ISTORIA
SM
BIS H,REEI
DE LA INCEPUTUL ET
PANA
IN DILELE
os R
DIMITRIE G. BOROIANU
LICENTIAT IN TEOLOGIE.
-.S>.
--,
l
BUCURESCI
-..-
1893.
www.dacoromanica.ro
9o/i7alei -
-..90177.1Z altai
gde S-otzedat
'i %Cuti.ibrc al eftatractianei .-,Ptace gi einenlro
www.dacoromanica.ro
PREFATA
Lucrarea de fates, un inceput al activitalii mele literare-teologice, este tesultatul unei dorinre, ce de mai
malt timp am ca utat a realisa, sere a contribui cu ceva
la desteptarea qi cultivarea sciinrel teologice in limba
romance, a card literatura nu numal ca este sa' raca,
dar chiar lipsita aprOpe cu total de lacra ri in acesta
ramara qi are necesitate de inceputuri, pe care vre.mea qi experienta sa; le p6ta mai bine imbuna tari.
Cetitorii vor putea constata data prin acesta lucrare
am conrespuns unei necesitate in literatura teologice;
iar ell voiu priimi cu pia cere observarianile ce 'ml vor
face qi me voiti folosi de eledaca, drepte si utile vor fi
fientru o noue ediriune.
Am dedicat lucrarea mea Domnului Take Ionescu, Mi
nistru de Culte qi Instrucriune Publica, cad sunt convins ca Domnia sa are sincere dorinre pentru progresul
hisericel roma ne.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA BISERICESCA.
INTRODUCERE
BISERICA, DEFINITIUNEA
intemeetorul bisericel crestine1). Prin intruparea si lucrarea sa dumnedeiasca, el a infiintat acesta institutiune, al cares scop este de a continua invetatura data
www.dacoromanica.ro
Impartirea
Urmand a studia istoria hisericesa in tnodul aratat mai susrvom avea divisiunea urmateire: istoria bi-
www.dacoromanica.ro
10
al bisericel de Orient, iar pentru pretenpnile sale absurde . se desbina de Orient. Istoria Noua, care incepe
cu. ca.derea Constantinopolulul sub Turd, inregistr6za
intre altele reforma religiOsa a secoluluI al XVJ -lea,
schisma In biserica de Occident, formarea mal multor
confe.siunl In biserica de Occident si o reacliune a
bisericilor contra supremaliel Romei cum si a rede,steptare a bisericilor ortodoxe.
Fie-care din aceste marl divisiuni se Impart In alte
sub-divisiunl. Nol nu ne vom servi de aceste subdivisiunl, Intru cit de la ele nu reese o Insemnatate
Teal& In ceea . ce privesce tratarea mal sistematica a
materiel istoriel bisericesci.
Isvorele
Pentru studiul aprofundat al istoriel bisericesci este
necesitate de a cunbsce isvOrele prin care s'att transmis pana la nol diferitele fapte si Imprejurall petrecute
In decursul vecurilor. Aceste isvOre le avem coprinse
In scrierl si marturil atat ale acelora ce all trait In timpul
www.dacoromanica.ro
11
care ail avut inaintea lor documentele vechi si au facut uz de ele in scrierile lor.
Asta-di este usor a intrebuinta isvOrele, fie originaler
fie derivate, provenite de la persOne publice sail particulare, pentiu ca barbati destoinici au adunat tot
materialul si 1-ati coordonat asa fel, in cat cu inlesnire
'1 putem utilisa I). In tot casul este bine ca acolo, uncle
nu este certitudine, s, se consulte chiar originalele, pe
cat ele se gasesc.
1) Intre lucrarile vechi 6i nuoi pe acest teren se gAsesc
Egesip,
www.dacoromanica.ro
12
Sciintele ajutatore.
Multe din isvOrele ce putem avea la indemana ar
Ten anea neintrebuintate data n'am avea in ajutor
Paleographial cu care inlAturam incercArile acelora ce voesc a da alte timpuri ca date a esistentel documentelor sail a le inlocui cu altele false. Apoi avem
Geografia, Diplomatica, Numismatics ) si Cronologia.
Histoire ecclesiastique 20 vol. Paris 1691. Tillemont, Memoires
pour servir a l'histoire des six premiers siecles de l'eglise, 16
vol. Paris, 1693-1713. Gaspard Saccarelli, Historia ecclesiasilea, 25 vol.Roma 1772 -- 1795. Rohrbacher, Hist. univers. de
All'eglise catholique, 29 vol., Paris 1842-48. Doellinger,
z.og, 1881,1: A. Moehler, edit. Gams, 1868-69.Kraus trad. din
88.
germ. 1890. - Darras, Bareille si Fevre, 44 vol. 1861
se daii numirea de
www.dacoromanica.ro
13
Pregatirea
pentru primirea Rescumperatorului lumel
Omul avend fagaduita mantuirea 1) indata ce caduse din starea cu care Dumnecleti it crease; trebuia_
ca el se nutresca icleea acesta si se spere CA intr'un
viitor Ore care va fi readus iarasi catre calea mantufret. Dar firea omului, inclinata mai mult spre rea, a
intarziat venirea timpului. In persona lui Noe, Dumneciet, pedepsind reutatea Omenilor, le-a lasat posibilitatea reabilitarii, conservandu-1 pe acesta pentru pas-
om ca sa vad6. ca el nu p6te a se hicrede peste masura in puterile sale, nici a se folosi de darurile divine, nesocotind pe Dumnegeti, care i le-a dat. Esemplul s'a
facut cu poporul ales, care n'a putut de loc prospera, petimp
cit se abAtea de la calea Domnului si nesocotia poruncile sale. Pedepsiti pentru neascultarea si nerecunoscinta lor, Judeil au fost incercati in felurite chipurT,
www.dacoromanica.ro
14
lor interpretari, ce .da mai !mil lor, Farisel si Carturari, cart nu faceati Tiimic de cat din motive ca asa
se poruncesce in scripturi. De spiritul legel, invelatoril
Iudeilor nu 'si da socotela. Ba unit ca Saduceil respingeati credinta in nemurirea sufletului, in existenta
ingerilor, in viata dupe mOrte.
Prin venirea in contact cu popOrele din afara de
marginile Palestinel, dupe cuceririle efectuate de Alexandru cel Mare al Macedoniel, Judeil stiura sa le descopere acestora doctrina monoteistica si credinta in Rescumparatorul. Nu este vorba ca paganismul fusese incercat de
multi cunoscatori si dovedit ca nu conrespunde cu aspiratiunile omului. Nu este mai putin adeverat ca barbati
15
Recapitulatie.
Din cele clise pana aci reese lamurit ca istoria bisericesci, find o espunere a starer bisericel crestine de
la inceputul el si pena asta-dl, trebue se fie studiata
cu atenOune Intru cat ea urmeaza se ne represintt numaI
desvoltarea bisericel crestine in marginele germenulul
pus de Mantuitorul si conservat in Noul Testament si in
TradiOunea apostolica. In expunerea faptelor istoria va
arata faptele asa cum ele s'at'i petrecut, nu va intrebuinta
nicI o parere subiectiva si nu va primi de adeverate pe acele fapte care contraqic caracterulul sant al bisericel.
Pentru studiul istoriel bisericesci se vor utilisa in primul loc isvOrele ,directe si apol cele indirecte, si tot
materialul se va divide in trei Orli marl : istoria veche (1-692) media (692-1453) si noua (1453-1893),
aratandu-se pentru fie care din ele tot ce s'a desvoltat in jurul idei principale; care predomina in fie-care timp.
derea in pecat se departase de calea adevarata. a salvarel, recunOstem ca poporul judeti a pastrat ideea mo-
16
www.dacoromanica.ro
ISTORIA VECHiE
www.dacoromanica.ro
ISTORIA VECHIE
De Ia intemeierea bisericel pans Ia 692.
www.dacoromanica.ro
20
lul Iuda Iscariotul, pe Mathia. In cliva cinci-lecimei apostolul Petru converti la crestinism mai bine de 3000
dintre judel 3) iar dupa acesta noua invetatura se respandi
maideparte. Cu qiva cinci-clecimel se pun bazele bisericii
i)
Ion XIV,16.
mard biserica.
www.dacoromanica.ro
21
........,...,..--
nu vedeati in el decit nisce inimicl al' veritatit El se silira sa dovediasca ca. Iisus Nazarinenul este Christos,
pregis de profeti, 2) cuM si prin ce mijlOce doctrina
sa va fi respandita si conservata pe pamInt. 3) Prin
rugaciune 4) si masa comuna, lega.'turile dintre crestinl
s. intariail, pastrandu-se fratia pe care Mantuitorul o
3) Luca XXIV,47-50.
4) Fapt. 11,46III, 1.
) Mat. X, 5.Luc. IX, 52 loan IV-9, VIII, 48.
www.dacoromanica.ro
22
Iudeii incerca, a opri respa,ndirea crestinismului. Fala cu crescerea numerului crestinilor, Tudeil incerca
a lua mesuri, facend raspunOtori pre cel dot apostoli (Pe-
tru si km) data vor mai continua cu predicarea invetaturei lui Tisus Christos. Cu bite acestea Apostolil, credin-
face s. se revolte, acustindu-1 ca vorbesce contra legei strabune), pentru care fu condamnatl de sinedriul
evreesc sub presidentia unul discipol al lui Gamaliel.
Apostolul Jacob C. M., fratele Domnului, fu condamnat
Cresting clintre Jude' si crestinil clintre pagAni.CrWinismul trecu de la Apostoli atat la Tudei
cat si la pagani. Cel d'intaia pagan convertit fu sutasul Cornilie din Cesarea si familia sa. botezaV de apostolul Petru, in calatoria ce o facuse prin Palestina si
1) Sa se vadti Fapt. Apost. VI.
') Stefan, Filip, Prohor, Nicanor, Timon, Parmena i Nicolail
(Fapt. Ap. 6).
a) Acestor diaconi li se mai dete insiircinarea de a predica .1i
de a ajuta pe preoti la serviciul bisericesc.
4) Fapt. Apost. VI,14.
9 ,9tefan a fost ucis cu pietre la portile cetatii ca blesfemator. Hainele celor ce arunca cu pietre au fost tinute de un tAnar
nunut Saul, in lama Paul, marele apostol cretin.
www.dacoromanica.ro
23
torie pentru top. 5) dar crestiniI nhscutl phganl se opuserh, ceea ce dhdu nascere la o -certh destul de animata intre aceste doue particle 4) de si majoritatea cerea
www.dacoromanica.ro
21
de a hotari : SS
ingreuem pre cel dintre paganl,
cari se intorc la Dumnedeil, ci sa le trimitem in scris
ca sa se feriasca numaT de sacrificiile idolilor si de
sange si de animale sugrumate si de desfranare. 1)
Ast-fel in adunarea Apostolilor triumfara ideile lul
Paul 2)
Apostolul Paul.
Intre representantii Antiohienilor la adunarea Apostolilor din Ierusafim am veclut pe un Ore-care Paul. Este
Fapt. Apost. XV
Epist. Galat.
www.dacoromanica.ro
25
la saga lul Gamaliel 5). Ca atare Paul lua parte la uciderea arhidiaconulul Stefan si lucra din tote puterile
sale, pentru persecutarea crestinilor din Ierusalim 6).
Dupe dorinta sa obtinu de la marele preot din Ierusa-
Filem.
Fapt. Apost. XXII, 3.
5) Galat 114.
Fapt. Apost. IX,1-9; XXII, 3; XXVI, Galat. 1,14, I Cor.IX,1.
www.dacoromanica.ro
26
la Antiohia. De aci se duserA in Seleucia, apol in Cipru si Asia Mice), avend cat-va timp de tovaras si pe
Ion Marcu 3), ceea ce formeza prima sa calatorie (45).
Reintors in Antiochia, unde era certa intre judel si
pagani relativ la cerinta celor d'intaiiiu de a supune pe
psagAni ceremonialului legit mosaice, lua parte in delegatia trimisd de comunitatea antiohianA la Ierusalim.
si ram sa se aplaneze neintelegerea prin decisiunea
.
www.dacoromanica.ro
27
www.dacoromanica.ro
28
dupe Clement al Romen Paul a mers pans la marginile Occidentului 'Erct Td Tp i r1 86crecog sa.o5v, Lira
Inse a se sci data prin acesta espresiunetrebue se i*legem
Apostolul Petru.
Cel Intdia dintre apostolii alesl de Mantuitorul a fost
Petru. El purta numele de Simon (imehon = Eup,s6v)
si era fiul lui Ion sau Iochanan, de be din Betsaid a.
www.dacoromanica.ro
29
propove'duitor al Lul, pentru care, cu tote a se lepa.da de trel on de inv6tatorul setl, Christos i se arata.
lui cel d'intaiti, dupe inviere 1).
loppe si Cesarea. In Cesarea a deschis drumul paganilor pentru a intra in crestinism, fara a fi supusi ritualului legil mosaice, botezand pe centurionul Cornilie 3). Din Cesarea s'a intors la Ierusalim, cand Erod
Agripa, care incepuse a persecuta pe crestinl si condamnase la mOrte pe Jacob al lui Zevedeti '1 arand. pe Petru in inchisOre, de unde scapa prin minune 4). De aci inainte, datele asupra lui Petru sunt
www.dacoromanica.ro
30
31
nil spun ca. Filip a predicat in pailile de sus ale Asiei, altii in Scitia5). El a fost martirisat in Ierapole,
sub cuvint ca s'a opus cultulul serpilor.Filip a cornbdtut mult pe Ebionitt.
Lui Filip i se atribue mai multe scrierl, dar trite
sunt apocrife.
Ion, a fost unul dintre discipolil iub4i al MAntuitorului, purtand supranumele de flu al tunetulun find
un vrAjmas neimpdcat -al tuturor ereticilor ce incepusera a se ivi in timpul sett El era flu al lui Zevedeu
si de loc 'din Betsaida. Dupe m6rtea Santei FeciOre
1) Math. X, III, Marcu, III, 18.
2) Eusebiu, Hist. eccl. V, 10. Prin India se intelege Arabia
fericit'a, cad Pautem de Alexandria, venind in Arabia, a gsit
www.dacoromanica.ro
32
a) Irineu, III, 3.
3)
Suida.
www.dacoromanica.ro
33
SaCtoc si a predicat evangelia in Galilea, Judea, Samaria, Idumea, Arabia, Siria, Mesopotamia,
Malian, care a inlocuit pe Iuda Iscariotul, a predicat crestinismul in Judea, iar apol in Etiopia."). In
1) Math, X, 3Marc, XIII, 18.
2) Fapt. Apost. 1,13.
8) XIII, 55.
4) Ad. Math. X,4.
5) Eusebiu op. cit. 1,13; ILL
alte parti.
10) Fapt. Apost. L 23.
11) Niceph. Hist. eccles. I. 20, 40.
www.dacoromanica.ro
34
acesta din urrna. localitate Matia a infiintat o episcopie si aci a primit cununa martirica'.. Ipo lit spune ca
a murit in Ierusalim 4). De la el se afla o evangelie
apocrifal. Reliquiile lui ail lost duse la Roma de inparaMsa Elena, muma lul Constantin Cel Mare.
Simon Cananitul (xcoavfilc 3) sail Zi/otui(CriXoniic 4)
a respandit crestinismul in Nordul Africel, in Egipt si in
insulele Britanice 5), mai cu siguranta in Persia si Babilonia. Locul mortis sale este Suanir.
Toma6) (ecopfq) de loc din Galilea7), a predicat la
Perri, Parts ) si la Indienn, unde ar fi murit ca martir.
Rufin crede ca. Toma a fost irnnormintat la Edesa 9.
Organisarea bisericil.
33
insa, n'a incredintat vre-unuia din el puterea de conducere in biserica, caci nmul este invetAtorul vostru, Tisus Christos, iar vol top sunteti frail qicea
Alantuitorul ucenicilor sel, si prin invetatura sa despre chipul cum trebue sa se pOrte ellintre et a stabilit legatura de dragoste care sa domniasch in mijlocul for cum si sfatuirea la un loc asupra cestiuni-
lor mat gret de resolvat. De aceea in adunare (sinod) decid persona care se inlocuiasch' pe Iuda Iscariotenul si hotarisc de chipul cum sa se primia.sca in numerul crestinilor aceia ce sunt dintre pagani.
www.dacoromanica.ro
36
lerarhia bisericesca
Mantuitorul Christos incredinca apostolilor predicarea cuvintulul si conducerea biserici sale. Numerul mare al crestinilor facu pe acestia se alega
de cel saraci, catre earl aratau cea mai mare bunavoinla, pe langa darurile ce le impartia. Asupra for la
hirotonia se invoca prin rugaciunea catre Dumnecleu
ca spiritul arhidiaconulul Stefan sa se pogOre preste
el, intocmal ca mantaua lui The asupra Jul Eliseie).
Presbiterul avea se inlocuiasca pe Episcop, atuncl
cand acesta ar ti fost repnut de Ore-care imprejurarlr
oficiand si sevarsind misterile in urma insarcinaril ce
primia de la Episcop'). In Santa Traditiune se confirma
1) Fapt. Apost. XX, 17. 28. I Tim. III, 2. 8, 12; V, 1, 17, 19;
Tit. 1. 5, 7. Const. apost. VIII, 28.
2) Fapt. Apost. V. se vorbesce do intrebuintarea diaconeselor
pentru serviciul femeilor. Diaconesele se ved pans, in secolul XII.
Veal' asupra acestel cestiuni 81 Pliniu, ep. X. 96.
2) Constit. Apostol. VIII, 17.
37
esistenta treptelor ierarhice ca esistand Inca de la Inceputul bisericil. Asa Clemente al Romel intrebuin1,ez'a pentru conducetoril bisericii, episcopi si presbiterl, cele doue espresiuni luate din Vechiul Testament;
dpxcepiug si tepatg, aratAnd cu cea intaiti pe episcop si
cu cea de a doua pe presbiter. Ignatiu (t 107) nuanesce infaxorccg pe seful bisericeT, iar pe ajutgtorit set
preop, npeo66tepct si aratA ca este deosebire intre
www.dacoromanica.ro
38
Pentru instruirea acelora ca veniati se primiasca crestinismul, se allaii asa numitil cateheti. Alegerea episcopilor se Ikea, dupe mOrtea apostolilor, de clerul bisericil respective si se aproba de toti crestinii. Mal pe urml.
confirmarea se da de mitropolitul si episcopii diocesei,
atunci cand ail inceput a avea Ore care intditate episcopii
bisericesca (1 Cor. V, 1-7). Din ofrandele. ce se aduceati la hiserici se intretinea clerul 5).
Cuprinsi de santenia recomandatd de Iisus Christos
I) Canon. 20 Sinodului din Arelate qi 4 al actlui din Nicea.
1) Math. X, 10 ; 1 Cor. IX, 13.
8) Fapt. Apost. XX, 34.
www.dacoromanica.ro
39
atat carmuitoril bisericil cat si membril ce o compu'nea se silesc spre a alunga dintre el esciusivismul Judaic si a stabili iubirea catre toil.
II dad o alta forma in care domnesce spiritul doctrineI lul Iisus Christos. La Inceput crestinil nu avead
casele for propril pentru rugaciune. El se adunad in
templu; apol dupe Ore-care timp, prin case particulare
si numal mal tarcliil in case propril pentru rugaciune.
Serviciul bisericesc consta din o parte introductiva
www.dacoromanica.ro
40
Biserica cresting, intemeiata de Mantuitorul Christos, era sprijinita pe temelia santelor sale invetatuft Acestea erati cunoscute de top call fusesera
martorl la respandirea el. Ele Irish trebuiati M. se faca
cunoscute maI departe. Si atunci pers6nele care aucli-
www.dacoromanica.ro
41
si-1
face
42
Cum sa vede dar, incercarea Judeilor re'mase zadarnica, si situatiunea for in loc in loc sa se huhu.1) Math. XXIV, 16.
www.dacoromanica.ro
43
nataysca, se inrautatii si mai mult. ET insa nu dezarmeza, proba incercarile ce fac in urma pentru a ataca
crestinismul.
Noul incerceri. Samaritanil se, unesc cu Jude''i contra crestinismului.-0-data natiunea judea
pergenduil flinta sa politica si religiOsa, ar fi trebuit sa
caute a Impaca bunatatea Dumnegeiasca, care fusese
deconsiderata prin Indaratnicia lor. Judeil insa nu fac
ast-fel. ET cred ca pot duce lupta mai departe, cu tbai
www.dacoromanica.ro
44
spunea ca este venit din Cer, in scopul de a mantui pre om. Ca sa alba mai multi aderenti, Menandru
spunea ca acel ce vor primi botezul seti nu vor mai
Imbartmi, ba chiar nici nu vor muri.
Acesti eretici, amintiti mai sug, nu pot se treca intre sectele crestine, pentru cuvintul ca ei n'at primit
!)
www.dacoromanica.ro
45
a) Pe cale materials
Persecutiunr.
Crestinil avura a suferi din partea paganilor 10 persecutiuni. La inceput paganiT abusati persecutand pe
I) Cultul greco-roman era cunoscut de cretini in secolul II
cu denumirea de religia paganorum ex locorum agrestium campitis et pagis pagani vocantur, Orosiu Hist. adv. pag.
www.dacoromanica.ro
46
,crestini, ear in urma unul edict dat de Traian, persecutia deveni legalk1) luftndu-se ca motiv siguranta
Statului, amenintata de crestini. Din naratiunea istoric . a faptelor petrecute in cursul acestul timp, se
pOte vedea origina dumne4eiasca a crestinismului, care
www.dacoromanica.ro
47
Romel, in dorinta de a zidi alta. Remilne insa constatat ca crestiniI n'au lost urm6.rit,1 in puterea vre unul
edict
II
facea sa treca
iT
lasa liniatitl.
In timpul persecutiunel lui Nerone au suferit mar tiriul apostolil Petru si Paul.
48
prin care se arata imperatorulul ca cresting s'ail inmulpt, Traian iI respunde ') a urmari pe totT tali vor
fi denuntati formal si a 'I pedepsi dad, nu vor abjures
religiunea lor.
In acest respuns se vede sanccionarea persecutiunilor contra crestinilor. De acum dar inimicil vor profita de edictul imperial, pentru a-si formula acuzapnile for si ast-fel sa pOt5, aduce inaintea justitiel pe
crestinii, a caror urmarire este autorisata, iar religiu1) Epist. X, 97.
2) Ibid. 98. Actum quem debuisti, mi secunde, in excutiendis
causis eorum qui Christiani ad to delati fuerant, secutus es. Neque
enim in universum aliquid, quod quasi certam formam habeat,
constitui potest. Conquirendi non stint Si deferantur et arguantur
puniendi sunt ita tamen, ut qui negaverit se Christianum esse,
idque re ipsa manifestum fecerit, id est supplicando diis nostril,
quamvis suspectus in preteritum fuerit, veniam ex pcenitentia
impetret. Sine auctore vero propositi libelli nullo crimine locum
babere debent. Nam est pessimi exerihpli, net nostri saeculi est.
www.dacoromanica.ro
49
tin al Lionului (f 178) si altii 2). Cum ea Marcu Aureliu avea cunoscinta de doctrina crestina, sa vede
din scrierile apologetice ce i se presintara de catre
Justin Martirul, Atenagora, Teofil etc.
') Se mai amintesce de Zozima i Rufus ca ar fi suferit martiriul.
') Eusebiu, Hist. eccl. V. 1.
www.dacoromanica.ro
50
www.dacoromanica.ro
51
Sever si cu deosebire Clerul Motivul insa. al perse.cutaril crestinilor nu era insAsi religiunea crestira, ci
faptul ca membril bisericil crestine era' prieteni familiei lui Sever, caret favorizase. Mai mult au suferit
crestinii din Capadocia si Pont 2.) unde poporul era iri-
tat contra lor, pentru ca se intemplase nisce cutrexnure de pamint, de care it acusa. pe crestini ca et
ar fi causatoril. Papa Pontian si preotul Jpolit all fost
exilati in Sardinia (235), unde isi gasira mOrtea din
.tausa relelor tratamente 3).
Cea mai crua persecutiune, din
VII. Deciu.
'cite am veclut pana aci, a fost in timpul acestui imperator, care'si propusese 8a nimiciasa crestinismul.
Scopul pentru care lucra ast-fel, era de a reimputernici imperiul, care slabise. de greutatea relelor ce'l
:aiSasa, si
.generala 4).
www.dacoromanica.ro
--52
cepusera a se slabil. In adever, la cea intaiii di cresting parasira credinta in imm6r destul de mare 3). Totusi r6masera multi credinciosi.
Ca martini in timpul lui Deciu vom cita pe Vavila
al Antiohier; Fabian al Romei, Alexandru al Ierusalimului * Pioniu, preot din Smirna. Mai mult at suferit crestinii din Cartagena si Alexandria 4) pe langa cel
din Asia mica, Roma, Sicilia, Galia. Santul Ciprian de Car-
tagena ca si Dionisiu al Alexandria parasira episcopiile lor, numal sa nu coda victime ale persecutiunii.
Catre anul 251 Deciu inceta urmarirea si persecutarea crestinilor.
V///. Gall. (Caius Vibrius Trebonianus). Sub. acest imperator crestinil ail avut a suferi multe rele.
Din causa onor belle, care lovise Cara, Gall ordona
:persecutarea crestinilor 5) si inchiharea la idol Furia
poporului era asa de mare in acest timp, incit in bite
partile se audia strigatUl : Crestinil trebue dati la leb
Imperatorul asculta acusatiunile aduse contra lor, mai
1) Acetia se numiaii libellatici.
') Origen c.
Cels. 111,
53
ales ca cresting nu vroira a, aduce sacrificil lul Apollon, ma dupe cum el ordonase. Ceea ce it retinea intru cat-va de la escese contra crestinilor, erail resbOele
pe care le avea cu Persil, Scitil si Goill.
Continuand persecutiunea, in felul cum incepuse
sub Deciu, Gall ordona, urmarirea cu deosebire a clerulul. Papil Corneliu si Luciu fury esilap si apol condamnap la mOrte.
.
IX
54
crestinismului, totusl Cesarul Galeriu putu face pe imperator ca se ordone persecutarea crestinilor,1) lucre
usor intru cat partidul fanatic al paganilor, condus de.
.Persecutia a fost cu furie in Africa. In lspania, Britania si Galia decretele imperiale nu se esecutail, gratie
intelepciunil lul Constantin Chlor. In cele din urma.
insa si Galeriu vOu ca gresise persecutand pe crestini,
1) Se spune ca Galeriu ar fi retutit se face oracolul se nu respunda dorintii imperatorulul, cand acesta sa dusese se-1 consuite, sub motiv ca Deul nu pote vorbi inaintea inimicilor sei.De aceea Diocletian alunga din armata i de la curte pre toti
ereqtinii.
Eii
www.dacoromanica.ro
55
Constantin in unire cu Liciniu acorda libertatea cultelor, asigurand crestinilor bisericile si inapoindu-le ave-
www.dacoromanica.ro
56
b) Pe cale intelectualA
Dacb. armele intrebuintate de pagtini in cele 10 per-
secutiuni, amintite mai sus, aveati de scop ca se imputineze numerul crestinilor, nu este mal putin adevArat ca si armele spirituale erail indreptate contra
acestora, pentru a lovi in insusi Iisus Christos si in
doctrina sa '). De aceea in scrierile filosofilor si sofistilor
pagani, gAsim atacurile cele mal inveninate contra religiunil
www.dacoromanica.ro
cauta a dovedi a nu
www.dacoromanica.ro
58
era de a opune
Filostrat, neo-pitagorician, insemnat prin atacurile indreptate contra crestinilor, In lucrarea sa, ecac
lc TaV Tuctvicc 'ArcoAXthvcovx. sau 'ArcoXXawfou (3Eoc. In
acesta, scriere Filostrat arata geniul si insemnOlatea
lul Apolloniu de Tiana, considerandu'l ca o incarna-
www.dacoromanica.ro
59
4/.............0,01.M.10,,l..
Parintil apostolicl.
www.dacoromanica.ro
60
acum ca sciinla, dar care aveau sa se desvolte mat tarcliii. Asa la Barnaba se vede raportul dintre Vechiul si
Noul Testament si esplicarea alegorica a celul d'intaiu ; la
Clement se pune inceputul dreptului canonic; in epis1) De aci vine numele lor de print" apostolic'.
www.dacoromanica.ro
61
tola calre Diognet, apararea crestinismuiul fats, cu necredinciosil (apologetic* la Jgnatiu dovedirea in sens
general a teoriel crestine (demonstratio catholic* la
Papia, exigesa si la Erma, morala.
Studiul amanuntit al a,cestel cestiunl infra in patrologia,. Totu-si gasim ca. este bine a ne face o idee
asupra parintilor apostolici, pe CAM vreme invetAturile
naba, sub imperatul Nerva 6). Ea are un caracter anti-judaic si epistolar putin inteles pe multe locuri. Epis0 Barnaba numit la Fapt. Ap. IV, 36.
2) Unii spun se fi fost din Cipru.
s) Eusebiu, Hist. eccl. 1, 12Clement Alex., Strom. 11. 20..
4) Homiliele Pseudo-Clement, 1, 9, 16. II, 4.
9 Clement Romanul i alti scriitori bisericesci.
If Dupe cele ce autorul spune in epistola IV, 4, 5.
www.dacoromanica.ro
62
www.dacoromanica.ro
63
www.dacoromanica.ro
64
UNA.. In ea, complectata cu manuscriptul de Constantinopol (XII, 5-20), on tine 'Ate s vadd modul
de predicd In timpul vechiti.
www.dacoromanica.ro
65
cu scrierile barbatilor carora li se atribue, epistola acesta nu se scie nicl de cine este scrisa, nisi cine este
asa imitau pe Dumnecleti, care a dat pe cel sant pentru cel pacatosi, pe inocentul pentru cel vinovat, pe cel
necoruptibil pentru flintele condamnate la mOrte. Opera
acesta este mai mutt o apologia adresata unul Ore-care
vingerea sa si merse pana a spune pe fata imperatorulul ca se afla in ratacire, data crede ca mai este
un alt Dumneqeti, de cat Dumnegeul adeverat al crestinilor. Pentru acesta imperatorul infuriat it con clamna
a Dorner, Die person. Christi, I.
2) Bunsen, Hippolyt, I.
3) Epist. ad Diognet. c. 9.
4) Irineu, Adv. fuer ns, V. 28 Origen, homil. VI in Lu ca.Eu-
sebiu, hist. eccles. III. 36. Ieropim, De vir. illustr. 1 6. Ruinart. Acta primor. martyr. sincera. Zahn. Ignat. et Po lye. opp.
1876, 301. Cotelier, Patr., App. II. VII. Dressel, Pat res App.
368 Neander, hist. eccl. Colbert, Martyrium Colberti num.
5
www.dacoromanica.ro
66
tole unele sunt scrise de la Smirna si adresate bisericilor din Efes. Magnesia, Trallia si Roma, iar allele
din Troada si adresate bisericilor din Filadelfia si
Smirna. Epistolele acestea sunt de importanta pentru
ca in ele se documenteza esistenta erarhiel bisericesci
in biserica primitive (impartirea in diaconat, presbiterat
si episcopat), dand episcopatuhil autoritatea ce se cuvine, ca represintant al lul Iisus Christos pe p'amint,
iar presbiteril sunt supusi lul, dupe cum aij fost Apostoll supusi lul Iisus Christos, asa ca el' nu pot esercita
cele ale preotiel. de cat numal in puterea uneT delegatiunT
a episcopuluil).
1) Ighatiu, ep. ad. Trallios III, ad Magnesios VI, ad Smirneos
VIII, ad Ephesios VI.
www.dacoromanica.ro
67
') Cotelier, Biblioth. P. Apost. 1698.Edmond Le Blont, 111emoire Bur les supplioes destructeurs du corps, Acad. Inscript.
XXVIII, 1874.
www.dacoromanica.ro
68
Vis. II, 4, 3.
www.dacoromanica.ro
69
www.dacoromanica.ro
70
Christos este Dumnedetz, atunci cum se impaca acesta cu monoteismul sau cu unitatea
suspniail ca Fiul este nascut in urma decisiunii Tathlul de a crea lumea; deci nu este din eternitate si
cu acesta Il subordinad Tatalui, de si primiati ipostasiarea Sa, pentru care fura numiti Ipostasianisti
subordinatiani. Altii, apropiindu-se intru cat-va de
aceia, sustiniati ca Fiul este sail o simpla manifestare
a Tatalui, numindu-se pentru acesta antitrinitari
medalist; (Patripassieni), satt eh lisus Christos n'a
Post de cat un simplu om, nascut din Fer.ibra Maria
prin conlucrarea Santului Spirit si acestia se numiaa
antitrinitari dinamici (Ebionit,i). Cele doue particle
din urma sunt cunoscute sub numele de MonarhienT3).
de Ore-ce dic el, tinem monoteismul curat: monar-
3) Ast-fel sunt numiti de Tertulian in scrierea sa Adv. Praxeam, III.Epiphaniu ii numesce alogi, pentru c combateaii
www.dacoromanica.ro
71
Nicea.
2) Theo dot de Bizant, ducend doctrina acesta la Roma si inca Mantuitorul n'a fost de cat un simplu om, a fost es
comunicat de Papa Victor (189-199).
vetand
incerca a intemeia o biserica cu aderentii sei, dar nu reusi. Presbiterul Natalius, ales episcop al lor, ii parasi, reintorcenduse in
sinul Bisericei.
4) Paul de Samosata, al Antiohiei, escomunicat in 268 de catre tin Sinod din Antiohia pentru ca inveta ca Iisus Christos n'a
fost de cat un simplu om, dar ca Cuvintul era in el si acesta
'I inspira. Paul se mentinu pane ce in 272 Aurelian batu pe
Zenobia. regir.a Palmirului, care it favorisa.
5) Praxea qi Noet, invetail ca insusi Dumnedea Tatra incorporandu-se a suferit pe cruce: Pater compasus est Filio. La Roma
au fost combAtuti de Tertulian (adv. Praxeam I). si Hippolyt (contra
Noetum). Dupa Noet Tatal s'a facut lui insusi Fill ipsi se sibi
Filium fecit prin incorporare.
La antitrinitarii modalisti se pate mentiona i Beril, episcop
combatut in
tibila. (ilavaC)
www.dacoromanica.ro
72
Eretici1').
Ereticil judaisatorl. Ebionitil. Crestinil dintre
Judea nu pArasiea observarea legil mosaice, ba cereati
sa se oblige la acesta si crestinil nascut,1 pagani. Si-
bire intro persdnele &Intel* Treime, aka ca era aprOpe a lovi in doc-
ale cretinismului, totki le prefac i le schimba dupe plat, punendu-se ast-fel sub condamnarea bisericii. Sunt unii cretini,
cars primesc punctele esentiale dogmatice i se deosibesc intru
ceva esterior de doctrina bisericii ; acetia se numeEc schisma-
www.dacoromanica.ro
73
Dupe daramarea Ierusalimului, crestinil ce se refugiasera in Pella, Perea, Decapole si Coelo-Siria, dusera
cu el deosebirile acestea de credinlh'. De acum eT dafl
www.dacoromanica.ro
rint si Elkesaiti.
Cerint, contimporan cu apostolul kin, a Post un
judeo-crestin si primul gnostic din Asia Mica. Iudaismul era prea infiltrat in el, de aceea se resimte in
doctrina sa, cu tota cultura filosofica. Pentru el creatorul lumel este un anger, Iisus era un simplu om
nascut din feciOra Maria, insemnat prin intelepciunea
si dreptatea sa ; dar cu care s'a unit la botezul in Jordan si eonul Christos, dandu'i ast-fel puterea divina
se folosiat de magie si astrologie, admiteau pe Christos ca un eon mai perfect, respingeati sacrificiile. EI
') Impartitia de una mie de ani pe pamint a Miintuitoruluillsus
Christos, carele trebuia sit via, iarki, dupe urcarea sa la Ceriii,
cum credea Cerint.
www.dacoromanica.ro
75
Gnosticismun
Crestinismul a avut un Mimic nu putin periculos
in Gnosticism. Partisanii acestul sistem de invetatura,
opusera credintei crestine, asa numita gnosai, in virtutea careia el deslegail bite cestiunile. Esistenta lumii
si a omului, a binelui si a 1.6'114 detera ocasiune acestor
www.dacoromanica.ro
76
care acum avea viata in ea, se trimite un eon (Niloupyk ). Acesta din
principiul
77
Gnosticil nu admiteaa invierea corpurilor, cad arcontraclice scopuluI creatiunei, de Ore-ce atuncl ar tre-
bui sa. se uniasca iarasl spiritul cu materia. Combatand materia, pe care o consideraii ca isvor ar reuluI
Gnosticii au o invetatura moral& fOrte severs. El nu,
admiteau casatoria, nu aveati invetatura depre Gratie,
cad natura for era divina ; respingeau canonul cartilor
Vechiulul Testament, iar din Nout Testament nu primia de cat acelea ce conveniail dQctrinel lor, bine in-.
intele dup. ce le esplica asa cum le _places.
Gnosticismul a carul origins se gO.sesce in paganism;
a fost un inimic puternic al crestinismuluI. Timpul seu
de inflorire a fost in secolul al doilea, in Siria si Egipt ;
in secolul al treilea decade. Falsa gnosa (pi:mg cPsutthvvoc) a acestor ereticl a fost comba.'tuta de Parintii
si scriitoril bisericescl. Ast-fel avem pe Joan Evangelistul, Ignatiu al Antiohiel, Irineu al Lionului, Clement,
al Alexandriel, Tertulian, Origen, Epifaniti si Theodoret.
Gnostici)) se impart in Alexandrini si Siriacl. In1) .Gnosticii impartiail lumea in omen" corporal!, destinati la
perdere, Wm a se putea milntui, spiritual! (pneumatic') cari. erail
Gnostic' si
sail intermediari intre cele done clase.
Intre gnostic' intr4 Simon Magul, Menandru si Cerint, des-
www.dacoromanica.ro
78
1) Asupra acestor eretici, sa se vada lucrarea mea Istoria Dogmelor, pag. 33.
1) Muhammed-an-Nadim, in o scrisOre a sa Fehrist-al-ulum,
se incerca a ne da Ore care lamuriri.
1) Iata principiile lui Mani : Dou6 principii In origina a tot ce
esista : unul al binelui si altul al reului, sail Ormuz si Ahriman,
fie-care avend in jurul sea o serie de eons. Ingerii intunerecului
ducendu-se in imperiul luminii, furs alungati de eonul !lamp el;
to*, care tree pe emul spiritual, ce avu sa lupte cu puterile
rele, earn In& o particica din lumina. Atunci eonul /6v nveihict,
www.dacoromanica.ro
79
Shismele.
Roma. In randurile lor, a trecut si Tertulian, dar ye4.end erOrea in care cacluse, se reintOrse in sinul hisericil. Sectantil traesc pang in suta a VI-a.
Novacianii. (Catari). Novatian, in a doua jumetate
a secolulul al 111-lea inveta ca crestini" ce s'au lepadat de legea lor, chiar in timpul persecutiunilor, nu
mal pot fi reprimip in sinul bisericil. Motivul schismel,
veni de acolo, ca nu putu sa se alega episcop al Rotrimis de Dumnecleti, care crea pe eon din combinatia elementelor bune si rele : de aceea el este inclinat spre bine si spre
reU. Pentru mantuirea omului se trimise Iisus Christos, care avu
corp aparent. Acesta inveta pe omen' cum sa se scape de sub
stapania puteril intunereculul. Invetaturile lui Iisus Christos au
fast falsificate de urmasil lui ; readucerea lor la starea adev6rata se datoresce lui Mani, care este mangaitorul promis (paracletul). In acest stop el avea 12 Apostoli, 72 episcopi; apoi presbiteri, diaconi si evangelist'.
Maniheii erati divisati in auditorl si alee. Alesilor li se recomanda cea mai mare severitate, viata lor trebuia sa fie forte
austere : fugiati de casatoria, nu mancati came, nu beau vin, nu
lucraii nimic cu mainile. (Veal' lucrarea mea de Istoria Dogrnelor).
www.dacoromanica.ro
so
Apologetii.
Crestinismul Inca ..de la Inceputul sea a fost atacat.
Si Aida si Paganii s'ati coalisat contra sa, de si interesele si ale unora si ale altora ere,' opuse. Motivul
ce i-at determinat la acesta a fost, ca prin introducerea
noueT doctrine, falsele principil ale paganismulul ca si
eronatele interpretatiuni ale legit mosaice, trebuiati sa.
fie inlaturate si cu acesta insusi beneficiile ce resultati
din ele. Mantuitorul insusi a trebuit sa lupte cu Jude%
fie in 110 multimii si a carturarilor, fie inaintea judecatiT. In bite acestea inmoralitatea, ateismul, atacurile
1) Eusebiu. VI, 43.
www.dacoromanica.ro
81
sa prov6ce lumea cultk ca sa-si Ilea verdictul in cunoscinta de causa asupra doctrines crestine, iar pe de alta
ca pe tale de petitionare sa se solicite de la imperatorY neesecutarea ordinelor ce se daa, MIA ca creStiniI s fie vinovatl, ascultandu-se numai de ura vrAjmasilor lor.
Intre apologetil veaculul al doilea, a caror scrierI
s'ar'i lAstrat, numeram pe : Marcian Aristicle, Justin
.filosolul,
mentiona pe ale lul Quadrat, episcop de Atena, Aristide filosotul, adresate imperatorulul Adrian si ale
www.dacoromanica.ro
fi
82
Jerapole adresate lui Marcu Aureliu. Cea mai insemnata scriere este a lui Iustin Martirul, filosof platonician, care dupa ce se crestina puse tot zelul si sciinta
sa pentru apararea crestinismului.
Acesta a fost contimporan
Marcian Aristide.
cu Quadrat si originar din Atena.') Scrierea sa s'a
perdut ; monahii greci 2) spun insa ca se pastreza in
Monastirea Medelli, care se afla la 6 mile departe de
Platonismul), totusi n'a putut gasi multumirea sufletesca decal in crestinism, in urma unei revelatiuni ce
1)
www.dacoromanica.ro
83
:gelia.
Dintre scrierile sale nu posedam decat doue apologil si un dialog cu judeul Trifon.
Alte scrieri perdute ale Jul Justin sunt : 0 scriere
contra lui Marcion 3), alta intitulata cpiXtrig 4), apol rcept
iurilc 3) si o combatere a eresielor 3). Tot lui i s'a a-
84
crestina si respinge cu tOta energia si puterea talentului si a cunoscirOlor sale acusatiunile de canibalism si de ateism 4) ce se aduceati crestinilor, iubitil
set frail persecutati. Una este adresata lui Antonin Piul
si alta lui Marcu Aureliii. Odata cu apararea ce o.
www.dacoromanica.ro
85
www.dacoromanica.ro
86
ca in urma mortil lul Eros fu ales episcop al AntiohieT. Cunoscut prin lupta ce duse contra Marcionitilor,,
Ephifaniu, Haeres. 65.Photius, cod. 234.Mosheim, Dis
sertatt.L. Paul, Apologie, Halle, 1856.
') Eusebiu, Hist. eccles. IV, 24. Ieronim, De vir. illustr.
Otto, Collect. des apologistes chret. du deux. siecle, Jena 1861.
E. de Pressense, op. cit. Tillemont, Memoires.Ceillier, Hist..
des aut. sacr. et eccles.
') Vedi Justin, Tatian.
www.dacoromanica.ro
87
Teal ne-a lasat la mOrtea sa (181) mat multe opere, pe care ieronim le numesce breves elegantesque
tractatus, ad aedificationem Eclesiae pertinentes dar
www.dacoromanica.ro
88
Cum vedem din cele spuse mai sus, sarcina apologetilor era Brea, de Ore,-ce avean de luptat cu Omeni
grew de convins; totusl aratara si judeilor si paganilor relele lor, mai ales ca apologetil erail Omeni sta.:
pant pe ideile for si nu eran condusi la acesta decat
de propriele for convingeri, intru cat in crestinism \reclean deslegandu-se problemele cele mai grele, care nu
be puteati pricepe in afara de crestinism si care era
preocupatiunea cercetarilor for celor mai insemnate.
Scrierile de valOre ale apologetilor n'ati fost trecute cu
vederea in nici un timp si ele au fost pretuite de chiar
paganil carora &an indreptate.
Din apologiile for se vedea in urma falsitatea paganismului si insuficienta judaismului si se arata superioritatea crestinismului. Judeilor trebuia sa le dovediasca ca Iisus Christos a fost Mesia, de Ore -ce ei se
asteptan la un rege, care sa be aduca un imperiti vastCrestinil dovedira cu citate din Vechiul Testament ca
89
Cu ajutorul filosofiii si al traditiunil aparara 'Boravurile crescine, absurditatea si imoralitatea politeismulul si gnosticii fura combatuti ast-fel de apologeti. La
mai sus, iar pe de alta ca sa nu se lase loc contrarilor crestinilor de 'a le face diferite schimbari cu care
sa-s1 pOta in urma realisa scopul, adeca lovirea crescinismildi si stahilirea falselor for invetaturi.
Cultul divin
Liturgia. Mantuitorul Christos luand corp uman,
a savarsit mantuirea lumil. In invetaturile date de El, omul
afla modul in care trebue sa stea in raport cu Dumnecleil,
www.dacoromanica.ro
90
crestin prin . care omul sa pdta aduce luT Dumnecial rugaciuni de cerere si demultnmire,aratandu-sltot-d'o-data.
respectul si veneratiunea. Cultul se Tnanifesta in Li-
turgia 1), in care pe ling sacrificiul ce se ofera realmente prin paine si yin, ca corpul si sangele Mantuitorului, impartasesce Bisericil fiinta lui lisus Christos cum
si efectele operil sale r6scumperatOre. Jn Faptele Aposto-
lilor (2, 42) se vorbesce de invetamintul apostolic (cetirea si esplicarea scripturil), de frangerea painii si de
rugaciune.
cad la ea erau invoit1 a asista catehumenil; iar partea propritt clisa a misterulul, era acea a credinciosilor.
Deosebirea acesta a Liturgiil in dou'6 ist are inceputul
www.dacoromanica.ro
91
www.dacoromanica.ro
De
92
A-
a secol. II, iar cel ce se pregAtia, era numit catehumen. ..kcestia erail imptatitt in novitioli si edocti1), apol
www.dacoromanica.ro
93
alta. credinta.
www.dacoromanica.ro
94
www.dacoromanica.ro
95
hirotonia o facea 2 sail. 3 episcopi. Presbiteril se hirotonisau de episcopul loculul, unde prin delegatie,
oflciatl ei dupe ce awl santiti.
Penitenca. Biserica de si prea rigorista la inceput, a
inteles nevoia a da ertare celor gresiti, cars se pocaesc. Ori ce abatere ins& nu dobandia ertarea cleat
In urma penitentei cu care se satisfacea dreptatea divind. Luteranii sustin ca faptele penitentel nu sunt admisibile si ca sunt o inventie noue WA nici o autotate : res commentitia, recens confecta, sine auctoritate
Penitenta se facea la inceput in public, iar de la secolul III in particular. insarcinandu-se un preot cu
acesta npeaHrapo; hi .r.,)g p.9tzvo(ccp> si acesta se men-
tinu cu tote incercdrile ce se fac din nog pentru readucerea penitentei publice2). Modul cum trebue sd se
faca penitenta se regula prin mai multe canOne la sin6dele din Ancyra (31.4) si Nicea (325), pe Tanga care
se adaoga. cdrtile penitentiare ale lul Vasile Cel Mare
Care Amfilochiu de Iconium si dou6 carts atribuite lui
I6n Postitorul (1595). Penitentul nu era primit la comunicarea cu cele sante decal dui:16 ce termina fap'tele peiaitentei; esceptiune pentru aceia ce ere.' gretl
bolnavi, dar si acestia trebuiati sa indepliniascd ceea
7tp6cxXocuatc
(fletus); cbtp(aatg
www.dacoromanica.ro
96
www.dacoromanica.ro
97
nele si cimitirele 1). Cu Incetarea periOdeI de grea incercare pentru cresting (persecutiunite), acestia incep a
se gandi de a'sY face edificil proprii pentru efectuarea
serviciuluI divin, earl luara numirile de bisericl, ba-
mormintele martirilor.
98
aveail raport cu ele. Predica o facea de drept episcopul si numai cu autorisatia acestuia preotul sail diaconul.Ea avea un caracter practic, atragend atentia
credinciosilor asupra locurilor cetite din Santa Scripture,
pe care le esplica.
Cu cetirea era unit& si cantarea ; dar o desvolt?re
a imnologieT nu se incepe de
cat cu
secolul at
III-lea. Cetirea locurilor alese din Scripture, de care
moralenu mai putura sa'si alba esistenta, cum buna-Ora agapele si serutarea fratesca. Cresting in hrana,
traesc in trup, dar nu dupe trup, se afla cu el pe pamint, dar cu inima la Cult. Cu tote acestea cresting
1)
') Ibid.
www.dacoromanica.ro
99
casa-
el, la inceput pentru tot-d'auna, iar in urma pana facead acte de penitents 2) si obtineati ertarea.
Serbatorile
Serbarea unor anumite Bile, fie in memoria evenimentelor vietei lul Iisus Christos, sail a vre unul sant, formeza
in cultul crestin Serbatorile. Putine la inceput, caci persecutiunile opreati desvoltarea lor, ele cu timpul se inmultesc. In secolul apostolic si in prima parte a secolulul al
II-lea, dupa cum ni afirma Barnaba, Ignatiu, Justin martirul. si Pliniu, se serba clioa Duminicel, care era inceputul
septemanei si se numea xupcixii iktipcc (dies dominica),
Cyprian,
100
timpul lui Traian eraa serbatorile Pastelui si a Cincidecimel. In timpul de la Pasti pana la Cinci-decime,
postul si ingenuchiarea pentru rugaciune erail oprite;
In dioa a. 40-a se serba dioa in4ltaril la Ceriti a Mantuitorulul. Timpul de 40 dile pana la dioa invierel
Serbarea Invierei
Pas ce1e
Cu o deosebith atenciune se serba dioa invieril, de
si nu in acelas timp in intrega biserica crestina. In secolul 41I si Ili se serba Vinerea ce cadea la 14 sail dupa 14.
Sinodul de la Arelate (314) in can. 1 statua ca timpul serbarii pascelui sa fie acelasi in tote bisericile. Pascele erail impartite in Pascile crucii" (zoaxa crcaupthaLp.ov) si ale ,,invierii"
(wocccracap.ov).
www.dacoromanica.ro
101
14 Nisan in amintirea ultimel pasta, i In fine bisericile Asiel Mid, cart serbail Pascele la 14 Nisan in orl-ce i ar
fi fost. Se intelege, ea nu putea sa dainuiasca practicile
diferite ale bisericilor in ac6sta privinta si de aceea sino-
www.dacoromanica.ro
-.....,..
402
s.
Locul de inmormintare 2)
Crestinil convinsi de nemurirea sufletulul, aveau
multA Vagare de sf ine. pentru inmormintarea celor reposall. La inceput ei alesera ca locurl de ingropare
sau xotpittcaccemeteriadormitoria, nume care contin in sine si atesta, credinta in nemurirea sufletulul. Corpurile mortilor nu se ardeak pentru ca se. corespundti cre-
103
De si arta picturel in timpurile din urma s'a dovedit a fi folositOre credinciosilor, de 6re-ce lucreze asupra spiritului si inimel, ca sa fac5. pe Omenil, cari privesc figurile persOnelor insemnate, sa le stimeze si
101
insa fu leganul picturei si Occidentul, care o imprumuta de aci, are a'l fi recunoscetor.
Monahismul.
celibat. Viata ascetica, la care contribuia mult 'boravurile degenerate ale societatil pagane, cum si punerea
Clerulul la dispositia Suveranulul, in urma raporturilor
ce se stabilira intre biserica si Stat, incepend cu
Mare le Constantin, se schimba in urma in anahoretica.
(Crestinil retrasi in pustiuri). Intemeetorul acestei vieti
anahoretice este Paul de Teb (-1-341); dar o orga-
nisare a vietel acestia gasim la Antonia fiul unel bogate familit din Alexandria, care is1 vindu averea si
o imparti la seraci, retragkridu-se intr'o caverna, unde
stele cata-va vreme si apol intr'un castel ruinat time
de 2'0 de ani, dupe care incepu a primi discipoli, eft,
rora le permise sa'si faca celule (Xcapocc,), luand el conducerea lor. Locuintele acestea se numira chinovii
(xocv06cov). Pachomiu') insa este adeveratul organisator
a vietil chinoviale, prin regulele si dispositiunile ce
www.dacoromanica.ro
105
pentru femei,
puse sub conducerea surorel lui Antoniu. Numerul monahilor crescea qilnic si numai la Pachomiu eratt peste
7000 pe langa tele-l-alte centruri ca la monastirile de
pe muntele Scetic si Nitric, Gaza. Palestina, Siria
Mesopotamia, Persia. Armenia si Asia Mich. Fata cu
acesta inmultire a numerului acelora, cart se detrhgeati
de la cerintele sociale, imperatorul Valente luh mesuri
destul de aspre (365). Ch numai o retragere de lume
si de greutatile el, nu era scopul infiinthrit vietil monastice au vedni'o, in urma, insusi .aceia ce erati partisanii monahismului, si ca sh nu -compromith acesta
institutiune o luara sub ingrijirile lor. Ast-fel facu Ma-
si
www.dacoromanica.ro
106
aci se ocupati monalni cu studiul, in special cu copiarea cartilor importante. AprOpe de Placenta se facu
monastirea Babbio (614) de catre Colomban.
Statul. si Biserica
Raportul dintre ele.
Cu ajungerea crestinismulul religiune de Stat, a
urmat firesce ca intre biserica si Stat sa se stabiliasca
ore -cart raporturi, basate pe firea lucrulul, intru cat
aceiasi individl call ere,' membri aT bisericil, eraa si
www.dacoromanica.ro
107
urmand obiceiului vechiti, dupe care el era Mare Pon tefice, se credea ca si in biserica .cresting pOte 'Astra
urmele inaltei funcliuni pagane, pentru care cuvint se
si numia ircEaxorcog -rdivgco viric exxXlioCac. Din acesta numire
iar statul nu numal ca nu se amesteca in administrarea acelor averi, ba Inca le scutea de on ce dart
Cu inmultirea mijlOcelor bisericii, ea cauta a umplea
unele goluri simtite si in acest stop infiinteza asiluri
pentru bolnavi si orfani. Nu numal averile si biserica
Stat, ci chiar
108
si pe cats vreme acest raport era asa dupe cum Mat.ele Constantin it stabilise, ambele institutiuni lucratt
in acord pentru interesul societatii.
www.dacoromanica.ro
109
pe care el o puteati astepta de la aceia. Armele vrajmase nu erail de cat ucigatOre de trup, si de aceea
ranele si
ce in cele din urma paganismul nu mai putu resista si Cajus Flaviu Valeriu Claudiu Constantin')
www.dacoromanica.ro
410
templele pagane, cunoscute ca odinicira fusese centrurl de demoralisare, fura inchise. Muma sa Elena,
o picish crestina, lucra pentru construirea nouilor locasuri Dumnecleesci, cu deosebire in Palestina. Cu anul
111
www.dacoromanica.ro
112
vinea sa si fie. ,El ca sa aduca nelinistea chiar in sinul crestinismului revoca edictele, prin care Episcopii
si ce1-1-alit clerici Arianl erail esilatl. Ura si sarcasmul cu care se purta NA de crestini se vede din scrierile sale2), ura care a pastrat'o. chiar Mantuitorulul si
Apostolilor.
www.dacoromanica.ro
113
's1
Ordine Imperiale se putea inIktura condamnarea IerusalemuluI facuta de Mantuitorul (Mat. 24. 2-7. Luc. 21, 24) ;
de aceea incercarea remase zadarnick niste cutremure
de pamint ruinand tot aceea ce Incepuse. Bite ca Julian ar fi luat multe mesurI periculOse pentru crestinl,
dar in o espeditie contra Persilor, fu lovit de o saga
inimica si muri, pronuntand aceste cuvinte : Tandem,
vicisti, Galilaee.! Ast-fel se termina viata acestul Mimic
al crestinismulul. pe care biserica Il numesce Apostatul
Urm'a, torli Jul Iulian pane la Teodosiu: Jovian, Valentinian I, Valens, Grapan, Valentinian II. Imperatoril cart urmara lui Iulian, usand de
multa prudenta si moderatiune nail respuns cu violenta actelor cu care Julian atacase crestinismul; to8
www.dacoromanica.ro
114
Valens apare ca omul dreptatit Botezat de Eudoxiu, episcop Arian din Constantinopol si atras de
so0a sa Dominica, Valens este partisan al Arianilor,
ca.rora le d biserica principal& din Constantinopol
cautand s inlAture pe episcopil ne- arianl din locurile lor, pentru care ortodoxismul a avut s sufere
in destul sub domnia sa.
In Occident dupe Valentinian I urma fiul sea Flaviu
www.dacoromanica.ro
115
lentinian a cautat sa ajute pe ariani. Ajutat de talentul si elocinta lui Ambrosiu, Valentinian a putut sa
mentina decisiunile luate de Gratian.
www.dacoromanica.ro
416
rea la paganism ca si sevarsirea cultulul pagan constituesce o crima egala.' cu aceea indreptata contra imperatorulul (de les majestate) si deci er' pedepsite fOrte
aspru. Favorisat in totul de imperator, crestinismul
tare provocand pe crestini, cari in timpul episcopulul Teofil, ne mal put6nd rabda se. revoltara si ruiilk& acest sanctuariti (391), faimos odiniOra. Ceea cese intempl5 aci, se vede si pe alte locurt unde monahil,
zelosl aparatorl al crestinismulul, luail apararea creStinilor contra paganilor, ruinand cu totul templele acestora. Pe de o parte dar decretele imperiale. cart
acum pedepsiaii aspru chiar participarea la templele
pagane si inchinarea la del, pe de alta zelul crestinilor fac ca paganismul WO piarda mult din taria sa.
si incetul cu lncetul sa'si vada apropiata sa c'adere..
La mOrtea sa Teodosiu lasa imperiul sea celor doul fit
117
veniturile ce le mai remasese si oprira esercitarea cultulul pagan. Stilicone, omul lui. Onoriu, puse de arse
cartile pagane, cunoscute sub numele de sibiline 1)
dimpreuna cu templul lui Apolon, in care se pastratt.
cret al lui Dumnecleii. Cartile acestea coprindeail viitorul Republicel romane i furrt arse in 183 ()data cu Capitolul. In urina
furii inlocuite cu allele din Eritrea i alte oras.e, care aveau oraaacole, i pe acestea le arse Onoriu.
www.dacoromanica.ro
118
Crestinismul in Dacia
Crestinismul se introause In Dacia inc din timpurile
cele mat vechl'). Imperatorul Traian ocupand acesta tare
probe temeinice. Tertulian in scrierea sa contra Judeilor 2) si In timpurile mai nout inscriptia de la Turnu
Severin xpto-re xatps, dovedesc vechimea crestinismulut
in aceste pArtt.
tardie pune pe Andreiu. Asa sustine Nicephor Calist (1343), basanduse pe Ore-care date traditionale.Eusebiu, Hist. eccl. 3, 1 dice
www.dacoromanica.ro
119
donia si cea-l-alta Dacia, prin care de buna sema In1) Dupe afirmarile ce fac Socrat, Sozomen i Philostorgiu.
2) Se dice c6. Santul Sava remfmend in Dacia Traiana ar A fost
aruncat in Buzeu (Moucgitov), din ordinul Regerui Atanaric.
www.dacoromanica.ro
120
si
asupra Daciel de dincolo de Dunare si spre documentare se pot vedea orasele amintite de el din Temisana
s) Nuvel. 131.
2) Nuvela XI.
3) Nuvel. 131.
4) Ibid.
5) Armenia este format.. din Ararat, coprindend riurile Tigru, Eufrat si Arax si laculVan. Armenii se trag din Armenag fiul lul Haig
www.dacoromanica.ro
121
www.dacoromanica.ro
122
la
Abasgi 2).
www.dacoromanica.ro
123
este mat putin adeverat a ea a fost slabita de certele interne (inimici hominis domestici ejus), cand s'a
www.dacoromanica.ro
se-I duck_
124
crestina. In urm& CEdesiu s'a intors la Tir, uncle devine preot, iar Frumentiu a remas dupe mOrtea regelul
invetator al tenerulul rege si regent al terel, in care calitate, luand intielegere cu Atanasi0i, episcopul. AlexandrieT, organisa si intari biserica, dobandind santirea de
episcop de la Atanasiu (328), iar Axum devine resedinta
episcopiel (abbuna) cu sapte episcopT sufragani '1). In
timpul imperatoruluT Constantiu s'ati facut incercar1
de cake acesta pentru trecerea for la arianism, dar nu a
reusit ; iar cu ocasia certelor monofisite, au intrat si
el in sinul eresiarhilor.
In Etiopia septentrionala sail in partea norclica a
Abisiniel crestinismul se respandi in secolul al VI-lea
sub forma monofisit& prin preotul Iulian.
ce awl intre el si crestinl, nu pare a fi cu totul nefondata, de si n'avem date sigure. Asa dupe Tertulian 3),
GermaniT s& fi cunoscut crestinismul Inca din secolul
www.dacoromanica.ro
125
426
el dincolo
Dunare, silitt de perseculla lut Atanaric si s'a stabilit intre Dunhea si Balcani 2). Ulfila a putut sa'sI
realiseze mat cu inlesnire dorinta pentru 'convertirea
Gotilor in timpul lui Fridigern. N'a putut insa, sa mega
cu linistea dorita, de ore-ce Sinodul II-lea de Constantinopol condamnase definitiv in 381 pe Ariant. CA Ulfila a fost arian, o dovedesce insust testamentul seV).
de
et in ingenitum Filium ejus, Dominum et Deum nostrum, opificem et factorem universes creatures, non habentem similem
suum et unum Spiritum, nec Deum, nec Dominum, sed ministrum
Christi.
www.dacoromanica.ro
127
Martin de Duma (-f 5801), care facu mal multe monastiri intre cars si Dumium Tanga Braga. Urmasul acestuia Teodomir sail Ariamir a fqst favorabil directiu-
www.dacoromanica.ro
128
Crestinismul la Langobarcli trecu tot sub forma ariana, si ast-fel ii gasim in Italia, dup. ce parasisera.
partile Dunarel si se dusese aci, spre a intemeia regatul Longobard, sub conducerea lul Alboin (568). Grestinismul sa fi fost introdus la eI, duph un manuscript
got, prin regele Godehoc sau Claffo, Inca de pe child
eraii in tara Rugienilor (Austria de Jos 1). Longobardil
incep a parasi arianismul duph ce Alboin s'a cashtorit
cu flica Jul Clovis, regele Francilor, anume Chlodewinda,
care era catolich2) si sub regina Theodolinda 3), veduva
tezatorul.
6)
www.dacoromanica.ro
129
a combatut mult arianismul, care dispare cu coprinderea BurgundieI de Francs (524), condusi de Clodomir.
Dintre popOrele germane singur poporul Fran-
cilor, a primit crestinismul, fa' ra a fi sub influenta arianismului. In 486 el erail paganl. Crestinismul fu
introdus aci de Chlodvig, care se afla in relatiunl cu
episcopul Remi de la Rheims, si care luase in casatorie pe Chlotilda, nepita lul Gondebaud. Ceea ce a grabit botezarea regelui, pe care '1 urnia armata si apol
poporul, fu momentul critic in care se gasia la Tol-
www.dacoromanica.ro
430
erati pagani si pentru serbarea cultulul for intrebuintati bisericile crestine, foste ale Bretonilor. Cel intaiu
ce s'a gandit pentru crestinarea acestuI popor a fost
calugarul Gregoriu, ajuns papa sub numele de Gregoriu I cel Mare. Neputend insusi sa se duca in misiune,
pentru acest sfarsit, a trimis in 596 in Anglia vr'o 40 misionarI din Monastirea Santulul Andreiti, avend in capul
for pe abatele Augustin. Tn 597 regele din Kent primi
131
a fast singura
data pina la 476, cand
*
acest rege a tremurat inaintea until am, care prin vorbele si felul cuvintarilor sale, arata tuturor ca in ade_
ver este trimisul lui Dumnelleti, si acesta atunci, cand
Odoacru se dusese sa-1 consult1 asupra viitorulul, in
locuinta sa. Dupa dorinta sa, rnonahil II stramutara
osemintele la Neapol, in o bisericsa ce se construi in
onOrea lui. Severin, om energic si destul de inteligent,
pentru a face succesul cause! crestine. fugise in tot-
www.dacoromanica.ro
132
fu inaintat de Papa Gregoriu III la trepta de arhiepiscop al Germaniei. In 738 se mai duce odata la
Roma, pentru a lua ordinile papel in privinta organisatiunei bisericel, iar la 739 vine in Bavaria, unde desfiinteza independenta bisericel si supune papel acesta
tera. In 755 muri atacat de paganil Frisi si corpul lui
opositia ce a intampinat. In 777 adunati la Paderborn, cea mai mare parte din ei se crestinara, iar
in 785 insusi setil for Albion si Widukind lepadara
WO:
133
religiune le esplica cestiunile remase enigme in paganism si in acelasi timp le multumia imaginatiunea ').
De aceea ved em Ca crestinismul este introdus cu usurinta
9i
prin hor-apiscopul
www.dacoromanica.ro
131
www.dacoromanica.ro
135
www.dacoromanica.ro
'136
nu se facu de cat dupa ce regele Bogoris se boteza, in urma silintelor ce isi dete monahul Metodiu, ve-
cat in urma
uneI
fOmete,
din Roma ') [866 pina in 8691 cand revenira la biserica orientala, dupa silintele date de patriarhul Fotiu,
de care biserica depind ping 1870, cand un firman al
Portel le dadura Bulgarilor un exarh cu 5 episcopI sufragani, si de atunci Rusil pare ca au cautat a se folosi de
situatia creata Bulgarilor si a interveni is afacerile ter&
sa data din 867 pare a arata ch. Rusil sunt in totalitate crestinati, totusl nu putem primi cu certitudine
acesta afirmatiune, remanend bine-inteles ea semanta
') Acum papa Nicolae I trimise Bulgarilor epistola sa : Responsa ad consulta Bulgarorum.
www.dacoromanica.ro
137
www.dacoromanica.ro
438
in statul sea si apoi in urma la primirea crestinismului in Cara sa, respandit prin misionarul Wolfgang
si altil trimisi de Piligrin, episcop de Passau. Urmasul
lub Geiza, Waik fu botezat de episcopul Adalbert de
Praga si acestuia datoresce Ungaria definitiva sa crestinare, pentru care este considerat de Unguri ca sant.
Numele ce primi din botez fu Stefan. El a fost recunoscut rege de papa Silvestru II si incoronat la Gran.
www.dacoromanica.ro
139
tra paganilor
Crestinismul respandit in timpul lut
intre supusil set n'a putut fi InlAturat, cu tote ulcer-
Mahometanii. Dupe cum am veclut din cele precedente, biserica cresting. lucra din resputerI pentru
respandirea crestinismului si reusise aprOpe pretutindenl pe unde misionaril sel merseserh ca sa intemeeze
religiunea cresting., surpand phganismul. Succesul re-
140
nu se impaca cu ea.
www.dacoromanica.ro
141
depliniasca. Fara a strica aceea ce in Vechiul Testament era general si cu privire la mantuire, Iisus Christos, cum singur a clis-o, a indeplinit prescripliunile de
acolo. In scopul acesta -bite lipsurile legei vechl s'ail
indeplinit 1) si Dumnedeul crestinilor, Tatal, propoveduit de Mantuitorul, este un Dumnecleil bun, indelung
rabdatoria, care nu vroesce mOrtea pacatosulul, ci sa
se intOrca si sa fie vitt si care in raportul sea cu omul este asa dupa cum un parinte se 'Arta cu copiii
sel, iar nu un Dumnecleu resbunator, sau. un Dumnedeti
www.dacoromanica.ro
142
ca deplinatOre dar a legel vechi, nu putea sa nu recunesca monoteismul de acolo, dar in. asa ca totul sa
apara mult mai spiritual. Stabilit raportul moral dintre
om si creatorul sea, totul fund basat pe legaturi interne, in care omul este unit mistic cu Iisus Christos,
prin credinta, crestinismul se presinta ca un regeneratoria 1) al omulul caqut. Si ca atare in doctrina crestina Iigus Christos lasa sa se intrevada ca Dumnateil
www.dacoromanica.ro
.143
autoritate 'mat pre sus de ori-ce banuiala, pe o autoritate care-I detea consanOrea si sanctiunea pentru a nu fi lasata prada egoismulul omenesc, deprins
a nu Linea socotela de lucrarile chiar bune ale celor
al sel. Si pe cand judeil asteptati eliberarea de sub
jugul Romanilor, pe cand eI credeati a deveni stapanil
universului, Mantuitorul, asteptat si preclis de demult
prin profeiI, le arata Ca in alt-ceva consta salvarea
poporulul ales.
Iisus Christos le spune ca societatea inffintata de el,
crestinatatea, are un singur conducetor : Dumnecleti,
si o singura tale care duce la mantuire : indeplinirea
voiei divine. Ca trimis al lul Dumnedeu, Mantuitorul
a dat lamurirI asupra ImparatieI ceresd si a asigurat pe
toct, earl fac cele poruncite, de primirea unei recompense, care se va da dupe fapte fie caruia la inDar dupe cum el era trimisul cevierea morOlor
www.dacoromanica.ro
144
www.dacoromanica.ro
445
xfx-c".4..k4fivbpsLacc 8taccamastov
chisandi magisterium."
I) Philip de Sida pune pe AtenagoraVecli Dodwell, Dissertatio
in Iren., Oxon.
www.dacoromanica.ro
10
146
si cari
tea prin martiriti, Clement prin invetaturile si practica sa a cautat sa dovediasca gresala acelora, el insusl ascundendu-se in timpul persecutiuneI lul Septi1) Irineu, De viris illustr.
') Moehler, PatrologieAbbe Cognat. Clement d'Alex., Paris
1857. E. de Pressense, op. cit Abbe Freppel, Clement d'Alex.
Paris 1866. Zahn, Suplementum Clementinum, 1884. Redepenning, Origines. Bonni 841.
I) Clement. Paedag. I.
4s) Clem. Alex. Stromat. 1Ieronim, De vir. ill.
) De i in unele a greit.
www.dacoromanica.ro
147
miu Sever (202). Operile sale insemnate sunt: 3) Protreptricos (cohortatio ad gentes), Pedagogos, Stromata, Quis dives salvetur ci Hypotyposes. Tn
nerationaI al peilor4) si acusa cu drept cuvint pe pagani c& Bunt mort1, adorand pe niste mort15). In susOnerea teoriel sale el lauds filosofia greca, pe care o
consider& ca o pregatitOre a paganilor pentru primirea
evangeliel.
libertatea sa. Pentru acesta aunt mai multie lumi, prin care trece
148
W,W...^...+",
Alexandria, in timpul domniel lui Commod (185). Inv6tand sciintele enciclice si apoi urmand cursurile scOlei
catehetice, conduse de Panten si Clement, Origen a-
junse a poseda cunoscinte intinse si sa devina un insemnat barbat. pentru literatura crestina, purtand cu.
drept cuvint supra-numele de Adamantius, xcaxavrepog
In opera sa napt ecpx6v, justifica invetaturile crestine cu ajutorul filosofiei si se. silesce a da o forma sistematica i sciintifica modului for de interpretare. Origen aduse la complecta sa
desvoltare teologia scolei din Alexandria, care facea deosebire
intre credinta ei cunoscinta (rziaug xat 7vthatc). sustinend ca una
este basa si inceputul, pe cand cearl-alta. este desavarsita cunoscinta. In sustinerea for se baseti pe faptul, cum diceaii el., ca.
insusi Mantuitorul a facut deosebire intre discipolii secs si la randul for acestia discipolilor lor., aka c. multimel i s'a descoperit
credinta, iar celor alesi cunoscinta, ca mai in stare de a o pricepe. De aci nevoia unei preparatiuni, dupa cum inainte de venirea lui Iisus Christos, asa qi pentru cunoscerea desavarsita a
doctrinei cretine. SA se vada Eusebiu, Hist. eccles. Ambros,
Epist. adquemdam, oper.; t. Huet. Origeniana.Neander, Kirch.
www.dacoromanica.ro
149
S'a indeplinit acum profetia : Capitenille poporului 1211 m'au cunoscut ; ele sunt inrelepte
infiinta o soil& catehetia si se distinse si aci ca escelent catehet si neobosit scriitor. Din causa persecutiel
www.dacoromanica.ro
150
Un alt catehet al so:510 din Alexandria este Dionisiu Cel Marei) (248). Acest discipol al lui OriEusebith Hist. eccles. Dittrich, Dyon. d. Gr. v. Alex. 1867.
Galland, Biblioth. Patrum. Th. Poerster, De doctrina Dion.
Magni, 1865.
www.dacoromanica.ro
151
cars priviau cu mult drag la pastorul lor, atat de folositor in inaprejurarile grele prin care treceaa, turburati merea in consciinta for prin diferitele eresil ce
isl aveail loc aci. El a combatut in scris doctrina lul
Paul de Samosata, atuncl cand acesta era tradus
inaintea Sinodulul din Antiohia,
Tot el a combatut si eresiele lul Novatian si Sabeliu si ale hiliastilor, avend in urma si o 6re-care
neintelegere cu Dionisiil al Romel, in cestiunea trini-
www.dacoromanica.ro
152
......,,,...,
gasim pe soclul statuel ridicata in onOrea sa si descoperita in 1551. Scrierile sale sunt: Contra haeresim
Noeti, Demonstratio de Christo et Antichristo, un Ciclu
pascal si o cronica.
In 1844 s'a descoperit Philosophumena (Refutatio
1) Eusebiu, Hist. eccles
www.dacoromanica.ro
153
cand Scriptura intr'un sens exegetic si critic, jar nu dogJnatic si speculativ, cum faceail Alexandrinil.
PinA la Diodor din Tars si 354) Teodor Mopsuestul
(t 428) nu avem probe evidente despre inceputurile sae.'
din Antiohia si acestia sunt cari s'au abOnut cu totul de
la on -ce esplicare alegorica,, folosindu-se numai de gra-
www.dacoromanica.ro
154
divin. In lupta celor doue sae, Teodor Mopsuestul, pe tth ton egal cu al rivalilor set, ist rade
de el, cate o data chiar trece peste vorbirea cucel
venita si respunde pe un ton injurios, pentru ca astfel faceati si Alexandrinii, cart acusati pe Antiohent. ca
Nu putina insemnatate in istoria are si Scbla Africana, care isi are inceputurile in timpurile celor trei
secole primare, si care a fost la inaltimea et in discutiunile dogmatice ce au avut loc aci, unde nu prea
avem date certe asupra inceputurilor bisericel.In acesta
Eusebia,
www.dacoromanica.ro
455
timpul cat a trait, de si a facut o gresala 4) ireand la Montanism (203), ocupandu-se cu cercetari
istorice si arheologice, cunoscend in de ajuns si lite-
www.dacoromanica.ro
.156
Scrierile lul Tertulian se impart in dou6 ease : unele in concordanta cu biserica, apartinend timpulul
anterior trecerel sale la Montanism, si altele eretice,
apartinend timpulul posterior.
La scrierile apologetice vom mentiona Apologeti:
cum Buis catre 198, adresandu-se guvernatorilor imperiulul roman tantistites Romani imperil pentru ca
fara a primi ordinele Cesarulul se napustiati asupra
www.dacoromanica.ro
457
remas veduv, de a nu se insura apol De Cultu Feminarum si De virginibus velandis cum si scrie-
Disputele Teologice
Notiuni preliminare
In biserica cresting invetaurile date de Iisus Chris tQs air fost primite cu mare santenie si profesate nealterate de crestini, MO date de Divihul Salvator. Cu
bite acestea, asupra unora dintre ele s'au ivit opiniuni
diferite, mai ales dupa ce au Inceput a esplica miele
puncte esentiale atingetOre de dogme. Neintelegerile
provocate de aceia, earl deteall o alta esplicare de cat
acea adeverata, dogmelor crestine, sunt cunoscute sub
www.dacoromanica.ro
158
parte a contr9verselor Trinitare a avut de object deslegarea cestiunel relativa, la natura lui Dumneden Tatal
Decl prin disputele cristologice biserica 'si-a determinat doctrina sa, in privinta unirel Dumnegeirel cu
omenirea in persOna lui Iisus Christos, cum si asupra
resultatulul ce a urmat din din acesta unire,
Odata cu neintelegerile cristologice s'an ivit si diswww.dacoromanica.ro
159
Dispute le Trinitare
Ariu, invetatura sa, Sinodul I din Nicea 1)
Dionisiu al Alexandriel si alp Orli* bisericesci, vorbind despre persdnele Santel Treime, cautail sa faca
deosebire intre ele si mal ales Intre Dumnegett Tatal si Dumnecleti Fiul, intru cat in opera sa de re'scumpe'rare Tatal trimisese in lume pe Fiul sea. Cu
acesta el respundeati inv6taturilor eronate ale tuturor
acelora ce atacati Trinitatea. Dar prin modul cum se
coMbateau Antitrinitaril, nu se Intelegea o deosebire
esentiala, asa ca si cum esenta persOnelor Trinitatil
1) Kurtz: Lehrbuch der kirchengeich. Hefele, Concilesgesch
Eriilourg, 1855.Moehler, Atan d. Gr. u. s. fest., trad. en franc
par Cohen, Paris, 1840. Walch, Hist. diheres. Dorner, His
du Develop. de la dodr. de la pers du Christ.
www.dacoromanica.ro
160
era deosebita, ci numal se stabilia ca sunt trel persOne in Divinitate. Nu tot ast-fel intelegea cestiunea
Ariu') si cu el to aderenti ce
Meuse. Pentru el
www.dacoromanica.ro
161
www.dacoromanica.ro
11
162
ca Alexandru avea dreptate, asa ca indata ce se intOrse la Constantinopol comunica imperatorului impresiunile sale si i I arata parerea ca neintelegerile nu
se pot cujma decat prin convocarea unul Sinod
general.
to natpt, b'o5 Tic nawca iiivrco, to is iv. tai otipavq, xdc to int
TU
otiotog
"DI;
www.dacoromanica.ro
163
Arianismul perduse causa ce apAra, in urma Stralucitului discurs linut de Atanasiu la Sinodul J-iti din
Nicea. El gasesce in Atanasiu un Mimic inal puternic
atuncl cand, dupe mOrtea lul Alexandru, este ales
episcop al Alexandriei. Dar Arianil sciura a lovi in
vrajmasul lor ; de aceea vom vedea cum acest curajos
luptAtor si vrednic ape'rAtor al ortodoxiei este persecutat
de ariani. Si pentru ca sa reusiasca in planurile lor, Arianii
partisanl de al loll.
1) Aka facu cu episcopil Eustatiu din Antiohia Eufration din
Balanea, Asclepa din Gaza qi Cimatiu din Paltus.
www.dacoromanica.ro
164
stantinopol. Nu avu insa parte ca A. i se faca reintegrarea oficiala, cad in sera 4ilei in care urma acesta solemnitate, muri lath de veste 2). In anul urma9 La Sinodul din Constantinopol I-arii parte Eusebiu al Cosarici, Eusebiu al Nicomediei, Ursaciu, Valens, Teogne si Patrifil, earl acusaril pe Atanasiu sub cuvint ca ar fi oprit transportul granelor de la Alexandria la Constantinopol, lucru ce loyea in imperatorul, si alt -fel Constantin consimti la esilul lui
Atanasiu.
2) Se dice ca Alexandra de la Constantinopol, silit de imperator a tAcea si a primi pe Ariu, rugs pe Dumnecleil sa scape
biserica de rusinea ce i s'a pregatit, si Aviu muri cubit in nista
latrine publice, unde se dusese in urma unei indispositiuni ce '1
luase Aril de veste. Si
se vachi, Sozomen, Hist. eccl. Socrat, idemwww.dacoromanica.ro
165
for muri si Constantin eel Mare, urmand fill set Constantiu, Constant si Constantin, cart impartira imperiul
intre et. Constantin rechIema pe Atanasiu, spre bucuria
bisericil sale. Constantiu era insa partisan al Arianilor.
Arianil in 339 depun pe Paul, episcopul de Constantinopol si pun in locu -i pe Eusebiu al Nicomediei, inlocuire cariea 11 urma allele in diferite part1 ale imperiulul. Pentru ca sh se scape de Atanasiu, incep a '1
acusa ca ar fi savarsit o multime de crime politice si
bisericesd, si la un Sinod trout in Antiohia (340) '1
166
Sinodal, in urma presiunel imperiale, ba chiar Vin') Arianil aveau 70 episcopi orienfali si 5 occidentali, iar ortodoxil 95 partisani.
8)
www.dacoromanica.ro
167
facuse.
www.dacoromanica.ro
168
alut (Fip.ccoc). Formula nu fu primita de episcopil GaHet si mat multi orientali, cart in un Sinod la Ancira
(358) in care se respinge invetatura ariana. Un notii Sinod,
adunat la Sirmiu (359), admise formula primita la Antiohia, la care se uni acum si papa Liberiu 2). Ursaciu
si Valente, de si se aratara ca primesc decisiunile Sino-
cesta. Athan., hist. Arian. 41. Ilariu, contra Const. imp.Socrat, hist. eccl. II, 37.Theodoret i Sulpiciu Sever, nu amin-
tesc de acesta.
3) La Rimini ail luat parte vr'o SO episcopi ariani, avend in
fruntea for pe Ursaciu, Valente si Auxentiu.
www.dacoromanica.ro
169
Lucian, urmasul lui Atanasiu, era arian. Persecu:9 Lucifer Calaritanus din Cagliari, in Sardinia nu s'a unit cu
Atanasiu si Occidentalii in privinta modului cum acestia reprimiser& pe semi-ariani in comuniune cu ei si a format secta Luciferienilor, care se respandi in Spania si Sardinia, pe langa Galia,
s,Pt puse
2) Valente inlocui cu ariani pe episcopii ortodoxi, iar pe acestia ca si pe preoti si calugari ii pune sa lucreze prin mine.
Ortodoxii nu puteail celebra cultul for deck in secret.
www.dacoromanica.ro
170
era arian, iar in locu '1 puse pe Gregoriu de Nazianz si oblige pe top a primi simbolul Nicean
iar apol convoca Sinodul al doilea din Constantinopol
(381) `1) sub presedentia Jul Meletiu din Antiohia, iar
apol a Jul Nectariu patriarhul din Constantinopol care
confirms decisiunile luate la Nicea, cOmplecta simbolul inceput acolo si pronunta anatema contra celor ce
ar crede si ar inveta alt-fel, oprind arianilor de a tinea
1) In 376 muri capitenia arianilor Euzoiu, iar in 378 imperatorul Valente, protectorul lor.
1) Gratian acorda, libertatea cultelor afar& d Eunomieni, Fotinieni si Manihei, rechiema pe episcopii esilati (78); iar Teodosiu eel Mare recunoscu credinta Niceana i dete bisericile ortodoxilor.
Gregoriu de Nisa.
a) Cod. Theod. XVI, 1.
ce le facea erail neprimite de Sinod si din tote partile era acusat ca a parrisit episcopia sa pentru a veni la o alta.
www.dacoromanica.ro
171
sinade din Alexandria, la Roma in 374, in Eiria. la 375 si la Iconium si Capadocia in 376. Sinodul din 381 hotari ca Santul Spi-
*/
172
Dispute le Origeniste
Origen, condamnat de sinodul din Alexandria, cornbAtut de Metodiu dela Tir Cj 311) si de alp pasinti
bisericescO) pentru unele erorl profesate de el 2). a
suferit o condemnare formal& la sinodul din Constantinopol (545). Parerile lul ins& au avut si partisani,
acel din pustia Nitrica, dintre care eel d'intaiu cornbateau pe Origen si caqur6, in antropomorfism, iar
cei-l'alti ii sustineail cu ardOre, neobservand ca cu
acesta cadeati in alt& estremitate, adeca intr'un spiritualism ner4ional. Din causa acesta Palestina fu turburata de certele provocate de partisanil si contraril
lul Origen. Dar in urrna. Ieronim trecu de partea con1) Epiphaniu, in Aixupor* combAtea esplicarea alegoricli a lui
Origen; iar in opera sa contra Eresielor (63) de gi combate pe
partisanii lui Origen. totue nu crede ca teoriele acestora erail
ale lui Origen.
2) Aga d. ex. a) CA omul nu va invia in corpul seri, ci in un
.altul b) ca sufletele isi au existenta for in Ceriti innainte de a se
incorpora; c) cii Omenii sunt Angeri caduti, etc.
www.dacoromanica.ro
173
ca apol iar se apara si acum provocata de Teofil, impaciuitorul de odiniOra. Condamnand pe monahii, cart
awl partisani al lul Origen, Teofil gasi pretext 1111
Chrisostom ca i-ar fi primit in monastirile eparhiel
sale,) de si acesta n'a facut sa intervina pentru impaciuirea lucrurilor decat in urma staruintelor imperatesel Eudoxia, sotia luT Arcadiu, dupe care Teofil era
chkmat a se justifica. De indata ce relatiunile se schimbar& intre Chrisostom si imperatesa C), Teofil avend de
partea sa si pe Epifaniu, reilsi a se presenta la Sinod, find ca acusator din acusat ce era, si atrage condamnarea 1ui Chrisostom pe considerente cu totul fanfastice 2). Chrisostom in urma aprobarel de imperatorul
www.dacoromanica.ro
174
in
insa muri pe drum in biserica Comana din Pont in etate de 60 and (407). Amicil lul Chrisostom (thanitii)
furs urmkritl, dal afara din serviciti si pedepsiti. Wstele lul au fost depuse in biserica Sf. Apostoli din
Constantinopol (438).
Ap-o Ilinarie1)
Unul dintre aceia carT au combttut arianismul este
i Apollinarie, episcopul din Laodicea, in Syria, luand
parte la Sinodul din Nicea si primind in totul formula
ortodoxk. Totu-si teoria ce dete in urma asupra persOnel lui Tisus Christos, basatk pe trichotomial fu declaTata de eresia. la un conciliti tinut in Alexandria (362)
2)Dupii acesta teorie omul este compus din corp (0(1)1104) suflet
*pat &Ao1o0 qi spirit (vogc)
www.dacoromanica.ro
175
i76
..0WW.."/"....,-,,,...
turl In persOna lul lisus Christos a fost o unire phisica (gwoocc cpulntii, xx.rac 03cc). Contra acestel doctrine
se ridica la inceput scOla din Antiolaia, al careia re-
In partea sa pe episcopil Siriel si pe Imperatesa Eudokia, continua a sustine in public invetatura sa. Prin
12 anatematisme Ciril combate doctrina eretica a lul
www.dacoromanica.ro
177
Nestoriu, dar acesta respunse prin alte 12 contra anatematisme. Ciril acusa pe Nestoriu') c. admite in Chris-
www.dacoromanica.ro
12
178
Ciril si it
escomunica,
in situatiunea acesta, mal ales ca legatil papel, instituitI its arbitri, aprobara decisiunile luate contra
lul Nestoriu, la care trebue sa adaogim si faptul ca
poporul din Constantinopol era iritat contra acestuia,
imperatorul nu mal putu sustinea .pe amicul sett Nestoriu si printr'un decret al sell distitui pe cate-sl cele treI
capitenil (Ciril, Nestoriu si Memnon), dar hotarirea lul nu
s'a aplicat, de cat numal .asupra lui Nestoriu, care s'a retras intr'o monastire, (Euprep, dupa unit, tar dupe altil
Petra, in Arabia) tar in urma fu dus intr'o oaza. a Egiptulul, uncle muri (440), Pentru impaciuirea partidelor se
admise formula Osot6xoc, insa unirea celor doue firi era
altSyxtrcoc (neamestecabila) formula datorita lul Teodoret 5), pe care o semnara Ciril si Memnon, tar episcopul
IcSn al Antiohiel iscali condamnarea lui Nestoriu (433).
Icin, 'I
numal 48.
') Cele doue naturi in Christos erail xevci
Tzutiro
evc.basmc ivvotav op.9Xoio6p.av tidy &Tao/ no:palivov 080TOX0V.
www.dacoromanica.ro
-4; ecouukou
179
Eutichie si Discor.
Combaterea lor.
Decisiunite Sinodulul IV ecumenic.
Sinodul din Efes (431) se pronuntase pentru teoria
cristologica alexandrine si condamnase pe acea antioMaria. Niel. decisiunile Sinodului acestuia 'dup6 cum
nits compromisul dintre cele done scOle din 433, urmat Intre Ciril si IOn de la Antiohia n'aU pus capit neintelegerilor in privinta persOnei Mantuitorului. Eutichie
preot si arhimandrit al unel monastiri aprOpe de Constantinopol, and o gresita interpretare invelaturei lui
Ciril, in privinta unirei celor dou6 fill in Iisus Christos
inveta cum ca in Christos corpul sell nu a fost de
www.dacoromanica.ro
180
si -1
rOga.
la timp convocarea until concilia ecumenic. Imperatorul totu-si convoca sinodul de la Efes din 449, August,
sub presedintia fur Dioscorcare conduse desbateril, intr'un chip cu total necorect, nu las6, pe legatil
2) Teodoret in scrierea sa : Epavccrqg arata cat este de periculosa invetatura acesta i cum prin ea, eel* ce o Bustin, probeza ca
nu scia a face deosebire intro cele doue naturi (pimv cptiacv p.sTec..
vity ivwatv), dar pentru acesta fu parat la episcopul sea Domnu de
la Antiohia cum i 19, imperator, care it opri de a mai esi din
parohia sa.
2) Eutichie a declarat c : '01.14Xo-1'8 ex 8lo cp6ason ye7evic4ca 'Eby.
li6pcov tgov npb vi);
www.dacoromanica.ro
181
fu de scull& durata. In 450 more Teodosiu si imperatesa Pulheria cu solul sea Marcian detera satisfactie partidel ofensate si convocara un noa Sinod in
Calcedon 2) (451), sail al IV-lea Sinod ecumenic, la
care papa era representat prin patru delegati, iar numerul episcopilor ,era peste 600. Imperatorul trimise
6 comisari. Dioscor si Eutichie fury condamnati si eaiEutichie muri curend dupe acesta, iar Dioscor inuri
la 454 in Gangra Paflagoniei. Anatematismele lui
Otioo6aLov v4S =apt xcvca Tiro ()sow= met 6p..006atov ij1v xaTec Tip exv*,:anc&criTtc.
.4) Ev no cp6osatv
www.dacoromanica.ro
182
fara amestecare, fall schimbare. neimpartite si nedespartite i), formand o singura persOna 2), in doue naturi 3).
CU acesta teologia siriana reusi la Sinodul de Calcedon cu tOta protestarea egiptenilora. Partisanii mai
Eutichie luara numele de monofisiti. iar al doctrines
bisericel de diofisirl.
Monofisitismul special
www.dacoromanica.ro
183
timpere revolta, poporul Inchise pe soldati in Serapeum si ii arse de vii. Primateu YElur si Petru
Mongu in fruntea monahilor, profitara de m6rtea lui
Martian (457) si anatemisara decisiunile Sinodului de
la Calced6n, punend pe Timoteu episcop in locul lui
Proteriu, Care fu asasinat. Timoteu suspenda din functiunile lor pe top.' episcopil ortodoxi, cum si pe preoti,
iar Sinodul ce tinu in Alexandria anatemisa decisiunile luate la Calcedon. In Antiohia, turburatoril nu se
lasara mai pre jos, reusind. a face pe patriarhul Martin a se demite din insarcinarea sa si a pune in
pe Fullone (roccpbc) un partisan al lor, dar pe
care imperatorul 11 depuse. Timoteu YElur de alt1
parte fu depus si esilat la Cherson, punendu-se in
locul sett Timoteu inteleptul. Sub Basilisc (476 77)
monofisitii fury la putere si capeteniile lor, Timoteu
YElur si Fullone fura restabilip, iar decretul imperial
(h,)(60,0v) lua partea monofisitilor. Multi episcopt semnara acest decret care recunoscea de bune inveTaturile
484
Petru Fullone fu si el restabilit ca patriarh al Antiohiei, dupe ce primi Enoticonul. Contraril insa a uniunel dorita de imperatorul cer intervenirea papel Felix
II. Acesta neputend ()Mine satisfactiune de la Acacia
si imperator, intr'un sinod tinut in Roma (484) rupe
orl -ce relatiune cu patriarhul de Constantinopol. iar
Acacia la rindul sea sterge pe papa din dipticile bisericel Constantinopolitane. Schisma dura pane la 51.9
tend Tustin I, urmasul Jul Anastasia (f 51.8) si nepotul sea Iustinian, revenira asupra mesurilor luate
de Zenone si ast-fel se re5tabilira relati-unile dintre
Roma si COnstantinopol, legatil papel Ormisda, aflame
trimisi la Constantinopol, declarand acesta ; numal E-
185
www.dacoromanica.ro
.186
Disputa Teopashitica 3). In Trisagion") Petru Futlone, patriarhul Antiochiei5) gasise de cavil*, urmand
vederilor scOlei sale, a adaoga espresiunea <Ask 6 c-clupoyasig Si *164; (Dumnecleti care s'a restignit pentru not) si
acest adaos fu primit si introdus in liturgia de la Constantinopol, iar imperatorul Justinian it confirma, (533).
Inovatiunea acesta avu de resultat asa numitacerta teopashitica, In care monahil akimeti6) avura Ore-care rol.
Papa Ormisda intrebat -de monahi spre a'si da parerea, In r6spunsul seti de si cam evasiv, totusi gasi
adaosul acesta ca ceva netrebuincios si periculos. Patriarhul Menna, care urma dupa. Antim, (536), prieten
9 Sub invinuire de monofisitism.
la trepta de pontefice, in locul lui Silvestru, pentru care dete ordine lui Belisariu ca sa'l inchida pe Silvestru sub cuvint ca s'a
www.dacoromanica.ro
187
cu Agapet; papa, Romei, la un sinod tinut in Constantinopol (536), condamna monofisitismul, iar in urm6.
(543) la un sinod endemic obtinu condamnarea lui
Origen si a tuturor adeptilor set, pentru a lovi in arhimandritil ..Domitian si Teodor Ascida din Palestina,
cart eralA bine vecluti de imperator si cari in convingerea for erai origenisti.
Ceea ce cugeta Menna nu s'a realisat pentru ca
Domitian si Ascida semnara si eI decisiune le de
condamnarea lul Origen. Sciind_acesti arhimandrit.1 pur-
tarea lui Menna si intelesi find cu impdratesa Teodora, cer lui Justinian condamnarea lui Teodor Mopsuestul. Teodoret de la Cir si lba de la Edesa, sub' cuvint ca ast-fel se vor linisti partidele din Egipt, unde
Justinian vroi restabilirea ordinei. Imperatorul pri-
mi, si in 544 printr'un edict al sett condamna scrierile lui Teodor Mopsuestul, .ale lui TeodoreL contra.
lui Ciril si epistola lui Iba dire Mare.
Cele trey Capitole (capitula tria) Sinodul V ecu menic
www.dacoromanica.ro
188
14 episcopi italienicari semnarb. Constitutum al p,apei Representantul imperatorului ceru stergerea lui Vigiliu din numerul
papilor legali.
www.dacoromanica.ro
189
Monotelitil
Dupa decisiunile luate la Calcedon doctrina bisericei inveta cum ca. in Iisus Christos este o singura.
ribv
ivspiotiwra Tci, Asorcpeni) xecc ecvSpoirctvcc pa Ozavbebtl ivipista, =Tic Tbv iv
ici(ot; Atovoatov, et vci.5sp.c4 iov.u.
www.dacoromanica.ro
190
-cf,c
pronuntL contra edictului, la care Maxim, teolog invetat al timpului, contribui in primul rend. Chiar
papa Teodor condamna g7.4actg, care dupa marturia imperatorulul fusese redactat de Sergiu. Urmasul
Jul Sergiu it 638) anume Pyrrhu primi edictul, peng.
in 645 cand reveni la ortodoxia, prin argumentele aduse de Maxim. Intre acestea situatia politica era
incurcata; iar biserica turburata de certele doctrinale.
Atuncl Constant II (642-668), pentru linistirea spiritelor si imbunatatirea situatiunel, revoca Ectesis si dete
www.dacoromanica.ro
191
ton (678-81) era representat prin delegati, call cornbatura.' eresia si mentinura decisiunile luate de Roma
la sinodul de la Latran (649). Cu esplichrile date de
representantil papel se unira si episcopil oriental cari
condamnara monotelismul si admisefa OA In Iisus
Christos sunt doue vointe si doue lucrari naturale,
fie-care conrespungend natures respective, nedespartite
si neschimbate, nefiind contrarie una alteia, dar vointa
umana urmAnd tot-d'a-una' celei divine, cariea 1 este
ca.-
care invetaa ca, Donmul nostru Iisus Christos are o vointa, care
este vointa Tatalui si a Santului spirit.
0 dub cpuamic OeX4ascg, ilsov 9-0*.ccuc Cu duc&g, x&c bob cpuacxecg ivsp-stag, aweircu4 -cc[ceptaubg, ecauyx{rccog xlpurcopev xac bob iv cpuacx& Os1111-wctoc, obx unevanta, oiXXsicdpevov T6 cx*pcinscvov duToff aikva... scat
tr:caccaaolley T41 asty eculog xat navobev ax .8.13Atliccu.
www.dacoromanica.ro
192
incercarf de reabilitare din parfea rnonotelitilor.Monotelitil condamnatl, cum s'a veclut mat sus,
biserica ortodox& si-a formulat doctrina sa in sinodul
al VI-lea ecumenic. Condamnarea monotelitilor a fost
pentru tot- d'a -una; de si unil incercara o reabilitare a
in 711. imperatorul Philippicus Bardesane, care fusese crescut in principiile monotelite, avend de mentor' pe Macariu din Antiohia si discipolul sea Stefan
se urca pe tronul imperiului. Dorind a da o satisfactiune prietenilor sel, el convoca in 71.2 un sinod, care
declar& de nule decisiunile sinodului al VI-lea ecumenic, iar in urma imperatorul inchise intfo manastire
pe patriarhul Ciru din Constantinopol, care se arata
contrar acestor dispositiuni, puind in locu -i pe diaconal Joan. Occidentalil se opusera, ba inca nicl nu vroir&
www.dacoromanica.ro
193
Clerul
reuit
Inca.
13
www.dacoromanica.ro
491
de la Sinodul din Nicea. Apol erau Exarki si Arhiepiscopi. Mitropoli+A Roma Alexandriel, Antiohiel, Ierusalimului si Constantinopolel purtaa titlul de Patriarh,
cu egale drepturi in privinta dogmatics, de si in jurisdictiune emit unit mai marl ca cel-l-alti, respectiv
de diecesele puse sub privigherea si administrarea Tor.
www.dacoromanica.ro
195
Sinodele
Fiind vorba de decisiuni ce se luau in SinOde, este
bine .a sci ce insemneza un Sinod, cu ce se ocupati SinOdele si care sunt deosebitele felurl de SinOde.
Sinod in limba bisericesca insemneza o adunare a
phrintilor bisericesci cu scopul de a se consratui asupra
unor cestiuni atingetOre de doctrina si ritualul creF;tin.
cum si de a lua resolutiuni asupra lor. 186Tp.cacc, otSp.130Xcc xcd xav6ved Ocupatia deci a SinOdelor era doctrina
in primul loc si apol ritualul. In acest stop se statua prin practich ca in cestiuni de credinth numal
1) Deja usul occidentalilor de a intra in cler necitsatoriti era
sa devinit' o lege, data episcopul Pafnutiu din Egipt n'ar fi combatut acesta la Sinodul I ecumenic (325), dupe care se decise casiltoria
www.dacoromanica.ro
493
ale .crestinatatii, se tineail simide provincialeobligatoril de dou6 on pe an 1). Cand nu se puteail aduna
simide generale, cestiunile se resolvait in shadde cornpuse din episcopii call se OM la resedinta si acestea
se numiail endemice. Dintre aceste felurl de siwide mai cu greil se convocail sinOdele -generale si
de aceea s'a luat usul, find vorba de mijlOce de intretinere, pentru ca statul impreuna cu biserica sa se
consulte si sa decida timpul convoca'rel si locul de
intrunire, remanend ca presedentia sa fie data unui
episcop designat de imperati, sail cand acesta se abtinea, de insusi Sinodul. In tot-d'auna ins& lua parte
la Sinod un representant al putereI civile. Decisiunile
relative la dogme se luau cu unanimitate, iar acelea_
relative la dispositiunI de cult si administratie prin
mai oritate.
In biserica ortodoxa cestiunile dogmatice s'ail regulat si determinat in cele 7 sinOde 2).
1) Dupe Canon. 5 sinod. I ecumenic i 20 Sinodul de Antiohia_
') Sinadele ecumenice sunt : de la Nicea I (325), Constantinopoi I (381), Efes (341), Calcedon (451) Constantantinopol II
(553) Constantinopol III (680) i Nicea II (787). Sunt apoi sinOdele locale de la Ancira (313), Neo-Cesarea (315), Antiohia (341),
www.dacoromanica.ro
197
Dispute le antropologice
Pelagiu i doctrina sa.
Celestin. Augustin.
Pelagianismul.
nascut supra-natural in ceea ce privesce partea spiritual5. Sustinetorii generatianismuIur (traducianismului) invetA ca sufletul
se nasce de o-data cu corpul, &I'll a sci ce a fost mai inainte.
DupA el pAcatul parintelui se mostenesce de flu sAi (ex traduce)
gi ast-fel esplica pecatul original. Partisanul infocat al teoriei
-acestiA este Tertulian in scrierea sa de Anima," in care, dupA ce
spune: Ilominis anima velut surculus quidam ex matrice Adam
in propaginem deducts, et genitalibus femince foveis commen-
animam coneupiscentia. carnem opera ; animarn instinetu, carnem actu. Unico igitur impetu utruisque toto homine concusso,
despumator semen totius hominis, habens ex corporall substantia humorem, ex animali calorem (c. 27),
www.dacoromanica.ro
198
port se gasesce omul ale cu aceste urmari. Antiohienil din contra, mdrginiail libertatea omului si lasau
sa se vada ca omul cu tdta vointa sa nu se mantuesce, data nu va avea in aj utor gratia diving, si ca
prin pecatul adamitic Omenii au devenit muritori, nu
insa si pilcdtosT.
Mona MI *Celestin si Pela,giu deters ocasiune bisericei pentru a'si stabili doctrina sa relative la Gratia
platonicA, dupe care omul ca fiinta spirituala a esistat inainte de a.
veni in lume, in care se aflii ca intr'o inchisOre, Si deci spiritele
sunt create de la inceputul lumei. Filo, Plotin. Marcionitii
Basilizii etc. all tot ac6stil invetatura. Origen, Sinesiu din Cirena.
si Nemesiu de Emesa s'art asociat la ea. In timpurile mai tarzii
Catarii, iar dupe el. in timpurile mai noui Kant si Schelling pro-
lianistii, fura condamnati de catre sinodul de la Braga (563) pentru ca sustinead invetatura platonia.
D-nu Fr. Worter, in diet. de Wetz si Welt da argumentele cu care
se combate teoria preesistentei spiritelor. Iattt, cinci dintre ele: ca
este in contradicerd cu teoria creatiunel, a spiritul omenesc, n'are
reminiscenta unei alte esistente, ca cu ea se perde ideea genului si a unitiltii genului omenesc, c6, nu este in armonie cu invetatura crestine despre corp ca organ necesar spiritulul, ca prin.
acestil doctrine se combate invierea corpurilor.
www.dacoromanica.ro
99
divina, la libertatea morala si modul cum se face mantdirea omului. AmbiT negati esistenta pe'catuluT original
si ca atare invetati ca omul se mantuesce prin propria sa vointa, intru cat el pOte sa faca orT-ciind binele, numai sa voiasca, faro a avea necesitate de vr'un
ajutor. Cu alte cuvinte, eI1) combateau doctrina lui
Augustin') asupra pecatului si a Gratiei, care era acum
1) Pelagiu era de lac din Britania, om forte pins, cult, dar dotat
de natura cu putina capacitate. Scrupulos si sever cu el insusi`
doctrina lui Augustin, mai ales ca facea din omen' niste nepasatori Ai lenesi. WA, ce inveta el : omul se nasce faca pacat ca
si Adam ; Botezul ins& servesce la ertarea pacatelor ce le face
omul in viata. Pacatul adamitic privesce numai pe faptuitorii
se'. or' -tine pacatuesce, este pedepsit in eternitate. Binele sau
relit 11 face omul dupre cum vroesce, iar Gratia divina nu face
alta. decal it ajuta ca sa, faca cele prescrise de lege, pentru a'si
ajunge tinta. In aCest stop Ea '1 feresce de rele. ii arata drumul binelui, nu'l lasa a perde acesta tale, ba Inca it intaresce
pentru a se mentinea. Nimeni insa nu primesce Gratia decat
daca este demn de ea si pentru ca sa fie ast- fel, trebue sa indepliniasca poruncile si sfaturile evangelice, avend ca esemplu
pe Mantuitornl Iisus Christos. Reducend ast-fel scopul venire'
lui Iisus Christos, se intelege ca nu este vorba de rescumperare.
2) Prin viata sa cam turburata la inceput, Augustin ajunse a nu
recunesce omului putinta de a se mantui, nici de a face vre un act
bun, fara ajutorul Gratiei. Othul, treat dupe chipul lui Dumnecleti,
liber a lucra binele si reul, putea sa nu pacatuiasca nici o data, daca
200
Diaconal Paulin de Milan, (defensor ac procurator Eclesiae Mediolanensis) care era in Cartagena, informandu-se de invetatura lui Celestin, .comunica despre
ea episcopulul local Aureliu, care '1 chlema la respundere
inaintea until sinod (412). Celestin declara ca, cestiunea
www.dacoromanica.ro
201
ca omul pOte trai fara sa greslasca, observand cu inlesnire poruncile legel. Pelagiu mai atenua doctrina sa,
adaogend ca, omul p6te sa nu pacatuiasca, dna este
ajutat de gracie2). Sinodul gasi ca Augustin gresesce
prin doctrina sa si ca. este bun& invetatura lui Pelagiu.
Farb. insa a decide ceva positiv, cu totil cred ca este
bine ca papa sa se pronunte Un nou sinod este chiemat la Diospolis (Lydda) in Palestina, pentru a se pronu* asupra doctrinel lui Pelagiu. La acest sinod (413),
Pelagiu era acusat de doue-spre-gece puncte cu care era
902
terea de a face saii nu un lucru ; victoria nu vine de la liberal arbitru, iar nu de la ajutorul lul Dumnedeil 5) Gratia
ne este dati, dupe meritele ndstre (Et Dei gratiam secundum
merita nostra dari) 6) Celor ce se ciiesc le este acordata ertarea, dupe meritele gi silintele ce iqf dad', iar nu dupe gratia
si misericordia. Jul Dumnedmi, Mind in adever prin ctainta
sunt demni de ertare. (Et quod pcenitentibus venia non detur
www.dacoromanica.ro
203
paper Inocentiti4) de a condamna invetatura lul Pe lagiu, pe care ele o ga'.sise de eronata., combalend gratin
si botezul copiilor. Papa se asocia cu decisiunile sinOdelor, in urma diria Pelagiu it trimete scrierea sa:
Libellus fidei ad Innocentium, in care nu se pronunta
pe fata asupra partilor celor mar principale, iar Celestin: Ccelestii symbolum ad Zosimum. In timpul acesta
murise Inocentiu si ii urma Zosim, un om cam marginit, care fu lesne convertit de Pelagieni si ridica decisiu-
nea lui Inocentiu, grtsind pe Pelagiu si Celestin cu totul ortodoxI: tales tam absolutae fidei. Episcopii afriT
call se adunara. la Cartagena (418), unde condamuar
pe Pelagiu si doctrina sa. Unit episcopi refusara a
semna decisiunile Sinodulul. Intre acestia este si hzlia,n din Eclan (in Apulia), care fu esilat cu tovarasil
sei, Julian venind la Constantinopol si facend causa
comuna cu Nestoriu, pelagianismul fu condamnat de
Sinodul de la Efes (431) odata cu Nestorianismul2)
201
Din causa acesta si mai ales din cuss ca teoria augustiniana facea progrese, asa ca monahit din Monastirea Adrumet (din Africa de Nord) sail ca nu lucrail
nimic, dandu-se la lenevire, sail ca se disperau de
faptul ca Dumnecletl nu sine socotela de faptele omului,
coniu si Felix.
www.dacoromanica.ro
205
v) De data:acesta le trimite scrierile: De prwdestinatione sanctorum Tiber ad Prosperum (429) ki De dono perseverantiae
fiber ad Prosperum et Hilarium (430).
4) Sa se vada scrierile sale : Carmen de ingratis, de gratia et
libero arbitrio, Liber secundus de gratia et libero arbitrio contra.
Collatorem, Responsum ad capitula. Gallorum etc.
www.dacoromanica.ro
206
Cultul
Cu trecerea thapului, cultul crestin lug o mare desvoltare. Acesta desvoitare se facu treptat, dupa starea
www.dacoromanica.ro
207
SerbAtorile bisericesd
Serba, torl in onorea Mantuitorului, a Redorei Maria, a Sa,nrilor si Angerilor. Cu declararea
www.dacoromanica.ro
208
cdrnpului, tend nu se pOte amdna, dar si acest& invoke fu. revocat& mai tardiu3r. Theodosiu IP) merse
mai departe. El opri representarea pieselor teatrale in
dilele de Dumineca. cum si in timpul de la Pastl pAnd..
www.dacoromanica.ro
-^-
209
www.dacoromanica.ro
210
www.dacoromanica.ro
214
40 dile al Mantuitorului, si in el mil oprite bite petrecerile si lucrurile cart contradiceau intristarei cu
care crestiniT treceati dilele acestea Nina la luminata
') Cassian (Collat 10, 10), afirma acesta pentru biserica egip.
-ten& cum i pentru cele-l-alte biserici.Epiphaniu (Exposit fid.
22) i Hrisostom (Om 21 de nativ. Christi) asemenea.
9) Intro actele conciliulului de la Efes se gasesce o omilie :
De nativitate Domini et Salvacoris nostri Iesu Christi" pe care
a pronuntat-o Paul, episcopul de la Emesa, in 4ioa de 25 De-cembre in biserica Alexandriei.
8) Const. Apost., VIII, 23.
4) Legea lui Teodosiu eel tener. Sa" se vada Bingam.
quadragesimal.
www.dacoromanica.ro
212
qi a Invierii. Nu numal particularii, dar chiar statul inlatura tot ce era .contrar cu acest timp 4). Cetirea, rugaciunea Si facerea de fapte bune, iata cu ce se ocu-
sa se serbeze in cea d'intaid Duminica dupa luna plink care urmeza imediat dupa equinoptiul de primavarii, inlaturandu-se in
tot-d'a-una do a fi in acelasi timp cu Iudeii. Sinodul, de ore-cein Alexandria era o scold astronomicft vestitrt, inserting pe episcopul locului sa comunice tutulor bisericilor timpul tend cade
Pastele, gi pe care de regula o trimitea- la dioa, Epifaniei. Un
sinod din Arelate (314) ordond ca tote bisericile se tin. uniformitatea timpul serbarei Pastelui, dar nu se supuserrt. Sinodul din
Antiochia (341) censura pe torsi cati nu erail supusi Sinodului din
Nicea. Era totusi o deosebire intre biserici. Roma nu primia calculul Alexandrin, pana in timpul lui Dionisiu eel mie. Lipsurile
calendarului Iulian ail fost indeplinite, dui-A occidentall, de calendarul Gregorian (582).
www.dacoromanica.ro
213
albel), pentru cea din urma data si se primiatt intre credinciosi. In diva a patm-clecea se serba amintirea Inal-
tuite in onOrea sa sunt IntAinpinareai Buna Vestire, care pana la un punt 1sT ail partea for de s6rbatOre si in onOrea Mantuitorului. De aceea in biserica
orientala, Intampinarea mai pOrta numele de Hipapante
Domini (rnancewct sat Ynavri)), iar occidentalii o numesc
Mariae Virgins 5). Imperatorul Justinian (542) printr'un
Dumineca albilor.
') SA. se \radii Chrisostom, omil. LXIII ai Sinod. IV-lea de Toledo, IV, 16.
2R
rarea invetaturei Mantuitorului. Bucurandu-se de libertate, el instituesc serbatori in amintirea lap telor martirilor si codesorilor, carora le recunosceau numele de
santl. Bisericile se didiau pe mormintele acestora, reliquiile for erati duse in biserici cars esistaa si in-
cetul cu incetul poporul da o mare veneratiune santilor, asa ca biserica trebui se recum5sc5, acesta apli-
Atat diva nascerel cat si a mortel martirilor erail serbate cu mare solemnitate. Intre serbatorile acestea von].
Bunei Vestire.
9 Pentru prima data se face mentiune de ea in omiliile pa-
www.dacoromanica.ro
215
www.dacoromanica.ro
216
icci-
Col. 1, 16 da o
*) Cu tote acestea din relatarile lui Sozomen 21, reese ca creqtinii venerau imaginele sante din timpurile cele mai vechi.
Sozomen, Hist. ecclel. V.
www.dacoromanica.ro
217
vorbesce Tertullian 1). Gregoriu de Nazianz, Gregoriu de Nisa, Augustin, Ieronim spun ca picturele ce se intrebuinteza in biserici, pastreza forma for
primitive. Santul Ion DamasceR afinna ca institutia
Epifaniu. Cu tote acestea un sentiment plin de estrema piositate, dusa.' cultul icOnelor Ora la adorgiune
si atuncl biserica is m6surl, oprind abusul si urma.rile sale periculOse. Biserica esplica cultul icOnelor,
www.dacoromanica.ro
218
Oficiul divin
Cetirea, Predicts. Biserica crestina Inca de la inceputul sea a introdus cetirea in biserica a cartilor care
formats basa doctrinel : Evangeliile si scrierile apostolilor.
mai pe urma s'a dat si preotilor .si diaconilor si numai cu consimtimentul acelora. La inceput predica
era simpla, cuvintul lul Dumpecleti se vestea farts infrumusetari artificiale ; mai pe urma insa ea ajunge o
arta 4).
.Thmologia si Psalmodia.
In biserica crestina
www.dacoromanica.ro
219
Ciprian spune ca a introdus intre crestini psalmodia3). Tertullian vorbesce de psalmodia alternative. 4).
Sinodul din Antiohiainvinovali pe Paul de Samosata ca
a inlocuit cantarile ce se obicinuiata in onOrea Mantuitorului cu allele spre lauda sa. Clericil cantau
singuri si poporul respundea la sfarsitul tie-carui psalm).
www.dacoromanica.ro
220
Bisericile.
www.dacoromanica.ro
221
qidiati in onOrea martirilor se numiail basilice, iar acelea cart erail in onOrea Mantuitorului; se numiail
biserici, cum se vede .din espresiunile basilicae martyrum, de si nu este pagita peste tot acesta regula.
Basilicele erati impartite in vestibul (7tp6vccov) naos
(vock) absida (xOyx1). Forma basilicelor era lungareta
in forma unui T sail a unel crucl. In mijlocul absidel
era scaunul episcopal ('p6voc, cathedra), avend la drepta
si la stanga scaunele preotilor, fiind si ceva mat ridicat. Laicii steteail in naos si ocupail locuri potrivit ca
etatea si insemnatatea fie-caruia. Femeile erati separate de
la
bisericile
mai
bogate. Edificiile
www.dacoromanica.ro
222
www.dacoromanica.ro
223
au sciut
sa.'
greti de pazit severitatea catre toti, biserica Occidental5. si dupe ea cea Orienta15. introduce Duhovnicii
sail preotii penetentiari (npecacepog int -1g vaTaysfac,
poenitentiarus), cart furs desflintati in urma unui scandal petrecut la Constantinopol (390). Patriarhul Nectariu si dupe el cei-l'alti episcopi orientall luara acest5.
decisiune 1). In privinta regulelor de urmat cu peni-
www.dacoromanica.ro
224
ber de remediis peccatorum), Egbert din Jork (Poenitentiale Egberti), Raban Maur, Gratian etc.
DonatistiT1)
Neintelegerile in privinta disciplinel in biserica, a
puteril misterilor si deosebirilor ce esista intre bi-
serica veluta si cea neveguta dete nascere sectel Donatistilor, care isl lua fiinta la inceputul sutel a IV-a si
dura pang ia suta a VIl-a. El avura sa sufere din
causa relel interpretari ce dadeati raporturilor dintre Stat
si biserica. Se scie ca persecutiunile facuse pe crestint
mai tenaci in doctrina for ; ba unit, ave"nd cu el multimea, cautati sa 's1 faca un renume din primirea martirulul. Biserica nu putea sa aprobe ca insusl crestinil
sa 'sI caute rmirtea si sa se dea in mainile inamicilor
lor. Din causa acesta episcopul de Cartagena Mensuriu
fu rein vedut de rigoristl si in urma acusat la Roma,
)-
www.dacoromanica.ro
225
cea si in 330 un
bitril la cart alergara spre a decide asupra lor se_pronuntase contra-le si de si ordinile imperiale erail in
defavOrea lor, totusl el nu incetara de a lucra si progresa.
Numerul mare al Donatistilor facu pe Constantin
ca sent tolereze. Sub urmasil 1111 Cohstantin positianea
226
Donatistil nu recunosceat bun botezul dat de altcineva de cat de sdctaniii for si de aceea rebotezait
pe aces ce intratt In secta lor. El erail fOrte aspri cu cet
pacatost si alungati dintre membril adeveratel biserici
r) Crestinii ortoxi ii numira circoncillioni, pentru ca., se invarteu in jurul caselor tOranilor, (circa cellas euntes).
Optat a scris De schismate Donatistarum".
www.dacoromanica.ro
227
pe cel ce era in contact cu et In privinta misterelor Donatistil invelad ca efectul for depinde de starea
de gratie in care se gasesce acel prin care se dg,.
dus din causa spirituluI lumesc, de care era dominata Roma, Inca din timpurl vechI, dar pe care '1 tinea
(ire-cum ascuns, pang, s'a ivit ocasiunea de a-1 mani-
228
in Iisus Christos. Decisiunea imperatorulul este cornbatuta de papa Martin I, care reusi a face pe sinodul
din Latran (649) se condamne acesta decisiune. In 653
Martin este tratat de criminal si esilat la Cherson, iar
monahuluT Maxim i se taie mana drepta si limba.
Prin aceste procedeurl raporturile intre Roma si Bizant se strica cu desavarsire, dar in acelasT timp suzeranitatea imperials se stabilesce la Roma.
www.dacoromanica.ro
229
Nici bisericile din occident nu primeatt primatul papal cu tot decretul lui Valentinian al III -lea 2).
Evident, dar, ca Romel i se respunde negativ la so-
cotinta el de a avea o primatie asupra celor-l-alte biserici ; iar cand sinodul al II-lea Trullan prin mal multe
canine, respinge tote dorintele si practicile el, cu acesta.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA MEDIE
www.dacoromanica.ro
ISTORIA MEDIE
De la 692
-- 1453
Luptele iconoclasticel
Usul de a se da un cult deosebit imaginelor sante,
1-am 'vequt din timpurile vecht ale bisericel. Era, am
recunoscut, o terra din partea unor parinii bisericesti,
ca sa se continue acest cult, pentru ca, credeati et, cresti-
www.dacoromanica.ro
234
ce opunere era zadarnica, cad forta imperiala impunea tacere tuturor acelora, cart ar fi indrasnit sa se
arate contra decisiunel sale. IcOna Mantuitorului ccVrc
cultul icOnelelor Filoxen (Xenaias persanul), episcop de la Ierapolea din Siria, apoi Serenus, episcop al Marsiliei, Qi imperatorul Filipic. Asemenea a nimicit iconele din bisericile crefitine
ti califul Iezid al 11-lea.
2) Poporul dedea icOnelor un cult aka ca, era constatat cum
ca se neglija credinta in puterea lui Dumneclea si se indrepta
la ajutorul icOnei, ce representa un sant ore -care. Biserica insa
ac6sta icons.
www.dacoromanica.ro
235
lor. Acest imperator pentru a face ca doriatele sale, in acesta cestiune, se fie incununate de succes, pe Tanga autoritatea imperials, cauta.' sa aduca si biserica spre a sd uni
cu el. In acest stop, convoca un sinod la Constantinopol (7541), care inlatura cultul icOnelor si pronunta
anatema in contra acelora, cad ar mai indrasni sa le
dea inchinaciune. Turburarile ce incep acum sunt destul de marl'. Ura si dispretul ambelor partide face ca
s se dea ocasiune la versari de sange. TOte bisericile
sunt profanate si icOnele aruncate din ele. Opositia
monahilor, cars aratara, resistenta, de si mare, nu folosi aprOpe nimic; ba cel mai multi perira, condamnati
la tot felul de torturl, iar localurile unde se adaposteaa, fur& prefacute in grajduri sail cazarme.
Sub Leon IV (775 780) situatiunea nu se imbunatati, mai ales dupa ce imperatorul se incredinta
1) La acest sinod n'au luat parte patriarhii bisericilor, 'ci numai episcopii de sub jurisdictia patriarhulni de la Constantinopol.
Patriarhii ere" pentru venerarea icOnelor; contra era" episcopiL
www.dacoromanica.ro
236
c um ca functionaril eel ma' inalti sunt favorabill icdnelor. Cu tdte acestea monahil nu eratia asa de persecutati si putura sa'si recapete viata monastiresca, pe
care o parasisera, de furia persecutiunei lui Copronim.
Sotia sa Irena, atat in timpul vietel luT Leon W, cat
arasie se aduna un sinod ecuthenic la Constantinopol (787), care isl tinu apol sedintele la Nicea, pentru
ca militarii era ti lavorabili icon oclastilor si produceati
turburari, si aci se decise restabilirea cultulul icOnelor,
conform usulul traditional, dibtingendu-se veneratiunea
de adoratiune si recunoscendu-se ca adoratiunea nu se
754 fu anatemizat.
imperatoril Nicefor (802-811) si Michael Ran gabe (811 81.3) mentinura decisiunile luate; dar
de indata ce armata reusi sa urce pe tron pe Leon
Armen& (813-820) cultul icOnelor fu iarasl cornbatut. Seperstitiosl, militaril invinsl in luptele ce sus
tinura cu Bulgaril (813), cereal). lui Leon sa inlature
. cultul acesta, de dre ce numal din causa lui au suferit infrangerea. In 81.5 imperatorul dete curs perse2)% Od p.si, tire
Nast.
www.dacoromanica.ro
vt) Oita
237
la Nicea, sub motiv ca s'ar fi recunoscut un fel deadoratiune icOnelor. Sinodul nu primea nici servitium
nici adoratio. Un alt sinod, tinut in Paris la 825, aproba hotaririle sinodulul din Francfort.
238
hie ;
pus& acest scaun egal cu acel de Roma, iar Justinian cel Mare declarasa. (pe loan Pustnicul, patriarhul
Constantinopolului, de patriarh ecumenic. Cu acestea
orientul facea pe papa Rome! s& 's1 vac15, nimicite planurile sale de
_ domnie peste intrega bisericA. Amenin-
era luat in derisiune, parodiand pe patriarht si episcop!. ConduckorulstatulUI, Barda, de si iubea artele si
stfintele, totust, adept al conruptiunek alung& pe sotia sa
legitimA si ia de sotie pe nora sa, care era v6cluva. Savan-
239
ce pOrt& numele sett precum si operile sale sunt stimate si ZIA el tesaurele literaturel grece erail perdu to
pentru not. Lul i se datoresce un Nomocanoni scrierea dogmatic& :
contra Paulicienilor. Ceea ce putea objecta pentru alegerea sa era calitatea de laic. Mai multi episcopI margina;s1 n'aii fost consultati la alegerea lui, Ignatiu constrans a declara c& a abdicat de voe, nu voesce ; ceea
ce ds prilej episcopilor se depun& pe Fotiu si se-1 escomunice. Atunci, dupa ce cercasa. Fotiu a impArti patriar-
210
din Anagni. legatl al seI, spre a cerceta cum stall lucrurile (860). In 861 se tine un sinod compus din 30&
episcopi, mal top creaturi ale curtel. Dupd ce se citi,
sinodulul in o traducere inesacta epistola papel, se Mai
241
tiu sa conduca lupta contra papet Acesta in 867 trimise o enciclica la toll patriarhil orientali, in care
semnala -eresiile bisericel latine, si anume : 1.) ca; or-
invetatl ca Sfantul
www.dacoromanica.ro
212
bolulul in Sincidele provinciale, iar nicl de cum asupra cuvintului Filioque, care dic el, 1-a adoptat. Conciliul din Constantinopol (867) escomunica pe papa.
Succesorul lul Barda, BasiIiu Macedon, ucidend
pe imperatorul Mihael lua franele guvernulul (867-86).
Ast-fel suit pe tron si gasind un sprijin in partidul
lul ignatiu, depune pe Fotiu si'l inchide in o monastire,
restabilind pe Ignatiu. Acesta hotarire fu confirmata
213
o imprejurare istorica, si anume se pune pe tapet cestiunea Bulgaria. Trebuia sa se stie de tine apartine biserica Bulgara: de Roma sati de Constantinopol?, cu atit
anal mult cu cit deputatil bulgari, aflatI la Constantinopol,
cerura in presenta legatilor papel sa se lamuresca positia bisericel lor. Cu acesta ocasiune se respunsera bulgarilor: Evident, (respunsera legatil), la biserica ro-
cu imperatorele si papa Ion VIII '1 recumiste, sub conditia de a face _amend& onorabila inaintea unul sinod,
conciliu este convocat la Constantinopol (87.9) in bireserva presidentiaserica sfintel Sofa, la care Fotiu
Sinodul fu deschis printfun discurs tinut de mitropo litul din Calcedona, Zaharia, in care lauda pe patriarhul
si aducea papel acusarI de discordie, discurs primit
toniu II (899).
Succesoril lul Antoniu remasera, in decursul seco
lului X, in relatiuni cu Roma; alti patriarhi din orient
continuara a purta numele de episcopi romans in diptice si in canonul lituEgiel. Sub Constantin Monomaliul
(1042 -5 4) Bizantul ceruse ajutorul papel Leon IX
(10!k8F 1054) contra Normanclilor ce amenintau posesiunile bizantine din Italia de jos. Patriarhul de acum
www.dacoromanica.ro
245
Mihail Cerulariu (1043) incepu din nou lupta contra Romer, in unire cu episcopul bulgar Leon de la Achrida,
246
tara anatema contra lui iar imperatorul permise cardinaluluT a depune in biserica Sfintel Sofif din Constantinopol un document care coprindea depunenerea lul Cerulariu si a tuturor ce vor fi cu el ; (16
Iuliu 1054) apol parasira Biserica si dupe doue dile
nu se mal vequra in Constantinopol. Staruintele lui Petru
a resistat la tOte amerintarile, care a primit. Imperatorul Isac Comhenul veclend planul lui
si el
www.dacoromanica.ro
247
BISERICA ORIENTALA
Literatura bisericesca la Romani de la 68o pang.
In secolul al XIV
Literatura bisericei romane este pupa in acest timp
si cu anevoe putem sa ne folosim de lamuririle ce ne
d'a ; totusi, cercetAnd. cu scrupulositate actele, documentele cum si inceputurile de lucrAri, privitOre la
acest subiect, gAsim o continuitate a desvolarel pe
care biserica o luase la inceput. SA intelege ca imprejurarile prin care a trecut poporul se resimt si in biserica; dar tocmal de aci reesA legtitura ce a fost intre
biserica si stat.
Pentru a cunOsce starea bisericei romane din acest
timp ne putem folosi : 1) de studiul P. S. Episcop al
Ramnicului D. D. Ghenadie EnAcenu Crestinismul in
Dacia, 2) de lucrarea d-lui Le Quien (Oriens Christianus Paris, 1740, 3 volume, 3) de Fragmentele culese
de Hurmuzachi 4) de Magazinul istoric, in care se vorbesce despre Dacia 5) de Acta patriarchatus Constantipolitani, ed. fr. Miklosisch si Jos. Muller, Vindob. 186Q.
(Actele patriarhiel de la ConStantinopol) 6) de Theiner
Vetera monumenta Slavorum meridionalium historiam
illustrantia, Roma, 1863 ; 7) de Drinov, Istoria bisericei
www.dacoromanica.ro
248
bulgare (in limba ruse), 8. de Istoria critic& a lul Hajdeu ; 9) de paharnicul Alexandru Geanoglu Lesviodacs, ucurescl, 1845 ; 10) de Istoria bisericel romane de Filaret Scriban; 11) de istoria bisericesca
neintelegerilor cu biserica Romel la 732, Leon Isaurul (717-741) scOse biserica ilirica de sub autoritatea
Romel si o trecu la Constantinopol. Nevoile prin care
tree Romanil II face sa nu fie streini de influenta slava
si greca. Crestinandu-se Bulgaril sub Bogoris (dupe
botez Mihail), (852-888) interesele politice II facea
Asupra partii ocupate de Bulgari dincolo de Dunare Gramaticus Leo, Bonn, p. 208 ne spun cit era dincolo de Ikru ;
iar Cedrenus esplica ca aci este vorba de Bulgaria. In partite
acestea cu grew mai aflam cate un nume de roman, cum buna
Ora pe episcopul Ursul din Moesia de jos ; dar mai pe urma
nisi atata nu aflam.
www.dacoromanica.ro
,
249
_....................-...-.........-......M
-s& oscileze cand catre Roma, cand dire Constantinopol. Cestiunea Bulgarilor fu un punct de discordie
intre biserica oriental& si cea occidentals. Romani' de aci
Resedinta patriarhiei urrna pe acea a imperatoruluri) pan& ce in timpul lul Samuel se stabili la 012rida,, cand grecil sub Zimisces castigasera Bulgaria
-dunarena. In 1019 la Ohrida, prin influenta grecilor,
earl eraii stapa.'n1 al acestor 04, fu numit patriarh
un grec anume Joan de la Dibra, asa c& cel doul patriarhi bulgari : Filip (1010) si David (1015-1018) nu
poi avea intr'un timp asa de scUrt o influent& holdritOre asupra bisericei Bulgariei. Un decret al lul Basiliu II
Bulgaroctonul recumisce autocefalia Mitropoliei din 0hrida, lasand sub jurisdictia RI pe Valahil din bit&
Bulgaria.
Ace' ce caut& a scutura jugul grecesc sunt Romanil. Incercarile for sunt incununate de succes. In 1186
kW Petru si Asan reusesc a bate pe grecl si, a in') Asa de la Preslav se mutt, la Sofia, apoi la Mogleua, Va-
www.dacoromanica.ro
250
minik, o scrisOre pliaa de elogiurl, terminand cu aceea ca scie bunele intentiuni ce imperatorul are catre papa. Ioanitiu II respunde tot pe acelasi ton si
II arata ca el nu pretuesce nimic aurul si argintul pe
langa scrisOrea papel. Respunsul i s'a trimis prin preotul Vlasie din Brandizuber. Capelanul IOn este atuncl
trimis de papa spre a multumi din nou lul Ioanitiu
si acestuia i se da insarcinarea de a organisa biserica. I6n pune un mitropolit la Trrnova si cate un episcop in Belesbolna si Prestlava. Un decret al imperatorulul din 1204 trece biserica bulgara sub autoritatea Romel, pentru care papa II trimite o diadem&
regala prin cardinalul Leon di Santa Croce, care avea
Prietenia cu papa nu tinu nici chiar pe timpul domniel lul Ionita, dar nici imperiul Romano-Bulgar nu
dura mult.
Finele secolulul al XIII-lea n'are de inregistrat elemental romanesc la carma statulul, cad dinastia s'a
bulgarisat. In acest timp Bulgaril sunt cars au dirige-
251
sericel, iar In 1346 adunarea de la Scopi ridica biserica serba la demnitatea de patriarh, cu tOta opositia
patriarhuluT de la Constantinopol. Resedinta patriarhiel era la Ipek. Neintelegerile intre Constantinopol si
Serbi se continuara pana. la 1376, and patriarhatul
fu recunoscut de grecl.
In 1767 Ohrida ca si Jpek sunt desfiintate, cea d'An-
252
guril. Un document din 1277 vorbesce de niste pamint stapanit incade sub regele Coloman (1095 -1114) de
Ore-care Voinea, Vulcan, Micul, Dinu. Un alt document
www.dacoromanica.ro
253
aseclati (stapanitori) In Fagaras si Om las. Stefan, regele Ungariel, copringend Transilvania, o incredinteza
conducerel unlit voevod,, fara inse, ca ce1-1-alp voevoql
cument din 10 Mai4 1134, vorbesce de principatul slavon, care avea resedinta in Barlad 3) si care arata ca
in principatul Barladulul se aflati cele trey rase : Barladul,
Tecuciul, Haliciul mic, cum si allele. Tot ast-fel printr'un
document din 1247 al lul Bela IV (1235-1270), regele Ungariel se doneza cavalerilor santulul Idon din Ie-
rusalim Cara Severinulul si a Lyricel (Lotrulul), dinpreuna cu Kneazatele Kg Ion si Farcas, lasand insa o
parte din ele Valahilor, document care intaresce esisi) Veal.* A. D. Xenopol, ht. Rom. din Dac. Traiana, Vol. I, Iasi
1888, pag. 421 sqs.
www.dacoromanica.ro
254
tenta si stapanirea romanilor in aceste, parti la inceputul secolului al XIII-lea.. a parte din romani &ail
in Vrancea. Papa Grigoriu IX printr'o scrisOre adresata lul Bela al IV-leaf) it face atent despre valahil
ortodoxl din ei.a cumanilor si '1 rOga, a face ca sa is
mesuri pentru a inceta trecerea ungurilor si a sasilor
la religia valahilor.
Cum vedem, dar, romanil erati si in pa'Aile acestea organisail asa in cat pot s intampine urgia nemurilor streine.
de a face ca romanil sa, primiasca religia RomanoCatolica II face pe aceia (romans) sa.' parasiasca tam de
tul grec. Cati-va din Ungaria, atat unguri cat si Sasi si alti
credinciosi, stand cu ei, trece la credinta for si se fac una cu
ei, primind misterele dup6 felul for in dispretul episcopului de
Cumania. Episcopia cumanilor este aceea a Milcovului (Milcoviensa), dintre Putna si Ramnic si in care .se infiinta la 1228 un
scaun pentru convertirea cumanilor, luand numele de episcopia
cumanilor.
www.dacoromanica.ro
255
www.dacoromanica.ro
256
La 1374 revine iarasl sub Ohrida. In 1.401. Alexandru cel bun, urcat-pe tron cn ajutorul lul Mircea ceL
Mare, primesce a se uni cu patriarhia, fare Ins& a invoi:
primirea clericilor strein11), cu tOte Incerarile facute
de patriarh prin misionaril s6I mitropoli/il din Mitilena
si Betleem si cu WM, anatema ce detese patriarhul
find pe placul imperatorulul si a patriarhulul nu representa interele bisericei din Moldova, ci ale acelora
ce credeau ca acesta tarp, n'are vointa sa si ca
atare pcite orl-ce grec se dispuna de ea. Tamblac a') Patriarhul se amestecasc in afacerile Moldovel Inca din
1394, find trimisese mitropolit pe Ore-care Ieremia, dar nu fuse
drimit. Cum n'aveail mitropolit s'aft adresat la Galitia i li se
sand pe trimisul for Iosif, la care Moldovenii tin cu tote ca patriarhul le invoise a le da un locotiitor din Cara anume Petru,
pfinA la alegere.
www.dacoromanica.ro
257
cartile7 ce
Sciinta la grecT
a) Timpul de la 700-850
Orientul in acest timp nu este bogat pe terenul culturei bisericesci. Putinele persOne care merit& Ore-care
atentiune sunt destul& dovada. Ceea-ce a adus s&racia
literara sunt luptele sterpe, ocasionate de ne intelegerile asupia cestiunei icOnelor, care at fapit bisericei
si timpul in care ar fi putut lucra in interesul causer
sante. Mai mult, bisericele si monastirile, centrurt ale
culturei teologice, sunt caclute cu totul prada furiel iconoclastilor si nu pot face, supuse acestora, de cit se intOrca armele culturel contra bisericelly. Cu tOte acestea bi') Monastirile Dalmatilor, Studitilor, a lui Calistrat si Maxim
www.dacoromanica.ro
17
258
www.dacoromanica.ro
259
....*^,-1...,.....
log contra Manicheilor, un tratat despre Trinitate, altul asupra celor doue voince in Mantuitorul si altele 1).
.Scrierile sale, se dice, ail fost in numer de 432) dinIre care insemnara. este. De unione et Incarnatione 3).
Unit '1 confunda cu Teodor Mopsuestul, dar n'au
dreptate.
.Aicefor, patriarhul Constantinopolei, a fost secretar al imperatorului ( onstantin, apol a imbratisat monahismul ; ajungend in 806 patriarh. Neintelegerile ce
avu cu imperatul Leon Armenul, 'I aduc o stare
Tea. El more intr'o monastire din Propontida.
Nicefor are mat multe scrieri si trece printre scriitorii
www.dacoromanica.ro
260
nul fu aruncat la inchisOre si supus la un aspru tratament. In 826 Teodor muri la Calcis, dupe ce pentru a patra Ora. fuse trimis in exil in timpul lui Ali
chael II.
Scrierile sale se ocupa principalmente cu cestiunea
icOnelor si combale cu succes pe iconoclastil.
b) Timpul de la 850-1050.
Luptele iconoclastice terminate, literatura bizantina
Fotiu este insemnat prin o cultura vasta asupra literaturei si teologiel, facendu-si reputatiune prin scrierile sale. Pentru meritele si eruditiunea sa imperatorul
T)
Paris, 1860.
www.dacoromanica.ro
961
siliul de regentd. Fotiu ajunse patriarh al Constantinopolel, dupe detronarea lui Ignatiu, trecend prin tote
treptele ierarhiel in timp de Base dile, aprobandu-se
alegerea WI de sinodul din Constantinopol de la 857
In timpul lui se rup relatiunele bisericei orientale cu Roma.
Fotiu este insemnat prin mai multe scrieri. Asa este
Biblioteca (p.uptoppLov), in care se coprinde o dare de
semi despre cartile cetite de el si se analisaze mai mult
se datoresce intrebarilor acute de Amfilohiu, mitropolitul Cizicului, coprindend lamuriri asupra mai multor
cestiuni (808) din Scripture. De notat est si Homocanonul lul Fotiu, o reunire de canOne si de dispositiuni luate de sin6de, care fu interpretat de Zonara
si .Teodor Balsamon in suta a XII-a ; apol prelucrat
de Aristen, Blastare si altil. De la el ad remas si alte
scrieri, dintre care unele in manuscript1).
Simeon Metafrastu. Nu se scie cu certitudine and
a -fait. Se (lice ca Simeon ar fi fost secretar al imperatorului Constantin Porfirogenitul. Cea ce se pOte spune
www.dacoromanica.ro
262
..,.........-w-*
l'ang&
imperatoril greci.
c) Timpul de la 1054-1453.
Timpul acesta are insemnAtatea sa. Barba* de important, necontestata imbogatesc literatura teologica. Incerarile vrkjmasilor de a nimici boga.tia bisericel nu reusese
Ca si mai inainte Constantinopolul, acum Tesalonicul
1) Asupra lul Metafrastu sa se vadb.' Allatius, De Simeonuuk
Migne, P. Gr.
263
ajunge centrul eruditiunel. Este adevarat ca in urma luptelor iconoclastice pictura remase pe loc. Sciinta si literatura teologica luase un avint, care o ducea din ce in ce spre desvoltare. Venirea Comnenilor
in 1081 ajuta la ridicarea starer culturale ; dar In acest timp cruciatil aduc destul reu imperiului, pentru
ca. Au atit dorinta de cucerirea locurilor sante era
avu-
sese o duratA de 60 ani (1204-1261). Ana Cornnena ne spune ca Latinii (este vorba de aces ce
ocupase Constantinopolul) sunt un nem de Omeni venail, earl pentru bani isi vend aceea ce au mai stump.
Cum am dis mai sus, literatura se inavutesce.
Universitatea din Constantinopol, infiintata deTeodo-
II In 452, caduta in Ere -care amortire, incepe in suta a XI-a ca sa reia viiociunea de mai
siu
inainte, in timpul Jul Constantin Monomacul, reorganisata de Mihail Psellu (1.01.8-11.06), om forte invetat, care preda filosofia si se bucura de mare trecere
la curtea imperials, pentru meritele si eruditiunea sa,
si ale carui cursuri de filosofie si poesie er' ascultate cu multa atentiune chiar de catre Arabil, earl veniail la Constantinopol in acest stop. Psellu pe langa
filosofie mai culloscea matematecele, medicina si alhi-
264
preceptor al imperatorului Duca si dupe mOrtea acestuia se retrase la monastire, cagend in disgratia curter. In timpul Comnenilor biserica este bogatd si in stare
riile asupra Odiseei, Iiiadei si a lui Pindar, prin lucrarea sa despre indreptarea vietel monahale si o alta
despre ipocrizie. Dar in teza generala luand biserica
grecesca. din acest timp, putem afirma ca nu s'a prea
indeletnicit cu instruirea poporului, marginindu-si activitatea mai mult asupra .formel, in detrimentul fondului, pe Tanga preocuparea ce are de a discuta, de
multe on fare folos, data in euharestie trupul Mantuitorulul remane incoruptibil. Pe lang M. Psellu si
Eustatiu din Tesalonic, putem cita pe Eutimm Zigawww.dacoromanica.ro
265
ben, Niceta Serron iu, Teofilact din Ahrida (Bulgaria) Idn Foca, Teofan Cerameu, etc.
Pe urmele lui Psellu merse istoricul Zonara si Ha-
Cultul
Imprejurarile prin care a trecut biserica a facut ca
arta sa dispara si in locul acelor marete temple din
timpul lui Iustinian sa nu se vada de cat imitatiune.
Geniul artistic inceteza si in tote : in constructia bisericilor ca si in serviciul bisericesc se observa o pastrare consciinciOsknu este vorbaa desvoltarel timpurilor de mai inainte. Luptelor contra icOnelor se
datoresce ca arta arhitecturel si a picture! nu is nits
un avent, si afara de pictura in mosaic, cele-l-alte ramure reman necultivate de monahl, cars se indeletniceail cu picturarea icOnelor, dupa modelele vechl, carora le lipseau de spirit si viata, imbracand in schimb
www.dacoromanica.ro
266
dor Studitul, Andrea din Creta si Iosef din Constantinopol. In privinta cantArei, biserica orientala se deosebi de cea occidentala, neprimind musica instrumentals. Cu inmultirea serbatorilor santilor, se nascu si dorinta de a se face imnuri si cantart in onOrea lor.
Din secolul al VI-lea se introdusese deja cantarea
Heruvimica si cantarea cea intreit santa. In suta a
IX-a se observa cantarea acatistulul Maicel Domnului,
facut pentru a aminti victoria Grecilor contra Turcilor si scaparea Constantinopolului.
Monahismul
Dori* de a par5.si lumea si a petrece in monastint avu neincetat adept, Carl nu se retrag de la decisiunea luata cu tote greutatile prin care tree. Viata
monahala avu se sufere mult din partea imperatorilor iconoclast, cart vedeat in el niste stalpi puternici
al apararei icOnelor. Totusi monahismul ese victorios.
www.dacoromanica.ro
267
a) Timpul de la 1098
1261
268
Sinodul ce se tine la
Oc-
de Havelberg, n'avura un resultat mat fericit. Indiferenta poporului catre Occidentali, ba cate o data chiar
ura si dispretul for nu puteail sa aiba alte urmarl cu
tote dorintele imperatorilor. Orientalit erati mai ales
indreptatitl a nu pune temeiti pe vorbele Papet, pentru ca et sciati cum Occidentalit cerusera a lucra in
acord cu Orientalit pentru sc6terea locurilor sante de
sub dominatiunea Musulmanilor, si cum in urma a-
tul si a
stabili imperial
latin (1204-1261). Et nu
www.dacoromanica.ro
269
b) Timpul de la 1274-1430
In timpul
Paleologilor
se
fac
noul tentative
www.dacoromanica.ro
270
(1268-74) si pusesa in locu-I pe Ion Beccu. UrTnasul seu Andronic II (1282-1328) anula decisiunile tatalul seu si restabili pe Iosif. Andronic III (1328--41)
(1334-1342) nu se invoi pang ce mai intaiu imperatorul nu va proclama unirea. Neintelegerea dintre
Andronic si Benedict avu de resultat ca unirea proiec-
www.dacoromanica.ro
271
convocat in scopul de a aduce reorganisarea bisericei, intra in conflicte cu papa. Eugeniu IV din
causa purt'arel Conciliulul, care se amesteca In prerogativele sale, gasi ocasiune de a stramuta conciliul la Ferrara 1), motivat de dorinta ambasadorulul
_gee loan Dishypatu, care In numele Clerulul si a imperatorulul cerea stremutarea conciliulul in o alta'. parte,
de Marcu Eugenicul din Efes si de Antoniu de la Eraclea, de si a avut bunt apretorI in Joan Torquei) Eugeniu dete bula sa Doctor gentium" din 18 Septembre.
2) Eugeniu avusit mtelegeri cu patriarhul Josef i arhiepiscopul de la Nicea Visarion prin delegatul ski Nicolae de Cusa (1435).
www.dacoromanica.ro
27
mada si Joan de Ragusa, cu cad Se unise si Visalion al Niceel. In cele din Urma stirile rele ce sosesc din Constantinopol fac pe imperator se silesca
pe totl a subscrie si invetatura despre primatul papal.
Marcu Eugenicul refusal subscrierea. Bula data de pa-
'tura
cu
Roma.
de la Florenta nu se putu face. Poporul si clerul erau torte iritatl contra el. Imperatorul insusI Inaintea
mortel (4448) phrasi ideia unirel cu Roma.
') La Sinodul din Florenta luarii parte: patriarhul Iosif, Marcu
din Efes, Antoniu din Eraclea, .Visarion din Nicea, Isidor din
Kiev. Damian al Moldovei 5i alti inca 20 clerici.
www.dacoromanica.ro
273
Un nou sinod tinut la Constantinopol (1450) de ca.tre cel trey patriarhi al Orientulul repetara hotaririle celul din Ierusalim (1443), pronuntand anatema si contra
lul Gregoriu, carele fu nevoit sa parasesca scaunul patriarhal si sa se dud. la Roma. Imperatorul Constantin al
XII-lea tot din motive politice, pentru ca Turcil erati la
portile Constantinopolel, primi sa se faca sanctiunea
unirel si la 12 Decembre 1452, Cardinalul Isidor, fost
mitropolit al Rusie, representantul papel Nicolae V,
celebra unirea, efectuand liturgia in biserica Santel Sofil si apoi promulgand actulunirel. Unirea nu era insa
dorita.' de popor, proba ca el nu numai ca nu vroeste a
lua parte la serbare, dar Inca se arata indignat de cele
ce se petrec, asa ca nu trebuea de cat un motiv pentru ca unirea s. se desfaca si de catre curtea imperials.
Motivul '1 dete papa, care nu trimise imperatorulul
ajutorul promis , ci numal vr'o cate-va nave si vr'o
cate-va
folos.
www.dacoromanica.ro
274
De build sand ca bisericesce Romanil din Transilvania vor fi fost in dependintd de mitiopolia de la Severin, de call erati aprOpe, si dupe cum se vede si din
titlul ce '1 pastreza pang. acum Mitropolitul Rorndniel1).
www.dacoromanica.ro
275
liel se stramuta in Alba Iu lia (1600). In a doua jumetate a secolulul al XV-lea (1469,, gasim Tanga Fa-
galas un episcop roman al Galatulul, anume MacaTie 1). In 1491 'On, episcopul rutenilor, care 's1 avea
rerea este admisa numaI in parte 2), anume ca episcopul din MuncacI se fie onorat de al Monastirel arhangelulul Mihail, fara a se stirbi din libertatea sa.
Dupa stremutarea Mitropoliel din Feleac la Alba-Iulia,
episcopiile din Vadul, Silvasul, Maramuresul, Fagarasul, Oradea Mare si Muncaciu, depindeati de acesta
Mitropolie. Legaturile intre arhi-episcopia din Alba-Iulia si Mitropolia Munteniel nu inceteza nicl in viitor ;
lea pe timpul lul Mihaiu Vitezul episcopul Transilvaniel, in urma unlit act incheiat intre principile Munteniel si cel al Transilvaniel, biserica Transilvaniel este
recunoscuta de supusa jurisdictiunel MitropolieI din
Tergoviste.
Biserica Occidentals
1) De la 800-1294
Cu scaderea autoritatil imperiale, care se facuse pe
d) Esista ins& Ore care divirgenta de pareri asupra acestui epis.cop. data a fost Tanga Filgara,, sail este vorba do episcopul din
Malicia.
www.dacoromanica.ro
276
nie II (824-27),
Benedict III (855-58), Nicolae I (858-67), Adrian II (867-72), Ion VIII (872-82), Morin I
(852
84), Adrian III (784 85), Stefan VI
91), Formosus (892
96), Bonifaciu VI
(896) Stefan VII (897
98), Roman (898), Teodor 11 (898), IOn IX (898-900) Benedict IV (900903), Leon P (903) Hristof (903-904), Sergiu III
(904-11), Anastasiu III (911-13), Lando (913
(885
Asta-cli la alegerea papei se urmeza dup. decisiunile Sinodului din Latran (1279), ale sinodului din Lion (1273) ei dupe de-.
cretalele lui Clement V (1305-14). Dupit' lista oficiala, publicata
in Ierarchia catholice, pante. ante -di au fost la Rome 262 papi.
www.dacoromanica.ro
277
1.9), Ca-
list II (1119
24), Onoriu II (1124
30), Inocentiu II (1130 - 43), Celestin II (1143 44),
Luciu II (11.44-45), Eugenia III (1145-53), Anastasiu IV (1153-54), Adrian IV (1154-59), Alexandru III (1159-81), Luciu III (1181-85), Urban III (1185-87), Gregoriu VIII (1187), Clement
III (1187-91), Celestin III (1191-98), Inocentiu
III (1198-1216), Onoriu III (1216-27), Gregoriu
IX (1227
41), Celestin IV (1241), Inocentiu V
(1243-54), Alexandru 1V (1254- 61), Urban IV
{1261-64), Clement IV (1165 -69), Gregoriu X
(1271-76), Inocentiu V (1277), Nicolae III (1277www.dacoromanica.ro
278
www.dacoromanica.ro
279
concordat, carece este dreptnu avea destula seriositate, pentru a se stabili legatura dorita dintre, puterea temporala si cea spirituals 2) Cu mOrtea impera')
280
Gregoriu VIP) (1073-1085). Urmas al lul Alexandru II, arhidiaconul Hildebrand este ales papa sub
numele de Gregoriu VII, chiar in cliva inmormantarel
lul Alexandru 2), de catre der si popor, adunat in biserica
Santul I6n de la Latran , iar apol ceremonia intronareli se facu in biserica Santul Petru. Impe-
papil cel mai insemnati al Romel si cu merite netagaduite pentru curia papala. Pentru ca s aiba clerici
supusi sie si se-I detraga de la relatiunile sociale intergise cu desavarsire casatoria lor. Un sinod din 1075
opri investitura laica.
In Francia dorintele papel se indeplinesc mal cu usurinta. In Germania insa lucrurile iau o fats cu totul
ostila papel si in fruntea nemultumitilor era insusi imperatorul Enric IV.
scaunul sea pe Aventin, inconjurat de omen' de serviciu cu insarcinari qi numirile ce erail in us la curtearomana qi in cea bizantina.
www.dacoromanica.ro
281
Papa avea in partea sa poporul, care era nemul-Omit de stap'anire, si ajuta biserica, pentru a pune
capit apasarilor statului. In o epistola din lanuarie
1075 ate abatele de la Cluny, papa regreta ca Orientul s'a despartit de Roma. 0 durere profunda, dice
el, si o tristeta generala me cuprinde, cats biserica de
Orient, impinsA de diavolul, s'a depertat de credinta
-catolica>. Cu bite ca. Roma a fugit de biserica mama.
Vroind a reforma biserica, Gregoriu VII se ocupa
de modul alegerei episcopilor si de reforma moravurilor clerulut
Dupe dispositiunile luate de el, puterea civilg. nu are
nits un drept la confirmarea personalulul clerical, pentru
4. din causa amesteculul puterel civile, dicea el, s'a ajuns
la simonie in biserica. Alegerea episcopilor se facea
de clerici, ear a papel de cardinali t). Papa avea dreptul, and nu era regulata. Pentru dirigerea alegerei papa
trimitea, delegates set Dupe formula Dictatus, resultata
www.dacoromanica.ro
282
.............., %. ..
ca neacceptibil ci contra] rafiunel. Asemenea intimpina refus papa si in alte partt. Totusi papa nu
dezarmeza, ci voea sa trebui sa domnesca. Cit de mult
Gregoriu cauta se ridice autoritatea episcopala se vede
din urmatOrele cuvinte cu care el recomanda pe legatul s66, Amatus, catre credinciosil din Spania, Gasconia si Narbonesia. Ve ordonam, (lice papa, prin autoritatea nOstra apostolica, de a'l primi cum rte -at1 primi pe not insi-ne sail mar mult cum ag primi pe san-
a creste veniturile papalitalii. In acest scop el ineuraja obiceiul de a pune averile bisericilor si monastirilor sub patronagiul Romel. Pe langa aceste veniturI,
papa mai avea imense proprietall date de credinciosi,
si care cresteati veniturile intr'un mod consicierabil 1),
avers care tote eratl adunate la palatul de la Latran..
Pentru a putea stabili monarhia absoluta In biserica 2
fall a fi acusat de inovator, Gregoriu al VII-lea in Wt.&
1 Comtele de Substantion, Petru, in 1085 dete luI Gregoriu al.
VII -lea t4i urmailor sof tote prodrietatile ce avea. Tot ast-fel
flour& o sums de nobill bogati.
') Dupa teoria sa episcopii nu eratl de cat niqte servitors ai
papei, caruia trebue sa se supuna in tacere.
www.dacoromanica.ro
283
urmand traditiunea parintilor, nu pot fi judecat de cit de Dumnedea singur i nn pot fi depus ptntru o altft trims de cat data
,a'i pirasi credinta. Lovit de anatema, condamnat de judecata
episcopilor notri i de noi, jos, parasete locul ce ai usurpat.
Ca ast-fel scaunul santului Peru sa fie ocupat de un altul, care
nu cauta de be a acoperi violenta cu mantia religiunei i care
www.dacoromanica.ro
284
www.dacoromanica.ro
285
urrna., dupe trei Ole de asteptare (de la 25-27 Ianuarie) in zapada, descult si postind, papa in a patra
di '1 primesce si ridica de asupra lui escomunicarea
Indata dupe impecare papa efectuA Liturgia In pre-
In fruntea a 12000 Omen'. Enric reusesce la Ratisbona se faca. pe Rudolf se plece in Saxonia, iar la
UJm (1077) Rudolf este condamnat impreun5, cu spri-
www.dacoromanica.ro
286
depus, mat ales ca Rudolf batuse pe Enric la Muhlbausen. In Octombre 1080 Rudolf este ucis in batalia de la Elster, iar papa perde situatia ce Is1 ereasa. La Bamberg episcopil depun pe Gregoriu VII,
iar la Brixen aleg papa pe arhiepiscopul de la Ra-
yena, Guibert, sub numele de Clement III Invingetor, Enric is drumul spre Roma. Asaltul cetatel tinu
www.dacoromanica.ro
587
...`,....
Inarmat cu convingerea ca in adever puterea spirituals este representanta a Wta puterea ce Vote esista pe
pamint, papa Inocentiu nu perde nici o ocasiune de
a nu inriuri asupra Statului civil. Indata dupe alegerea sa face din prefectul orasului un functionar al
sea si ca atare de la el trebuia se primeasca inyesti-
tura si lui sei depuna juramintul de credinta.- Comuna era pusa sub suprematia papei, pentru ca seful
comunel (summus senator) era numit de el.
Fat& cu certele ce erati in Germania, papa intervine si declara ca el ca unul ce are dreptul de a
288
lui Ien far5. de tara. Acest rege nu vroia sa confirme alegerea lui Stefan Langton si atunci papa pronunta interdictul asupra lui (1208) iar Ora fu data
lui Filip August.
Supunere scaunului papal, libertatea alegerilor biserieekti,
apararea contra ereticilor, dreptul Romei de a primi apeluri si
www.dacoromanica.ro
289
un tribut anual de 1000 livre. Poporul, mal ales baronil, nu se asociara cu regele. El cereatl. garantil si
nu se linistira pang. nu le acorda imperatorul Marea
Charta (1215), care asigura privilegil nemultumitilor.
Ape land la Inocentiu, acesta condamna Charta si escomunica pe toil inamicil. regelul.
Cruciada intreprinsa sub auspiciile lul Inocentiu
ocupa Constantinopolul, in loc de a se indrepta spre
pamintul sant, dupe cum se facuse planul. Purtarea
brutala a Occidentalilor facu pe Orientali sa intelega ce scopurl nedemne urmaresc el si se caute a se
feri pe cit posibil de orl ce apropiere cu el.
nea Inocentiu in epistola de convocare, ca sa se ocupe de cestiunea lizard locurilor sAnte si cu re-
face se infloreica virtutile si va nimici vitiile si eresiile, intarind credinta si aducend paced. Sinodul condamng, pe Albigenjl, Catari si erorile lul Ioachim din
Flora, se ocupa de disciplina bisericel si decide ca
o noue cruciada sa se incepa la Maiu 1213. Can6nele facute de acest sinod sunt in numer cue 70 si
au multe dispositil bune pentru disciplina.
Sinodul din Latran fu cel din urma act al lul Inocentiu. El muri la Perusa in Julie 1216.
fel de condamnare colectiva.Interdictul in formele acestea era
un obiceia al bisericei romane.
19
www.dacoromanica.ro
293
Biserica ocidentala
a) Starea clerululIn occident clerul are o positiune cu totul de osebitade cea din orient, unde imprejuraffle politice ail oprit on -ce desvoltare mai insemnata.
coprinse in asa numitele decrete ale 'ill PseudoIsidor, in basa carora papil aveati o multime de prewww.dacoromanica.ro
291
..MYW,W,
stinismul la Wench'), Pornerann, PrusienP), Li') Wendil primesc crestinismul dupe ce sunt supusI de Albert
Ursul, si Enric Leul preotul Vicelicind, este trimis in Oldenburg, iar Hartwig din Brema este insarcinat cu regularea si or-
ganisarea clerului.
Pomeranii, coprinsi de Boleslas al II1-lea regele PolonieI,
www.dacoromanica.ro
292
293
Ordinele monahale
tOunei si ca ajuta intru cat-va si societatea. Cano-nul 23 al sinodulul din Latran (1215) si 23 al Sinodului al II-lea din Lyon, (1245), preyed ca nu se pot
inflinta ordine religiose in afarl de cele deja stabilite;
totusi nu se putu practica oprirea si o multime de
ordine sa infiinteza. Ast-fel fury ordinele cersetorilorl),
MI din Carthusium4),Cisterciensi15), Premonstraasa mart, pentru ca mahomedanil aveaii legi forte aspre si supuneaa la pedepse capitale pe acel ce ar fi incercat sa conver-
') Ordinele eersetorilor predicaa saracia generala si nu traiaa do cat din acea ce li se dedea de credinciosi, fall a stringe
vr'o avere. Functiunea for in societate era de a predica cresti.nismul si a servi cele ale preotiei. La capul ordinului era un general al ordinului.
2) Ordinele militare intruniart insarcinarile monahismului cu
ale militfei, avend grija de a apara cu armele pe credinciosi. Capul for era si la ardinele cersetore tot un general al ordinului.
3) Cat pentru fratif penitenfei, ei traesc intr'un ascetism rigua-0s si Ara a avea vr'un Ice determinat in Monastiri. Intemeetorul ordinului este Francisc din Assisi.
) Aceste ordine luate dupe impartirea de mai sus, avem pe
www.dacoromanica.ro
20-1
tensiP),FranciscaniP), D orninicanill),CarmelitiP),
Augustinii 5), Cavaleril SAntului Ion 6), Templien77),si ordinal teutonic8).
teze la transcrierea cartilor si la lucrari de gradinarie. Ei umbleu in haine albe. Intre cele 180 monastiri, 12 sunt case pentru
femei.
Scopul DominicanilOr era de a lupta contra eresiei in generesi a'i opune omen" devotatl In studio i predica. Numele de frati
predicator' este dat ordinului de dare papa Onoriu al III-lea. Organisarea ordinului se dete de catre Raymond de Pennafort, al
treilea general al ordinului (1238). In 1280 era o monastire a,
Dominicanilor in Groeland.
0 C:ormeli(if all de intemeetor pe un Ore-care cruciat din Calabria ermine Berthold. Acesta impreuna cu clece tovarasi ai se."
(in.
www.dacoromanica.ro
295
Arta creq-
tina.Moravurile crestinilor.
Biserica occidental& incepe a se deosebi de cea oriental& Inc& prin practicele sale. Ea nu mai oferea euharistia
sub ambele forme si in acelasi timp nu permitea a se da
copiilor indat& dupe ce erau botezati. Centrul cultului estern era euharistia. La liturgie se ridica hostia, dupe ce
(1245) ordinul veni in Europa, eael nu putu trai acoIo din causa
mahomedanilor. Simeon Stock este eel d'Antein general al lor.
Hainele for erail eenusii inehise.
5) Augustinienif sail ordinul eremitilor augustini, este infiin-
'1 Templierif. Hugo de Payens impreuna en opt cavaleri francezi dete nascere in 1123 ordinului acestuia. Scopul infilutarif
ordinului in de a apara pe pelerini. Resedinta for era pe locul
unde fusese tempiul Iudeilor in Ierusalim, purtend numele de
pauperes commilitones de templo. Imbracamintea for era o manta
alba, cu truce rosie. Din Ierusalina Templierii vin in Paris. Ordinul este desfiintat la 1311 de eatre papa Clement al V-lea.
el Ordinul eavalerilorteutaal. Acest ordin este infiintat de Frederic din Suabia la Acco (1198). In 1226, eyelid in fruntea for
manta alba Cu o truce negra. Acest ordin a luat parte la convertirea Livonienilor.
www.dacoromanica.ro
296
era santita, spre a fi adorata de credinciosi.1) SerbatOrea in onOrea Santului Mister, infiintata la Liege
(1246), se respandi in WO, biserica de catre papa Urban IV. Pentru mai mare respect catre euharistie, se
decise de papa Gregoriu X ca crestinil se ingenunche
de indata ce se incepe consacrarea si se stea ast-fel
pane la impartasire. Se escepta chlele de la Craciun
si de la Pasti.In 1215 Sinodul al IV-lea de la Latran
formula termenul de transubstantiatiune pentru a esprima misterul euharistic, mai ales prefacerea elementelor. Prin canonul 21 al sinodulul al IV-lea de la
Latran se decise ca crestinil sa se comunice cel pu.
www.dacoromanica.ro
297
tiona serbatorile Sa,ntilor Mihael, Nicolae si Laurenciu, serbAtOrea Inalterei SAntei Craci si a Samtire! (tarnosirel) bisericeli Numerul serbatorilor se
sporesce in curind. In 1222 la sinodul din OxfOrd se
face mentiune de 53 serbatorl in care lucrul era suspendat.
al transitiunel 3).
T) Pana aci rugaciunile obicinuite eraii Tatal Nostru si Simbolul Credintei.
1) Stilul roman veni in urma stilului latin, si inaintea stilului Galic. Bisericile Acute in acest stil se caracterisaii prin intrebuintarea boltelor in locul acoperemintului ce da prilej la incendia, prin inlocuirea colonelor cu stalpi, uniti prin arcuri, care
au deasupra cupola. De si frumos, maret, stilul. roman nu preshit& un tot s.rmonic. Ferestrele ca si usele erail in forma de
arc. Bizantul era mai victorios cu biserica Santei Sofii din Con.stantinopol. ScOlele mai insemnate, care dad nascere la monumente in stilul roman, sant : scOla lombarda, pisana, siciliana,
298
Ea infalisezA mai mult partea simbolica, de cit artistica. Ast-fel se esplicl de ce pe pere01 bisericilor se
gAsesc picturate felurite simbOle. Picturile ih stilul bizan-
unde se predica.
www.dacoromanica.ro
299
practice erati greil de inlaturat cu totul. Special pentru biserica Occidentals credintele si practicele pop&
relor germane, unde strabatuse crestinismul, n'ati putut fi starpite. Germanil Isi pastrara multa vreme credintele for in farmece si magii, carora in crestinism le
deters o noue fcrma.. Asa erati sortes sanctorum cu
care vroiati a prevesti viitorul prin intrebuintarea Bibliel. Biserica a avut mult sa lupte, pana ce papa Inocentiu III se cregu in putere de a le condamna, ca.
unele ce injosesc puterea crestinismulut si scobOr&
pe Dumnedeil La cercarea Omenilor.
Acesti Omeni (barbaric) considerati crestinismul ca
www.dacoromanica.ro
300
tea vom cita pe Raban Maur'), Beda Venerabi11112), Alcuin 3), Batrainnus4),. Paschasiu Bad1) Beda venerabilul (671-735) din Jarow (Nortumerlanda), fu
crescut in monastirea sentului Paul si Petru din Wirmuth. ajun-
secca scale, pine in 877, cand reveni. In timpul suspendarel cursurilor aletori la Ierusalim. In 822 este ales superior al monastirei din Fulda ; dar si de aci se ocupa cu instructiunea
tine. Raban are mai multe scrieri. El s'a fucut renumit cu ose
www.dacoromanica.ro
3n1
bert1) Loan Erigena Scot 2), Haymo de la Halbire prin comentariile asupra Pentateucului, a cartilor lui Iosua,,
Judecatori, Rut, Regi, Macabei, etc. In 847 lu ales episcop in
Maienta, si in acesta calitate combate cu succes invetaturile eronate ale lui Gottschalk. Raban more la 4 Februarie 856.
4) Ratramnus (868). Acest scriitor este insemnat prin eruditiu-
nepatruns de mintea omului, dar priceput prin credinta ; de asemenea inveta ca in Euharistie painea si vinul nu se prefac realmente in corpul si sangele Mantuitorului, de ore-ce corpul Sea,
dupe Inaltare, se afla in Cer. Painea si vinul represinta corpul
si sangele Mantuitorului numai intr'un mod simbolic si se re,
porta mai mull la mortea lui Iisus Christos. Cat pentru Predestinatiune el apara teoria dupe care presciinta si predestinatiunea
nu sunt de cat una si aceasi, teoria duplei predestinatiuni.
1) Radbert (786-865). Ca si Ratramnus, Radbert a Lost: monah in monastirea Corbia, unde in 844 fu ales superior continuand in acesta insarcinare piny la 857. El este insemnat pentru
rolul ce a jucat in cestiunea Euharistiei, aparand presenta reala
a corpulni Mantuitorului in Euharistie. Urmariie acestui mister,
dupe el, sunt cu totul spirituale. Tratatul sea relativ de Euharistie este intitulat : Liber de corpore et sanguine Domini, scris
in 844 si adresat lui Carol Plesuvul. Radbert pe langa sciinta
sa, era un om forte pios. Roma it canonise in 1070 si ast-fel este
trecut intre santi.
2) Erigena Scot. Anul nascerei ca si al mortel sunt necunoscute. Se pare ca Scot arata patria sa, iar Erigene locui nascerei.
El este un om forte invetat si luti parte la discutiuneie urmate
cu ocasiunea controversei lui Gottschalk. Opera sa scrisa cu acesta ocasiune este: De divina Praedestinatione, carte combatufa de mai multi contemporani si condamnata, la sinodele din
Valenta (855) si Langra (859). Imperatorul dupe staruintele papei
Nicolae I-iii (859) congedie pe Radbert, si acesta se retrase in
o monastire. Chemat de Alfred cel Mare in Anglia. pentru a or*ganisa universitatea din Oxford, Erigena fu ucis de scolarii sei
din Malsbury, dupe cum sustin unii, ca buna Ora Asser. Erigena
admite in natura : a) natura necreata si care creaza; b) natura create si care creaza; c) natura create si care nu creaza ; si d) natura necreata si care nici creaza. Cea d'anteill este Dumnedea ;
a doua, causele primare si prototipurile rumei ; a treia, vorbesce
despre eternitatea lumei, in care Dumnedea este peste tot; a patra, coprinde invetatura despre Mantuitorul, in care se resume
omenirea si care pentru mantuirea ei s'a incorporat.
www.dacoromanica.ro
302
franc ).
i Lan-
cursurile sub conducerea lui Alcuin. El a fost cats -va vreme con-
ducetor al scOlei din Fulda, ear in 841 fu ales episcop la Helberstadt. Om detept, mult cunoscetor in ale tedlogiei, Haymon
.sciu se conduce cu multa intelepciune scaunul ce i s'a incredintat. La sinodul din Maienta (848) Haymon s'a pronuntat contra
Jul Gottschalk.
.colae
I -it.
Amiens. insemnat in espeditiunea ,intaia cruciatii. El lua hotararea de a predica scularea cretinilor contra musulmanilor, care
staptiniail locurile sante, in urma calatoriei ce facu In Ierusalim
(1093-1094), sand it impresiona forte mult miserla in care se
aflau cretinii @i 1'6111 tratament ce li da de turd. Mai tardia it
,gasim in monastirea din Huy (in diecesa din Liege), convins ca
misiunea sa s'a termiaat de indata ce cre @tinie au coprins Ierusalimul (1099). Scrierile sale se ocupa de abusurile bisericet i
demoralisarea timpului.
3) Lan franc (t 1089), origivar din Pavia. fiul unui senator de
:-aci, dupe oe terming cursurile frumoselor arte. caletori prin Francia si Normandia, qi in ace'sta din urma localitate infiinta o
stole la Avranches.
www.dacoromanica.ro
303
DISPUTELE TEOLOGICE
Seco lul al X-Iea si XI-lea
Spirit. Sinodul din Toledo (589) nesocotind Invetatura veche a bisericel, stability la, simidele din Nicea
(325) si Constantinopol (381),, introduse in simbol adaosul Filioque. Acest adaos trecu din Spania in Fran
cia si un sinod tinut la Aachen, dupe chiemarea facuta de imperatorul Carol cel Mare, '1 aproba, gasind
buna decisiunea de la Toledo. Cum insa acesta Inv&
tatura nu conrespundea cu vechea doctrina a bisericel
si In acelasl timp punea pe sustinatorii el sub condamnarea data de sinOdele ecumenice dupe 325, care
www.dacoromanica.ro
304
daosului. Leon ca s lase si timpurilor viitOre doctrina veche bisericesd. in acesta privinta, puse de se
gray& pe doue table de argint simbolul Niceno-Constantinopolitan, dintre care pe una in limba grec& si
pe alta in limba latina. Aceste table le-a pus in fata
altarului si dedesuptul for scrise : .tEu Leon am pus
acestea din iubirea si pentru apararea credintei orto-
Transubstanciatiunea
si
Predestinatitz-
nea. Abatele Paschariu Radbert, despre care am vorbit mai sus, in 831 dete la lumina o scriere a sa intitulata De corpore et sanguine Domini.> In acesta
scriere Radbert inveta, contraria cu doctrina stability,
a in Euharistie se all& corpul si sangele Mantuitorulul intr'un mod cu totul sensual, si acelasi corp cu
care Christos s'a nascut din Santa FeciOra Maria, a
suferit si a inviat. '). Contra lul Radbert se ridicara
mai multi, cari nu impartasiati asemenea doctrina. Dar
') Rodbell, de corp. et sang. Dom. C. 1: Non alia plane taro
quam quaa nata est de Maria et passa in truce et resurrerit de
sepulchro.
www.dacoromanica.ro
305
Gottschalk, fiul lui Berns, un conte saxon, partisan al teorielor lui AugUstin, inveta ca predestinapunea este urmarea hotarirel din eternitate a lui
Dumnegeu, dupe care mantuirea nu o dobandesc de
cat numal o parte dintre Omeni si anume aces earl
sunt predestinati; pe cand cea+alta parte a omenirei
este condamnata tot in virtutea hotarirel eterne a lui
Dumneqeti, silindu-se a e'splica condamnarea la mOrte
a unora pe temeiul presciintel divine. Gottschalk fu
combatut de Raban Maur, arhiepiscopul din Maienta,
20
306
Scolastka si mistica,
Occidentul avend o stare mal Mina ca Orientul putu
sintati ca ale unel filosofii crestine, este acel deductiv. Scolasticii, creand noua directiune filosofica, vroesc a dovedi tuturor a adeverurile crestine Se pot documenta rationalmente, ca intre ele este o legatura,
care le pOte arata unitatea si Ca prin silogisme se 'stabilesce atit de bine veracitatea lor, ca este imposibil
de a fi combatute.
Noua directiuue facea din teologie o sciinta speculative, iar diferitele cestiuni teologice ajung a fi discutate sub bite raporturile si chiar prin disputatiuni
publice.
307
Punendu-se in discutiune cestiunea ideiloi universale, filosofil se impart in doue directiuni. Unii
sustineati ca ideile universale sunt reale, luand numi-
rea de realist"; altil, nu primesc ca reale de cat individele ce esista, purtand numele de nominalist"
Intre realisti uniT, avend in vedere teoria lul Aristotel, eliceati ca ideile universala 10 au realitatea in
individe (universalia in re), pe cand altil, partisanT aT
lui Platou, invetati ca ele se aflatil in inteligenta divina si in spiritul omului (universalie ante rem'. -No-
Intre scolasticl vom mentiona 1) pe Anselm, archiepiscop de la Cantorbery, ale caruia maxime 'mil
Credo ut inteligam, si Neglegentiae mihi videtur si,
postquam confirmati sumus in _fide, ndn studemus
quod credimus intellegere. 2) Petra Abelard (10791142), schimba maxima luT Anselm in intellego ut
credam,
3) Hugues de Sant-Victor (f
www.dacoromanica.ro
1141).
308
insemnat prin cartea reutatilor, un manual de teologie in scOlele catolice 5) Gilbert de la Poiree (f 1154)
episcop de Poitiers. insemnat printr'un tratat asupra
penitentei. 6) Albert cel Mare (1193 1280) supranumit doctor universth, a fost episcop la Ratisbona si era fOrte cunoscetor nu numa1 in sciintele
teologice, dar si in cele profane. 7) Thoma de la
Aquino (j- 1274) doninican, supra-numit doctor angelic, era fiul unui conte din Italia, si a invetat teologia Ia Paris, la Calonia, mai multe orase ale Italiel, si
reusi a forma cruciata a doua. 2) Ricard de SaintVictor (t 1173). 3) Robert superiorul Manastiret
din Duits (t 1135) esegetii si mistic distins.
BISERICA OCCIDENTALA
II). De Ia 1294-1453.
Papa Bonifaciu VIII (1294- -1303) 1) cunoscut
mai inainte sub numele de cardinalul Benedict Gae)
www.dacoromanica.ro
309
tani, este unul dintre papii insemnati, prin cunoscin'tele sale 1), dar putin deprins in ale diplomatiei,- probes
www.dacoromanica.ro
310
si imperator. Prin bula din 4 Decembre 1301 si intitulata: Ausculta li, papa da anatemel pe imperator,
'1 privez& de drepturile sale imperiale si '1 chiama a
ca nits pentru vista, nici pentru mOrte nu ne despailim de tined> La 18 Noembre Bonifaciu VIII dete
o noue hula tUnam sanctam 2) si la 13 Aprilie escomunica pe imperator. Adunarile ce tinu imperatorul
www.dacoromanica.ro
311
care n'ail nict un efect. Unul dintre vrAjmasit sel Guillaume de Nogaret, insotit de tret prietent, facea vii
propagande contra papei, care in vara aqului 1303
se stabili la Anagni. Aci Nogaret si cu Sciarra sau
Iacobo, unul din membrit familiel Colonna, insotitt de
mat multi Omeni, intrara cu strighte de : Viva il re
di Francia ! .Ajunst la palatul papet, '1 somara de a
abdica, dar nu vroi. Atunct papa este insultat de Sci-
Papil la Avignon.
Situatia papilor devenind nesuferita la Roma, uade
inthmplarile arhthte mat sus, nu asigurat linistea, ba
www.dacoromanica.ro
342
.....0.,,,,,,,,........M......
www.dacoromanica.ro
313
www.dacoromanica.ro
314
Benedict este insemnat prin clidirea unul palat al papilor la Avignon. Ludovic de Bavaria cade in disgratia
principilor electorl, cars in 1346 aleg in locu-1 pe Carol al IV-lea (1346 78), de cand puterea papal& incepe iar a cresce intru cat-va, obtin'end si cite-va domenil in Francia. Papil ins& nu putea fi multumiti pentru
ca parasisera centrul puterel for si isi perdeau di cu di
mosiile ce aveaii in Italia, din causallipsei for din Roma.
Dorinta lui Benedict VII:pentru impecarea diferitelor state
se veclu realisata sub Clement al VI-lea, cand pacea domnesce intre Francia si Anglia, Neapole si Ungaria intre Genua si Venetia. Dar, cum am Os, lipsa papilor din Roma le
aduce marl prejudicil. Roma si alte orase ale Italiel,
315
ma a occidentulu11).
www.dacoromanica.ro
31
cereau un pap& roman. aleserd pe Bartolomeu Prignano, arhiepiscop din Bari, cunoscut sub numele de
papa Urban al VI-lea. Noul ales fu intronat cu ceremonialul obicinuit in qiva de 18 Aprilie. Linistea
nu fu turburata in timp de patru luni. Tots cardinalif
consimtira la alegerea arhiepiscopulul de Bari si i-ar
fi dat concursul de care avea nevoe, data ar fi
.avut o purtare corecta si i-ar fi tratat cmh se cuvine.
Din nenorocire Urban al VI-lea era departe de a 's1
intelege situatiunea. Prin purtarea sa brutal& isl facu
o multime de inamicl, ba in cele din urma trel spre-4ece cardinall 'I scria sa 's1 dea dernisiuneal) si in
www.dacoromanica.ro
317
insa ca prin acesta lucrurile sa se linistesca; cad car dinalil in loc se puna capat situatiunel dificile de pina.
acum, nu se multumesc a recunOste papa pe Clement
al VII-lea, si aleg un altul in locul lul Urban si anume
pe cardinalul Petru Tomacelli, care este cunoscut sub,
1404). In
timpul acestuia universitatea din Paris incerca din nor],
(1393) de a pune sfirsit schismet Ea propune abdicarea ambilor papl, convocarea unul sinod general safr
regularea cestiunei de catre o comisiune ad-hoc. Urmasul lul Clement fu Benedict al kJ-II-lea spaniol,
cunoscut mal inainte sub numele de cardinalul Petru,
de Lurka. Cu destule dificultati in 1409 se convoca
Benedict al
XIII-lea persistand in demnitatea sa de papa. cu tOta,
www.dacoromanica.ro
318
www.dacoromanica.ro
39
5 si 7 and
In acest scop se aduna sinodul din Pavia (1423)
care, din causa unel belle epidemice, este stremutat la
Sienna. Sinodul acesta nu ajunse la nicl un resultat
In privinta reformelor cu care trebuia sa.' se ocupe 2).
aln alt sinod este convocat la Basel.
T) Hist. de l'Egl. par L'able Hemmer.
11 Sinodul din 1423 condamna erorile lui Wicliff i Ion Huss.
www.dacoromanica.ro
320
..-.........,......,..............-..-..-W
El nu avu m.u4umirea de a vedea resultatul sinodulul, cad in 20 Februarie 1431 muri, pe cand sinodul se deschide la 23 Julia. Urmasului seti Eugenia
321
se inkitura impositul anual ce '1 primea papa din terile crestine apusene, cum si reservele papale, cerend
tot o-data, ca papit se declare la urcarea for pe tron
ca recunosc superioritatea sincidelor ecumenice 1). Papa
reclilema legatil ce .1 avea la Basel si scrie imperatorilor ca el va disolva sinodul, de Or..-ce orientalit
www.dacoromanica.ro
:.1
322
Eugeniu si decide c& sinodul di4 Ferrara este o intrunire schismatic.. El citez& pe representantil din
Ferrara spre a se presenta Inainte-le si a 's1 da socote& de faptele lor. La 1.6 Maiu 1439 sinodul din
Basel is urmatOrele disposiliuni: 1) sinOdele ecumenice sunt sup eridre papilor si acestia trebue s& li se
supunA lor ; 2) Prorogarea, transformarea sau disolva-
+) Ei aveati sprijinitori pe ducele de Milan @i regele Aragonului. Anglia era de partea lui Eugeniu. Tot ast-fel ai Bavaria.
') SA se vada pag. 271 din lucrarea de fats,
www.dacoromanica.ro
ISTORIA MODERNA
www.dacoromanica.ro
325
ISTORIA...,..___
MODERNA
(1453
1894)
64) si lnocenciu
www.dacoromanica.ro
326
Ca list, lucre din resputerl contra Turcilor. 0. adunare tinuta la Mantua (1459) devise resboiu contra paganilor. In luptele cu Turcil se destinse principele din Atbania anume Gheorghe Scandenberg. Papa more la Anset
tase. In 26 Aprilie 1463 prin bulla retractationumreveni asupra teoriilor ce le sustinuse, aparand decisiunile sinodulul din Basel. Sunt de remarcat cuvintele ce Intrebuintase de data acesta si cu care retracta Inv6taturile anteriOre : Eneam rejicite, Pium recipite.
(1471-84), cunoscuti sub numele de Barbo de Venetia Gi Francisc de Rovera mai Inainte de a fi ridicati la acestil demnitate.
Mai insemnat dintre aceOia este Sixt; dar si Paul are ore-care
consideratiune, mai ales pentru ce vroia a desradacina unele
ceriri se intinded din ce in ce asupra cretinatatii. Om invetat, diplomat abil, Sixt al IV-lea lase intre allele renumita capela sixting.
www.dacoromanica.ro
327
f,,,,,,v.aNN
n'a pus interes pentru biserica, ci mat mult pentru familia sa. El era originar din Genua. Tinereta
sa a petrecut-o cam in neregula, cu tote ap6rarile
ce 'I fac scriitoril apusent.
In dorinta sa de a ve-
sa-1
n'avea energia ceruta in asemenea Imprejurari. Inocentiu al VIII-lea mat -face gresala ca Invoi vinderea de
acestea nesocotea si sentimentele religiOse ale crestinilor, cad inalta la treptelele cele mat
langa
www.dacoromanica.ro
328
Piu al II-lea.
Dupe Inocentiu urma Roderigo Borgia, ludnd numele
329
inaintea sa si a se justifica. Papa Iuliu nesupunendu-se, sinodul '1 suspends din functiunile sale. 3) Hotarirea acesta nu se esecuta si papa continua mai departe cu atributiunile sale, fara ca vr'o sanctiune Ore
-cat 26 chile si muri din causa unei bole de care suferea. El era om cu
-totul opus lui Alexandru al VI si cardinalii puneaii mare speranta in el, mai ales a I i lua.sa angajamintul se convoce un
sinod, care se reformeze biserica.
Lion.
330
'I
Leon al X-lea este un Operator al literaturei si artel, far& inse a se gandi la reforma bisericei, asa cum
era ceruta de timpul in care traia. Negligenta sa pen-
331
Clerul si monahismul
nahale dreptul de a predica si a invela fart restrictiune de localitate2). De amestecul prea mare al ordinelor monahale in societate avuri a suferi si episcopil,
www.dacoromanica.ro
F132
Monahismul. Tendinta monahilor, mai ales a ordinelor cersetOre, despre care am vorbit in alt paragraf, era ca A. se intinda mereii in societate si se acapareze tot& puterea bisericescA, slabind autoritatea
clerulul parohial. Dar dad ordinele deja infiintate isT
luasera un avint mare, nu este mai putin adeverat ca
fats cu opositia clerului parohial si fata cu inaintarea
timpului ordinele religiOse nu se inmultesc, satide si se
sporesc cu dte-va--acestea nu ail puterea si insemnatatea
acelora. Dintre ordinele vechi chiar unele incep se
talul asocia,tiei Notre-Dame. In 1404 intl.& in monastirea Franciscanilor de la Colombiere, iar in 1438 ajunge vicar general al
ordinului. Lucrarile lui sunt mai mult mistice.
3) Savonaro/a (1452-1498), nascut la Ferrara, se calugari in
www.dacoromanica.ro
333
tin
www.dacoromanica.ro
334
restine, mai ales el ertarea pdcatelor se racea nu nu-mai pentru cele trecute, dar si pentru cele viitOre.
Conseil* credinciosilor se simtea atinse de o practied asa de rea si periculOsa si care deschide drumul crimelor sub bine-cuventarea bisericel. De aceea
.au avut mare dreptate Reformatoril cdrid au atacat cu furie acest obiceiu al bisericel rOmane. N'ai'l insd. dreptate
1) Hist. de L'Eglis, par Hemmer.
') Fratii vietei comune aunt o ordine religiose create cu scopul de a transcrie manuscripte vechi si a predica pocainta. Groot
fu ajutat de Florentiu Radewin. El infiintb, si o monastire a surorilor vietei comune".
www.dacoromanica.ro
335
Protestantil and sustin ca indulgentele sunt o urmare firescl. a Tainei Confesiunel. Pentru acestia le 'Ate servi
www.dacoromanica.ro
336
Inchisitiunea. In dorinta sa de a face ca teoriele contrare doctrinel profesate de biserica RomeI, se nupOta face.
progrese, papalitatea a inventat Inchisitiunea, un tribunal regal acoperit de prerogative bisericesti 1), cu
menirea de a starpi eresiile. Roma avea si sprijinul
puterel laice pentru esecutarea ereticilor, cad membril
nu puteau el, pe basa legiuirilor vechi bisericesti, se
verse sange 2). Multi sectantl avura a suferi din causa
inchisitiunel. Ast-fel sunt Cataril, Albigenjil, Valdenjil,
Husitil etc.
Sistemul papal de a starpi ereticii prin inchisitiune-
www.dacoromanica.ro
337
5i
alte pedepse
105000 persOne.
www.dacoromanica.ro
22
338
www.dacoromanica.ro
339
punct
obiceiul de a se mat face in public. Totust, data relele confesiunet publice dispar o data cu suprimarea
et, nu este mat putin adeverat ca introducerea Indulgentelor are resultate mult mat rele 1). Cit priveste serbatorile Papii
si Ur-
In 1728 papa Benedict al XIII-lea aproba cererea sinodulul spaniol din Taragona (1727) ca serbatorile
mat fara insemnajate sa nu fie observate tot asa cu
cele principale. Clement al XIV-lea merse mat departe si suprinia serbatorile putin insemnate.
Arta 'Ina mare desvoltare in secolul al XIII-lea si
al XIV. Stilul in care se construesc bisericile este acel gotic. Catedralele din Paris, Reims, Chartres, Bourges, Beauvais, Saint-Denis, Metz si alte localitatt dove-
www.dacoromanica.ro
.,*
340
renzo
(-1-
(1- 1564).
www.dacoromanica.ro
311
bisericesca, in care acum nu se vede de cat 0 ingrama.' dire de forme, fa'ra un aranjament artistic si lipsite
de atractiune si gust. In suta a XIX-a arta hisericesca in Occident se ridica din starea de decade*
REFORMA RELIGIOASA
Tendinte spre reform& Ioan Wicliff, loan Huss si
Ieronim din Praga 2).
Reforma religiOsa." a veacului al XVI-lea este resultatul unel nemultumiri generale, provocata de biserica
apusulul. Necredinta Clerului, cu osebire a clerului
Malt, apa,sarea acestuia asupra poporulul cum si inmoralitatea care domnea in biserica Romel, iata causele principale ale reformel.
Incercarl catre o reforma se, ved chiar in sinul el.
La sinOdele din Basel si Constanta, intre altele, se cerea cu insistentl reforma, bisericeI in capul si in mem1) Intre compositor' Tom cita p0 Medicul Joan Scheffler si
Paul Gerhardt. apoi pe Bach din Lipsca i Haendel din Halle.
2) Pentru ma' multi lumina asupra cestiunei sa se vada lucrarea mea Reforma lui Luter in biserica Occidentals" Bucuresci. De si in mare parte tendintele spre reform& au loc in
timpul Evului Mediu, data ne conducem de Cronologie, totusi
le-am pus aci pentru o unitate a materiel.
www.dacoromanica.ro
342
www.dacoromanica.ro
343
..*..,,,...,.........,./
311
3Z
tru care fu condamnat de catre Sinodul din Constanla. Ieronim predic.a. contra Romel la Lituani si Poloni.
Umanismul')
In sprijinul acelora cars doriaiz o reforma biseric0.
occidentale vine Umanismul, o directiune culturala, care
www.dacoromanica.ro
346
Fiore* ajunge orasul principal in directiunea culturala ; apol Roma. Petrarca si Boccacio sunt aceia
rora in secolul al XIV-lea datorim invierea literaturel, prin dragostea ce o aveau catre Cicerone. Dar
directia stiintifica lasa de dorit in ceea ce priveste religiunea. Teologii se intrec a fi umanisti, dar umanistit pun prea putin pret pe teologie ; se citeafi cu
atentiune poetil greet si latini, dar se dispretuia Noul
Testament. Starea acesta nu putea dura mult. Umanismul f), care din Italia strabatu in Spania, lua caracterul crestin si era o directiune de perfectiune in
cele ale religiunet. Biblia poliglota de la Alcala este o
proba a preocupatiunilor Omenilor invatati din acest timp.
In Germania umanismul este in legatura cu religiunea. El gasi multa resistenta aci din partea clerulul si
a partisanilor lui. Heidelberg este universitatea care
pentru prima Ora ajunge centrul umanismulul, apot
societatea renana, infiintata de Camerarius. Reuchlin
(t 1.522) si Agricola fa ceail progrese la Heidelberg.
Tn Colonia noua directiune nu se stabili cu usurinta
Dominicanil avend putere aci, se opun la introducerea studiulul clasic, la care era adaugat si studiul bibliet ebraice. Intre domnicanul Hochstraten si Reuchlini
347
Erasm de Rotterdam
(-1-
se gaseatl, de si in Italia umanismul este aprOpe esclusivamente literar, iar in Germania aduse lupta dintre el si biseria.
LUTER
Nasterea si educatia sa, Luter calugar si preot
Luter s'a nascut in orasul Eisleben din Turingia is 1.0
Noembre 1483. Familia sa find saraca 1), Luter datoreste cultura ce a obtin-ut-o numal muncel sale. Primele cunoscinte le dobandi la Nollbriider, apol studie
la Eisenach 2), ajutat de o &nna'. piosa, anume Ursula Cotta. La etatea de 18 ant este trimis la Erfurt,
unde se gb.seste inscris sub numele de Martinus Ludher
ex Mansfeld.
La Erfurt a studiat dialectica lut Spinoza, scrierile
lui Augustin si, afara de epistolele apostolului Paul,
mat cerceta, cu scrupolositate directiunea mistica a lut
Tauler si altor adepti at set. In 1503 Luter 1ua bacalaureatul, in '1505 doctoratul in filosofie, iar dupa
acesta incepu studiul jurisprudentei (Dreptulul).
') Ca e flu de Oran Luther a fost mandru. A.ft, el dice 4Ich
bin einnes Baueren Sohn, in una din aka numitele Tischreden,.
Mein Vater, Grossvater, Ahnherr sind rechta Bauern. Luther dice
de el in Briefe u. t. w. de Wette h. 4. pag. 33 ca dignum lugere me talem parentem. Pater misericordiae-me-per ejus sudores aluit et finxit quails, qualis sum.
www.dacoromanica.ro
348
Scriptura.
www.dacoromanica.ro
349
viata sa public& El facu esplicarea epistolei catre Romani, la care se folosi de Augustin si Staupitz. In 1.510
tipareste Pracceptorium D. Martini Luther), intre anii.
autorise vinderea indulgentelor in lumea catolica, avend ca representant pentru Germania pe Albrecht,
arhi-episcopul din Maienta. Motivul autorisarel acestia
era ca sa se adune banl cu carl sa se termine catedrala santilor Apostoli Petru si Paul din Roma, cum
si pentru a se face o espeditiune contra Turcilor, cari
amenintau crestinatatea. Delegatul lul Albrecht era Iohann
Tetzel, care proceda fOrte necorect cu vinderea indulgentelor. In 1516 incepu Luter se combata pe Tetzel
In 31 Octombre 1517 afisa 93 proposiliunT pe usile
hisericei din Wittemberg. prin care combatea indulgentele 5), sustinend tot-o-data ca t este lipsit de virtute
'j Luter avuse de ce se scandalisa. Pe o parte preotii faceau
serviciul de mantuiallt, ba ce este mai mult, nici insuqi ei nu
credeau acea ce fac la liturgie, asemenandu-se cu vechii augur'
cari 111'0 puteail stapani risul eand se intalneau. Ce impresie
penibila trebui sa fac ii asupra lui Luther cuvintele ce le audise
www.dacoromanica.ro
35U
si nu se pot erta pacatele, aceluia ce primeste indulgentele. Roma in loc sa is mesuri de indreptare nu
da nicT o importanta cestiuneT, socotind ca este vorba
www.dacoromanica.ro
351
on ce autoritate. 5). Pe cand Luter castiga meret1 aderer41, situatia papel se incurca din ce in ce 2). Umanistil sail apararea lul Luter, de si avea si unil inamidi 3). Acum Luter scrie mai multe opere combatend
doctrina papala. Papa Leon al X-lea (la o ,bula in care
esplica indulgentele. Dominicanul Silvestru Mazzolini
lua apararea papel, cu osebire doctrina asupra infailibilitatit,
41
Franciei, is urma decediiril lui Maximilian, pe cand electorii alesera pe Carol v, asa ca politiceste el era lute() situatie destul
de rea.
3 Reverentia sa doctorul 'ml dtl acelasi respuns, ca un harpist p6chtos, care &luta pe aceeasi cords. Eu '1 deplang pentru
ea nu'l ved sa p6trund.i1 mai mult scripturele de cat un paianjen
intins d'asupra apei. Fuge de cuvintul lui IL gel ca diavolul de
truce."
8) Luter respund.e inamicilor sei den Esln von Koln and Louvain" di mai usor le este a ordona arderea cartilor sale de cat
se le combat5.
4) La sustinerea lui Mazzolini ca papa este cel intaiii principe
al lumei, caruia toll trebue sa i se supunii, Luter respunde :
eretum "
www.dacoromanica.ro
352
voia arunca ca'rtile mele in foc '). Adunarea condamna pe Luter scatendu-1 de sub protecmele si
tru ca sa asigure viata reformatorului, trimise Cararett mascati cart '1 luara, si '1 dusera in castelul de
la Wartburg (aprOpe de Eisenach), si '1 tinura aci
sub numele de cavalerul Gheorghe. Edictul de la Worms
www.dacoromanica.ro
253
') Teranii din Suabia de sus cored -dreptul de a numi i inlatura preotii lor, scutirea de dijme clerului, scutirea de taxe asupra apelor gi padurilor, etc. Aparuse si o scriere Perderile i
plingerile taranilor", care frita mai mult pe Omni.
8) In Bavaria n'a putut s se atite lumea la revolta, pentru
ca guvernul a t4tiut sa is mesurile necesare.
23
www.dacoromanica.ro
,,,,....
35 t
29),
dieta de la
De si inconjurat de multi adepti, Luter perde. sprijinul cel mai puternic, pe Frederic al Saxoniei (1525).
Norocire pentru el a Filip de Hessa is causa protestantilor unindu-se cu Joan, electorul Saxoniei, facu liga
de la Torgail, ca o contrabalantare a ligei catolicilor
de la Dessau. La 1526 se convoca dieta de la Ipira,
care, dup. cererea Opel, pronunta interdictul pentru
') In scrierea sa Wieder die morderischen und rtiuberischen
Rotten" dice cu in numele lui D-dert sa se pOrte cu Oranii mit
stehen, schlagen und wiirgen ihr Teufels-wesen niederzuschlagen.
') Timpul din urma al lui Luter.
www.dacoromanica.ro
355
on ce inovap in materie de religiune. Luteranil protestara si de acum iaa numele de protestant/1. Filip de Hesa la apArarea protestantilor. Un Sinod linut la
Hombergdecide confiscarea averilor monastirilor si Clerului, iar ia 1527 dete sprijinul necesar pentru introduceea reformei In statul sea 2). Principile SaxonieT aj uta pe
electorul de Saxonia. El ins5. reusese a face ca protestantil sa. se unescO., asa ca reformatoril nu aveail o
unitate. in Intrunirile de la Marburg (1529) si Schwa bach de si se caut5. a se aduce o impOcare, totusl nu se
reuseste, in schimb Ins, episcopiile din Bamberg si
Wurtzburg as se sufere multe rele din causa unirei
ce catolicil fac pentru a inlatura reforma. In 1530 se
a) Singurul conducetor in materie de credinte, adeverata regule a credintei, este numai Sfe Scripture.
b) Liberul examen. Luter la Worms somat a'si retracta invetaturile sell) a aperat acest principie adresendu-se cu cuvintelek
Este periculos a lucra contra propriei sele consciinte."
c) Omul se pete indrepta numal prin credinta.
d) Misterele '5i aft puterea lucratore prin credinte.
e) Intrega societatE, a credinciosilor formed+, ac3a ce se numesce Biserica.
3) Confesiunea acesta lua de base decisiunile de la Torgail si
'Schwabe* Qi fu cetita adunerei la 25 Iuniu 1530. Romano-Catolirii refutare confesiunea printe6 scriere de 200 foi, Acute, de
vr'o 25 doctori bisericesti, scriere ce fu primite de adunare dupe
ce se scoserh" injuriile din ea la adresa protestantilor. Protes-
356
ton, cu bite ca li se facura diferite ameninte'ri. Landgraful de Hesa protest), NO. cu procedarea dietei si
mai ales faVa cu ordinile date de imperatorul Carol
al V-lea, prin care cerea supunere: din parteu. protestanWor. Liga de la Smakalden 1) (1531) se for-
www.dacoromanica.ro
357
aduna. Sinodul de la Trident, deschizenduil sedintele sale cu un discurs al episcopulul din Bitonta, numit Fra Corneliu Musso, delegatul pape12). Protestantil
nu iau parte la acest sinod, Care daca nu la resolutiuni asa insetnnate, totnsi inlatura seimonia din bisericl si opri pe viitor inaltarea la treptele ierarhice
a persOnelor ce fAceail rusinea bisericei.
In 18 Februarie 1546 Luter mere la Eisleben in
etate de 63 anl, avend, convingerea ea ceea ce a predicat el era- adeverul curat si representa puritatea evangeliei. El fu inmormantat la Wittemberg.
Reforma inceputa de el se respandi in Europa si
www.dacoromanica.ro
358
se face o reforms. in biserica prin asa numitul interim'). La 1552 protestantii infra pe posesiunile catolicilor si le aduc cele mai marl stricaciuni, dupsa care
primesc pacea de la Passau 2), care avu de urmare
diets de la Augsburg (1555), si care primi dou6 religiuni(romano-catolica si adeptii confesiunei de la Augsburg) rara insa ca regularea credintei se depindA de persOnele ce format imperiul, ci numal de stapAnitoril for
(principiul cuius regio, huius religio)$ jar clericil ce vor
trece la protestantism vor perde posesiunele si functiunile
(reservatum ecclesiasticum).
Dater a scris mai multe opere. Intre ele vom mentiona : 1) 0 scrisOre adresatA nobilimei relativ la rege-
nerarea Statulul crestin. (1520), 2) De libertate Christiana. 3) De captivitate babilonica. 4) Sermo de virtate excomunicationis. 5) Papalitatea de la Roma. 6)
Eplp.og, (Patmos). 7) Formula missae. 8) Ordinea serviciului divin. 9) Contra Henricum, regem Angliae. 10)
Contra profetilor ceresti. 11) Biblia este cea mai santa.'
carte. 12) Asupra conciliilor bisericei etc.
Reforma in Elvetia
3)
Introducatorul reformel ad este Zwingli, care combate abusurile Bisericei catolice chiar inainte de a cu1) Prin interim se primea impartkirea sub ambele spete, se
admitea ciisittoria preotilor, in schim insa protestantii trebuiail
sa stea in espectativa pin& la adunarea unui sinod.
2) Dupe acest aranjament trebuia ca sa se adune o diet6 pinit
in cel mult 6 luni.
8) In espunerea reformei me oia servi aprOpe in totul de lucrarea mea de mai inainte asupra acestui subject.
www.dacoromanica.ro
359
..-..../..,-.........s...........,-...1
Ca spiritul reformator al Germaniel a influentat asupra Elvetiel. Zwingli, dupa cum se esprima Bossuet,
era un barbat inteligent si avea mult& curatenie In
cuvintarea sa 2). El s'a nAscut la 1 Ian. 1484 la Wildhaus in comitatul Toggenburg. Studiile sole elemen-
limbele clasice. lnarmat ast-fel si insufletit de cursurile profesorulul sea de la Basel Thoma de Wyttenbach, Zwingli devine cutezator lath' cu situatia In care
se gasea biserica.
Preot la Wildhaus si in urmA la Glaris (1506), Zwingli
360
',.....W.N.
un impuls national,
care grabi reformel aparitiunea. In adever, nu puteati
suferi mai mult ca Papa s intrebuinteze pe Elvetieni
in lupte continue, pentru satisfacerea planurilor sole').
si
Amicul care '1 ajuta in planurile sole, era Geroldseck. Zwingli ca si Luter incepe atacul direct
contra Romel din acelas motiv, vinderea de indulgente.
In adever, din momentul ce franciscanul Bernardin
parinti pentru a 4fla un loc precis asupra intervenirei santilor, ei n'am Visit nimic relativ la acest subiect.
') In acest red capital se vede Zwingli indreptatit. ei ajutat in
acelaei timp de poporul elvetian, incepe a lovi in puterea Papei.
www.dacoromanica.ro
361
era inevitabil, lucru ce era sa se intemple in lanuari6 1529, dar fu amanat prin staruinta landmanului
.Aebli. de Glans piny in 11 Octombre 1531, dud lupta
andu-se intre ambele partide, Zwingli cade mort. Dad. Zwingli, ca preot, se pune in capul partidei sele,
pentru a o apera, trebue a-I scuza pe motivul ca era
si seful politic al cantOnelor protestante 1).
Zwingli se ridica contra sacramentelor, pe cuvintul cal implica ideea de ceva misterios Qi convenabil mai mult magilor,
primind misterul numai ca un semn cu care cine-va se cunosce
c'a intrat in crestinism, cum este de ex. la botez, saii un semn
prin care cine-va profeseza credinta crestinti. In Euharistie prin
pain si vin voesce a vedea un simbol prin care D-dea se pune
in legatura cu crestinii. Zwingli nu admite existenta bisericei, pe
motivul ca pot fi in ea si pacatosi, ei ca Christos prin biserica
n'a putut sa intelega de cat biserica cea fara pata. Omul prin
sine insa nu pate cunOsce pe membrii unei atari biserici, ei d'aceea nu trebue a se admite separat, remaind ca D-defi see a14ga pe niste asemenea in diva judecatii viitore. Cu alte cuvinte,
dupe el, n'ar putea sa existe de cat o biserica nevecluta. Mai de-
parte Zwingli admi' e nemurirea sufletului si face o frumcisa ase`menare a mortei omului cu sOrele care Tesare et apune, dupa
cum si Omni more si iar inviaza.
Relativ de D-defi Zwingli admite ca El este cel mai inalt bun,
care providentiaza totul. Trinitatea este unica ri individibilii,
www.dacoromanica.ro
362
Reforma in Geneva
a inceput activitatea sa reformatOre in Geneva. El s'a nascut la Noyon
Calvin, reformatorul Franciei,
in Picardia la 10 Julie 1509. El apartinea unel familii de jos. Tata.' sat se numia Gerard Chauvin sail
eyelid fie-care persona, atributele sale : Tatal a tot puternicia.
Fiul gratia Ai bunatatea, si S-tul Duh adeverul, calitati ce le au
insuqi din natura lor. Toti trebue a se supune lui
ca eel
mai superior de cat tote legile, si dupa legile voei see urmeza
a ne indrepta purtarea nostril. Prin Credinta, adauge apoi Zwingli, omul pate cuncisce ca este ales al luiD-ded si ca atare a nu
lucra contra legil D-deesci. El se ridica cu tarie contra celor ce
.vor sa introneze dominatiunea intemplarii in omenire, i declare
categoric ca hasardul nu numai nu pate produce ceva, dar chiar
cel ce pronunta acest cuvint, pronunta un cuvint impid. Nu putin apOra credinta si pe cel credincios. A fi tine -va credincios,
dupa. Zwingli, insemna a se ridica mai pe sus de omenire, de si
este mn instrument al lui D-defi 5i lucreza fapte cari ii fac demo
de o fericire mai mare. Cu credinta omul va putea avea spe-
www.dacoromanica.ro
363
tariu asupra cartel lug Seneca atingetOre de virtutea Clementel. Incepend a da la ivela o inclinare
catre reform', a trebuit sa parasesca Parisul, care era
contra, si mal in urma se duse la Saintonge, la un amic
al sea numit Ludovic du Tillet, incepe studiarea cestiuni-
ca sa pot' persista in el. De aci se revolt' contra bisericei romane, care voesce a fi judecatorul unit in materie de adever, si
sustine ca comunitatea evangelica are dreptul i putinta de a
judeca data o inv6tAtura ore-care este sail nu conform cu spiritul lui Dumnedeil.
www.dacoromanica.ro
3,1
puterea d'a impune credinta sa cornunitatil si a escomunica pe cel ifidaratnicl. Dorinta sa nu fu satisfaeuta. In urma unei certe intre Calvin si amicul seil
Farel cu consiliul din Geneva, el fura silitl a parasi
365
din refugiatil de prin alte te'rl. De aci capelandu-sT cetatenia lua parte la Worms si la Ratisbona ca delegat
al orasului. Rechlemat la Geneva, dupa multa re'sgandire, el veni cu conditia ca consiliul s intocmesca in
curand ordonancele eclesia,stice*, dupa care urma sa se stabilesca un consistoria mixt din laid si
clericl. cu putere de a observa si escomunica si cu
reserva pedepselor corporale si banesci
') In privinta atributiunilor statului si a bisericei cum si a
raporturilor ce se aflaii intre ele, se pate afirma ca statul inriurise asupra bisericei in un mod nu tocmai folositor biseyicei. In
scesta privinta Calvin avea controlul consiliului, acolo unde el
era conducatorul afacerilor. Asupra eestiunilor religiose, Calvin
intrebuinta auturitatea sa. Nu era permis asupra cestiunilor de
acest soiti a se predica ceva contrariii invetaturilor stabilite,
pane nu se aproba de eel in drept ; iar contravenitorul era pedepsit. In acest cas a fort Sebastian Castaliot,, care a trebuit sit
paritsesca Geneva, pe cuvintul ca. in 1544 ar fi aratat are-care
indoiala, asupra inspiratiei cartel Cantarea Cantitrilor si asupra
pogerarei d-lui nostru Iisus Christos in lad. Un medic frances
Jerome Bolsec, a fost esilaf, de Ore-ce nega predestinatia. In
tot casul nu se pate nega ca Calvin era de un autoritarism Maintat, aceea ce adusese si primul soli exil, atunci cand Geneva nu
putea sa sufere despotismul sell. Calvin era aspru si cu strainii ce
publicata sub pseudonimul de Villeneuve. Ma fu de hotarat .Calvin contra acestuia, pentru ca-1 contradicea in unele puncte teoiogice, in cat in una din cererile adresate municipalitatei din
Geneva se esprima Cestiunea trebue sa fie terminate, sad
prin mo'rtea, Jul sad a mea", M. Servetus fu condamnat la ardere cu cartea sa, si muri pe piata de Champel cu un curagiit
uimitor la 27 Octombre 1553. Ca sa se apere de acesta condemnare, Calvin publica o carte in care pretindea ca eretieir
www.dacoromanica.ro
366
Reforma in Francia.
Catolicismul in Francia a fost comlAtut de calvi-
lianul Camill Renato. Prietenii sisi Castellon ei Nicolas Zurkinden '1" atrasera atentiunea In 5 lunie 1559 Calvin intemeie academia de Geneva puss sub conducerea lui Theodor Beza care
'el-a facut o reputatie stralucita in Europa. T)
a lut Dumnegea. Inteligenta, inima si voea kit perdut puterea for primitiva. in Adam si Adam caclut a transmis starea de pecatosie descendentilor set. Calvin nu vede ins in omul actual de cat un pacatos incapabil fark gratia Dunmedeiasca.. Posedam acum, (lice Calvin, puterea sau
Inserica atribue une-ore nisce calitkt1 unel naturt, care In realitate apartin
celel-Palte. Stabilita, necesitatea unu1 mijlocitor Intre D-clea si om, care
www.dacoromanica.ro
367
de si in afara dklea sprijinul sea protestanOlor. Purtarea acesta nu fu avantagi6s6 regelul, cad populaOunea pentru a trai linistita se vedea nevoita a paasi
lera si a se refugia aiurea. Sub buccesorul acestuia
Henric II, situatia nu fu mai fericita pentru reformatorT. Lupta acum era strAmutata intre rege si par-
lament, care avu drept resultat intre altele arestafectiumle el, totusl ne gandim a ne revolta contra posibilita.A11 d'a fi a
nu le-a fixat numal in bine, oprindul d'a face reul. N'a uitat insa ca
omul si natura este opera manilor sale, si d'acea prin buna sa vointi
providenteza total, conducendu-le la scopul ce ad, care este mal presus
de tote vointa lul Dumneded, ca'reia noT trebue a ne supune, si ea coprinde si pe eel bunT si pe eel ref fare ca prin acesta se fie autorul
reulul, de ore-ce, dice el, se servesce de Mill ce e in omul red, dupe voia
sa, ca si sorele ce produce od6re red mirositore la un cadavru, fare ca
euratenia razelor sale sa fie alterata.
3) Totusl, mal departe, dice Calvin, cunoscinta omulul este nedepling,
dace n'ar fi luminata de spiritul sant cu care putere numal putem ajunge
la cunoseerea voel lul Dumnedeti. Prin ee alts, dice mal departe
am putut fi regeneratl de cat prin credinta, cad ea este acea ce indrep-
www.dacoromanica.ro
368
') Acesta era mai mult copilaros in apreciarile sele. Intre latele se nice ca vorbind de Euharistie, cad despre ea si unitatea
bisericei fu vorba, ar fi dis Dumneded era in locul painef si
Ann.
www.dacoromanica.ro
369
alt -feel ca
al cultulul,
www.dacoromanica.ro
370
Se p6te intelege usor ca fat5. cu protestarile ridicate contra sa, fat& cu texidinta d'al detl.ona, Henric
IV a lost nevoit se schimbe religia, de si in inima sa
era tot pentru protestant!. Tara sktula de framintAri
se 'Area ca cere acesta consideratiune de la regele
s66. Multi prote.stanti chiar
satuiaii pe rege st se
www.dacoromanica.ro
371
www.dacoromanica.ro
:i72
confesorul
regelui.
www.dacoromanica.ro
373
era prea incredator ministrilor sei. si. ca atunci cand vr'un decret smuls de acestia era vi,xator, cum Be inexedinta de consecintele rele ale lui, '1 revoca. Jansenistii, luand locul Iesuitilor, violenta inceta dupe 1698 d'a fi inijlocul de convertire al
prctestantilor, luandu-1 loc convingerea. Turburari noui se ivesc
la Languedoc, Cevennes, Malplaquet, Denain, Nimes etc.; dar
www.dacoromanica.ro
374
OW*......
condamnati obtinura gratie. Duce le de Bourbon, primul consilier al majoratului lul Ludovic 'XV, readuse
timpurile lui Ludovic XIV -pentru protestanti,_ earl nu
emigrari =ca cel ce posed' cate-va bu.nue nudeserteza,, pentru ca sa respunda la asertiunea catolicilor ce voesc sa imbunetatesca situatia. Era in adever ceva prea tiran a vedea nisce Omen1 mai mult
betrani supusl torturilor pentru credintele for religidse.
Dar ce sa clicem ? Clerul catolic 'si vedea sfirsitul seU,
375
Jeforma In Spania
Mal catolica ca alte teri ale Europel si condusa de
trebuit sa fie dusmana reforma Seful statulul spaniol ajutat de puterea Papala, lupta din resputerl sa
nu piarda terenul si aci, dad. in alte 160 mal liberale pumas putea avea trecere, si n'a lipsit nicl unul
nits altul d'a inventa si intrebuinta tote mijlOcele ca
sa-si indeplinesca scopul. Inchisitiunea, acel tribunal
fara de mild, care a inecat in sange pe orl-ce presupus eretic, avea bine-cuvintarea Papei, grin care traia,
si sanctiunea regelul. Predicatorul lul Carol V, Constantin Ponce 2), si Carranza, archiepiscop de Toledo,
1) Cand consider, (lice M. Meux, acea ce-ail facut protestantii
in Francia, admir numerul for min.
www.dacoromanica.ro
370
tenise la suirea sa pe trop, era redus la nimic la mOrtea sa, si acesta din causa intlaratniciel cu care voea
a sili lumea de a nu p'ari'tsi catolicismul.
Sevilla, Valladolid, burgo si Barcelona fur6. focarele protestantismulul. Juan Gil, Chrigtobal, Losada (me-
direa ideilor lui Luter. Insemnat in urma este Domingo de Roxas si Agustin de CazaNa. Ideile nor
puse in opere de harbapT reformel se respandiati cu
grew 'si in secret. Un organ Insemnat pentru respandirea ideilor este inicul Iulian (Iulianillo Hernandez).
www.dacoromanica.ro
377
in autoritatea Papa Si aci insa rcforma gasi apasktorI, si Joan de Bakker, preot, este primul martir
al ideilor reformatoril in Terile de jos. Sub Carol V.
la a carui urcare pe tron catolicismul era prima religiune permisa
situati s'a incordat si mai tare.
Acesta nu cruta nimic pentru a opri respandirea reforma introducend tnijlocul cel mai teribil, ce se intrebuinta contra ereticilor, Inchisitiunea. Ordinul din 22
Marte 1521 disptine ca cartile si scrierile eretice sa fie
arse, ne mal permitendu-se pe viitor imprimarea for 2)
Cu mijlOce opresive Carol V ajunge sa faca ca comerciul s& stagnezei pina ce se vegu nevoit a -acorda
toleranta si 50,000) individe caqura prada ambitiunei
de intolerant& a acestul puternic rege.
Poullet, lea Constit. nat. 98.
Niet te coopen, vercoopen, haudene, lezen, scrivene, of te
prenten eenighe boucken van Luther of te van zijn opinien, al
waren die eenighe plaetsen goet,. Plac. de Flandre, 1,100.
Grotius, Ann. Belg. civ. I., spune ca numal 10,000.
www.dacoromanica.ro
378
,................-....-.....,........a.l
Sub Margareta de Parma, sora lul Filip II al Spaniel, situatia rea a acestor terl se inaspri si mai milt,
gratie despotismulul episcopulul din Arras, cunoscut
sub numele de cardinalul Granvella, primul-ministru al Margaretei sail' mal bine al lul Filip II. 0 reactiune se face contra dominatiunel spaniole si in fruntea el se pune printul d'Orange si contele d'Egmont
si de Hoorn, ceea-ce facu ca sa isbucnesca In revolt&
cu ocasiunec decretuhll lul Filip II, de a se, persecuta
reformatoril si de a se pune in practica hotaririle Spodulul de la Trident. Reunitl la Bruxella, In casa c6ntelul de
379
2)
ce purta numele de Tribunalul de sange cu misiunea de a da mortil in chipul cel mai arbitrar pe ori-ce
om, care si-ar permite de a ridica vocea contra cato-.
licilor, si de care muri contele de Hoorn si d'Egrnont
impreuna cu alp nobill, aducend jertfe in timp -de 3
an). 18,000 de nmeni, cu tots opositia printulul d'Orange, care avea influents mare in Olanda. Starea rea 3)
a protestantilor in aceste teri se prelungi si sub Don
Juan d'Austria si Alexandru Fames, asa ca Spaniolil
perd aci orb -ce simpatib pentru a putea s5, continue
cu usurinta dominatiunea, ceea ce facu ca la 23 Ian.
1579 statele acestea .sa se unesa in urma 061 de
www.dacoromanica.ro
380
Reforma In Anglia
Caracterul reformei in Anglia se deosebesce de al
celor-l'alte State 2), caci de unde in alte State poporul
In dorinta die libertate se ridica contra dominatiunel
puterel bisericesci de la Roma, in Anglia este singur
regele, care incepe reforma, lovind in Papa. Tata dar
Inca de la taxa care ne va servi d'a putea intelege
'1 Arminiii inveta c8 omul lucreza binele prin sine, ma ea
fapfele buns apartin naturei omenescei, Gomar snstinea predestinatia.
www.dacoromanica.ro
381
www.dacoromanica.ro
382
a %tut ca nu numal consciinta emenilor sa fie turburata, dar sa inece in sange parerile tor, cand ele
erau contrare sefulul statulul. Faptele MarIel catolica
(sangerosa) si ale Elisabetel probeza pina la evidenta
asertiunea acesta. Cinci and de domnie al Mariel au
1) La 30 Martie 1534 parlamentul engles '1 declara de flef al
bisericei anglicane
inter4ice Bisericei anglicane on -ce relatie
cu Roma.
www.dacoromanica.ro
383
trebuit sa faca atata reti, ca. Anglia mull& vreme its urma
a fost nevoita sa platesca apucaturile catolice ale
acestel regine. Tendinta opusa a ,Elisabetel aduse iaiasi perturbarea in spirite, ceea ce avu de resulat lupte
civile, a caror reutate e mai presus de on -ce indoiela.
Este prea adeverat ca din secularisarea averilor clerulul catolic s'a putut fofma acea iota puternica, care
a facut pentru prima data pe Anglia sa apara ca putere maritima, sdrobind flota spaniola, in lupta cu Filip
Tutea aspira la corona, spiritele in 'Anglia se mai linistira, ceea ce fadu ca Anglia sa prospere in industrie,
comerciu si pe calea culturala, ajungend a intari antaietatea maritma, pe care o castigase sub Elisabeta,
1) Acesta phn bilul calor 39 articole a dat forma definitive, a
Anglicanismului. Raynal dice : Peut,etre n'a-t-il manqu aux
Anglais que trois Elisabeth pour etre les derniers des esclaves.
www.dacoromanica.ro
38'k
chiar data le-am privi ca un resultat al unel coincidente de fapte, datorita imprejurarilor de ura dintre CatolicI si protestant11).
cartile sante ad primit cele canonice, escludend pe cele apocrife, fara a pune vre-un pret pe traditie, dupe cum se intelege
in biserica catolica. Biserica pate statua nuinai asupra cestiunilor ce au origina in sf. Scripturli, Sinodele se pot aduna cu
voia parintilor, dar sunt i ele supuse erorei. Ad mai departe,.
erarchia veche i puterea episcopala, ca una ce convenea aristocratiei Wei. In biserica Romei se recunoscea qeful de ondre
al bisericei intregi, dar fat% a avea sad a putea credo ca are
vr'o jurisdictiune specialu in regatul engles, caci aci regele era.
eful suprem. Mantuirea se face prin credinta i fara meritele
omului.
haristia corpul i sangele lui Christos se da numai in chip spiritual, de ore -ce invetatura, transforrnatiunei nu se pOle proba
cu. nici un citat din Santa Scriptura. Impartairea se da sub ambele forme, adica paine i yin. Purgatoriul, indulgentele iconele
ki reliquiile s'ad inlaturat Liturgia era oprita, iar cel ce o
sever.lia . platia 10,878 fr. i era condamnat la un any de inchistire.
de livre sterlinge.
www.dacoromanica.ro
385
din partea guvernulul. Suedia da semnalul desteptarei. Christian alungat din Suedia de Care Gustav
Wasa, este depus in Danemarca (1525). Urmasul aces-
tuia Frederic, duce de Holstein, dede statelor see religiunea protestanta.. Reforma lua deci locul catolicismului in aceste 1611 si impreuna dadura concursul for
nitorilor protestanti, cars cautail sit se folosesa in aspiratiunile for de influentele religiunel. Nu este insa mat
putin adeverat ca data Danemarca si Suedia imbrAtisaze causa reformer, au avut motiv d'a se desbraca de
vechile credinte, cart numal corespundeati adev6ratelor
trebuinte, schimbate find prin furia romana in un jug
25
386
Reforma in Rusia
Rusil primisera crestinismul prin intermediul biseri-
387
inainte de intrarea in functiune: Jur a fi credincios si supus servitor suveranulul meti natural si adeverat, augustilor succesori,
ce va voi a numi in virtutea puterei incontestabile co are. Recunosc a el este judeclitorul suprem al colegiului spiritual; jur
pe D-clew ce vede totul, ea inteleg si esplic acest juramint in
toils, puterea si sensul ce presinta cuvintele la acei ce '1 cites
si la acei care '1 asculta.
.
'3) M. Leveque, dans son histoire de la Russia.
www.dacoromanica.ro
388
Reforma in Polonia
www.dacoromanica.ro
389
Reforma In Italia
Moravurile si obiceiurile Italienilor emu contrare reformei. Ceea ce o facea sa tia inc. la vechile practice,
era nu numal biserica, nu numal dogma sail explicgile
www.dacoromanica.ro
090
rului. Cei ce urau clerul pentru abusurile sele, nu admiteati nici religiunea: inevitabil ei 'erati sail ate sail
papistast In Italia, dad. e s& credem pe Machiavet
atuncl Cel mai mare prognostic al ruinei aproplate a crestinismului este de a se vedea pop&
peste tot principiile pietatei si tot sentimental religios., David pin& la un punct desvoltare literilor, stationand cu sciintele, nicl acolo nu aratail o
tendintA in adeverat seriOsa. Asa papa Leon X, incuraja arta dramatic& si asista la representatia piesel Calandra, al caria autor era cardinalul Bibiena, incurgia
poesia, elocinta, pictura, sculptura, arhitectura, niusica,
Reforma in Romania
In Romania trebue a recumisce ca reformatoril n'att
www.dacoromanica.ro
391
era cu totul alta de cat in apus si 2) Poporul romanesc, din firea sa cu totul indiferent pentru alte religiuni si confesiunl, a dat asil refugiatilor din alte parti,
dar nu le-au permis nici sa abuseze de acesta toleranta religiOsa, nici n'an lepadat religiunea stremosesca
Incercarile protestantilor aci as venit din Transilvania, de Ore-ce erail legaturl Intre romanil d'aci si cel
de peste muntii/Se cunosceati prin acest contact atat principiile cat si tactica protestantilor fie luteranl fie calvini.
392
religiOse in
limba romanesca., dkluse prilegiu protestantilor d'a prein,
tempina acestel necesitat,1 in folosul for bine inteles').
cart,1
hussitl tree in Moldova, persecutatI de catolicI in Ungaria, si aci pot, la Husl, sa7s1 intemeieze o colonie si
east profeseze in libertate credintele lor religiOse, ba
ce este mal mult, fiul si urmasul lul Stefan c. M.,
Bogdan Voevod, si-a facut acest oral eretic ca rese-
www.dacoromanica.ro
393
Ste -
www.dacoromanica.ro
394
www.dacoromanica.ro
395
Ad Henricum Buscoducensem, din 1556, si publicata de d. Emile Legrand 2), Melanchton dupe ce
Ore-cum recumisce drepturile acestuia, del spune ca
de exilii causic et de virtute militari dignafide". Dad. deci Melanchton marturisesce despre acest
aventurier asa fel, nu incape Indoia1a ca la rindul se'
Eraclide as fi centat al resplati intre allele prin incercarea ce se face d'a introduce protestantismul aci.
TOta sfortarea acestui principe protestant in convingerile sale, n'ati putut sa stabilesd in Moldova un curent
protestantic, de si acordase spese de invetatura acelora
dintre Moldoveni, pe cart cu sila 9 facea sa urmeze
cursurile acelei stole.
Iat5., in adever, ce ne spune Sommer in VitaI) Trecend din Francia in Germania cu Comitele Worland deMansfeld, a facut prietenie cu Melanchton, cu care se intretinu
asupra mai multor cestiuni filosofice qi religiose, Emile Legrand,
Deux vies de Jacques Basilicos, Paris 1889.
Ibid pg. 281-282.
www.dacoromanica.ro
396
www.dacoromanica.ro
397
Unealta acesta. a protestantismului perclendu-si tronul si viata 0), Romania scapa de incercarea ce avuse
1563. Emile Legrand, Sommeri Vita Iacobi BaGratianus '1 numesce Lismaninum nescio quern,
ibid. Gratiani de Iacobo Basilico pg. 179.
1) Ureche. t. 2. pg. 230.
1) Cronic. an.
www.dacoromanica.ro
398
2) Crussius in Turco Graecia pag. 492 despre acest Wolffgang Schreiber ne spune : Die 22 Febr. 1565 Albertus de Wyss
literas Constantinopoli germanie scripsit ad D. Primum Truberum, pagi nobis, vicini Doeredingae concionatorem, quas ego 27
Augusti 1566 legi. In its erat de Wolfgang Schreibero, qui captus fuerat a despota Moldaviensi, quod pios libros a D. Primo
in schlavonicam linguam conversos (qui hic auspiciis generosi
D. lo. Ugnadii excudebantur) in illis locis distraherd voluisset.
Sed postea dinissus est (ut ex ipso D. Primo 1581 audivi) yenditis illis libris (novo Testameito et loccis communibus S. Scrip.turae) quos etiam Turcae (qui cirulicis literis excusi) legerunt."
www.dacoromanica.ro
399
or-
www.dacoromanica.ro
400
www.dacoromanica.ro
401
licit
Inv6taturile lor sunt departe d'a infatisa doctrina adeveratel biserici, si din acest punct de vedere protestantil erail redusl Ore-cum la tacere, inainte de domniea
in 18 capete al 4 intrebari.
www.dacoromanica.ro
26
402
atunci sub numele de Espunere a credintel .Rusilor" si tramisa in urma in limba greca si latina
patriarhului de Constantinopol Parteniti spre aprobare.
Turburarilor produse de protestanti in Moldova, prin
incercarile ce faceati d'al atrage la confesiunea lor, le
403
www.dacoromanica.ro
404
www.dacoromanica.ro
405
Papii de la 1523-1655
Clement VII (1523-34), Paul 111(1.534-49),
are insemratatea sa. Asa Clement al VII-lea, incola Bolonia pe Carol al V-lea desi suferise
din partea sa pentru ca luase parte in liga contra
ron6.
Paul al III-lea se cup . putin de afacerile bisericei, ingrijindu-se de a'si imbog6.0 rudele. El dete hula
In Coena Domini), prin care sustinea a papa nu
pote fi chiemat inaintea sinodului. Paul al III-lea recunoscu ordinul Iesuitilor (1543).
www.dacoromanica.ro
406
............../...,./...,-*
Gregoriu XIII este reformatorul calendarulul iulian, iar Sixt V initiatorul revisuirei textulul biblic al
Vulgatel. El lucrara mult si pentru respandirea culturel
in cler. Sixt In deosebl lu'a mesuri severe pentru
ca hotiile s& inceteze in Italia. El infiinta 15 Congregatiuni, cu ajutorul carora credea c& va inlesni mersul,
www.dacoromanica.ro
407
,,,,,,S........,,,M,...,....,..
Sprijinit pe autoritatea sa, Paul escomunica pe Venetieni. Impacarea nu se facu de cat prin intervenirea
lul Enric al IV-lea, regele Franciel.
Dupe Paul al V-lea urma Gzegoriu al XV-lea, al
carui pontificat nu presinta vre-o insemnatate 6re-care
iar dupe el, Urban al VIII-lea, care se opuse descoperirel lul Copernic si avu multe neintelegerl cu, ducele
VIII-lea prin hula tin coena Dominix. dete forma_ definitive breviarulul roman 3).
Ordinele religiose
Dorinta papilor . de a face ca Omeni devotati bisericel
Urbino.
www.dacoromanica.ro
408
care s se
www.dacoromanica.ro
409
Sinodul de la Trident
Ideile religiose ale reformatorilor secolulul al XVI-lea
laceau gilnice si marl progrese In dauna autoritatel bisericel romane. Impasibilitatea Romel nu putea sa se
continue farti pagube marl pentru biserica sa. De aceea
ponteficil romans care pang aci nu vroiau sa. auda. de
convocarea unul sinod general, in scopul de a reforma
biserica in intregimea sa, incep a se deprinde cu ce-
rinia drepta a acelora be vedeau ca. starea rea a bisericel 'I aduce o sigura. cadere. Era insa. greti de a
se da o fOrma concreta aspiraOunilor generale. Papii
nu se puteau obicinui cu ideea c. insusl papalitatea
a depasit scopul sett si a ca.qut in o situalie ce loveste
In demnitatea si.prestigiul bisericel. Numal progresele
-reformel si dorinta de a readuce pe protestantl in si-nul bisericei romane 'I face pe papl sa se decida. la
convocarea unul sinod general, care sat se ocupe cu
acesta cestiune.
In 1.542 sinodul se aduna. la Trident, dar nu
urmA sa se intrunesch.
www.dacoromanica.ro
410
.....e...,.....1,..W.,..",,
Sinodulur erail mar mult asupra unor generalitati, neglijandu-se cestiunile vitale si care cereail o cat mar
grabnica resolvare, ast-fel ca se perdea timpul, fara a
se atinge scopul convocarel Sinodulur. Se incepiara apor
discutiunile asupra dogmelor si discipliner din biserica.
Dup6 6re-care deliberari Sinodul primesce autorita-
membril sinodulul la Trident (1551), unde isr continuara, sedintele pina in primavara anulul 1552 cand
le suspenda, din causa Ca Mauriciu al Saxonier, care
era sef al protestantilor, atacase Tirolul si posesiunile
catolice. Abea Piu al V-lea (1559-1565) putu se readune pe membril sinodulur (1562). Intre alte mesurr,
sinodul decide suprimarea dreptulul de a se vinde indulge*, decide a se face adunare anuala a sin6delor diecesane si la ter and a celor provinciale, aproba ca numirea clericilor sa sea fac prin concurs, ca episcopul sa stea
la resedinta episcopier, ca sa se Infiinteze s361e cu me-
411
bisericesti. Este de notat ca Germania nu era representate. la acest sinod, de Ore-ce ea era centrul protestantismulut.
lesuitii
Ignatiu Loyola d'impreuna cu Francisc Xavier, Lefevre, Lainez si altl:trel amid al sei inflintara ordinul
Iesuitilor1). Papa aproba acest ordin prin hula sa (Regimini militantis ecclesiae2. din 1540. Scopul ordinului
era intrunirea tinerilor si predicarea cuvintului lul
Dumnecleu. Totl aces ce intrau in asociatiune erati obligati a declara supunere papel. Prin instruirea tinerimei si predict, iesuitii ajung a se respandi in tOte partile si a dobandi o influents fOrte mare. Cele douecolegii, colegiul roman si colegiul germanic cele doue
stole in care tineril dobandiatl instructiunea, sunt in-
fiintate la Roma de iesuitl. In dorinta de a servi interesele papalitatil si a opri progresele protestantilor,.
iesuitii fac o multime de escese. In calitatea for de
confesorI reusira, a se apropia de persOnele cele mat
inalte, a le dobandi increderea si apol a se folosi deel in scopul de a nimici pe totl aces ce erail contra
Romel. Pentru ca s convertesce. pe indieni, iesuitit
') Decisiunea de a infiinta ordinul o 'nat.& cei ese amid al'
www.dacoromanica.ro
412
413
purile Jul Francisc din Assisi. Papa Paul al III-lea 'I dete cuvenita. aprobare in 1536 sub numele de capucini. Capucinil se
introduc in Germania, Spania, Francia, America etc.
9 Oratorienii, ordin infiintat de Filip din Neri, avendu-si resedinta la Roma (1550) si scopul de a ajuta pelerinii ce visitau
Roma. Numele for de oratorieni, vine de acolo, Ca seful for chiema
sub protectiunea santului Ursula. Scopul ordinului e*af de a instrui fetele. Papa Paul al III-lea aproba ordinul, care nu se deosebea prin esteriorul sea de lumea *cea-ralta, dar care era supus
ascultarei episcopului respectiv.
www.dacoromanica.ro
414
cu strangerea de avert, de atunci inc6ce ins& necesitatea de a respunde protestantilor face pe biserica
occidentala se se ocupe cu literatura, pentru a nu
lasa lumea contrara el sa remana sub convingerea ca
n'are nici o vocatiune in lume, departata de invetatura Mantuitorulul si streina de cultura timpulul.
In diferitele directiunl teologice, Roma incepe a avea
Omeni speciall, carora datoreste ridicarea nivelulul cul-
415
li-
in partea lor. Este adeverat ca nu in totul starea bisericel orientale eru bura. Asa de ex. cuceririle Turcilor in Europa adusera destule pagube crestinatatii
sI opuseil resistenta desvoltArel bisericel. Este insa
adeverat c. Turcil n'ail lovit fara crutare in biserica
cresting, multumindu-se ca acestia crestinil sa le recundsa stapanirea lumesc6..
Cit priveste partea practia, las'a de dorit. Conruptiu-
nea si mai ales Simonia se incuibase si in inima acestel bisericI asa ca acestor rele se datoreste injosirea el
Biserica rusa ese de sub juridictia Constantinopolulul in 1.589 sub Tarul Ivan al IV-lea si Mitropolitul
Iob, care fu ridicat la trepta de patriarh cu invoirea
lul Ieremia al II-lea de la Constantinopol. In timpul
lul Petru cel Mare patriarhia este desflintata. (1721)
si puterea trecu in mainele until Sinod, in care tarul
are destula autoritate, find representat printr'un pro-
www.dacoromanica.ro
416
mediu 45000 locuitori, si Sinodul este pus sub presedentia Mitropolitului din Atena, find compus din cinci
episcopi. Prin Constitutia de la 29 Octombre 1864religiunea ortodoxa este proclamata ca dominants, farce
ins& a se atinge de libertatea constiintelor. Din budgetul Statului nu se foloseste dintre culte de cit biserica ortodoxa.
de loc esercita influinta de odiniOra. Acest rege absolut, nu putea cu nici un pret sa refuze amestecul
www.dacoromanica.ro
417
Wa control al papei in interiorul Franciel. Tnclinarea eatre casa Burbonilor a papei Clement al XI-lea, aduce o receala din partea imperatorului Austriei, Josef I, care are
de resultat atacarea statelor papale. MI conflict cu Sicilia,
unde ducele Victor Amedeu al 11-lea de Savoia, ba-
www.dacoromanica.ro
418
Iat
www.dacoromanica.ro
419
..,..e....r.,
XI -lea. Pentru a face fate imprejurarilor timpului, Inocentiu inflint& Qcole ei decise ca viitorii clerici sa nu se alega de cit dintre acei ce vor termina aceste scale. Inocentiu nu putea suferi
pe Iesuiti si de aceea prin bula sa din 2 Mettle 1679, se pronunta contra 62 propositiuni, sustinute in scrierile acestora. In
lupta ce avu cu Ludovic al XIV-lea, care sustinea puterea
regale asupra Clerului frances, papa se arata calm $i prudent,
dar nu vroeste cu nici un pret se cedeze din autoritatea sa. In
timpurile din urma Inocentiu nu aproba pe Ludovic al X[V -lea
Cit a trait el, a combatut actul regal din 1673, care atingea libertatile bisericei galicane. Bula sa din 1691, nutnita Inter multiplices" este o dovada despre statornicja sa.
3) Inocentiu XII-lea.Ca si Inocentiu al XI-lea; acest papa
opri favorurile la curtea papala. El sill pe toti cardinalii sa urmeze
www.dacoromanica.ro
4`.40
al XII-lea se incerca sa aduca o impecare intro Roma si Constantinopol, in care stop infiinta un seminariii la Bssignano
(Calabria). Fate de protestanti fu forte prudent si politicos. El
muri la varsta de 88 ani.
4) Benedict al XIV-lea, teolog si cunoscetor pe terenul dreptului canonic, ajunse la demnitatea de papa, dupe ce trecu mai
prin tote gradele ierarhice. Prudent, pios si mai pre sus de toter
prevedetor, Benedict al XIV-lea stiu sa ridice opiniunea Romel
www.dacoromanica.ro
421
Biserica protestanta
Din espunerea ce am f&cut asupra mersulul reforxnel religiOse In diferite state, s'a putut constata lipsa
de unitate ce domnea intre protestanti. Acestel lipse
.de unitate se datoreste slabiciunea for in fata bisericel romano-catolice si ea, a dat posibilitate Romel
de a combate pe protestantl, aratandu-1 ca pe niste
-ambitiosi, ce n'aa principil fixe si statornice, ci se. in-
in fata lumei catolice. El si-a pus tail osteneala sa, se ocupe de lucruri seriose pentru biserica si in acest scop zidi
si restaura biserici si se ingriji de educatia clerului. Benedict condamna francmasoneria. Lui in mare parte se datoreste reusita societatii ce se infiintii, in Ungaria in scopul de a
lucra pentru. desvoltarea, bisericei romane. Tot el stiu sa-resta-
www.dacoromanica.ro
if 22
d. prilej asa ciisilor protestanti liberali s se indrumezepe o tale cu totul in afar& de doctrina crestina. In ura
for cdtre catolici, protestantil merg pind a se aduna in
o societate cu scopul de a inlatura on -ce influenta a
Romel (1887).
Ideile rationaliste se ved In miscarea partidulul Broad-
Church din Anglia (1866). In 1865 secta SalvationArmy) (armata mdntuirei) incepe o activitate misionard puternicd, grupdnd in jurul seu .o suma de dmeni
cars s& lucreze din tOte puterile pentru a edifica poporul in sensul vederilor for protestante.
Rationalismul protestant are de resultat in cele din
urmd, mai ales in Anglia, ivirea a
o suml de
secte unele mai curiOse ca altele atit in privinta teoriilor ce profe,aU, cit si asupra practicelor ce urmati..
www.dacoromanica.ro
423
destul
Este destul
destul sa amintim de Mormonn, societate care
are de intemeetor pe Ioseph Smith, spre a ne convinge
asupra acestul adev6r.
Nu se 'Ate nega ca protestanVi n'au lucrat pentru
respandirea Script urel In terile cele mai departate. Societatea biblica britanica2), infiintata la Londra in 1804,
Ma la 1814 la Berlin, la 1817 la New-York Ili ma mai departe. In Romania, fat& cu societatea britanica, care cauta sa
introduca pe nesimtite vederi streine ortodoxismulni, s'a tiparit
o editie populara a Noulu! Testament, care ins& lase de dorit
din punctul de vedere al traducerei i al limbel. Este totmi un
bun inceput, care va da rode ma: bune in vfitor.
www.dacoromanica.ro
424
positia sa a fost si este dificila, pentru d refit diferitelor state nu pot s o considere asa dupa cum ar
trebui in casul c&nd tott protestantil ar fi uniti.
Din punctul de vedere doctrinar protestant% s'ait
deosebit intre el. Asa d. ex. in privinta inv6taturei relatill la Euharistie.
Reformatorii resping transubstantlerea ; Luteranil
primesc teoria impanatiunel, dupe care corpul Mantuitorului este present in paine sub forma si substanta
el. Antinomistil cu roan Agricola din Eisleben 0), Adiaforistil 2), Osiandristii 3), Sinergisti14), Sincretisti0), A-
tea constriinge pe crestini a se supune ei, face pe Joan Agricola din Eisleben, se sustina ca in afara de credinta nu este
nimic ce ar putea se oblige pe crestini. Agricola fu combatut
de Melanchton la conferinta din Torgau (1527). Dupa ce fu chie-
www.dacoromanica.ro
425
nabaptistiI
nati barbati ai romano-catolicilor, dupa ce studio scrierile Santilor parinti ajunse la convingerea ca Traditiunea are aceeasi
autoritate cx Scriptura. Luteranil '1 fac opositie. La conferinta
(le la Thorn, Calist este combatut de Abraham Calov si fu acusat de sincretism, de inselgtor -al poporului si om care cauta
a se uni cu Judeii, Turcii i alto religiuni. Calist este combatut
apoi la Wittemberg si Lipsca, iar ideile lui Calist gasirg inamici
Lutheranae" espunea erorile calixtinilor. Numai asupra justiflcarol si faptelor bune eraa invinuiti ca au cadut in 16 erori. Fiul
lui Calixt, anume Frederic Ulrich, facu un respuns la scrierea de
mai sus.
www.dacoromanica.ro
426
Germania, invetand o doctrini care divinisa pe om $i da inspiratiunei personale o autoritate mai mare ca a Scripturei. Anabaptistii sunt batuti cu desevArsire la Frankenhausen (1525', iar
Munzer cu tovarasul sell Pfeifer, furs prinsi si ucisi. Melchior
Hoffmann respiindi Anabaptismul in Teri le de jos.
'1 Baptigtil invetail c. botezul trebue sa, se fee& prin afundare si ci nu se pote da de cit adultilor. Secta acjsta se arata.
in 1521 si co,stig& adepti dupe 1535, fiind aduse intr'o stare mai
infloritOre, de catre Menno Simonis, un preot d i Wilimarsen.
In 1618 se gaseste o comunitate baptists in Anglia. Impartiti in.
particular-baptists (calvinisti) si general-baptists (arminieni)
se continua pans astA-di. Ei se inmultesc cu deosebire in America, unde au si o sumA de societiiti biblice.
8) Puritanii sunt o sects infiintataa de protestantii intorsi din
esil in Anglia pe timpul reginei Elisabeta. Teoriile lor coprindead calvinismul eel mai curet, inlaturand on -ce invetaturi yeneau de la papa. Puritanii nu recunosteail bilul celor 39 articole
al Elisabetei cu tote amenintArile el, de Ore-ce, cliceati el, este
in interesul crestinAtatil sit se inlature tote adaosurile ce s'et
facut bibliei. El nu admiteail superioritatea episcopilor asupra.
preotilor, combatend kite des voltArile luate eh, biserica, de si
www.dacoromanica.ro
427
Quakeril
Si
Swedenbor-
regelui, dace. acesta nu de, sprijin catolicilor si acelor ce vroesca rapi libertetile. Dupe 1639 el fac opositie fatise regelul, avend_
in fruntea for pe Robert Brown si Iohn Robinson. Declarandu-se o
comunitate religiose independenta, sectantii resping autoritatea sisinodelor si sustin libertatea tuturor, afar& de a romano-catolicilor.
") Arminienif, o secta care combate predestinatiunea, avend
de intemeetor al el' pe Arminiu, un profesor din Leyda. Ei sebaZail in sustinerea doctrinei ce profesaii pe faptul ca dace, s'aradmite predestinatiunea, s'ar ajunge la o combatere a dreptitii
si a intelepciunei divine. Dupe. Arminiu urma Barneveld, sub careArminienii sunt cur.oscuti sub numele de remonstranti. Ei invataii :
1) ca Omenii nu pot obtinea gratia numai prin puterile for naturale ; 2) ce, de bine-facerile mortei lui lisus Christos nu se bucur& de cat adeveratii credinciosi ; 3) c& omul prin pecat perdegratia ; 4) ca omul trebue se face si fapte pentru a obtinea mantuirea. Sinodul din Dordrecht (1618) condemn& pe arminieni si
primeste teoriile Jul Gomar din Leyda. La 1630 abea pot/ se fie
tolerati in tare..
18) Pieti4til admiteaii conruperea absolute, a omului prin pecatul original, justificarea prin credinta si autoritatea sante).*
Scripture. El mergeaii pine la estaz in sustinerea adeverurilor
ce predicau. In Germania certa pietist& se incepe sub Filip Jacob.
Spener, care prin intrunirile asa numite collegiapietatis," ajungesa cera readucerea timpurilor primitive ale bisericei. Spener inletura ierarhia si sustinea ca fie care crestin are in el spiritul.
sacerdotal. In Lipsca se forma collegium philobiblicum, care nu.
www.dacoromanica.ro
428
7), sunt atitea secte, esite din sinul protestantismului, care tote ne dovedesc starea in care
gienil
Biserica Romina
Mitropoliile si Episcoplile.Mitropolia Ungro-Viahiei era de apr6pe cercetatA de alre patriarhia greca pentru ca s nu se deslipesca de ea. Mitropolitul .cerel Valahiel era in tot-d'auna ademenit cu titluri onorifice, ca buEl. In sects intrartt diferite individe cu credinte felurite. Cantrul for de jurisdictiune era la Berthelsdorf, unde iii avea
sinodul intrunirile sale. Membrii sectari coprind.eati barbati,
femei, veduvi. copii. Ei aveaii in biserici rugaciunea sic antarea si fie-care membru trebuia sit* cumisca Vechiul i Noul
Testament.
'6) Metodistii ai origina for in Oxford (1729) si sunt numiti asa de
www.dacoromanica.ro
429
Divanul boerilor si se confirmaii de Principe. In rugA.1) Este cu grew a determina locul unde s'a dus Mitropolitul do
oci dupe deremarea Severinului de crttre Turd rii Unguri (1479)
www.dacoromanica.ro
430
aminte pentru pomenirea patriarhulul. Domnitorul Alexandru 'On Cuza rupe dependenta bisericeI de patriarhie si nu mal remase alt-ceva ca reminiscent& a acestel
dependinte de cat luarea Santulul Mir de la patriarhie. In
1882 reposatul Mitropolit Calinic Miclescu, In intelegere
cu Ministrul Cultelor d. D. A. Sturdza, pregtiti actele nece-
Odata lucrurile stabilite in it4efegere cu guvernul, 'I. P. S. Mitropolitul Calinic prin adresele SinoduluT No. 64 qi 65 din 18 si 24
Martie lnvita pe P. P. S. S. Arhierel si P. P. S. S. Episcopi de
a lua parte la Santirea Mirulul, care se f6cu in ciiva de 25 ale aceleiasi lune.
www.dacoromanica.ro
431
Clerul malt
lifitropeNil mal insemnati din Muntenia.Ur'nand cunoscintelor ce avem despre diferitiI mitropolip al Romaniel, nu vom da aci biografia for in mod cronologic, pentru ca pe de o parte din documentele aflate
este Inca indoiala asupra unora, iar pe de alta cerinta este
ca sa se dea notice -asupra celor mal insemnatl dintre el.
Dad, lasam persOnele din veacul al XIII-lea si al XIV-lea
asupra carora este Inca nevoe de cercetari, gasim ca pe
timpul lul Radu eel Mare, Domnul Munteniel (14941507) se afla Mitropolit al Ungro-Vlahiel Nifon, distituit
de Turd din demnitatea de patriarch al Constantinopolului si ajuns mitropolit prin cunoscintele ce avea cu Radu
cel Mare. Venirea lul Nifon deschide portile Munteniel Gre-
432
proiectase de a arde pe toti egumenil de pe la monastiri. Mihnea era aplecat mai mutt spre romano-catolicl de si puse s se tipAresca o liturgie ortodox5._
cu litere slavone.
I timpul lui Neagoe Basarab si dupa ce Maxim se
retrage in Sirmiu, se santeste mitropolit Macarie de
catr3 pat, iarhul din Constantinopol Pahomiu, care se
afla in lark chiemat de domnitor spre a face santirea
;
Mirulul.
www.dacoromanica.ro
433
si episcopil la sacrarea for sa se mai dica in slavoneste2). Nu trecu mutt si veni influenta grecesca, cu tote
silintele romanilor de a so:Ste streinismul din taxa')
Pravila mare.
Vedi condica stints de Ghenadie Craioveanu, p. 24.
8) Forma data de Teodosie se continua pins in 1705 ceind mitro-
politul Antim face o alts traducerere a simbolului, care se intrebuinteza pins. asta-di.
28
www.dacoromanica.ro
434
www.dacoromanica.ro
435
culul (1671
1708) unde a sporit averea episcopiel cu mosiele Bujorenilor, Ramniculul si Mihaestil). Din cunoscintele
ce avem asupra 1uY Antim 2) results pa el era un
mitropolit destoinic, vestit prin predicile sale si in-
semnat ca artist
tipografil la Snagov, Rimnic si Bucuresci pentru imprimarea in limba roman5. a cartilor bisericesti, fiind
si un cunoscaor al limbelor clasice. Antim a lost inecat
in Dunare din ordinul lul Nicolae Mavrocordat In-
www.dacoromanica.ro
436
....*-,,,,,...,.."./
www.dacoromanica.ro
437
maneste si intra in partidul ce se formase contra Grecilor. Sub el se tipari Kiriacodromiul. In 1798 Februarie 23 pentru prima Ora patriarhul da voe Mitropolitului terei de a hirotoni un arhiereil.
La 1.810 Ianuarie 15, Dosotehl fu inlocuit cu ocasiunea intrarel In ter& a armatelor rusesti si dupe el ur-
21).
In
1.81.9,
luna
re-
www.dacoromanica.ro
4'38
www.dacoromanica.ro
439
sericesca a lul Cuza. In timpul set' se fdcu legea sinodala si mai multe regulamente pentru punerea el in
aplicare. Nifon este un barbat bun si temetor de Dum-
polit primat pe mitropolitul Moldovel Calinic Miclescu, sub care se face deplina autocefalie a bisericel romane, recunoscendu-se si de patriarhul din Constantinopol. El conduce biserica pina la 1.886, and
more si este inmormentat la monastirea Nemtul. Sub
mitropolitul Calinic s'a fdcut santirea Mirului la 25
') Averea lasata de reposatul formeza. dour fonduri: unul laic
pentru diferite ajutore, @i altul ecclesiastic, pentru seminariu. El
se administrezii de o epitropie, care se alege de corpul didactic
al seminarului, avond ca efor supraveghetor pe mitropolitul primat al Ora Actualmente epitropia este formatii din d-nii I. Ro -
440
Martie 1882, si el are meritul de a fi staruit din -Lae puterile pentru infiintarea faculta4e1 de teologie, care ins& din
Ghenadie Petrescu.Dupa demisiunea mitropolitulul Iosif Georgian, marele colegia electoral alese la 18
Main 1893 pe episcopul de Arges Ghenadie al II-lea, pentru demnitatea de mitropolit al terel. Mitropolitul actual
este un vrednic pastor; el este cunoscut pentru filantropia
si pentru grija ce pune pentru interesele bisericel. Inca
de pe cand era episcop al Argesului si-a facut un nume in
istoria bisericel nationale, lucrand pentru imbunatalirea
clerului si a bisericilor. Sub 'Astoria sa de la Arges s'a
restaurat catedrala de la Curtea de Arges, monumentul cu care se faIeste Cara. Mitropolitul Ghenadie este
un nationalist infocat. In predicile sale, cu car' a
inaugurat o directie prea folosit6re, prelatul se sileste
www.dacoromanica.ro
441
www.dacoromanica.ro
442
catedrala ce se vede asta-41, insa restaurata sub ingrijirea actualulul mitropolit D. D. Iosif Naniescu. De
Dosoteid a
luat @i scrisorile sfintei Mitropolii. Veit C. Erbicenu, op. cit. pag. 86.
a) Iata lista mitropolitilor, cu datele cronologice : Iosaf, Calistrat
Macarie, Macarie, Varlaam, Mitrofan, Eutimie Muntenul 4i Stefan
Muntenul, Teoctist I (1399), Iosif I (1402) Gregorie I 1435), Damian (1439) Calist, Teoctist II (1454). Filoteifi, Teofan I, Gheorghe
I, Teodosie I, Ghedeon I, Pahomiu, Varlaam I, David (1478),
Teoctist III (1509) Neofit, Mitrofan, Gheorghe II, Gheorghe III,
Anastasia I (1541), Gregoriu II (1551) Gheorghe IV (1552), Gre-
www.dacoromanica.ro
443
In timpul lul s'a facut si Sinodul din Iasi, care a condamna terorile protestante si a stabilit doctrina bisericel
in confesiunea ortodoica 4).
444
'Ora.
Dosoteitz1).Este greil a ne pronunta asupra tim') Hajdeu. Arhiv. istor.; Sineaid, Cronic.; Melhisedec, Cronica Romanului i a Huqului; Golubinsehi, 1st. bis. Iai 1854.
Misall, Epoca Jul Vasile Lupu si Marcia Basarab; Lesviodax,
www.dacoromanica.ro
445
pulul nascerel si a tineretei lul Dosoteiti, pentru ca. datele sigure ne lipsesc si acele putine cate sunt nu cowsuna intre ele. Se pare ca studiile si k-a facut in
Iasi, la Trel Ierarhi, de si am fi condusl a sustinea ca
a inv6tat in Polonia, dup6 cunoscintele intinse ce poseda. In 1649 '1 gasim la Monastirea Probata, ca
ieromonah. Dosoteiti este de neam bun. Inzestrat cu o
mare inteligenta, cunoscaor al mai multor limbi, pru_
dent si doritor de a lucra pentru binele Wei si al bisericei sale, Dosoteia ajunge episcop at Husilor, de aci
al Romanului si apoi mitropolit al Moldova Printr'un
act din 4677 Dosoteitl. inching. Monastirea Probata
bisericeI de la Mormintul Domnului. Calugar desevarsit,
lelor de care suferia biserica, dand el esemplu de virtute si de moralitate, spre a face si pe cei pastorip
de el se'sI lase unele obiceiuri rele, pe care le imprumu-
www.dacoromanica.ro
446
pina la 1686, cand se duce iarasi In Polonia cu Sobieski, pentru care este destituit de domnitorul Cantemir, pune-nd in locu-I pe Sava, episcopul de la Roman.
Iasi, 1683; Un paremiar, Iasi, 1683, si altele in manuscripte pastrate parte In Iasi, parte in Rusia.
Versurile lui Dosoteiii, cum spune d-nu A. D. Xe
nopol, Il impinserti. (pe romans) sa 's1 iubesca limba,
fntarind prin acesta si mai mult iubirea nemului insusi I).
www.dacoromanica.ro
447
`Turd, Mitropolitul Antonie plea, din tea si lasa scaunul, tocmaI cand interesele reclamati ca el se dea sprijinul seu teret Spre .acoperirea numelul de hainlic a
lul Antonie, cum spun cronicaril, se alese mitropolit
Nichifor, grec de nem si de loc din Morea. La alegegerea sa adunarea bisericeasca (soborul) invoise yenirea lui in scaun, dar 'I pusese obligatiune de a cauta
sa se alega in locu-I un paminten. Nichifor nu s'a prea
linut de vorba. Imbatranit de an si vroind a se retrage din scaun, el intt ase in tratative ca tin grec,
care era episcop la Roman, spre a'l 'Asa in locu-I, in
schimbul uneI sume de banl. Soborul simte planurile
Jul Nichifor si-I opreste de a si le realisa. In sinodicul Mitropolitulul Jacob Putnenul se spune ca mitro-
mai ales la Sfintul Nicolae, Stanta Vineri si Sfintu Sava din Iasi.
') Vezi 1st. Mitropol. Mold. de C. Erbiceanu pag. 24.
www.dacoromanica.ro
448
449
la el ne-a Minas Bucvariup sari tincepere de invetatura celor ce vor sa Inv* carte cu slove slovenesti}.
Apol o infruntare a Jidovilor asupra legel si obiceiurilor for cu dovedi din Santa Scriptura, 1803.
Tata ce spune Jacob despre invatemintul timpului
sea : Pin& acum in scOlele nOstre se inveta cu
numiri si cu canOne si cu mulcime de cuvinte, insercinand mintea ucenicilor si poiuncindu -le acele numal
date Jor se cetesca si ca papagalii sa le invete. pe de
rost, nimica cu totul sciind saa in-telegend din cele ce
invata, din care pricina mai si dece si doi-spre-clece
ani imbatranesc in gramatica ucenicil
Veniamin Costache2), este eel mai insemnat Mitropolit al Moldovei. El 's'a nascut la 1768 si a murit la 1.846. Aplicat spre viata monahala, Veniamin de
si era din o familie de nobill, totusi parasi pe al sei,
spre a se duce la monastire. Studiile si le facu la
monastirea Secul si apol la Putna, Jar in urma la Iasi.
Neputend suferi brutalitatea dascalilor academies din
fugi cu scopul de a se duce la monastirea Nem-
mitropolit si stete in scaun pina la 1808, cind imprejurarile politice 'I silira a se retrage la Monastirea
') Vedi Uricariul, t.
2)
111.
www.dacoromanica.ro
29
450
Nemtul. De aci se intOrce la 1812 si continua a pastor' eparhia Mitropoliel pin& la 1842. Fiind inaintat
in etate si nelinistit in scaun, Veniamin se retrage la
monastirea Slatina In 1842 si petrece pina la starsitul
vietei sale, anul 1846.
De acusatiunile ce i se aduc, si care 'I silesc a parasi scaunul in 1808, este aperat de boeril terel ').
Adeverul este ca Veniamin nu putea urma sfaturile
partidului rusesc si de aceea era rea vedut.
Aperatoril set declara ca mitropolitul Orel nu este
intru, nimic vinovat ; din contra el a infrumusetata bisericile, a facut Seminarul de la Socola, pentru a esi
din el preop luminatl, a ajutat pe top cart au apelat
la el. Aperarea ri'a avut nici un resultat si Veniamin
se retrage la monastire, dandu-i se veniturile Monastiret Slatina pentru traiul seu si pina la mOrte. La 1
Octombre 1812 boeril terel '1 rechema pe scaunul mitropolitan, cand si Iesenit se unesc a cere Domnitorulul reintOrcerea lui Veniamin. Prin staruir0 lul Veniamin, Domnitorul Sandu Sturdza (la in hrisov din 8
August 1826 spre a se incepe didirea Mitropoliel, dar
nu se pOte incepe lucrarea de cit la 1833, de Ore-ce
imprejurarile politice nail fost favorabile.
Mitropolitul Veniamin 'a fost fericitul si demnul urmas al lul Iacob Stamate, reusind cu tOta influinta
grecesca si cu bite greutatile politice se inflinteze Seminarul Socola de Fang Ias12).
') Vedi Ist. Mitrop. Mold. pag. 46.
') Astft-di Seminarul este stremutat in Iasi, avendu-Eii localul
seil proprifi, gratie staruintelor neincetate ale 1. P. S. Mitropolit
Iosif Naniescu.
www.dacoromanica.ro
451
Acest mitropolit este insemnat atit pe terenul cultural bisericesc cit si pe cel general al sc6lelor.
Pe* timpul lui (1813) se infiinteza si cursurile de
inginerie in limba romana, unde Gheorghe Asachi avea
conducerea. In 1803 de si se infiintasera cursuri de limba
roman& la Galati, Bofosani, Focsani, Be'rlad si pela episcopil, totusl aveati alipite si cursuri de limba greed. Este
www.dacoromanica.ro
452
apol al Romanulul, de unde trecu la mitropolia Moldovei. De la dimisiunea lui Veniamin pink* in 184-1
afacerile mitropoliel au fost conduse de un comitet
www.dacoromanica.ro
453
In 1753 se stabili alegerea mitropolitilor si episco') Cantemir, in opera sa Descrierea Moldovei' ar vroi s6.
stabilescA cum at mitropolia Moldovei a fost supusa patriarhului
din Constantinopol de chtre Vasile Lupu. Mai inainte insa, pe la
1590, se gaseste subscris in actele patriarhiei mitropolitul Moldovei Gheorghe ca facend parte dintre mitropolitil jnrisdictiei
patriarhiei
Pe timpul mitropolitului Dosoteill se intitula
exarh al
bisericei marl' din Constantinopol."
..
www.dacoromanica.ro
454
, ....,,./.."......
Pentru a putea stOrce bani de la alesii de mitropolitt si episcopl, cart aveati nevoe de confirmarea
domnesca, grecil pun dart marl pe pamentenl, cum
este bun6.-dra casul cu mitropolitul Meletie (Istrati).
totu-sl buzunarela din trecut incetti. Cu venirea domnitorulul Carol I lucrurile jail o alt.& fata prin legea.
organica de la 1872.
In interior mitropolitul din Tact are jurisdictia asupra celor-l-alti episcopl, cart sunt sufraganl al set
Dintre Episcopit aceea a Romanului '1st are intaetatea.
Titularul acestel episcopil si mitropolitul aveati mitre_
Cu timpul deosibirile inceteza. Se pastreza un fel de
intdetate esita din vechimea scaunelor episcopale. Atat
mitropolitil cat si episcopil eratl in mare cinste si cel
dInteiti intre sfetnicil tereT. Mitropolitul presida adunarea obstesca.
Veniturile mitropoliilor si episcopiilor erati adminis-
In Muntenia, cele mai veal monastirl sunt Prislopul, Motru, Vodita si Tismana, apol dupe acestea
www.dacoromanica.ro
455
www.dacoromanica.ro
456
In Moldova esista din timpurl fOrte vechl monastirile Neamtul si Bistrita din judetul Neamtul. Monastirea Neamtul este intemeiata de calugarii Sofronie,
Silvan si Pimen, venitl de peste Dunhre ; iar Bistrita
de Alexandru cel Bun. Dup6 aceea s'a infiintat Monastirea Bisericanii. Monastirile intemeiate de calugArl
slavoni, ajung un focar al slavonismului. Mal in urm6,
influinta grecesca, le is de sub inriurirea slavon'al.
vechl. Aa sub Mateiii Basarab : Golia, Galata, Sf Sava, PfingitratI i Secul. In Muntenia ; Tismana: Argmul, Govora, Bistrita,
Cozia, Snagov, Delul, Glavacioc, Rancliciovul, Mislea, Valea. Cotmena, Crildarugani, Bolintin, Campulung, Patocul, Gura Motrului,
Arnata, Tinganul 4i. Nucetul.
www.dacoromanica.ro
457
este ca putin interes se punea pentru educgtiunea a-celor ce intrat in cler, cat si pentru esistenta for ;
totusi este adeverat ca avea s platesca adese -orT taxe
puse de domnl sat de kiriarhi, fie pentru sustinerea
www.dacoromanica.ro
458
*....1,..
Cu tOta situatia rea in care se gasea clerul nu lipsesc bisericel barbati destoinici, earl s se ocupe cu literatura teologica, mai ales dupa infiintarea seminariilor,
pe lenga episcopil. In 1855, dup6 ideea domnitorulut
Grigore Ghica, 'el incepu esistenta seminarul din monastirea Neamtu lui, continuand pina. la 1860-61. Cum
seminariile nu puteau da clericil necesarl, se infiintara
asa numitele scOle catehetice. Clericil eraa supusi
jurisdictiunei episcopulul. Mitropolitul cu
aveati pina in
episcopit
pe Peng& alte afaceri, si casatoriile ; de la _1865 ele tree la ofiterul starel civile.
In ceea ce priveste literatura bisericesca si persOnele mai insemnate care s'ail ocupat cu ea, sa se vada.
la paragraful relativ de mitropoliile din Muntenia si
Moldova. Afara de acestia putem mentiona pe Radu
Greceanu, Dimitrie Cantemir, Ioanichie al Romanului.
1865,
monastirea Neamtului, care a lucrat mult cu mitropolitul Gregoriu; Sofronie Barbosul, renumit pentru elo610 sa ; Filaret Scriban si fratele sea Neofit; Melchisedec, fost episcop al Romanului, unul dintre barbatil
insemnati at bisericel romane, care a scris mai multe
lucrari de valOre ca cronica Husilor
ei cronica Roma-.
,
nulul, cum si diferite publicatiuni In analele Academieiwww.dacoromanica.ro
459
C60
tendinta din partea papei Urban al V-lea. Papa Gregoriu al IX-lea restabili arhiepiscopia romano-catolica
a Milcoviel. Bonifaciu al IX-lea numeste un episcop
in Arges (1390), pe Francisc din ordinul Carmelitilor,
,ceea ce adevereste esistenta episcopiel, despre care
s'a vorbit mat sus. In 1400 episcopia acesta nu
anal esista, caci papa dice ca Keste fosta diecesa a
Argesulul. In ajutorul propagandel catolice folosise
mult si regil Ungariel. De cit nu puteau se reusasca
in Wile romine, de 6re-ce locuitoril tineati mult la
legea str6buna. Pentru administrarea catolicilor din
Muntenia si Moldova era in 1439 episcopul romanocatolic al Severinului si al partilor Transalpine.
In timpul lui Mihnea (1507-11) Romano-Catolicil au
lost bine primiti in tera, dupe cum au fost si pe timpul lui
Cercel. Mihal Vitezul nu era contra catolicilor, de Ore-ce
imprejurarile politice '1 sileau ; totusi papismul nu facea
progrese 1). Gregorie Ghica pentru a putea dobandi
domnia se declara Ca primeste religia romano-catolica.
www.dacoromanica.ro
461
poporului. Pe Mg& acestea papil se folosira de propaganda Iesuitilor, cart reusiraici coleain planurile
lor, dar nicl o data n'ail putut suite poporul din credinta strabuna.
Romano-Catolicil reucesc a inflinta episcopate la
episcop la SiSiret (1371) si Bacan (1401). Gel
ret fu un Ore care Vareto. Polonil detean si ei sprijinul for Romei, dar nu pentru minoriti, ci pentru do1) SA se vada incerctirile de unire i sinodul din Florenta, pag...
3) Inca de pe timpul lui Latcu (1365-74) Moldovenil eraii per-
@i
www.dacoromanica.ro
462
463
vicar apostolic aruime Antonio de Stefano, insk sederea sa aci era neautorisata.
Fara a mai tine socotela de protestarile t6rel, vicarii
acestia continua a resida la Iasi, unde au un semi nariu catolic. In 13ucuresci se afla de asemenea un
seminaritl.
Episcopia Bacaului esista pina in primele decenit ale secolului al XIX-lea (1836), .de si numai cu
numele, de Ore-ce episcopil steteail in Polonia. Cel din
urma episcop este asa nnmitul Zabervani. De la 1843
se afla uin episcop in Iasi, cum s'a dis mai sus, si
.care 'Arta titlul de episcop in partibus.
Impartirea Moldovel in Episcopil
Episcopil titularl
Iata episcopiile care formati Mitropolia Moldovel dupe
-1700 :
464
A cesti arhierel titular) aveii sa administreze monastirele si cum acestea erati inchinate locurilor Sante,
pentru a nu se aduce vre-o jignire autorita0 episcopale din tern, era neaparat necesar ca sa se desbrace
de on -ce drepturi ar fi avut in tern.
Istoria Mitropoliel Transilvaniel
Starea Romanilor din Transilvania nu era imbucuratOre. Catolicii cautaii din timpurile cele mal vechi
(suta a XIII), cu on -ce chip a'l atrage in partea tor.
Poporul resista, de si nobilimea trece de bun& voe
Actualmente la Iasi este mitropolit I. P. S. Iosif Naniescu;
la Roman este episcop P. S. Inocentiu Moisiu, la Huai, P. S.
Silvestru Balanescu i la Dunarea-de-Jos, P. S. Partenie Clinceni.
2) In 1819 i 1826 sunt douo casuri de cereri de acestii naturii.
www.dacoromanica.ro
465
8) Jorist este destituit de sinodul preotilor romftni. Vedi sin cal III, 37-40; Cipariu, Arhiv. p. 611.
www.dacoromanica.ro
30
466
articole, prin care era indatorat a nu esi din marginele angajamentului ce isi lua, intre care articole era
unul (al X-lea) prin care se obliga a id sa pe preoti
multe privilegil, care insa nu deteati nici un beneficia in partile unde veniturile se micsorati prin scutirele ce se faceati preoillor 3). Saba opunendu-se uneltirilor Calvinilor fu pant la curte si in cele din urma
tratat forte barbar si aruncat in inchisOrea de la Blaj,
mijlocirea lui
1) Tot mitropolitului Simionovici i se impunea ca serviciul diyin se-1 facrt in limba romana, pentru ca cu modul acesta sa dis-
www.dacoromanica.ro
467
partea.
sa pe proto-
sinodul preotilor
habsbnrgice, tot4 n'a putut se dobtindesca imbunataltirea necesara pentru linistea si prosperarea bisericeI
www.dacoromanica.ro
468
a scris generalului Rabutin, pentru a nu esecuta edictal dat de el, in favorul Romani lor 1).
Lui Saba urma Mitropolitul Teofil (1692-1697),
Mrbat devotat bisericel sale, dar in urma castigat in
partea Catolicilor, pentru care adura sinodul din
1697, care in sedinta de la 21 Martie, dupa ce espusese tote neNoile si greutatile prin care trecea biserica sa, cere si obtine unirea cu Roma, primind
invetatura ca Papa, este capul vegut al intregei biserici (primatul papal), ca. la Euharistie se pOte intrebuinta azima cca esista purgatoriu .1> si adaosul Filioque
din imperiti, 2) ca acesti preoti vor fi in 'ascultare numac de episcopul for si 3) ca fie-care din el va avea
casa parohiala, in localitatile unde se aflA biserici. Cu
Vita unirea facuta linistea nu se putu dobandi, de si
www.dacoromanica.ro
469
aproba unirea facuta la 1697, numal in ceea ce pri'vesce primatul papal. Imreratorul Leopold prin decr'e-
tul set din 16 Februarie 1699 aproba lucra'rile sino{Willi din 1698, dand preotilor units aceleasi drepturi,
pe care le aveati si cel catolici ; pe cand ortodoxil re-
maneati tot iobagi, in urma unei decisiuni a nobilimei, luata in dieta de la 8 Septembre 1699. Pentru
ca Romanil ortodoxi se fie lipsiti de preoti ortodoxi,
. guvernul intaresce cordonul militar, de pe la granite;
dar partea cu desevarsire mare a Romanilor ta respins cu tote acestea unirea, a sangerat prin trecatori,
,ca sa'sI adu a. preoti, cad sari boteze copii si si-a ingropat mortil mai bucuros neprohoditi de cit sa primiasca sacramente de la preotit unit12). In mal multe
www.dacoromanica.ro
470
Situatia Romanilor din acest timp este de tot anevoiOsa. Turcil in scopul de a aduna banl nu cautau
de loc la interesele Principatelor, care erati sub suzeranitatea lor. Trimiterea Fanariotilor in ,Tera, si purta') Cipariu, Act si fragm.
1) Actele Sinodului sunt subscrise de 54 protopopi si 1563-
preoti.
www.dacoromanica.ro
47!
prin tratatul de pace de la Belgrad. Austria nu privea cu ochi buns asezarea Rusilor in Principate. Ea
negocia cu Turcia si la 4 Martie 1775 primesce respunsul acesteea ca consimte la cedarea Bucovinei, car
la 7 Martie acelasi an Se si inchee actul de cesiune 5). Gregoriu Ghica, domnul Moldovei, cade in cursa
9 Letopisete, II, 413.
2) A. D, Xenopol Ist. Rom. V, 65.
4) Un esemplu ni-1 da purtarea generalului Miinnich, care se
purta forte aspru cu boerii, nu vroi sa serute crucea cand i se
presinta cu evangelia de Mitropolit si rise de cuvintele Mitro-
www.dacoromanica.ro
472
1862, II.
el
www.dacoromanica.ro
473
uncle de acum domnil nu se pot schimba fara consimtimintul Rusiei. La 30 Noembre 1806 Mustafa Bai-
ractar cu 12000 de turd intra in Muntenia, dar la Ferbintl sunt batuti de rusi, carl la 23 Decembre intrasera in Bucuresti, avend conducetor pe generalul Mi-
www.dacoromanica.ro
474
www.dacoromanica.ro
475
sa fie esecutate.) Comisiunile alese pentru a intocmi regulamentul sunt presidate de generall rust. Ion
Vacarescu protestand acesta procedare, contrara obiceiului tarel, care cerea ca mitropolitul sa fie presedinte, este inlaturat din adunare si surghiunit. Re-
si C. Roseti, dupe care la 14 Iunie se retrage in Transilvania. Cat pentru Moldova, M. Sturdza face o serie
www.dacoromanica.ro
476
rle acesta din urma pe un timp de septe ani. In Muntenia vine domn Barbu Stirbel (1849-56), iar in Moldova Grigore Ghica (1849-56), luandu-se decisiunea
de a se revizui regulamentul organic. Resboiul din
1853, care se finesce cu pacea de la Paris din 1856,
scOte Principatele de sub stapanirea turcilor si rusilor,
de si intru cat-va -remaneati. in Ore-care legatura cu
Turcia. Francia nu putin a sprijinit pe romans in dobandirea drepturilor ce avean. Incercarile partidului li-
ce se ratifica in urma de puterile Europene. Principele Carol dete proba de multa pricepere si barbalie
Pe langa indrumarea catre progres a Te'rei, sciu se faca
fats cu destula prevedere si cu mult curaj evenimente-
lor din 1877-78 si conducend la glorie armata romana in resboiul Ruso-Turc, ca aliat al Tarului Alexandru II, obtinu pentru Romania independenta si
apol Regalitatea, la 14 Martie 1881. Pentru a vedea
dinastia Hohenzollern ca se perpetua pe tronul Romanies, Regele Carol isi designs de urmas pe nepotul
Seu Ferdinand, principe de Romania, care prin casetoria ce fa' cu cu principesa Maria de Marea-Britanie,
lega relatiunile Romaniel cu Statul Britanic si Rusia
www.dacoromanica.ro
177
Asta-dl principele de corona are un fiu, botezat in religia ortodoxa. purtand numele de Carol.
ast-fel si Clement al XIV-lea (1769-74). Lui Clement al XIII-lea se datoreste reconstruirea Civitel Vecb1
si lucrarile Panteonulul. Forte sever, el opri pe dericl de a merge la teatruri. Clement a sustinut pe Iesuitl cu trite ca regele Franciel si Parlamentul s'atl
pronuntat contra lor. Ordinul este desflintat sub Clement al X1V-lea, in interesul pacel si a linistel crestinatatil. Acest papa este un om fOrte bun si un amic
al tolerantei.
Biserica Romel se ridica prin Piu al VI-lea (1775-99),
care se cup. atit cu inbunatatirea administratiel biseri-
478
pana a da nascere la turburarl si revolutiuni, se intelege ca Gregoriu al XVI-lea trebui se aiba destula
mahnire, mai ales ca vedea drepturile bisericel atacate. Supararea papel era si mai. Mare, find -ca spiritul do opositiune 'I intalnea in Francia, Austria si alte
terT, uncle catolicii aveati alta data destula influinta.
In 1846 se urca pe tronul pontifical Piu al IX-lea,
continuand a avea carma, bisericel pana in 1878.
Situatia in Roma era mai inrautatita acum de cit sub
Gregoriu al XVI-lea, cu tdta incercarea panel de a
calma spiritele prin blandeta si prudenta sa.
Papa in urma revolutiel din 1848 parasi Roma si
nu se intOrce de cit In urma interventiei Franciei.
care trimisese in acest stop pe generalul Oudinot cu
25,000 Omeni. Linistea luT Piu al IX-lea merse pina
in 1860 cind regele Victor Emanuel is papalitatil mai
multe posesiuni.
OnT
ce
nici un resultat satisracetor. Garibaldi era in fruntea miscarei, pentru a lovi in papa. Dupe 1867 papa
refusa se primesca suma de 3225000 lel, ce i se recunoscu anual prin o lege din 1871 1).
1) De Qi in 1804 papa primi cererea lui Napoleon I-iii Bonaparte de a'l sacraf imperator al Franciei, totui in 1809 raporturile intre el i imperator sunt atit de rele, in cit statele pontifiwww.dacoromanica.ro
4:9
www.dacoromanica.ro
480
Rationalismul
Inamicii crestinismulul incercara a'i da o lovitura
puternica in numele dreptel judecatl. Nu era la inceput vorba de a nimici crestinismul, cdcI nu se puteati
incerca direct la acesta. Ei insa cauta toe alte cal se'si
ajunga scopul. Deci, se adresaze la istorie si critic&
sere a face lumina, pe care o doriatl. Aceste mijlOce,
care ne dau adeverurile asa cum ele au fost, sunt in
mana rationalistilor o arma puternica contra adeverula L. Schmidt si L Chr. Edelmann in 1731 se sfortaze a dovedi ca crestinismul n'are nicl o inriure-binefacelOre. ba din contra tine in loc mintea si o face a
remane tot in starea de ignoranta din timpurile de
copilarie ale omenirel. Diferitele fapte miraculOse ale
Mantuitorului stint tagaduite de rationalists, cu deosebire de Reimarus. Universitatile chiar devin centrul
doctrinelor contraril crestinismulul, dand ast-fel nasfere unuI curent ce face opositie sistemateca bisericeI1). Necredinciosii se inmultesc in Francia sub Ludovic al XIV-lea si Ludovic al XV-lea, luand in sprijinul
for curentul filosofic al timpului, cum este scepticismul
Universitatile din Lipsca, Halle i Goettingue sunt in fruntea celor-l-alte in respandirea teoriilor anticretine, cu tot edic-
www.dacoromanica.ro
483
lui Fontenelle si Bay le. Mai cu deosebire purtarea incorecta a clerulul malt romano-catolic, pune in positiune pe Montesquieu, Voltaire (1694-1778), Diderot
(1715-84) si,J. J. Rousseau (1712-78) ca atit In vorba
cit si in scris se atace pe representantil bisericei si cu
e% biserica -si insusl crestinismul. Rationalistil reusiati
www.dacoromanica.ro
31
484
le.
485
reserve un fond bisericei, spre a putea fi puse in positiune de WO- crea o sOrta, conform cu necesitatile
timpulul. Ca nu interesul unei bune administratiuni a
averilor monastiresti era gandul domnitorulul Cuza,
se vede si din actele arbitraril cu care a supus jurisdictiunel statului :monastirile din Moldova, ce se administrati prin ele si in folosul for si care nu er'
inchinate Grecilor, dandu-le in schimb un bugetanual
aprOpe de tot insaficient. Protestul energic al Mitropolitului Sofronie, are drept resultat depuneyea sa din
scaun si trimiterea sa la M-rea Slatina din Judelul
Suceva.
Pentru a ,ar6ta ca nu da indafat fata de protestarile ierarhiel bisericesci, Cuza in 1.865 numesce el
singur pe Mitropolitul Moldovel si pe episcopil din Bu-
www.dacoromanica.ro
486
www.dacoromanica.ro
487
wotuit Si la sedinta trebue se asiste cel putin dol-spre,clece membri. La desbaterile Sinodului is parte si Mi-
www.dacoromanica.ro
488
LEGE
ASUPRA
---4.--
CAPITOLUL I
www.dacoromanica.ro
489
www.dacoromanica.ro
490
www.dacoromanica.ro
491
www.dacoromanica.ro
492
Suspendarea sail suprimarea lefel, precum Qi pedepsele provedute in regulameutele Sf. Sinod, se vor pronunta de catre consis-
www.dacoromanica.ro
493
merar care a fost condamnat de catre justitie intr'unul din easurile prevedute la art. 13.
www.dacoromanica.ro
494
Despre Seminaril
Art. 19. Instructiunea personalului clerical inferior se da nuanal in seminarii.
Seminarul coprinde urr curs complect de 8 ani, impartit in cursul
inferior de trei ani si cursul superior de cinci ani.
Vor fi in Romania, de o cam data, doue seminarii cu curs inferior, si anume la Roman si Curtea-de-Arges, si dou6 cu curs
superior la Iasi si la Bucuresci.
Elevil seminarului Nifon vor fi asimilati color de la seminariile
Statului.
Art. 20. Materiile ce se predati itt seminarii vor fi : limba ro-
www.dacoromanica.ro
495
Intretinerea parochillor
Art. 28. In parochiile urbane fie-care paroch priimesce o lefa
(le done sute lei pe luna, data este licentiat sail doctor in tea--
www.dacoromanica.ro
496
seminarul complect, 50 lei data nu are de cat seminarul inferior si 30 lei dac& este supranumerar.
Preotul supranumerar care se va transfers la o parochie vacant& conform art. 14, va priimi o indemnitate de transport ce
as va fixa prin regulament.
Protoereii vor priimi o lef& de 300 lei pt. lung.
Preotil si diaconii de In bisaricile a41 intretinute de Stat, cari
497
lege, un spor de leg viager, socotit ast-fel in cat sa le implindsca lefurile de care se bucuraii la punerea in aplicare a acesLei legi. Cantaretil ca Qi intregul cler, vor fi scutiti de strajA i
de dile de prestatii.
Art. 29. Dupa deco ani cue functionare de la promulgarea pre-,
sentei legi, parochul i- supranumerarli au drept la o sporire de
Comunele urbane care, conform presentei legi, vor plati personalul clerical din acele comune, sunt aatore a le da pensiuni
-dupe normele stabilite de legea pensiunilor functionarilor Statu-
lui i de legea de fats, Rind autorisate a face retinerile prevedute prin aceeai lege.
Art. 31. Deosebit de lefurile fixate prin presenta lege, paro.chul 4i supranumerarii se vor bucura de veniturile epitrahilului,
.op-it fiind de a cere taxe mai marl de cat cele ce se vor fixa
prin regulamentul de aplicare a acestei legi.
La parochiile urbane re4edinte de judete taxele se vor gpori
cu 50 "(..
Produsul acestor taxe se va imparti ast-fel :
'V, de o potriva parochului i supranumerarilor si
lor i paracliserulul.
7/4
cantareti-
498
preotii supranumerari si um
sfert cantaretil.
Art. 34. Bisericile cari au venituri propril vor trebui sa intrebuinteze acele venituri pentru plata personalului, sub controlul
primariilor respective.
Dace acele venituri prisosesc, prisosul se va face fond destinat cu precadere la repararea i intretinerea bisericei si a celoralte aseclaminte de bine-facere si culture deja intemeiate de acele biserici.
Niel o alts destinatiune nu se va putea da fondulni sail yenitului fondului Ara' autorisarea ministrului cultelor.
Se excepteza de la prescriptiunile acestui articol bisericile pecari legea comunala le excepteza de la controlul primariilor.
Art. 35. Bisericile aunt persone juridice.
Averile for se administreza de epitropii conform actelor dedonatiune gi testamentelor si sub controlul primariilor respective.
chiilor.
Statul inscrie in budgetul ministerului cultelor o subventiunede lei 500.000 pe an, care se va impart! comunelor urbane in.
proportie cu numertil parochiilor lor.
Comunele urbane sunt datOre sa intretina si de aci inainte co-
499
comunelor, afara de acele biserici cari ar fi declarate monumente istorice. Plata se va face prin perceptoril StatuluI, cArora
ministerul cultelor va remite sumele necesare.
Art. 38. Intretinerea personalului qi a bisericilor preveclute in
art. 1, slim 3, va fi in sarcina Statului.
Disposition" diverse
Art. 39. Cand ministrul cultelor ar fi de o alt.& confesiune de
Disposition" transitorii
Art. 41. Pentru acoperirea acestor cheltueli, taxele adi in us
se transformA Intel) dare de ioatru lei pe an asupra tutulor contribuabililor de rit ortodox din comunele rurale, pants, ce se va
aduce o lege de imposit tare sA inlochiasca aceste dArI printr'un
imposit general.
Art. 42. Un regulament va determina modal de aplicare al acestei legi ; acelasI regulament va determina conditiunile de admisibilitate si atributiunile defensorilor eclesiastici.
Art. 43. Tote legile si regulamen+ele contraril legei de fatA
aunt si rAman abrogate.
Art. 44. Personalul din directiunea cultelor a ministerului 'cultelor va putea fi sporit pe cale budgetarA peste prevederile lege'
de urganisare a acestui minister.
Art. 45. AcestA lege se va pune in aplicare la 1 Aprilie 1894,
afcrA de partea relative la chirotonif, care se va aplica o-data
cu promulgarea legei $i de partea relative la seminarii, care se
va pune in aplicare la 1 Septembre 1893.
PanA atunci se vor alcAtui sprogramele seminariilor si se vor
adapts localurile in nouile nevol.
www.dacoromanica.ro
32
500
Take lonescu
www.dacoromanica.ro
CAROL.
No. 2230.
501
REGULAMENT
PENTRIJ
PUNEREA IN APLICARE A LEGEI CLERULUI MIREAN
CAPITOLUL I.
www.dacoromanica.ro
502
ce o comuna now!) s'a infiintat, care'si are biserica sa, ministerul cultelor va comunica de acesta S-tului Sinod in cea dintai
sesiune a sa i va cere se se declare biserica acestei comuna
ca parohialii.
Art. 8. Nimeni nu pate infiinta o biserica noue de cat cu voice
In aceleasi conditiuni, particularii pot, cu autorisatiunea Episcopilor respectivi si a Ministerului cultelor, lua %supra for o biserica filiala.
Paraclisele si bisericile particularilor nu intra in nunierul bisericilor parochiale sad filiale. Ori-cine pate face asemenea paraclise sad biserici particulare cu autorisatia Episcopului respec-
503
la art. 3, alin. II din legea clerului mirean, adica una din filialele parochiilor rural care sa gaseste in alt catun de cat
biserica parochiala", nu are alts formalitate de indeplinit de cat
sa obtina autorisarea Episcopului respectiv $i a ministerului cultplor.
Acesta autorisare nu se va da pan& ce nu se va lua i avisul
primarulului localitatei.
www.dacoromanica.ro
501
www.dacoromanica.ro
505
ale S-tului Sinod, nu este permis nici unui preot din alts parohie sa primesca a severei la biserica sa pomenirile repausatilor
ai caror membri din familie se a.,fla in alit), parohie, afara, ntunai
dace pentru acest sfareit este poftit special de parobul respeetiv spre a sevarei aceste pomeniri.
Contravenitoril acestei diapnsitiuni vor fi trimiei judecatei
consistoriului ei pedepsiti conform cerintelor santelor cancine.
Art. 19. Toti preotii, adi in fiinta, cari tree peste numeral pa,rohilor sunt adaogati, cu titlul de preoti." supranumerari, la bisericile parohiale sau filiale, dupe regular relative la numirea parohilor.
www.dacoromanica.ro
506
un abus de putere, si cel ce a dat hirotonia va fi pedepsit conform art. 147 din codul penal.
Art. 21. OH ce cerere de hirotonie, adresata de ciitrA Episcop
ministerului cultelor, va arAta si numele preotilor a cAror morte
sail demisiune a provocat cele patru vacante cerute de lege.
Ministrul, aproband hirotoniea, va compta aceste vacante si
va .Merge din state pe titularii locurilor devenite vacante.
CAPITOLUL II
www.dacoromanica.ro
507
rochie vacanta din aceiasi eparhie, perde dreptul la lefa. Episcopul este dator sa comunice .acest refus ministrului, ca ministrul 'sa '1 ktergA din state pentru pentru tot-d'a-una.
Preotul supranumerar, care refuse inaintarea sa ca paroch la o
parochie vacanta din aceimi eparhie, nu mai se nurnera printre
preotii dintre care trebuesc sa se ivesca patru vacante ca sa se
o hirotonire. Faptul refusului seii se considera deja ca o vacant
printre numerul preotilor supranumerari, asa ca, indata ce patru
preoti supranumerari ar refusa asemenea mutari, se iveste ua
loc de hirotonie in sensul art. 11 din lege.
Art. 125. Preotul supranumerar, care este inaintat ca fiaroch
in o parochie vacanta, alta de cat in aceea care slujea ca supranumerar, va primi o indemnitate de transport de 100 lei.
Art. 26. Cantaretii si paracliserii se numese de Episcopii respectivi dupe recomandatiile epitropiilor si parochiilor. El vor putea
fi revocatl de catre Episcopul respectiv. Atat numirea cat si revocarea se vor comunica, spre stiinta, ministerului cultelor.
Art. 27. Personalul clerical al bisericilor ce se sustin din fonduri particulars se numeste de catre Episcopii respectivi, in acord
cu representantil legal ai fondului din care se sustine biserica.
Procedure este aceeasi ca cea din art. 23.
Art. 28. Parochul, find de drept membru al epitropiei bisericei,
are indatorirea irnpusa de regulamentul epitropiilor bisericesti
ca sa administreze impreuna cu epitropil constituiti ai bisericei,
avutul bisericesc si a raprorta protoiereului, la, fiuele fie-carui an,
sumele asupra veniturilor si cheltuelilor anului expirat, subscris
Rind raportul de el si de cei- l -altl doul epitropi ai bisericei ca,
apoi, protoiereul sa pay', intocmi tabloul general de venture si
cheltueli al parochiilor din judetul seu, pe care '1 va inainta, un
exemplar Episcopului, ear altul ministrului tultelor.
Art. 29. El este obligat, impreuna cu cei-l-alti epitropi, a tine
un inventar in regula de tote obiectele bisericei si a inscrie in
el, fart intarcliere, tote adausurile si a insemna tote lipsurile cu
descrierea amenuntita a iimprejurarilor ce au pricinuit adaosul
seu lipsa facend, despre fie-care adaos, raport protoiereului, ca
www.dacoromanica.ro
50a
Certificat
Subsemnatul preot, paroh al bisericei parohiale . . . . , din
comuna . . . . plasa . . . . , judetul . . . . adeveresc prin acesta ca am seversit botezul pruncului
, fiul d-lui . , . .
si al d-nei
, din acesta parohie, dupe ce s'ae indeplinit formalitatile cerute de legile civile cum se dovedeste cu
actul de nastere No, . . . din . . . .
a primit din botez numele de
, asistand ca nas d. . . . , din comuna . . . I.
jud
Drept care am eliberat acest certificat sub propria mea iscalitura Qi intarit cu sigiliul parohiei, asta-di, in luna
anul . . . , No
La copil nelegitimi se va mentiona numai numele mamei.
Certificatul de cununie va fi redactat ast-fel :
Parohia bisericei . . . . , din comuna . . . . , plasa
judetul
www.dacoromanica.ro
509
Certi Beat
'Sub-semnatul preot, paroh a1 bisericei . . . . , din comuna
. . . , plasa . . . . ,
. . adeveresc prin acesta ca am.
citit taina cununiei religiOse d-lui
, cu d-ra . . . .
din aceste parohie, dupe ce s'a indeplinit formele cerute de legile civile, cum se dove dete cu actul de casatorie No. . . . din
, asistttnd ca nuns D
i d-na . . . . din comuna
plasa . . . . , judetul . . . .
Drept care am eliberat acest certificat sub propria mea iscalitura i intarit cu sigiliul parohiei, asta-di in luna .
. .
anul . . . , No. . . .
Art. 33. Registrele de botezati, cununati i inmormentati vor
trebui se fie numerotate, nuruite i sigilate de autoritatea bi.
sericesea.
Comuna
judetul
No. .
_Anul
plasa
. .
, luna
diva . . . .
www.dacoromanica.ro
510
Art. 37. Parochul este dator sa'si indeplinesca tote oficiile religiose pe rand, in diferitele biserici din parohia sa.
El este dator sa servesca gra plata, tote oficiile aceluia dintre parohienii sal care nu va fi in stare sa platesca.
Qintaretil qi paraeliseril
Art. 39. Cantaretii, ca si paracliserii, aunt servitors bisericestf,
-ale earn. atributiuni aunt regulate de tipicul bisericesc.
Art. 40. Cantaretil qi paracliserii Bunt datori sit fie nelipsiti
Pro tofereif
Art. 42. Protoiereii sunt cei dintai intre preotii unei eparhii.
Ei se nurnesc de atm Episcopul respectiv, in intelegere cu
www.dacoromanica.ro
511
ministrul cultelor, si sa confirma prin deeret regal,. prevedandu-se in uring, i cu o anumita diploma din partea Episcopului._
Procedura de urmat este aceeasi ca cea preveclutii de art. 23.Art. 43. Nu pot fi numiti protoierei de cat absolventii a eel
putin until' seminar de gradul al douilea.
Art. 44. Protoiereul pOte fi revocat de catre Episcop printr'o
decisiune motivate. Cand protolereul va esi din sfera activitatii
sale bisericesti, el va putea fi revocat de catre ministrul cultelor, dace Episcopul va fi refusat sill revOce in urma adresei ministrului.
Revocarea se va inctmostiinta Episcopului ca sa recomande un
alt protoierea.
Art. 45. Drepturile si datoriile protoiereilor sunt urmatorele :
Sa privigheze asupra preotilor din judetul ce admnistreza ca
sit 'M. indeplinesca datoriile. fiind cu atentiune ca. armonia
fratietatea dintre preotl sa nu fie turburata.
Protoiereul este dator a semna in condica parohialit si a face
observatiunile sale asupra stare" morale in care a. gasit parohia si pe paroh.
Art. 46. Protoierefi sunt Bator' sa visiteze protopiatul for ceL
putin o data pe an si sa cerceteze, cu acest prilegikzidirile bisericesti, registrele de botezati, cununati Qi inmormentari, condica de venituri ei cheltueli a parohiilor si alte acte parohialemai insemnate precum $i tote activitatea ai purtarea preotului.
Art. 47. Protoiereul este dator sa cerceteze mersul moral si
material al lie-carei parohii, si raporteza Episcopului respectiv
despre tote lipsurile i neajunsurile respective' parohil.
Art. 48. Protoiereul este obligat a primi tote plangerile sluji-
torilor bisericesti ce 'si fac unii contra altora, sail ale credinciosilor contra lor.
Art. 49. Protoiereul este dator sa introduce sail sa instaleze pe paroh in parohia sa, citind in amiul parohienilor, in biseria, la care
va asista si autoritatea comunalit, decretul de numiro din par-
tea Episcopului respectiv, in care, pe scull, se vor arida drepturile $i datoriile parohului.
Cu acesta ocasiune protoiereul preda cu inventariii noului- paroh tote dota bisericel parohiale.
Art. 50. Pe langa cele cuprinse in articolul precedent, protole-
www.dacoromanica.ro
512
-ce se denunta in sarcina preotilor si a celor-ralti servitors bisericesti, sail in delegatiune cu alti delegati, fie din partea Episcopului fie din partea ministerului.
Resultatul anchetei protoiereul ii consemneze intr'un procesverbal, dresat la fata locului, in care insereze tote declaratiunile
verbale ale martorilor apararei sad acuserei cum si declaratiu-
mea impricinatilor, cars sunt datori a semna imediat dupe depositia ce au facut.
El pOte primi si declaratiuni in scris, semnate de aces cars le
dad si autentificate de autoritatea civila locale.
La sfaritul anchetei si a redacterei procesului-verbal, protoiereal este dator sa intrebe pe partile impricinate dace mai ad ceva
rle adgeogat, cum si dace, se multumesc sail nu cu ancheta fe-
www.dacoromanica.ro
513
servitors bisericestI protoiereul o face sae in urma prirnirei ordinului din paitea Episcopului sell sail chiar din initiativa sa,
data faptul imputat i se denunta lui mai intal ; de tote acestea,
Art. 56. Protoiereul este dator sa aduca la indeplinire tote ordinele primite de la autoritatile bisericesti constituite i veghiaza
ca aceste dispositiuni se se indeplinesca.
El primeste tote nedumeririle ce pot so aibi preotii protopopiatuluI sea, i, sail le deslega insusi, sail le face cunoscut Epis,copuluI pentru cuvenita deslegare.
In casuri urgente, protoiereul 'ite lua singur o hotArire Ore,care, privitore la parohiile protopopiatult4 seu, avend grija ca
se cera in urma de la Episcop apr:uarea definitive a cestiunei. I
Art. 57. Protoireul este dator ca, in exercitarea atributiunilor
sale oficiale, se se ingrijesc6 numai de ceea ce legea clerului
miren si dispositiunile regulamentelor bisericestI ii pun ca inarcinare.
Revisorif eclesiastici
Art. 58. Pe langA fie-care Mitropolie si Episcopie sa infiinteza
cate un revisor eparhial.
Art. 59. Revisorii eparhiali au dreptul de a asista tot-deuna la
sedintele consistoriilor si a sustine acusatiunea in procesele ce
se infAtiseza pentru diferite pricini.
Art. 60. OH de dile on este contestatA, de catre partile impricinate, o cercetare facuta de protoiereil, Episcopul pate insArcina
cu cercetarea din nod a causes pe revisorul eparhial.
In casul acesta, revisorul va urma aceeasi procedure la anchetarea faptelor imputate ca si procedura ce o urmeza protoiereul, si care e prevecluta in regulainentul consistoriilor eparhiale.
www.dacoromanica.ro
514
Art. 63. La finele fie-carui an, revisorul este obligat a .presenta Episcopului serf un raport amenuntit, care va cuprinde
doue pArti :
a) Partea
parhiei, si
privitOre
s'a&
In acest raport revisorul va constata cum a mers administratia bisericeseA in decursul intregului an, cum si din ce cause
mai ales au provenit vinele ce s'ati supus judecatei consistoriului.
CAPITOLUL V.
Defensorit eclesiasticf.
Art. 64. Pe langa ministerul cultelor i instructiunel publice sk
infiinteza, de o cam data, tree posturi de defensori eclesiastici pentru intrega taxa.
Art. 65. Defensoril eclesiastici ail, sub ordinile ministrulul, exercitiul inspectiunel eclesiastice in limitele stabilite de legea clerultif
mirean i seminariilor.
Art. 66. Defensorii eclesiastici sunt impArtitl pe circumscriptiuni,
i anume :
a) Circumscripriunea praiova, cuprindend judetele Mehedinti,
Gorj, Valcea Dolj, Romanati, Arge, Muscel, Olt qi Teleorman, cu
resedinta in Craiova.
b) Circumscripfiunea Bucure0I, cuprindend judetele : Dambo-
www.dacoromanica.ro
515
Art. 69. Defensoril eclesiastici sunt datori sa inainteze ministerulub tot-deuna rap6rte asupra resultatului inspectiunilor facute. Asemenea rap6rte se vor inainta in tot casul din trot in trei luni.
ET au dreptul de a face propunerT.
Art. 70. La sfarsitul anului, defensorii sunt obligati a Inainta ministerulul un raport general asupra starei morale si materiale a clerului din circumscriptiunea respective, can rap6rte se vor publica
in buletinul ministerulub.
Art. 71. Fie-care defensor eclesiastic are cancelaria sa la resedinta
cireamscriptiel.
www.dacoromanica.ro
33
516
1) Asupra purterei morale a clericilor, raportand pe data ministrului on de cate on vor constata aluneceri contrare chiemarei clericale ;
2) Asupra bunei intretineri materiale nu numai a bisericilor parohiale, ci si a celor filiale cari sa gasesc in alte catune de cat biserica parohiale ;
terului
www.dacoromanica.ro
517
termenulul de trel arl, de cat de comun acord intre Episcopul respectiv si ministrul cultelor.
Art. 81. Consistoriile eparhiale judece pe preotl si diaconi on de
ate on ail calcat veri-una din obligatiunile for impuse _prin legile
Orel, au comis veri-una din vinile prevegute prin regulamentele Santului Smod.
Pedepsele ce consistoriile sunt indrituite a pronuata sunt, afara de
cele prevegute prin regulamentele Santului Sinod, si pedepsa suspen41arei temporale sau suprimerei lefel.
Art. 82. Membril consistoriilor primesc o diurnii. de 15 lei pe cji,
pentru dilele in earl tin sedinte, si cheltueli de transport dace. nu 'si
ail domiciliul in orasul in care se afle. consistoriul.
Aceste. diurna nu face ca indatorirea de membru intr'un consistoria se. fie considerate. ca o alte. functiune publics.
Art. 83, Consistoriile eparhiale sunt sesizate, fie de catre Episcopul
respectiv, fie de &etre ministrul cultelor. Pentru personalul clerical de la
bisericile earl, avend fonduri particulare, se administreza de epitropil
sau eforil, constituite prin insusi actul de fundatiune, dreptul de a
sesiza consistoriul II ati si epitropil acelor biserici.
Mat ministrul cultelor, cat si epitropil bisericilor prevedute in aliniatul precedent, sesizeza consistoriul prin Episcopul respectiv. Jar
alacs Episcopul respectiv nu inainteza consistoriulul cererea minis-
www.dacoromanica.ro
518
intr'o localitate prea departatk sail in neputinta de a veni, A. ordone ca densul se, fie ascultat, tot sub prestare de jurament, dinaintea soot alt cleric din acea localitate, desemnat de catra consistoria.
www.dacoromanica.ro
519
Art. 89. On de cate on un paroh, un diacon sad un preot supranumerar va fi fost condamnat de catra justitie pentru verb o
crima sail pentru verb unul din delictele : fals, furt, inselaciune, abus de incredere, marturie mincinnsa, atentat la bunele rrioravuri,
delapidare de bani publici, mituire si spargere de sigiliil, sail la o
pedepsa mai mare de 15 Bile inchisOre, pentru on ce alt delict prevedut de codul penal, ministrul cultelor, independent de orb -ce alta
pedepsa s'ar da vinovatului de care consistoriile, eparhiale, va su-.
prima pentru tot-deuna, lea vinovatuhil ; bar dac5. face parte dintr'o
parohie urbana sail sa gaseste la o biserica administrate prin epitropi, deosebit de cele infiintate prin legea clerului mirean, va comunica imediat primariei sail epitropieb ca s suprime, pentru totdeuna, lefa vinovatului.
Pentru exacta indeplinire a acestei dispositiuni, protoiereii, revi-
www.dacoromanica.ro
520
la S-tul Sinod. Acesta dacg va gasi ca procedura n'a fost bine indeplinita sad ca legile on regulamentele n'ad fost bine aplicate, oil
ca s'a comis un exces de putere, va avea dreptul s caseze si sg
trimita causa a se judeca de un alt consistorig dintr'o eparhie limitrofg, care va judeca definitiv.
Art. 93. Cancelaria consistoriilor eparhiale va fi tinuta de care.'
personalul cancelariel EpiscopieT.
Intretinerea parohiilor.
Art. 94. In parohiile urbane, fie-care paroh primeste o lefg de
200 lei pe lung dad. este licentiat sail doctor In teologie, 100 lei
pe lung dacg este absolvent al seminarulul complet, 60 lei pe lung
dace' este absolvent al seminarulul de grad inferior ; Tar fie-care preot
supranumerar lei 150 data este licentiat sag doctor in teologie, lei
80 data este absolvent al seminariului complect si lei 40 data nu,
are nicT unul din aceste titluri.
In aceleasT parohii diaconul, dacg este licentiat sag doctor in teologei, primeste 200 lei Mfg, pe lung ; dach nu are aceste titluri,
primeste 100 lei pe lung ; cantaretul 50 lei si paracliserul 30 lei pelung..
In parohiile rurale, parohul primeste 80 lei pe lung. dacg are seminarul complect, 50 lei clack nu are de at seminarul inferior si
35 lei daca este supranumerarig.
In aceleasi parohil cantgretil au 11 lel pe lung..
In parohiile cad nu ail pgment, parohul, pr'eotul supranumerarid
si cantgretul primesc un spor de 25 lei la suta asupra remunerariilor
de maT sus.
www.dacoromanica.ro
521
www.dacoromanica.ro
522
www.dacoromanica.ro
523
tea paroh hi cei-l-altI epitropl. Acesta dupe cum va gasi en cale majoritatea personalului care s bucura de veniturile epitrahilului.
Produsul epitrahilului sa imparte la finele fie -carer septamani. Cand
sunt contestatil decide epitropia.
Art. 106. Comunele sunt datOre sa inscrie in budgetele for soma
necesara pentru intretinerea bisericilor atat parohiale, cat si filiale
din acea comuna conform legel.
Sumele pentru intretinerea bisericilor sa vor versa la case epitropiei bisericel, care va dispune sa se aprovisioneze biserica cu trite
cele trebuinciOse serviciului, inaintand Iii urma primariei socotela si
acte justificative de intrebuintarea acestor sume.
Art. 107. Folosinta pamenturilor bisericilor rurale o va avea de o
potriva, trel sferturi parohul si preotii snpranumerarT si un sfert
cantaretii.
Art. 108. Pamenturile acestor biserici nu se vor arenda sad inchiria nici de primariile comunelor, nici de epitropil ca 011s acum,
ci, precum s'a specificat in cele precedente, ele vor remane exclusiv in folosul preotilor si lujitorilor bisericesti at parohiel.
Preotil si cantaretii, insa, data ered ca be va fi mar avantagios a
nu lucra insist pamentul, ci a'l inchiria o vor putea face, Mra insa
a-I inchiria vr'o data pe un termen mat lung de 5 ant.
Art. 109. Bisericile snnt persdne juridice. Averile for sa adininistreza de epitropil, conform actelor de donatiudi si testamentelor, si
sub controlul primariilor respective.
Art. 110. Ori-tine pOte face donatiune sad legaturi unei biserici,
obligat find a indeplini, in asemenea impregiurari, tote cerintele legilor civile privitare la donatiuni.
Acceptarea donatiunei sag legatului s face de epitropie cu autorisatia prevegutg, in legile civile.
Art. 111. Indata ce epitropiile unor biserici ad aflat de o donatinune sad un legat, ele sunt datore a face lucrul cunoscut ministerului cultelor spre cuvenita regula.
Petru acest sfaxsit, la directia cultelor din minister sa va tine o
anumita condica pentru inscrierea tnturor actelor de donatiune facute bisericelor.
Art. 112. Cand din donatiuni sag din sporirea capitalului unei
biserici s'ag creat veniturl suficiente pentru plata; personalulul parohial si al intretinerea bisericel, potrivit beget clerultif, atunci nu se
www.dacoromanica.ro
524
va mai plati de Stat sail de comune platA nici pentru personal, nici
pentru material. Cand veniturile exists, dar nu ajung. Statul sau
comuna nu vor mai plAti de cat restul.
Art 113. Bisericile cari au venituri propril sunt datore ss Intrebuinteze acele venituri pentru plata personalulni parohial sub controlul primAridor respective.
*tra de epitropi.
Nici o altil destinatiune nu sit va da fondului sari venitului fondului de cat cu autorisatia ministerului cultelor.
In acest cas, pentru on -ce trebuintA va avea, epitropia va cere,
prin deosebit raport, la ministerul cultelor, ca sa autoriseze Intrebuintarea sumei necesarA. Raportul va cuprinde tOte motivele legale
pentru acordarea sumei
www.dacoromanica.ro
525
www.dacoromanica.ro
520
Dispositiuni transitorii
Art. 123. Cinci ani socotiti de la promulgarea legel clerului miren
si seminariilor, licentiatii si doctoril in teologie vor putea fi hirotonitI
Take lonescu.
No. 4531
www.dacoromanica.ro
527
EPITROPIILE BISERICETI
CAPITOLUL I
www.dacoromanica.ro
52R
geri, mandatul noulul epitrop dureze numai pane la irnplinirea termenului de cinci ant ce mai avea de inplinit epitropul primitiv, astfel a, in tate parohrile din tare, reinoirea epitropiilor s alba be
in aceeasi data.
Tot asa s. urmeze si cu epitropnl numit.
Art. 5. Spre a putea alege sail a fi ales membru in epitropia bisericel s core a fi enorias al bisericel parohiale sail filiale, a fi de religione ortodoxa de reserit si a nu fi lost condamnat de justitie pentru crime sail delicte.
Art. 6 Listele enoriasilor vor cuprinde pe tots romanii majori, nece.duti in veri una din incapaeitatile preveduta in legea electorale
comunala, si cart domiciliaza in cuprinsul parohiel, sail data nu domiciliaz5. acolo ail proprietate mobiliara in cuprinsul parohiei.
Listele sa alcatuese in fie-care an. de catre epitropie- si sil indice si afiseza la primkie si la biserica parohiale. la 1 Decembre al
fie-carui an. Nemultumitil be pot contesta in termen de 10 Bile, fie
la epitropie, fie direct la primarie.
La 12 Decembre, epitropia inainteza listele impreunk cu contestatrile primite si judecate, primariel locale, care hotareite definitiv
pank la 25 Decembre.
Listele ast-fel rernase definitive sunt valabile pentrir un an, si on -ce
www.dacoromanica.ro
<