2.3.2. Calculul sectiunilor inclinate


Pentru a mari rezistenta grinzii la efectul fortelor taietoare se vor folosi etrieri si armatura
inclinata. Armatura inclinata se constituie prin ridicarea a cel mult 70% din armatura longitudinala de
rezistenta pe masura ce aceasta nu mai este necesara pentru preluarea momentelor incovoietoare. Restul
de 30% si cel putin 2 bare raman drepte pana dincolo de reazem. Schita de armare arata astfel:

Distributia fortelor taietoare si a momentelor incovoietoare, arata astfel:

Calculele au fost facute tabelar in Excel si sunt prezentate in tabelul 2.3.2.1. Pentru efectuarea
calculelor se fac urmatoarele consideratii:

Etrierii se vor adopta din OB37 cu Retr = 2100 daN/cm2;

Distanta intre etrieri, ae = 20 cm, respectand conditiile impuse;

Diametrul etrierilor, d = 10 mm;

Marca betonului B300 cu Rt = 10 daN/cm2.


Tabelul numarul 2.3.2.1. - Calculul sectiunilor inclinate
Sectiunea
A-1'
1'-2'
2'-3'
3'-4'
4'-5'

T, kN
278,3289783
242,4326142
174,8021061
111,333818
52,02774994

M, kN*m
689,6124
1225,978
1609,096
1838,967
1915,59

K
29,20581
20,58081
13,61429
8,628947
4,34535

0,596354
0,843372
0,988941
1,075093
1,075093

Qeb, kN
Aai
3705,771
0
21769,96
0
17706,14
0
14096,31
0
10003,2
0

n
0
0
0
0
0

;
;
.
Unde:
Aetr - aria sectiunii transversale a ramurilor de etrieri;
qetr - forta taietoare preluata de etrier pe unitatea de lungime a grinzii;
p - procentul de armare longitudinal;
Qeb - forta taietoare preluata de etrieri si beton;
Rt - rezistenta de tractiune a betonului;
Ra - rezistenta armaturii;
T - forta taietoare; M - momentul incovoietor; Aai - aria armaturii inclinate.

3. Calculul placilor
Placa podului este incarcata din greutatea proprie si a stratelor aflate deasupra placii (cale,
hidroizolatie, beton de panta) cat si din incarcarile utile (vehicule, oameni). Calculul placii in consola
este diferit de calculul placii centrale, comune fiind incarcarile.
3.1. Calculul placii in consola
Incarcarea din parapet este o actiune concentrata. Incarcarea din placa si straturile de protectie
poate fi distribuita uniform sau neuniform, dar in calcule pentru simplificare, se lucreaza cu incarcare
uniforma pentru trotuar si o alta incarcare pentru cale.

Experimental s-a constatat ca solicitarea determinata de forta concentrata se distribuie in placa


dupa unghiuri de aproximativ 45o, astfel numai o parte din placa este supusa la incarcari. Plecand de la
aceasta constatare, se calculeaza si placile in consola de la podurile pe grinzi. Roata transmite incarcari
pe o suprafata mica de forma eliptica care in calcule se ia sub forma de dreptunghi echivalent cu
laturile a0 si b0. Suprafata pe care se transmite incarcarea din roata la nivelul placii, se obtine din
repartizarea incarcarii la 45o si se considera un dreptunghi cu laturile a si b, unde a = a 0+2s si b =
b0+2s, "s" fiind grosimea stratelor din cale.

Latimea de placa care preia momentul este a1 si se obtine conform figurii de mai jos:

Calculele placii in consola au fost facute in Excel. Mai jos sunt prezentate aceste calcule.
Momente din incarcari permanente
MI-I
5,223684219 kN*m/mlpl
MII-II 5,404268578 kN*m/mlpl
Momente din incarcari din oameni
MoI-I
1,18125
kN*m/mlpl
MoII-II
2,28375
kN*m/mlpl
Momente din incarcari A10
MA10 18,06578323 kN*m/mlpl
Momente din incarcari S40
MS40 7,298684211
Momente
Sectiunea II-II
Sectiunea I-I
P+O+A1 25,7538018 P+O+A1 24,4707
0
1
0
2
12,7029527
12,5223
P+S40
P+S40
9
7

Intrucat momentele in cele doua sectiuni sunt aproximativ egale, dimensionarea armaturii s-a
facut numai in cazul cel mai defavorabil si anume in sectiunea II-II in prima ipoteza (permanente +
oameni + A10). Ca si in cazul sectiunilor inclinate, dimensionarea armaturii s-a facut in MathCad si
rezultatele sunt prezentate mai jos.

Asadar, se folosesc 4 bare cu diametrul de 14 mm.


3.2. Calculul placii centrale

Placa centrala este solicitata din incarcarea directa cu vehicule si incarcarea permanenta cat si
din conlucrarea cu grinzile principale. Solicitarea dominanta rezulta din incarcarea directa. Intrucat
raportul dintre lungimea si latimea panoului este mult mai mare decat 2, placa se calculeaza si se
armeaza numai pe directia laturii scurte.
Calculele sunt redate mai jos:
Pentru A10
Pentru S40
Momente finale
A
0,85
B1
0,76
M0
Mc 17,11839
Q 181,6176471
q 78,94737 34,23677 Mr -23,9657
qc
7,08675
MS40 17,4525
b1
0,56
lc
1,5435
Mperm 2,110427285
MA10 32,12634559
lc1
1,5435
lc2
1,69

Dimensionarea armaturii se face pentru momentul din camp (Mc), care este pozitiv.

4. Culeea
4.1. Predimensionarea culeii

;
B
6,676

ht
4,1

Ht
5,474

4.2. Calculul culeii


Culeea se calculeaza dupa metoda starilor limita, in principal la rezistenta si la stabilitate. Acest
calcul este reglementat de STAS 10111/1-1997. Calculul este prezentat tabelar.
Tabelul numarul 4.2.1. - Calculul culeii
Incarcarea
Greut pr
Greut pr
Greut pr
Greut pr
Greut pr
Greut pr
Greut pr
EpVe
EpVf
EpHe
EpHf
EpsVe
EpsVf

Simbol
verticale
g1
g2
g3
g4
g5
g6
g7
EpVe
EpVf
EpHe
EpHf
EpsVe
EpsVf

Forte
orizontale
451,6314
210,7613
77,17735
314,744
12,96504
907,632
340,362
205,2574
112,4904

fata de O1

563,9401
309,0647
31,9757
15,41245

Distante
fata de O2
0,025
-0,475
-1,79133
-2,337
-1,987
0
1,75
-1,3
-1,6
1,366667
-1,5
-1,3
-1,6

fata de O1
-0,725
-0,275
-2,54133
3,087
-2,737
-0,75
1
-2,05
-2,35
4,366667
1,5
-2,05
-2,35

Momente
Fata deO2
11,29079
-100,112
-138,25
-735,557
-25,7615
0
595,6335
-266,835
-179,985
770,7182
-463,597
-41,5684
-24,6599

-327,433
-57,9594
-196,133
971,6148
-35,4853
-680,724
340,362
-420,778
-264,352
2462,538
463,5971
-65,5502
-36,2193

Incarcarea
EpsHe
EpsHf
VA10+O+p
VS40+p
H

Simbol
verticale
EpsHe
EpsHf
VA10+O+p
VS40+p
H

Forte
orizontale

Distante

fata de O1
87,85252
42,34537

277,0368
408,0089
39

fata de O2
2,05
1,5
0,975
0,975
5,474

fata de O1
5,05
1,5
0,225
0,225
8,474

Momente
Fata deO2
180,0977
63,51805
270,1109
397,8087
213,486

Diagrama impingerii din pamant arata astfel:

4.3. Verificarea culeii


Obisnuit se verifica talpa elevatiei si talpa fundatiei. Verificarile care se fac sunt:
verificarea la alunecare;
verificarea la rasturnare;
verificarea la rezistenta terenului de fundare;
Verificarea sectiunilor de beton.
Verificarea la alunecare

Verificarea la rasturnare

443,6552
63,51805
62,33328
91,802
330,486

Conditia de echilibru este:


, unde m ia valoarea 0,12 cand talpa se sprijina pe
pamant si 0,16 cand talpa se sprijina pe beton sau stanca.
;
, unde ea este excentricitatea aditionala,
.
In practica, unul din termenii expresiei de echilibru este mult mai mic decat celalalt. Obisnuit la

podurile cu una sau doua benzi, ax este mult mai mic decat ay si ca urmare, relatia devine:
Verificarea la rezistenta terenului de fundare

A - suprafata talpii;

pc - presiunea conventionala

Verificarea sectiunilor de beton

N 0,9RbAa
Rb - rezistenta betonului la compresiune;
Aa - aria activa.

Aceste verificari se fac in urmatoarele ipoteze de calcul:

C1 - culeea fara dren si terasament, actioneaza numai greutatea proprie. Culeea se poate rasturna
numai spre zidul intors. Se verifica numai la rasturnare;

C2 - culeea cu dren si terasament realizate, actioneaza greutatea proprie si impingerea


pamantului. Se fac verificari la rasturnare si alunecare;

E1 - culeea cu tablier incarcat cu convoiul A10;

E2 - culeea cu tablier incarcat cu vehicule speciale S40.


Toate aceste verificari sunt prezentate in cele ce urmeaza.
in ipoteza C1
verificarea la rasturnare
Rostul fundatie-elevatie
Ey
Ay
Rostul fundatie-pamant
Ey
Ay
Rostul fundatie-elevatie

Rostul fundatie-pamant

-0,426083429
1,1

M
M

0,206151326
M
3
M
verificarea la alunecare
Hi/Ni*
0,6
Hi/Ni*
0,4

ey/ay
m

0,150039
0,16

ey/ay
m

0,004722
0,12

<0,8

<0,8

in ipoteza C2
verificarea la rasturnare
Rostul fundatieelevatie
Ey
Ay
Rostul fundatiepamant
Ey
Ay

-0,231330802
1,1

M
M

ey/ay
m

0,044226
0,16

0,105650398
3

M
M

ey/ay
m

0,00124
0,12

verificarea la alunecare
Rostul fundatieelevatie

Rostul fundatiepamant

Hi/Ni*

0,790651

<0,8

Hi/Ni*

0,333724

<0,8

ey/ay
m

0,131678
0,16

0,6

0,4
in ipoteza E1
verificarea la rasturnare

Rostul fundatie-elevatie
Ey
Ay
Rostul fundatie-pamant
Ey
Ay

-0,399162095
1,1

m
m

-0,140181651
m
ey/ay 0,0021834
3
m
m
0,12
verificarea la alunecare
Rostul fundatie-elevatie
Hi/Ni* 0,7279705 <0,8

0,6
Rostul fundatie-pamant
Hi/Ni* 0,790999
<0,8

0,4
Verificarea sectiunilor de beton
Aa
24,12998473
la treapta
Aa
1,014
Ey
-0,109140676
ey
3
Ay
6,676
ay
6,676
Ax
3,5
ax
1,5
Rb
40
daN/cm2
Rb
40 daN/cm2
N
2957,445866
N
340,362
Rb*Aa*0,9
86867,94503
Rb*Aa*0,9 3650,4
Verificarea la rezistenta
terenului de fundare
N
3999,6486
kN
A
23,366
m2
M
3053,470651 kN*m
W
7,145833333
m3
Ax
3,5
m
Ay
6,676
m
Pmax
598,4817142 kN/m2
<900
in ipoteza E2
verificarea la rasturnare
Rostul fundatie-elevatie
Ey
Ay
Rostul fundatie-pamant
Ey
Ay

-0,399659866
1,1

m
m

ey/ay
m

-0,220454457
m
ey/ay
3
m
m
verificarea la alunecare
rostul fundatie-elevatie
Hi/Ni* 0,7938067

0,6

0,1320066
0,16
0,0054
0,12
<0,8

rostul fundatie-pamant
Hi/Ni* 0,743638
<0,8

0,4
Verificarea sectiunilor de beton
Aa
24,9091812
la treapta
Aa
1,014
Ey
-0,220454457
ey
3
Ay
6,676
ay
6,676
Ax
3,5
ax
1,5
Rb
40
daN/cm2
Rb
40 daN/cm2
N
3088,417974
N
340,362
Rb*Aa*0,9
89673,05231
Rb*Aa*0,9 3650,4
Verificarea la rezistenta
terenului de fundare
N
4130,620708
kN
A
23,366
m2
M
3082,939375 kN*m
W
7,145833333
m3
Ax
3,5
m
Ay
6,676
m
Pmax
608,2108603 kN/m2
<900