eu-0.

4,-an

by

AN

7 "vr

AL

DE

ii\YATANiNT RELIGIOS
Aprobat de Sf. Sinod qi de Onor. Minister al
Instructiunel Pub lice 0. al Cultelor .prin decisiunea cu No. 5811
din 29 Aprilie 1894.
.

P ENTRE"

CLASA III PRIMARA

DE AMBELE SEXE
DE

ECONOMUL ST. CALINESCU

EDITIUNEA IV

'

'u esplieatiuni despre 20 serbdtori bisericesei

nationale

ti

BUCURESCI

EDITURA LIBRARIET SOCEetT & Comp.

21
:

- Calea Victoria

zr

1898

Prep! 80 ban!,
www.dacoromanica.ro

MANUAL
DE

INVATAXINT RELIGIOS
Aprobut de Sf. Sinod gi de Onor. Minister al
instrucliunel Pub lice .2i al Cultelor prin decisiunea cu No. 5811
din 29 Aprilie 1894.
PENTRU

CLASA III PRIMARA

DE AMBELE SEXE
DE

ECONOMUL ST. CALINESCU

EDITIUNEA IV
Cu espliegiuni despre 20 serbatori biserieesei

+,1

gi

nationals

...so.

BUCURESCI

EDITURA L113RARIEt SOCECU & Comp.

21

Calea Victoriei

1898

21

www.dacoromanica.ro

BUCURESCI
STABILIMENTUL GRAFIC I. V. SOCECU
59, Strada Berzet, 59
54822

www.dacoromanica.ro

c.;

1L.,

J.POPESCU II

.1

AUT OR...

bisiewri,..:
E.28!d.. A NU L

fry

CLASA III.
TRIMESTRUL I.

David rege i prooroc.

David II stabili reedinta la Ierusalim, unde
iii facu un maret palat,. aducend aci i chivotul legei 1), care era o Mita; in care se pastrau
tablele legei lul Moise, o cups, cu mama i toiagul lui

Aron, care toiag, uscat fiind, a inverlilit.

David -a domnit 40 de an peste Israeliti.
-In acest timp a guvernat cu mare intelepciune.
in

cat a facut pe poporul Israel tare i re-

spectat de tote n6murile. David a regulat tot

ce privia la serviciul religios ; a i mpartit pe
slujitoril religiunei in 24 de clase ; a tocmit sa
se zidOsca un templu maret.
David a scris o multime de imnuri religThse
numite psalmf, dih care s'a format psaltirea.
In aceti psalmi se coprind multe proorocil
') Pink aid chivotul legal sta la Silo, mai spre nord de Isrusalim.

www.dacoromanica.ro

-4
despre Masi ea (Christos) aratand patimile i in-

vierea sa. Pentru acesta David se numesce rege

i prooroc.

Cand David grep, se cilia din tag inima i

Dieu priimia cainta lul.
Solomon.
1. Dupg David urma, fiul sat Solomon.
Cand Solomon s'a suit pe tronul tatglui sail,
s'a rugat lui Dumneclet, ca sa-1 dea intelepciune, spre a pute carmui pe popor. Dumnecleil

i-a dat atata intelepciune, in cat el era vestit

in tote -tarn cunoscute pe atuncl i cunoscut era numele lui. Lumea se minuna i din.
tote partite venla sa vacla, s aucla, pe Solomon

i sal aducg daruri.

2. Solomon a zidit templul din Ierusalim, cel
proiectat de tatal sail. Acest templu era de a
frumusete extraordinary i era considerat cauna din cele 7 minuni ale lumel vechi.
Ca probe de irqelepciune a lul Solomon
sint :
a) Scrierile sale : 1. Proverbele, cea mai fru-

mOsa carte ce pate citi cine-va cu folos ; 2..

'Eclesiastul, i 3. Cdntarea Cantarilor.
b) 0 femee, careia II murise copilul mic de
tot, a luat pe ascuns copilul alteia. Muma copilulul, ce trgia, cerendu-I copilul, cea-l-alta nu
voia sal dea, c3icend cg este al ei. Atunci merwww.dacoromanica.ro

_5_
sera la Solomon sa le faca dreptate. Solomon
porunci sa taie copilul in doue i sa dea fiecare% oath o jumetate. Mama adeverata lncepu
s ripe i ceru sa nu taie copilul, ci mg bine
sa -1 dea celel -1 -alte. Atuncl Solomon 4ise : dA1
acesteia copilul : cad ea este mama adeverata.

In cele din urma Solomon luand sop,

femeI idolatre, facu multe lucrud dupre voiea
3,

lor. Aceste fapte injosira pe Solomon i-1 facu.

ra chiar sa cap In iaolatrie. Pentru ac6sta Dumneclet ii anunra, c impOratiea sa se va imparri,
.
ca pedOpsa pentru grealele sale.
i intr'adev6r dupa mOrtea lilt Solomon poporul ceru fiulul sat Robeam sa le scacla birurile ;
dar, Robeam refusand, 1Q triburl se desparrira
formand regatul lul Israil.

Lectura din evangelie.

Sfatutzt asupra ldcomiel.

i a ips lul 6Kele care , din popor :

Invara-

torule, cli fratelul met sa imparta cu mine motenirea! Iar el a Ois lul : omule, cine 'm'a pus

pe mine judecator, sat imparritor peste vol?

i a qis catre el: vederl i v0 ferirl de lacomie,
ca. nu intiu a prisosi cuiva dirk avuriile sale este
viOra, lul.

i a clis pilda catre din-il graind: until om

bogat i-a rodit rarina. i cugeta intru sine qicend: ce voi face, ca n'am unde aduna rodurile
www.dacoromanica.ro

-6
mele? i a IPS: AcOsta volu face: strica-voit
jitnitele mele i mai marl le voit zidi, i voit
stringe acolo tote rodurile mele i bunatatile
mele. i void dice sufietului met: suflete, al
multe bunatatl strinse spre multi ani, odihnescete, maninca, bea, veselesce-te. Iar Dumneqeu
i-a clis lul: Nebune, intr'acOsta n6pte sufletul
tau vor sa-1 cera de la tine; dar cele ce al

gatit cul vor fi.? Ala este cela ce stringe

lui-11

comOra, Tar nu in Dumneqeil se imbogatesce.

i a 'ills catre invataceil sal: Pentru acesta

lic voue: nu ye grijitl cu sufletul vostru, ce

veil manca, nici cu corpul, cu ce ye veti imbraca. Sufletul este mai mare decat hrana i
corpul decat haina. Cautati la corbi, ca nu
samana, nici secera, care n'at camarl, nici jitnita, i Dumneclet if hranesce pe el; cu cat

mai mult vol sunteti mai buni de cat

pase-

rile? i tine din vol grijindu-se p6te sa adaoge

statulul sail un cot? DecI data nu puteti nici

ce este mai mic a face, ce ye mai gri' de
cele-l-alte? Socotitl crinil cum crest, nu se ostenesc, nici tore, i graesc voue : ca nici So-

lomon intru tOta marirea sa nu s'a imbracat

ca unul dinteacetia. i de vreme ce ierba, care

este astacli in camp, i maine in cuptor se arunca, Dumnecleu aka o imbraca; cu cat mai
virtos pre voi, putin credincioilor? i voi sa
nu cautati ce yeti manca, sail ce veti bea, i
www.dacoromanica.ro

-7-nu ye indoitI. CA tote acestea paganiI lumel le

cauta ; iar Parintele vostru scie ca ye trebuesc
acestea. Insa cautatl imparatiea lui Dumneclet i
acestea tOte se vor adaoga vou6.
Nu to teme, turma mica, ca bine a voit Tatal
vostru sa ye dea voile imparatiea. Vindeti avutiile
vOstre i datl' milostenie. Faceti-v6 voue pungi,

care nu se invechesc, comOra neimputinata In

ceruri, unde furul nu se apropie, nicl rnoliea o
stria,. Ca unde este comora vOstra, acolo va fi
i inima vOstra. SA fie mijlocele v6stre incinse
i %chile aprinse. (1 vol asemenea cu Omenif
ce atepta pe Domnul lor, cand se va int6rce
de la nuntl, ca viind i Wend indata sa -i
deschicla lul. Fericite slugile acelea, pe care, viind

Domnul, le va afla priveghind. Amin, qic voue,

ca se va incinge i-1 va pune pre diniI sa
acjA

i viind va sluji lor. i de va veni la a

doua streja i la treia streja 1) de va veni

i-I va afla aa, fericite sunt slligile acelea. Iar
acOsta sa scitl: ca de ar sci stapinul easel, in
care ora va veni furul, ar priveghia i n'ar
lasa sa -I sape casa lu.1. Deci i vol fig gata, ca

in ora, care nu ginditl, Fiul omului va veni. i

a cps Petru lui: Domne, catre not clicl pilda acesta, sau i catre toil? i a qis Domnul: 6re
Noptea se impartia in 4 041, numite streji. Prima stroji .

era pink la ora 9; a doua la 12; a treia ping la ora 8, Qi a

patra pins la Oitib..

www.dacoromanica.ro

-8
tine este iconomul cel credincios

ir4elept

it va pune Domnul peste slugile

sale, ca sa le dea la vreme masura de gat'?

pre carele

FericitA este sluga aceea, pe care, viind Domnul lui, o va afla Wend aka. Adeverat grAesc
voue: ca o va pune pre dinsa preste tote avutine sale.
Iar de va. (lice sluga aceea intru inima sa : za-

bovesce Domnul met a veni, 'i va incepe a

bate pe slugi i pe slujnice 1 a mama i a bea
i a se imbAta. Veni-va Domnul slugel aceleia
in cliva, intru care nu gin desce i In ora intru
care nu scie i-I va taia pre el in dou6 i
partea lui cu necredincioii o va pune. Iar slugs.
aceea ce a sciut voiea Domnulul sat i n'a ga-

tit, nici a facut dupre voiea lui, se va bate.

mult. Iar cela ce n'a sciut i a facut cele
vrednice de bataie . se va bate putin: i tot

caruia s'a dat mult, mult se va cere de la

el. i caruia i s'a incredintat inult, maI mult
vor cere de la el. (Luca, XII,

l3

48).

Parabola despre puterea rugaciunei, Istoriea

Vameului i a Fariseului.
i

slicea for i pilda: CA se cade ei in URA

vremea a se ruga i a nu se lenevi qicend :

Un judecator 6re-carele era intr'o cetate, carele de Dumnepil nu se temea O. de om nu
www.dacoromanica.ro

-9-se ruina. Era 1 o veduva, in cetatea aceea, i

venia la dinsul clicend: Isblvesce-me de piriul met. i nu vrea in multa vreme, Iar dupA,
aceea a OiS intru sine: de i de Dumnecleg nu in6

tem i de om nu m6 ruinez, dar pentru ca

imi face suparare veduva acesta, o voi izbovi
pe ea ; ca nu ping in sfirlit venind sa, ma
supere. i a chg., Domnul: aucliti ce grgesce
judecatoru. 1 nedreptatei? Dar D-dell all nu va
izblvire aleilor sal, care striga catre
Dinsul qiva i n6ptea, dei indelung if rabda
pre dinii? I2ic voile, a va face isbavire for
face

curind. Insa, cand va veni fiul omului, Ore va

credinta pe pgmint? i a clis i catre

Ore- caril, ce se nadejduia intru sine, cum cg
sunt dreptl i defaimall pe cei-l-alti, pilda aafla

ceasta :

Doi. Omeni s'ar'i suit in bisericg sa se r6ge:

unul farisea i altul vame. Fariseul stand
aa se ruga intru sine, Dumnepule, multumescull, c nu sunt ca cei-l-alti Omeni rapitori,
nedrepti, adulteri, sat ca i acest vame. Pos-

tesc de douo on in septowang; dat leciala

din tote cate catig. Jar vameul de departe
stand nu vrea nici ochil sel la cer sail ridice, ci-1 batea pieptul sail clicend: Dumne4eule, milostiv fii mie pacatosului. I)ic voile:
s'a pogorit acesta mal indreptat la casa sa

decat acela: ca tot cel ce se 'nay. pre sine se

www.dacoromanica.ro

10

va smeri, iar cel ce se smeresce pre sine se va

Inalta.

pruncil, ca so se atinga
de el ; iar invataceil veclend i-a certat pre

i aducea la el

din:lit Iar Iisus chiemandu-I la sine pre el a clis :

LasatI pruncil sa, vie la mine i nu-I opritl, ca, a
unora ca acetia este imparaVea lul Dumneclet.

Amin, clic voue: on -cine nu va priiml imparatiea lul Dumnecleti ca pruncul, nu va intra
intr'insa. (Luca XIII, 1-17).
Note
1. Din cele spuse pink aci s'a vedut ca fariseil
erail emeni, care socotiat ca numal el sunt cel mal
dinstin1 Omeni, cel mal bine crescuti, mal invatatT,

de nem bun, si numal el sunt Omenl care fac fapte

bune, au credit*. drepta.
Acestea tineat el sa, le arate la tots, lumea, ca sa-I
scie, sa -i cundsca, sa -i laude lumea. Pentru acesta si
fkceafi rugkciuni lungi prin colturile stradelor orasului. Faptele for insa nu se potriviau cu ceea ce
cliceat i invatat el. De acea Iisus voclendu-1 ca sunt
mindri, ingimfaff, semet1 i se credeall prea mult,
despretuind pe cel l laltl II numesce fatarnici, falsi
le al atk ca mal multk osindk. dobindesc.

2. Vameil erail functionarl, care incasat banf la

vama. Acestia erat cunoscuti de lume, ca fac multe
insklatorii si erat consideratl ca cei mal rei si mal
pAcktol Omeni.

3. Cu tote acestea, prin modestiea sa, vamesul prin

smereniea sa si prin faptul ca el iti cunosce gresewww.dacoromanica.ro

11

lele

si-T pare rot de .ele, fagaduind a se parasi,

cerend iertare se indrepteza, i Dumnecleti 11 ierta;

iar pe Fariseul mindru si semen 11 departeza. De
aceea, dice lisus; tine se inalta, se smeresce; si tine
se smeresce, se inalta.

POVESTIRI MORALE
Cine este deplin incredintat in sufletul seu
despre adever, nici chinurile, nici chiar mOrtea
nu-1 pOte departa de la adever. i acetia sunt
orneni, cari stralucesc in fume, 1 numele for
remane cunoscut i pomenit cu lauda in tad,
lumea.

Iata o istoriOra cretinOsca despre aa lucru.

i apol ce clic? Nu este numal o fapta de povestit, sunt mil i mil de asemenea fel la cretin!. De acea vedeti in calendar pe fie-care cii
mal multi sfint,i mucenici. Acum insa ye spun
numai una din aceste mil de istoril de ale cre
tinilor, care all volt mai bine sa mOra, de
cat sa tO.gadueasca adeverul, despre care erati
incredintati.

Ascultati cate-va povestiri despre asemenea

tarie.

In Africa, pe unde astaili este tinutul Tunis,

in vechime era o cetate, care se chiema Cartagina.

Cam pe la anul 205 dupa Iisus Christos,

printre alti cretini in Cartagina ail Post supuse
www.dacoromanica.ro

12

la grozave chinuri i doue femei, una numita

Perpetua, alta Felicitate.
Perpetua era maritata de curind ; abia avea

virsta de 22 ani i avea un copil mic, care

sugea la masa.
Perpetua era, fiica unor 6meni nobill, a unor
6meni de alesa familie. Din tdta familiea ei
numal tatal sail nu era cretin. Inainte ca
Perpetua sa fie dusk la inchis6re, tatal el alOrga la ea, ca sa o faca salt schimbe hotarirea. El o silia fOrte mult a spune, ca nu
este cretina. Dar pe cand el o sills ast-fel, ea
II arata un vas i intreba pe tatal situ sa-i
spue, dacg, acelul vas i se p6te da alt nume
de cat cel, care se cuvine a i se da? Tatal
respunse ca nu-i SQ 'Ate da altul. Atunci ea

Ilse: el bine, nicl ea nu pot

sit fill

de

cat

ceea ce sunt. Atunci tatal sari, ca i cum ar fi

vrut sa-1 sc6ta ochit Apol se retrase in zapacell i nu se mai veclu de cat dup . cate-va
Mile. Dupa ducerea in inchisOre, ea, care avusese

crecerea in locuinta buns, cam fu atinsa de

positiunea, ce i se gatia in inchis6re. Cu t6te
acestea, nici brutalitatea soldatilor pazitorf, nici
locuinta, nici nimic nu o nelinitia, ci numal
lipsa copilului de linga ea. I se aduse copilul,
care tipa de fOme. Pe linga tote aceste rele, de
care suferia, Perpetua veclend ca mama sa venise s'o vacua, era f6rte trista, ca tOta familieal
www.dacoromanica.ro

13

el se afla in mare durere din causa

el. Dar

tote trecura.

Intr'o cli un frate al el, care se numia Satur

i tare era i el inchis, il clise : Tu, sora mea,
al multa trecere inaintea lui Diet, rciga-1
spue, daca al sa mori, sat daca al sa fii trimisa
inapoi.

Perpetua, care era incredintata despre bunatatea lui Diet, il promise ca-I va spune a doua
ch. Ea facu rugaciune catre Diet, i dupa rugaciune, i

s'a aratat in vis o scar de

aur,

care se inalta ping. la cer. Scara era aa de

strimta, in cat nu incapea de cat o singura
persOnA,; pe amindoue laturile erail aeclate sabil

ascutite, land, aa ca urcarea trebuia sa se fad,

cu mare bagare de sema i sa se uite in sus
alt-fel, cel ce se urca ar fi putut fi ranit
din tote partile. In josul scareI era un arpe

ingrozitor, care sta gata sa sara asupra celor

ce se urcat. Satur se urcase i din inaltimea
scarel ii qise : Perpetuo, to atept. Dar bag&
bine de soma de carpe; iar et, dice Perpetua,
II respunsel: Nu-mi va face nici un MO; sper
in Domnul nostru Iisus Christos cel atot puternic.

Mes apropial intr'adevOr, dice ea, i atunci,

arpele intOrse capul biniser, ca i cum ar fi

avut frica de mine. Pusel piciorul pe capul lul,

care imi servi ca intaia trepta. Suita in virful

www.dacoromanica.ro

14

scarei, descoperii o graaina intinsa i in mijocul

el un betran respectabil, sub forma unui cioban, incunjurat de o multime de pers6ne, ,t6te
imbricate in alb. Acest pastor imi vise: bine al
venit fiica mea, i-mi puse in gura ceva, de
mancare fOrte bun. TOte pers6nele din prejurul
pastorului respunsera : amin.

Acest amin pronuntat, odata me deteptai,

1 bagal de semi ca, mestecam ceva dulce in
gura. A doua vi Perpetua spuse acest vis fratelui

sag. i amindol intelesera prin acesta ca vor

muri ca martini.
Dupa, acesta se respandi sgomotul ca Perpetua
impreuna cu eel inchii vor fi dui sa li se faca

diferite intrebari. Atunci tatal ei veni din noel

la temnita i vise Perpetuei Fiica mea, aibi
mils, de peril mei eel albi; aibi mils, de tatal
tat ! Te-am crescut cu atata grija! Data to -am
iubit mai rnult de cat pe totl cel-l-alti copil,
nu acoperi cu ruine betranetea mea I Gandesce-te
la mama ta, gandesce-te la copilul tar), care

nu pOte sa traesca fara de tine; lass, Jncolo incapatinarea acesta, care ne va perde pe toti.
i pe cand vorbia aa, it lua mainile i le uda
cu lacriml. i find ca Perpetua singura a scris
cele ce s'au petrecut in acest interval, ea singura
spune : Aceste staruinte ale tatalul meb imi

pentru ca
singur din tag familiea se intrista de mine, ca
patrundeau inima,

i-1

plangeam,

www.dacoromanica.ro

15

am sit fit martirisata. Cu tote acestea, ii cliseI,

fart a and turbura! La interogatorit se va intimpla ce o vrea Dumneclet ; cad nod nu suntem
in puterea nOstra, ci a luI, i atuncT se retrase.
A doua Ali, pe cand prancliat, venira de o

data sl o duct la judecata. Tot oraul aflase

i - pieta era plint de lume. Perpetua, Felicitate
i cei-l-a1 t1 furl dui spre a fi uciI ; dar mat intait li se facu pe rind intrebare despre ore-

dinta tor. Totl marturisira limpede, ca cred in

Iisus Christos. Veni rindul Perpetuet Tatal sail
veni cu copilul in brate, staruind i mai mult
de cat alta data. Judecatorul clise i el: cruta
betranetea tatalul i pe copil, i adu jertfe
pentru prosperitatea imparatilor. Nu volt aduce
jertfe, clise ea. Atuncea eti cretina? Da, sunt
cretina.

Cand a venit cliva spectacolelor, totf cel inchii spre a fi uci1 i prin urmare i Perpetua
cu Felicitate furl sco1 i adui la amfiteatru.
Bucurie mare era pe fetele tor, pare ca cine
scie la ce frumcisa distractie ar fi mers ! Per-

petua mergea in urma cu ochil in jos. Saturninu i Satur ameninta cu maniea lul Diet pe
poporul idolatru, care era imprejurul lor 1
cand se apropiara de judecatorul, care -T conto ne osindecI asta-II, dar
in curind Dumneq et to va judecaz i pre tine
insu-tI. Paganii se aprinsera de manie, cand audamnase, iT

cslisera :

www.dacoromanica.ro

16

lira aceste vorbe, i cerura ca pre aceti cretini

sa-I bats cu biciul. Dar martiril se simtira i

mai vesell acum, ca s'at invrednicit a

fi

ase-

menea cu Iisus Christos supu1 la suferinte.

Toti furl sfaiati de flare. Satur fu dat la un
mistret, dar animalul sari asbpra conducetorului, care tot it intepa; dupa aceasta fu dat
la un urs, .de care lui Satur mult II era frica,

dar animalul nu voia sA esa din culcupl sal

i aa tins rul Satur ramase pink, aci nevetamat.
Acura Perpetua i Felicitate furl aruncate inaintea unei vaci furi6se, care lua in cOrne pe Perpetua i apoi o aruncA pe nisce nisip. Ea i1
strinse 1 lega perul i apoi voclu pe Felicitate
ca zAcea pe nisip ranitA; o atacase i pe ya
animalul furios. Perpetua it date mans i o fri-

dica. Perpetua uimita, uitase ca a fost atacatA

i o intreba: cand o sa le arunce la acel animal?
I se arata CA hainele-I sunt sdrentuite de animal i pline de singe, care curgea din rAnile
ce i-se fAcuserA.

Atiinci ea, intilnind

pe un

ore -care anume Rustic, it rugs, sA chieme pe

fratele sell, Satur. Dupa ce veni Satur it indemna cu cAldura sA mOrgA cu statornicie la

orl-ce suferinta; cad este lucru vrednic de om

a iubi adeverul cretin i a se sacrifica pentru
el. Nu trecu mult i Satur. fu aruncat pentru
a treia Ora la un leopard, care it sfiie. Avu
putin timp de vorbA cu un Pudens, care dewww.dacoromanica.ro

17

venise i el cretin veclend chinurile celor-1 alai;

i dupa ce muie inelul in sangele sat i-1 dete
lui Pudens spre a-1 imita, caclu mort. Acum se

implini vedeniea sat visul Perpetuei, ca Satur

va muri intait. erpetua scapase cu clile pina
aci Acum insa, cap in mainile unui gladiator
i fu ucisa.
Iata dar puterea lui Dumneclet cum intaresce
pe 6meni ! Chiar din fiintele cele mai slabe face
6meni de o tarie ne mai pomenita. Din copil si
din femel face eroi, ce uimesc lumea. Aceste
lucruri dovedesc ca evangeliea cretina este
invatatura Dumnecleesca.

Esplicarea rugaciunei Domnului.

Luca xi; 1-4

Si a fost cand era El la un loc rugandu-se,
dupa .ce a incetat a clis unul din invataceil lui

catre dinsul : D6mne invata-ne pre nol sa ne

rugam, precum i loan a invatat pre invataceil
sal. Si le-a clis for : cand ye rugati qiceti : 1.
Tatal nostru, carele et1 in ceruri, sfintOsca-se
Numele tat. B. Vie imparatiea ta. 3. Fie voiea ta,
precum in cer i pre pament. 4. PAinea nostra cea
spre fiinta, da ne o noue in t6te clilele. 5. Si ne ierta
noue pacatele, ca i .nol iertam tuturor celor

ce ni sint datori nou6. 6. i nu ne duce pre nol

intru ispita. 7. Ci ne isbovece de eel viclOn.
51821. Cl. III. Ed. IV.

www.dacoromanica.ro

-18
ne Inv*" Iisus

Ohristos prin cuvintele :

Tateil nostru, care e2ti in cerurE, sfinie'scet-se nuCe

mele tail?

1. Ne face sa intelegem ca Dumnesleu este

tata al nostru; adica el ingrijesce de Omeni.
Intocmai ca un parinte de fiil set
2. Ne Inv* sa scim, cg, de i el este tata al
nostru, Insa el nu este ca pan* notri cel de
pre pamint, ci este a-tot puternic, este In cer,
adica, este nevoslut de nol; cad este ne material,

adica fara corp.

3. Ca trebue sa vietuim ast-fel, in cat numele
luI Dumneclea sa fie merit i sfintit prin ale

n6stre fapte de aid .

Ce cerem prin cuvintele: ,,vie impereitiea ta" ?

1. Cerem de la Dumneslet sa, ne sprijinesca

in calea vietel, ca sa, putem vietui cretinesce :
sa traim ca nisce frail, iubindu-ne unul pe altul
i facend unul altuia tot binele.
2. Cerem, ca in tote lucrarile nOstre sa domnese& pacea i dreptatea, in cat lumea, 1 in
particular, Cara nostra sa fie o adeverata familie,
condusa dupre vointa lul Dumnesleti. Acesta
este imperatiea, ce cerem sa vie.
Ce cerem prin cuvintele : fie (faca se) voiea ta,

precum in cer ii pre pamint?

Prin aceste cuvinte cerem ceea ce am cliS

Mal sus, adica sa traim aa, in cat sa, facem

voiea lul Dumnesleil, intocmal cum fac ingerif
www.dacoromanica.ro

19

in cer, spre a fi marit numele lui Dumneclea

pre pamint, spre a fi i not
Ce cereal prin cuvintele: Pdinea nastrd cea spre
pita da ?18-0 noue astaolt?
Cerem ca Dumnecleu sa ne dea putere 1 des-

tula intelepciune, ca sa scim cum sa lucram

pentru agonisirea celor trebuinci6se vietel nOstre,
atat corpului cat i sufletului : hrana, imbracit-

minte, sciinta, etc.

Ce cerem prin cuvintele: Si ne ie'rtd noue grealele ndstre, precum i not iertam greNilor noVri.

Cerem de la Dumnecleu, ca atunci, cand facer vre-o greala, pe care o cundscem i ne

pare ret, ca am facut-o, Dumneclet sa ne ierte,
cum iertam i not celor ce ne greesc noun.
Ce cerem prin cuvintele: Si nu ne duce intru
isp ita ?

Cerem ca Dumneclea sa !ne intarOsca in calea

-faptelor bone, i ca unit ce suntem slabl i
curse multe ni se intind de eel rei, cerem ca

Dumnecleg sa ne dea sprijinul sot, spre a nu

fi tiritf spre req; s nu ne lase a

fi

supu1 la

incercarl grele, care at' coviri puterile nOstre i

ne-ar put6 intOrce de la bine.
Ce cerem prin cuvintele: Ci ne isbelvesce de cel
reit?

Cerem ca Dumneclet sa ne apere de tote relele preveclute i nepreveclute de nos; cats numai El este a-tot puternic i 'Ate inlatura oriwww.dacoromanica.ro

-20
ce ar pute s ne vie din ori-ce parte i de la
ori-cine.

IstoriOre morale aplicate la rugaciunea

t Tatal nostru Es.

Pe la anal 166 imperatul Romanilor, Marcu

AureliU pornise o Ong, fOrte sangerOsa in con-

tra cretinilor. In tote" partile impgratiel pe

strade erat numai gramecli de corpuri ale cre.tinilor. GI-Ona se lati pida la cele mai departate
locuri ale imperatiet In Asiea era un ora care
este chiar i in qilelenOstre, care se numia Smirna.
In acest ora se afla un om f6rte insemnat i forte

inaintat in virsta ; el traise peste 90 de ani ; era

Episcop al Smirnef 0 se numia Policarp. Fiind cl,
Omenii insarcinati cu omorirea creVnilor venisera
i la Smirna, cretinii de acolo cu mare greutate at
reuit sa faca pe Policarp a se retrage la marginile

oraplui, intr'o casuta, spre a nu fi gasit de

ucigai. L'at cautat cat-va ; dar, in fine, at dat peste
el ; caci nici acolo nu voia s se a scunqa, ci cand
auclia de mOrte clicea : DOmne, fie voiea ta.

Cand at* ca at venit omoritorii, Sf. Policarp

veni s vorbesca cu et Cand insa ei vNura pe
acest betran i cuvios om qisera : Ore trebuia
not sa ne- grdim, ca sa prindem pe acest bun
betrdn? Trimii fiind ca sg, more, totql simtira
c insgrcinarea for este pre uricidsci, cdnd aft
www.dacoromanica.ro

- -21
sa omdre asemenea om bun. Sf. Policarp gati
ucigailor masa. Apol el ceru vole, ca sal' faca
rugaciunea ultima.

Sf. Policarp se ruga pentru biserica intreg4

i se ruga cu atata pietate, cu atata caldura,
in cat chiar ucigtoril remasera uimiti i plini
de mirare pentru multa lul credinta i pietate.
In fine, it dusera in Smirna. Aci cel, ce Linea
locul imperatului, if

blestema pe Christos
i to las sa to duel. Iar botranul Policarp clise :
sunt 85 de anf de cand if slujesc ; nu mi-a facut
clise :

nici un ret, i cum a pute sa blestem pe

Regele, care m'a mantuit? Afla ca eii sunt i
remait cretin De animale, de foc cu care me
amenintati, nu me tem ; cad focul se stingP,

iar focul, ce arde pe nelegiql, nu se stinge

nici odata. Facqf cu mine ce void i ce ye
place, i fata ha era vesela 1 voiOsa. De f
poporul pagan striga sa-1 arunce la flare, dar
proconsulul porunci sa fie ars de viii. Paganii
ales gall i adunara lemne. Cand tote eraii gata,
Sf. Policarp se desbraca; ei voira sa-1 lege spre
a-1 pune pe foc. El insa nu voi, ci se sui singur pe foc qicend: Dome, fie voia ta. Flacara
focului se ridica imprejurul corpului ca o bolta,

.Si nu-1 ardea. Mail atunci it strapunsera cu o

sable, dar sangele stinse focul. Atunci all sarit
asupra-f i 1-ail sfaiat ca nisce flare.
Cci ce sunt adeveratf i credincioi urmatori
www.dacoromanica.ro

22

al invataturel Domnulul nostru Iisus Christos, nu

numai iertail altora grealele, dar chiar se rugafl
lul D-feu pentru iertarea lor.
Ast -fel in Ierusalim pe vremile cele d'intaiil

ale cretinatei era un om f6rte bun, om cu spiritul luT Dumnersleil, cu credinta i cu dragoste
cretinesca catre totl; acesta se numia tefan.
tefan adese vorbia Iudeilor, ca legea lul Noise trebuie sa se schimbe; cad a venit legea luT
lisus Christos. Ebreil auclindu-1 spunend aceste
lucrurl, 1-at dus intr'un loc i all aruncat cu

pietre in el spre a-1 ucide. Pe cand el da cu

pietre, Sf. tefan 1icea: DOmne, idrta-le for ca
nu Fig cq fac, i aka qicend i-a dat sufletul,
fiind cel
mucenic, adica eel d'intait cretin, care a fost omorit de cei ce urall Evangeliea Domnulul.

Pe acest intaiil mucenic sau martir cretinesc

it serbatorim noT la 27 Decembrie tot-d'a-una.

Thriea credintel cretineci la Constantin

Brancoven Basarab.
Pe la anul 1700 donania in Romaniea Constantin Brancovenu. Tara nostra pe vremea aceea find supusa, turcilor i luT Constantin Brancovenu aducendu-i-se diferite acusatiuni, Turcil

all gasit pricina, ca sa aduca pe Brancovenu la

www.dacoromanica.ro

23

Constantinopole, spre a-I cere sa respuncla la

cele ce i se imputati.
Nu numai Brancovenu singur, ci intrega familia domnesca fu luata din Bucuresci.
La Constantinopole insa, s'a dus numai Constantin Brancovenu cu 3 copil al sei.
Iata intrega poveste despre Brancovenu, cum
a suferit el t6te, ba i-a dat chiar i vieta, numai sa remaie cretin neclintit in credinta cretinesca:
Brancovku Constantin,
Boer vechit i Domn crestin,
De avers ce tot stringea,
Sultanul se tot grija
de mOrte-1 hotara,

MI vizirul 11 pira.
Intr'o Jol de diminetA,
loi scurtarel lul de viata,

Brancovku se scula,
Fata blauda el spala,
Barba alba isf peptena,
La icOne se inchina,
Pe fer6stra apol cata
amar se'nspaimanta!
Dragii mei coconi iubiti,
Lasatf somnul, v6 treziti,
Armele vi le gatiti,
Ca pe nol ne-a inconjurat
Pap cel neimpacat,
Cu ieniceri, cu tunuri marl,
Ce sparg ziduri cat de tars.
www.dacoromanica.ro

--24
Bine vorba nu sfara
Pe tus-patru mi-I prindea
i 1 ducea de-i inchidea

La Stambul in turnul mare,

Ce se 'nalta lingg, mare,
Unde zac fete domnekici
i soli marl impOrateci.
Mult acolo nu zacea,
Cg, Sultanul i-aducea

Linga, foiprul lui

Pe malul Bosforului.
Brancovene Constantin,
Boer vechiti ghiaur haM !

Adever ca al chitit,
Pin'a nu fi mazilit,
Sa desparti a to domnie
De a nOstra impOratie,

Ca, de mult ce eti avut,

Bani de our ai batut,
Far'a-ti fi de mine terra,
Far'a vr6 ca sa-mi dal sema ?
De-am fost bun, reil la Domnie,
Dumnedet singur m6 scie ;
De-am fost mare pe pamint,
Cata-acum de vedi ce sunt !
Constantine Brancovene

Nu-mi gni vorbe viclene,

De-ti-e mild de copil

T de vrei ca sa mai fil,

Lag, legea crwinosca
i to da in legea tureesca.
Fad, Dumnedeil ce-o vrea,

Iar pe toti de n'-eti taia,

Nu mo as de legea mea.
Sultanul
din foisor
www.dacoromanica.ro

25

Dete semn la Imbrohor ;

Doi gelati venia curind,
Sabine fluturand,
i spre robi daca mergea,
Din coconl 10 alegea
Pe cel mare i frumos
i-1 punea pe scaun jos.
i cat pala repel:pa
Capul lute -i reteza!
Brancovku grew ofta,

i din gura cvinta:

.

DOmne, fie voiea ta!

C4-I gela1I iarasi mergea
Si din dol iii alegea
Pe eel gingas mijlociti

Cu Or neted

i galbia,
i pe- scaun 11 punea

i capul II repunea,
Brancovenu gret ofta
i din suflet cuvinta:
Domne, fie voiea ta!
Sultanul se ininuna
i cu mila se 'ngana:
Brancovene Constantin,
Boier vechit i Domn cretin !

Trei coconl to ai avut,

Din trel doT ti-T -ai perdut,

Numal unul ti a r6mas

Cu Vile de vrei sa-1 las,
Lash legea cretinesca,
Si

to da in legea turcesca.
Mare-i domnul DumneVet,

Cretin bun m'am nascut et,

i

Tact draguta nu mai plange

Ca'n piept
inima -mi se frange,
www.dacoromanica.ro

26

Tad i morl in legea ta,

CA to ceru-I chpota.

Imbrohorul se incrunta
Gelatif se 'nainta
i pe blandul copila
Dragul tati fedora
La pAmint it arunca.
1 tlilele iI ridica,

BrancovOnu gret ofta

i cu lacrAmi cuvinta :

Winne, fie voiea ta.

ApoT el se 'ntuneca,
Inima I se despica,

Pe copil se arunca
Ii bocea, If saruta,
i turband apoi striga :
Alelei, Wharf pAganf 1
Alel, vol feciorl de cainl;

TreT coconl ell am avut

Pe tus -trel mi -I ai<i perdut !
Dar'ar Domnul Dumnecleu
Sb. fie pe gandul met,
SA ye tergetf pe pamint,

Cum se terg nail la vint,

Sa n'aveti Joe de ingropat

Nici copil de sb,iutat ;

Turcil crunt se otelia,
Haine mandre i-le rupea,
Trupu-I de piele jupuea,
Pielea cu pale o umplea,
Prin noroil o tavalia,

i d'un paltin o lega,

i riOnd aka striga:
Brancovene Constantin,
www.dacoromanica.ro

27

Ghiaur vechia Ghiaur hain !

CascO ochil a to uita,

De ti cunoscr to pielea ta?

COinf turbatY! turd liftA rea!
De iii manta si carnea mea,
SA sciV c'a murit crestin
Brancovenu Constantin.

TRIMESTRUL II.

Ilie.

Profetul Ilie pOrta numele de Ilie Tesvit6nu,

de la Tesvi sat Tesbi, locul nascerei sale in Palestina.

Proorocul Ilie era fOrte cunoscut i forte respectat la Iudei i este Inca i intre cretint
Numele Ilie it pOrtA Mile multi atat intre israelitI cat Si intre cretinl.

Marea insemnatate, de care s'a bucurat Ilie, s'a

veclut la venirea lui Iisus sa predice ; cad poporul, qicea ca Isus-Christos este Ilie.
Fiindca la curtea regelui Ahab i a Izabelel
domnia desfrenarea i Inchinarea la idolI, fiind-

paganescA, era sa iea locul celel

care marturisea pe adev6ratul Dumnept, Ilie
ca religiea

vine imbrAcat simplu in hainl de Or de camila i incins cu cure i anunta CA pentru aceste

nelegiuirl nu va cadd pe pdmint pidie 3 ani si

sase luni ; spune a in mana sa este vergeua

www.dacoromanica.ro

28

pedepsel. Seceta incepe i el se ascunde linga

rIul Crit. Riuletul secand de seceta, Ilie se re-

trase tocmai in Feniciea in oraul Sarepta, apr6pe de Sidon. 0 saraca vaduva, care n'avea
de cat putina Mina. i putin unt-de-lemn, i-a procurat

cele de hrana ; iar el pentru recunoscinta a facut

ca faina i untul-delemn sa nu se maI imputineze cat a stat in gazda acolo ; i cand a

murit unicul el fiu, Ilie 1-a Inviat.
Cand era pe sfirit cel trei anI i ase luni
s'a intors iara1 la Ahab sa-1 spue ca preotii pa-

ganesci in tot timpul secetei n'au putut dobindi prin rugaciunile for catre idolul Baal i Astart nicl o picatura de pldie. Prin acesta
arata el ca acel idol' nu sunt DumnecleI, i
preotil for sunt fal1, nu sint al adeveratulul
D-clet.

Atunci Ilie a propus ca sa faca preotil lui

Baal i el cate un sacrifichl, 1 daca ei sail el
prin rugaciunile for vor put6 pogori foc din cer
spre a arde sacrificiul, Dumnecleti adeverat va fi
numai acela, pe care 1-a rugat cel ce a pogorit
foc asupra sacrificiului.

Preotil lul Baal s'au rugat de dimineta pina

sOra, i nu s'a veclut nici un semn.
A venit rmdul lui Ilie, care imediat prin rugaciunile sale catre D-cled a pogorit foc i s'a
consumat sacrificiul.
www.dacoromanica.ro

29

Atunci poporul a omorit pe totl preotii lui

Baal ca fal1 preoti.

Dupa acesta the a trebuit sa fuga spre a

nu-1 onion' Izabela.

Ilie avea un ucenic al sail Eliseil, caruia

i-a lasat cojocul, cand el s'a suit la cer.
Proorocul Isaiea.

Proorocul Isaiea a fost fiul lui Amos; iara

tatal sail Amos era frate al regelui AmasiO,

care a domnit in regatul Iuda pe la 838 inainte

de Iisus Christos. El a profetisat de la anul

810 724, in

timpul regilor Ozia, Ioatam,

Ahaz i Ezeehiea. Tot timpul activitatei sale

este aprOpe de 60 de anl, iar anil vietei sale

tree peste 80. Intre anil 696 i 688, pe timpul regelui Manase, Isaiea a fost taiat cu ferestraul intr'o virsta inaintata.
Profetul Isaiea este aka de mult pretuit,
pentru ca preclice aprOpe tOte patimile lui Iisus
Christos, in cat in biserica cretina el 'Arta
numele de evanghelistul Testamentului vechit.
Isaiea dice despre Mesiea, ca se numesce Emanoil
(cu not Dumneclet) i ca, acest Emanoil are sa
se nasca din FeciOra. El spune despre Iisus Christos, cum ca, ca om se va nasce din Iese, i cand
din radacina lui Iese va ei spiritul intelepciunii,
atu. ncl

toii Omenil se vor iubi qi din tOte n6www.dacoromanica.ro

30

murile va ebsi noul Israel. Isaiea preclice ca poporul Israel va fi liberat din robie de catre

Ciru, al carol nume it spune el cu sate de ani

inainte de a se nasce Ciru, regele Perilor.
Isaiea preclice i despre biruinta cretinismulai
i despre intinderea lui in tOta lumea.

Proorocul Ieremiea.
Proorocul Ieremiea este fiul preotului Elchiea

din Anatot. El a fost chiemat de Dclell la misiunea de prooroc din anil tineretei sale. Ieremiea a inceput sa proorocesca, de pe la anul 626
inainte de Iisus Christos i a continuat ping,

588 inainte de cretinism, adicg,

in timpul robiel din Babilon el Inca profetisa.
Ieremiea nu prea putea sa, vorbesca bine, i
de acea cam fugia de misiunea 1 de sarcina
profeticg. Ieremiea a preclis t6te evenimentele
cele nenorocite ale lui Israil : darimarea lerusalimulul i a templulul, ducerea poporulul in robie i altele. Din acesta cause, el a fost fOrte
persecutat, lucru care fOrte mult it amarise.
Pre ling acestea, el a preclis, ca D-cle0 va
incheia o noul alianta cu casa lui Israil 1 a
lui Iuda i ca acesta noua alianta sail testament
nu va fi scrisa pe piaci de pietra, ci in inimi,
intelegend negreit noua lege adusa, de Iisus
Christos i data easel lui Israil i apoi la tote
dupa. anul

www.dacoromanica.ro

31

nOmurile spre a o primi i a vietui dupre cum

it va invata acesta lege.
Ieremiea a plans mult ruinile Ierusalimuluf
i ale templulul ; iar in urma ducOndu-se in

Egipt a fost ucis cu pietre de ebreil, can

e-

rat acolo.

Istoriea tinerului bogat.

i iata 6re-carele viind la el a clis lul: Invata-

torule bune, ce bine vol face, ca s am view

de veer? Iar el a clis lul: Ce-mi (lid' bun? Nimeni

nu este bun, fara numai unul Dumneclet. Iar

de voecI sa intri in view, pazesce poruncile.
12is'a lul: Care? Iar Iisus a clis: SA, nu ucizi, sa
nu fil desfrinat, sa nu furl; sA nu flu marturie
mincindsa. Cinstesce pre tatal tat i pre musa iubeti pre vecinul tail ca insuii pre
tine. 12is'a lul tInerul: TOte acestea le-am pazit
ma-ta

-din tineretile mele; ce Inca iml lipsesce?12is'a Iisus

lui: De voesci sa fil desaverit, mergi, vindeil

averile tale i le da saracilor 1 vel aye comOra
in cer, i vin-o i urmeza mie. Iar tinerul auctind
cuvintul s'a dus Intristat ; ca avea avutil multe.
Iar Iisus a clis invataceilor sal: Amin graiesc
voue, ca cu anevoe va intra bogatul intru imperatiea cerurilor. i iaraI graiesc voue: ca mal
lesne este a trece. camila prin urechile aculul de

cat bogatul a intra intru imperatiea lui Dumnelet. Iar invataceii lul auclind s'ail ingrozit
www.dacoromanica.ro

32

fOrte clicend: Dar tine 'Ate sa, se mantuesca?

Iar Iisus cautand a clis lor: La Omeni acdsta

este cu neputinta. Atunci respunOnd Petru a

lui: Tata not am lasat tote i am urmat Tie,
dre ce va fi noue? Iar Iisus a cliS lor: Amin
graiesc vouo, ca vol eel ce ati urmat mie, intru
a doua nascere, cand va ede Fiul omului pre
scaunul marirel sale yeti ede 1 voi pre doue(ills

spre-clece scaune, judecand pe cele dou6-spre-clece

semintil ale lui Israil.

i tot carele a lasat case, frati sat surori, sat
tats, sail mama, sail femee, sail feciori, sail holde,

pentru numele met, insutit va lua i vieta vecinica va moteni. l multi dintaiU vor fi pre
urma

de

pre urma intaiil. (Mateiil XIX,

16-30).
Note
1. MO tots cei bogati nu prea vor sa audk despre
necazurile si suferintele celor lipsitl de avere. Deci bo-

gatil hind in asa stare, nu prea voesc a se deslipi cu

usurintk de bunurile pAmintesci spre a lucra pentru
binele i fericirea omenirel. mai adesea roman legatl
de averea lor, chiar de s'ar prapadi cea-1-altk lume.
S. Cu tote acestea sunt i omens bogati cu inima
bunk si cresrinesck. Unit' ca acestea muncind cinstit in
lume; isi maresc averea ; o administrezA cu intelepciune

si fac bine omenirel. Dar negreqit, bogatil eel bunt'

sunt rarl.
3. Prin vorba cdmila aci se intelege funie grOsk
pentru corabie, care grecesce se numesce xcepiXot.

www.dacoromanica.ro

33

4. Daca Isus lice a mai lesne este, ca funiea corabiei

sa trOcA prin urechile aculul de cat bogatul sa intre

In imporatiea Jul Dumneclet, negreit aci intelege pe
bogatil, care nu at in Band alt nimic de cat sa strings

bani, chiar de ar trAi ca cel mai nenorocit om din

lume, cum se v6d multi omen! bogati i sgarciti.
5. Dad, Iisus vice ca acela se va mantui, care pen-

tru el va lasa tot in lume, i va urma lui; apol prin

acesta intelege ca atunci era neap5rat ca tine se facea
ucenic al lni, trebuia sa lase 1 tot ce avea. i acesta
negrqit pentru ca ca ucenic trebuia sa strabatA lumea
i s'o aduca la cunoscinta adevorului. i acesta n'ar fi
putut face nimeni, dacA nu parasia tot.

Parabola fiului risipitor.

0 data Iisus voind sa faca pe auditorii sal

a intelege, ca Dumneclet este gata sa priimesca
pe pacatoii, cari se caesc 1 se intorc de la
rele, le spuse urrnatOrea parabola : Un om
avea doi fii : cel mal tiner, priimindu-I partea,

de motenire parintesca, se duse in tail

de-

partate i risipi starea printr'o vieta neregulata;

ajtinse intr'o cumplita miserie ; o fOmete grozava pustiea Cara, uncle el era ; i, find silit se

baga slug la un arendmit, care-I puse sa pazesca porcii, i sa manince din ceea-ce man
call aceste animale. Sdrohit de ruine, mustrat
necontenit de cugetul sail, il qicea : VaI ! cati

servitori traesc in indestulare la tatal met, i

ell imi disput demancarea cu aceste animale
www.dacoromanica.ro
5482,. Cl. III. Ed.
IV.

31

necurate! In sfir it, ne na,i puteri

Tniseriea,

Elise':

sa duca

volt duce la tatal met,

volt
: tata; am greit inaintea Cerului
i inaintea ta, i nu mai sunt vrednic de a me
numi fiul tat priimesce-me
ca pe unul din serf
:
i-I

vitoril tai.
Pleca dar spre a se interce la .casa parintesca.

Cand sosi, stand in apropiere, qise sa anunte

Ca a venit fiul cel mic. Tatal eind i veclendu-I
din departare, alerga, it imbrAia i-1 saruta;

dar el patruns de caiqa, qicea catre tata-sat :

TatA, am greit inaintea Ceruluf i inaintea ta ;

numal sunt vredniC sa me numesc fiul tn.

Cu tete. acestea tatal porunci sa, aduca vqminte

pentru fiul sat i sa se Witesca un ospq de

bucurie,

Ca

s'a gasit cel pierdut. Fiat met

acesta era molt i a inviat; pierdut era 1 s'a

aflat. Tata, aa este mila i iubirea lui Dumneled pentru Omeni, cand se indrepteza i se parasesc de rele !

TRIMESTRUL III.

Iuda Macabeu.
Iuda Macabet era . fiul preotului NIata,tiea
Acest preot veclend asprimea cu care Israelip
erat tratati de Sirieni, si tot-deodata veclend
www.dacoromanica.ro

85

jafuirea ce Antioh, regele Siriel, facuse in templul din Ierusalim i in tot Ierusalitnnl, atat
de mult s'a inflacarat i cupans de amaraciurie,
in cat cu trel feciori aT sal i cu mint popor
s.'a intarit in cetatea, Modin.
Dupa acesta ail inceput sa faca resbOie contra inimicilor. Pre stegurt at pus cuyintele lul
Moise: Gine este asemeneci lie intre D-clet Nrn .
lie", care in limba evreesca aa erat intocmite,
in cat literile incepetcire ale cuvintelor format
cuventul : Macava, ce insemneza, ciocan. De aei
i fiT lui Matatiea, i mai ales Iuda s'a numit
Nacaveii.

Dupa mai (mite batalii fericite contra vrajmailor, Matatiea era aprOpe sa, mOra

atunci,

chiemand pe fiT sal, le spune, cum cel ce at 0zit legea, s'at inaltat. De aceea i el sa paz6sca legea : Intaritive, vice el, i ye imbar:
batatl in lege, GA, intr'insa ye yeti marl.
i Iuda Macaveul, care este. cu putere tare
din tineretile sale, acesta va fi capetenie otirei,
ca sa facql. resboit asupra popOrelor (Macay.
IL 64, 66).
Si s'a sculat Iuda, care s'a chiemat Macavet
1 ajutandu-i fratil i toil call se lipisera de tatal lui i all purtat rosboiul lui Israil cu yeselie ; (1 Ma3ay. III, 1, 2) i sit r etras cel fara
de lege dinaintea IsraeliVlor: Si Iuda era im
www.dacoromanica.ro

36

bracat cu za, i a incins sabiea, aparand tabara,.

i gonind pe cel fara de lege.

Dupa pornirea inimicilor, Iuda a adunat pe

tots Israelitii risipiti de frica vrajmaului. 1 s'a.
vestit numele de Iuda in tOte .pArtile.

Cu tote. acestea, regele Siriei a pregatit o

numerosa armata contra lui Iuda. 0tenif lui
Iuda vepnd multimea inimicilor qiceati: Cum
vom put6 noi sa, stam improtiva unel otiri
aa de numerdse? Iar Iuda le respundea : Nu
intru multimea otirei este biruinta resboiului,
ci din cer este puterea. Aceia vin asupra 'Astra cu semetie multi,, i cu fara de lege, ca sg,
ne pterda pre noi, i pre femeile nOstre i pre
fill notri, ca sa ne prade pre noi, iar noi ne
luptam pentru sufletele nOstre i pentru legile
nOstre; i insqi Dornnul II va sdrobi pre ei

de care fata nOstra i vol nu ye vatf teme

de ei.
Dup

aceste vorbe apropiindu-se generalisi-

mul Siriei, Iuda a sarit ca un leh i Fa trantit jos, iar pe armata lui a pus-o pe fuggy,.
Tot cu asemenea succes Iuda Macaveil a
purtat resbOiele contra vrajmaOlor lui Israil.
Dar In fine, o noun, armata fu organisata de
Swieni supt comanda lui Bachid i Alehim. Dar
Iuda de asta-data a caqut in lupta. Ionatan insa
n'a lasat comanda armatel, piny sand IsraeliDil
au eit biruitori i au putut sa fie in pace.
www.dacoromanica.ro

37

Fratil Macavel at luptat eroicesce i at is-

butt, pentru ca luptat pentru dreptate nemului, pentru lege, iar nu pentru asuprirea nimenui.

Daniil.

Nascut in Ierusalim dintr'o familie distinsa.

De tiller fu luat in captivitatea babilonica. Acolo
fiindu-1 cunoscuta familiea, fu luat impreuna en
alti trei spre a fi crescut petltru serviciul curt-1
regale ; de aceea i-s'a dat 0 numele de Baltasar.
La cate patru li se da bucate regale ; dar el,
tinendu-se de legea lor, at preferat legumi
i apa.

Dupa trel ani fura tort examinati 0 gasit

mai inteligenVi i mai instruiti de cat toti tinerii
din Babilon, in special Daniil avea i darul
.de a esplica on ce vedenie i on -ce vis. Acesta,

Puse pe Daniil in 'mare favOre pe linga regele

Nabucodonosor.
Nabucodonosor visand un vis,

pe care 1-a
uitat pins diminqa, nimeni n'a putut sa reamint6sca regelul ceea ce visase, ci numai Daniil.

Acesta 1 a inaltat mai pe sus de tots

magic,

i demnitaril imp6rqiei.
Dupa acesta Daniil S'a retras in vieta privata
0 nu s'a mai vorbit despre el cleat tocmai, cand
1-a chiemat Baltasar spre a-I esplica vedeniea

Inteleptil

www.dacoromanica.ro

38

man(41, care scrisese pe parete : Mdne, Techel, fares. Daniil spune ett aceste vorbe insemneza ca
el s'a cantarit si s'a aflat- usure, de acea impercitiea lui se va imp Cirti. Mai tarclit Darit Medul iara-

si a ridicat pe Daniil la rangul marilor demnitail ai statului, unde a stat pina In timpul lug
Cirus. De' aici .inainte nu se mai scie nimic.
In timpul lui Nabucodonosor Daniil Bind pismuit pentru marea sa insemnatate, in mal
multe rinduri a suferit persecutfuni. Demnitaril
babiloneni voind sa comprornita pe Daniil a,

dispus pe imparat ca sa se faca rugaciuni publice si toti sa piece genuchiele inaintea statuel
imparatului ; tine nu va pleca genuchile sa fie
aruncat la lei.
Daniil, ne vrend sa se departeze de la legea
sa; n'a plecat genuchile si a trebuit s fie aruncat In gr6pa cu lei.
Imparatul, ducendu-se sa yap pe Daniil in
grOpa, a voclut pe Daniil stand la o parte si pe
lei la alta ; pentru acesta a poruncit sa, fie aruncati la lei acusatorii. Alta data a fost aruncat
cu alti doi intr'un cuptor ars, si a fost gasiti
toti nevatamati plimbandu-se In cuptorul aprins.

Daniil a proorocit ca din anul domniel lui

A rtaxerxe i pina la nascerea i restignirea lui

Isus-Chrisfos aveat sa, tr6ca 490 de ani.

www.dacoromanica.ro

39

Marcu Capu IV.

i iar61 a inceput a invata linga mare; i s'a

adunat la dinsul popor mult, cat a intrat el in

corabie, qi a edut pre mare; si tot poporul sta
pre uscat linga mare. i-i invata pre dinii in
pilde mult; i grAia lor intru invatatura sa. Ascultati: Tata a eit semanOtorul sa sernene. i

a fost and semana, una adica a cadut linga

cale, si a venit pas rile i o a mancat pre dinsa.
Iar alta a eadut pe petri, unde n'avea pamint
adinc. Deci rearind sorele s'a palit i pentru
ca n'avea radacina s'a uscat. Tar altile au ca-

dut intre spini

s'au inaltat spinil

beau

intunecat 1 n'at dat rod. Iar altele a apt

pre pamint bun i a adus una trei-dedi, iar alto,
ase-deci, iar alta o suta. i dicea lor: Cela ce
are urechl de audit, O. auda.
Iar cand a fost deosebi, 1-ati intrebat pre el

de pilda cel ce era ling, el impreuna cu cel

doispre-dece. i lea dis lor : Vou6 s'a dat a sci
tainele imperatiel lui Dumnedet; iar celor de
afara tote in pilde .sunt lor. Ca privind sa privesca i sa nu vada, i audind sa amp, i s
nu intelega, ca nu cum-va sa se intOrca si sa
se ierte lor pacatele. i lea dis lor: At nu sciti
pilda ac4sta? i cum vett .intelege -Lae pildele?
Semanatorul semana cuvintul. i acetia unt

cel de linga cale, unde se semana cuvintul, si

www.dacoromanica.ro

42

cand fI aud indata vine Satana i iea cuvintul,

carele este semanat intru inimile lor.
i acetia sunt aiderea cei ce semana pe
pietri cari, cand aud cuvintul indata cu bucurie

it primesc pre el. i nu at radacina intru

si-

nei, ci sunt piny la o vreme; dupa acea facendu-se necaz, sat gOna pentru cuvint, indata se

i acetia sunt cei ce se semana in

spinl, cari aud cuvintul. Dar grijile v6cului asmintesc.

cestuia i inalaciunea bogatiei i pofta celor-l-alte

intrand, inoca cuvintul i se face neroditor. i

acetia sunt eel setnanati in pamint bun, cari

aud cuvintul i-1 primesc i aduc rode ; unul
trei-geci, iar altul ase-geci, iar altul o sun,. i
gicea lor: All dOra facliea vine sa se puny sub

obroc, Sat supt pat? Au nu ca sa se puny in

sfenic? Ca nu este ceva tainuit, ci ca

sa,

vie

intru aratare. De are cine-va urechi de audit,

sa auga.

i gicea lor: Vedeti de augiti: cu ce mesura

mesurap, se va mesura vouo, i se va adaoga
vou6 celor cc audits. Ca eel ce are i se va da
lui, iar eel ce n'are, i ce are, se va lua de la
dinsul. i Iicea: Aa este i imparniea lul Dumnegeti; In ce chip este, daca arunca omul semi* in pamint. i d6rme i se sc6la noptea
i giva i seminta resare i cresce, cum nu scie
el. Ca pamintul, din sine rodesce, intaitl ierba,
www.dacoromanica.ro

43

apoi spic. Tar cand st cObe rodul, ihdata trimite

secerea, ca a sosit seceripl.

i clicea : Cui vom asemena imperatied lui Dum-

neclet ? gat cu ce pilda o vom potrivi pe ea ?

Cu grauntui de mutar, carele, and se semana in p5mint, este mai mic de cat t6te semintile pamintului. i data se semana, cresce
0 se face mai mare de cat t6te buruienile, 0
face ramurI marl, cat supt umbra lui pot sa locuiesca paserile cerului. i cu pilde ca acestea
multe graia lor cuvintul, precum putea aucli.
Iar fara de pilde nu graia lor, iar deosebi invataceilor sal le deslega, tote.
i a clis lor, in qiva acea facendu-se sera:

sa trecem de ceea parte. i lasand el. poporul,

1-a lust pre dinsul aa, precum era in corabie,
i erat i alte corabii cu dinsul. i s'a facut
vifor mare de vent; iar valurile intra in corabie, cat mai se umplea ea. i el era la carma
dormind pe capatiit ; i 1-a .deteptat pre el 0 i-a
clis lui: Invatatorule, at -null este grija ca perim ? i sculandu-se at certat venturile 1 a clis
marei : Taci, inceteza, i a_ statut ventul 0 s'a
facut linite mare. i .a, (-ills lor : Ce sunteti aa
frico1 ? Cum nu aveti credinta ? i s'ar'i infrico-

at cu frica 0 graia unul catre altul : Ore tine

este acesta? Ca 0 ventul 0 marea il asculta.
pe el ?
www.dacoromanica.ro

44

Parabola smochinului neroditor.

Iisus, voind sa arate ca cine.va de nu face

bine i nu da rOde sat fapte bune in vieta, va fi

aspru pedepsit, a spus urmatOrea parabola : Un

ore Care om avea un smochin sadit in .vies

sa, 1 a venit sa caute rod intr'insul i n'a aflat.

Atunci a clis catre vier : IAA trel ani stint de

sand vit cautand rod in acest smochin i nu
aflu ; taie-1, de ce Impresora in zadar pamintul I iar el raspunOnd qicea lul : DOmne, lasa-1

i intr'acest an, piny -1 voit sapa imprejur i-i

vol pune gunoit. i de va face rod, bine ; iar
de nu, dupa avea it vel taia. (Luca, cap. 13,

vers. 6-10).
Stapinul este Diet ; smochinul inchipuesce
pe on -ce om, care este dator sa lucreze, sa
faca bine, sa se vacla r6de bune de pe urma
faptelor sale. Alt-fel un aa om, ca smochinul
neroditor, traiece degiaba i numai spre povara
celor -1 all Omeni, ne aducend societatel nici un
folos.

Lectura din evangelic: Mateid Cap. VI.

Luati aminte, sa nu faced milosteniea v6stra inaintea Omenilor spre a fi v6csluti de din-

i1; iar de nu, nu yeti aye plata de la Tatal

vostru, care este in ceruri. Deci, cand fad milostenie, sa nu trambitezi inaintea ta, precum
www.dacoromanica.ro

45

fac fatarnicil intru adunari 0 ulite, ca sa se maresca de Omeni. Amin clic voue, call ieat
plata lor. lAr tu facend milostenie, sa nu, cie
stanga ce face drepta ta ; ca sa fie milosteniea
ta intr'ascuns , i tatal tat cel ce vede intr'ascuns acesta, va resplati tie intru aratare. i cand
te rogi, nu fii ca fatarnicii, ca iubesc, prin adunari 0 prin unghiurile ulitelor stand, s se rOge,
ca sa .se arate Omenilor. Amin Oic voue call

ieail plata lor. Jar tu, cand te rogi, intra in

camera ta i incuind up ta, rOgit-te tatalui tell
celul intr'ascuns, i tatal tail eel ce vede intr'ascuns va resplati tie la aratare. i rugandu-v6
s nu batologhisiti precum paganii, ca li se pare

ca intru multa vorba a lor, se vor aucli. Deci

nu ve asemanati lor, ca scie tatal vostru de ce
aveti trebuinta, mai nainte de a cere vol de la
dinsul. Deci aa saa ye rugati voi : Tatal nostrum

carele eV in ceruri, sfintesca-se numele tell

vie imperatiea ta ; fie voea ta, precum in cer
i pre pamint; painea nOstra, cea sere fiinta,
dane-o noue astacli i .ne ierta noue datoriile nOstre, precum 0 not iertam datornicilor notri ;

0 nu ne duce pre not intru ispita, ci ne isbavesce de eel viclen. Ca a ta este imperatiea 0
puterea i marirea, in veci, amin.
Ca de veci ierta Omenilor greelile lor, iertava i voue tatal vostru cel ceresc; iar de nu
vets ierta Omenilor greplele lor, nici Tatal voswww.dacoromanica.ro

46

tru nu va ierta voile gresalele vOstre.

postiti, nu RI ca fatarnicii triti :

cand
smolesc fetele
i

lor, co, sa se arate 6menilor ca postesc. Amin

lie vouo, calf tat plata lor. Iar tu, cand postesci, unge-t1 capul tat, si fata tap spala ; ca
sa nu to arati Omenilor ca postesci, ci Tatalul
tat, cel ce vede intr'ascuns va resplati tie la aratare. Nu ve adunatl voue comori pre pamint,
unde moliile i rugina le strica, si unde furii le
sapa i le furl ; ci ve adunatl voile comori in
cer, unde nicl moliile, nici rugina nu le strica,
si unde furl nu le sa,pa nici le fura. Ca unde
este com6ra vOstra, acolo ya fi si inima vOstra.
Luminatorul trupulul este bchiul ; deci de va
fi ochiul tea curat,. tot trupul tell va fi luminat.
Tar de va fi ochiul tat ret, tot trupul tat va
fi intunecat. Deci daca lumina care este intru
-tine, este Intuneric, dar intunericul cu cat mai
mult ? Nimeni nu pOte servi la doi domni ; ca

sat pre unul va dri

pre altul va iubi ;

-sat de unul se va tine si de altul nu va
ingriji ; nu puteti servi lui D-clet si WI Main-.
mcina Pentru acesta clic voue : nu ve grijiti cu
sufletul vostru, ce Yeti maraca i ce veti be ;
i

vostru, cu ce ve yeti imbraca.

At nu sufletul mu mare este de cat hrana 41
trupul de cat haina ? Cautati spre paserile cerului ; ca niCi semana, nicl secera, nicl aduna, in
jitnite i tatal vostru cel ceresc le' hrinesce pe
nicl cu corpul

www.dacoromanica.ro

47

clinsple. MI nu voi mai multa deosebire aveti

de acestea ? Dar oine din voi grijindu-se, pete
sa-I adaoge statulul sail un cot ? i de haina ce
ye grijitl? Socotiti crinil campulul, cum cresc ;
nu se ogenesc, nici tore : iar (pc voile, cat nici
Salomon intru tOta marimea sa, nu s'a irnbracat
ca unul dintre acetia.
Deci daca pre ierba campulul, care este astagi,

i maine se arunca in cuptor, Dumneclet aa o

imbraca, nu cu mult mal vertos pre voi putin
credinciopor?
Deci nu ye grijitl, clicend ce vom manca ?
sail ce vom be ? Cu ce ne vom imbraca? Ca acestea tote nemurile le cauta; ca scie Tatal vostru cel ceresc, ca trebuinta avetI de tote acestea. Ci cautatl mai intaia imperatiea lul Dumneclet i dreptatea lui 1 acestea tote se vor
adaoga vouo. Drept aceea nu ve grijitI de cliva
'de maine ; Ca qiva de maine se va griji de sine.
Ajunge chid reutatea el.

Not

e.

1. Cand facem bine cul-va, sa nu ne laudam inaintea Omenilor: milosteniea sail fapta buna, ce am facut
s'o scink numal not qi cel ce a prima mila : cad daca
ne laudam, atunci nu facem binele pentru ca simtim
necazul altuia, ci pen tru ca voim sa ne cie lumea,
ca sa ne recomandam, urmarind interese in ascuns.
Damneget eel ce scie tote, scie fapta nOstra cea buna
i ne va r6splati el, cand nici nu no gandim.
www.dacoromanica.ro

48

2. Din cuvintele lul Iisus Christos : Iar tu, cand te

rogi, infra in camera to Ysi te ro'gd tatcilui Mu in as-

cuns, nu trebue sa intelegem a numai in casa la nol

trebue sa facem rugAciuni lul D-Vet. Cad Iisus a cjis
acOsta pentru ca sa mustre pe fariseT, care voiat sA,
fie veclutf cu on ce pre de lume, cand se rugat. Altfel, Iisus Bice : unde sunt dol sat trel adunati intru
numele met, acolo sunt si ea.
3. Prin cuvintele : Cciutati la crinif campuluf i la
paserile cerulal etc. care nu se'rneind, nici secerei, nici
tort si cu tOte acestea traesc ; nu vrea 135, gia ca omul
nu trebue sa lucreze, ca tOte iT vor veni de a gata. Aci

lisus arata numal, ca nu trebue sa fie cine-va ma de

lacom, in cat sA, nu se mai gandesca la nimica de cat
la adunare de avert, iar dreptatea, adev6rul, mila, iubirea catre cei.l.alti omeni sa le uite.. De aceea dice :
Cautati maT intait Imperatia lul Diet, adica, dreptatea, pacea, iubirea fratesca sa domnOsca intre voT; cad
data sunt acestea, cele-I-alte bunurl din lume le putem
stapani in linite.

4. Se scie ca omul este supus greelei; de multe

oil greesce, on cu sciinta onT cu nesciinlA.

Cand cine-va grersce din nesciinta, atunci negrqt,

ca merits iertare on tine; iar cand gresesee cu deplina

sciinta, atunci ar crede tine va ca nu trebue sa ierte

pe eel ce gresesce. Trebue sa aiba cine-va in vedere
ca multi greqesc, sciind bine ca fac ret; dar firea for
fiind atat de slabA, nu se pot stapini. Inca In urma,
cunoscinduli faptele se caesc, plang ca nu at putut
sa se oprOscA de la greq61a. El bine, si acestora trebue
sa be acordam iertare pentru ale lor greale. Unul greesce dintr'o causA, altul din alta, dar totl recunosc
greala i le pare ret. DecI tuturor trebue sA, le iertam, cand el ii cer iertare.
www.dacoromanica.ro

-45
Negresit, c6, dac6, nu-0 cer iertare, Du le -o putem

da fara vole. Dad. nu iertam altora gresalele, cum

vom put6 s5, nu ruOm : si ne ierth noue gresalele
n6stre, precum si nol lert6,m gresitilor notri?

Tobie.
Tobie era fiul lui Tobit. Tobit era unul din
Israelitii dusi in robie la Ninive de caute imparatul Asirian Salmanasar. La Ninive toil Israeli i1, ca robl, erat fOrte ret tratatl de invingotorii lor, ce-1 adusesera robi. Nu era cli sa nu

fie mai multi morti, las* pe strade si prin on

ce loc, mutt' si neingropati. Tobit pe subt ascuns, nOptea se ducea si ingropa pe fratii sal.
Din averea sa facea milostenie tuturor celor ce
aveail trebuinta de ajutorul lui.
Auclind imperatul din Ninive c Tobit face
atata milostenie fratilor sal si IngrOpa pe cel
bmorill, 1-a pedepsit, luandu-1 tOta averea. Chiar

dupa ce i 'a luat averea si a rOmas sarac,

Tobit facea tot faptele bune de mai nainte.
Din intimplare insa chlend in ochii lui Tobit
nisce gunolt de pasere, a rOmas orb.
In starea de saracie, in care se gasia si lipsa

de vedere, .a chiernat pe fiul sat Tobie, si ia

dis sa caute un om, cu care sa se duca la Ecbatana ; caci acolo este un datornic al sat amine Fanuil ; 11i sa iea de la el datoripa. Baietul vine cu un Ore-care, anume Rafail,' care
5482!. CI, III, ,Ed.www.dacoromanica.ro
117.

50

era ingerul Domnulul. Rafail se invoesce sa se

dud, cu Tobie pins la Ecbatana i sa, vie Mapoi cu el. Rafail vorbind cu Tobit, dupa putin
pl6ca cu Tobie. In calea atm Ecbatana se
opresc la riul Tigru. Aci un pece se repede
spre Tobie sa-1 inghita. Dar ingerul Rafail, pe
care el ii ma! numia 1 Azariea, it dice : Tobie, prinde pecele acesta i-I iea inima, ficatul i fierea. Tobie prinde pecele i face, cum
II dice ingerul. Dupa acesta plecand, ajung
la un loc, numit Raghis. Atunci ingerul Rafail
glee :

In noptea acesta vom r6man 6 aid la

Raguil, care este de aprOpe tie. A.cestula chiar

II vom spune sail dea pe fiica sa in casatorie,
dupre dorinta tatalui tau. Atunci Tobie spune,
nu crecl acesta, pentru di, fata lug _ Raguil, a
fost maritata de apte or! i toti barbatil
aceia pina dirninOta at fost morel, pentru ca un
duh reu ft omora nOptea. Rafail ingerul dice :

vei lua spuza i peste spuza sa presati praf

din inima i ficatul pecelui, ce al prins, i

atuncl prin fumul ce se va face, va fi gout duhul cel Mu .,i ruf vel muri.
In fine, el ajung la Raguil ; span eine sunt.
Raguil i sotiea sa Edna se bucura. Rafail deschise vorba despre casatoriea lug Tobie 1 Raguil

priimind, Tobie iea in casatotie pe Sara, fiica

lug Raguil, inlaturand primejdiea prin ficatul i

inima pevelti.
www.dacoromanica.ro

51

Ne putend imediat sl se duca la Ecbatana,

s iea banil de la Fanuil, atunci Tobie dice lul
Rafail 0. iea el o slug% de la Raguil i scrisOrea, ce le-a dat Tobit i cu ea sa duca la
Fanuil In Ecbatana, ca sa iea el banil. Rafail ingerul primeve, i plecand se intOrce
cu banii, i chiar cu Fanuil, care era invitat
la nuntl, ce a tinut 14 Mile.
DupA terminarea nuntei i dupa aducerea banilor, Tobie, Sara i Rafail se intorc la Ninive spre a nu se neliniti Tobit de intaxOiere.

La intOrcere, Tobit, dupre- sfatul WI Rafail,

iea fierea peFelul 1 cu ea unge ochil tatalui
sail, care se cur*, de albOta i Tobit incepu
a ved6. Acestea saverite, Tobie i Rafail, spun
lul Tobit cele intemplate i cele aduse din calatorie.
Tobit, recunoscetor pentru Rafail, clise WI
Tobie sa platesca lul Rafail serviciul calatoriei
cu el. Tobie spuse c5,-1 dl i jumetate din ceea-ce

a adus, pentru ca Rafail i-a adus baniI, a

tA-

maduit pe sotiea sa, a vindecat pe Tobit i

pe el 1-a adus sanatos inapol. Tobit a chiemat

pe Rafail i 1-a rugat sa iea jumetate din tot.

Iar Rafail a rOspuns, ca, Diet voQlend catA
iubire are Tobit pentru fratil sal, ate fapte
de milostenie a saverit, 1-a trimis pe el sa g
aduca aceste servicii, ca resplatl a virtutei sale.
www.dacoromanica.ro

-52-i acestea clicendu-le s'a facut nevelut, dupa ce

le-a spus cg, se sue la cer.

Trecerea de. la vechiul testament la

noul testament.
Testamentul vechi ne face cunoscut istoriea
fagaduintei despre venirea lul Mesiea i a nume
ne povestesce despre creatiunea lumei, despre
greala lul Adam i a Evei, despre fagaduinta
.

ca Dumneqea va trimete lumei un r6scumpar5.tor, care sa torgg pacatele lumel i sa impace pe om cu DumneOet.
Dui-A acesta istoriea vechiului Testament ne
arata pe toti proorocii, care ate preclis despre
venirea lui Mesiea, ca Moise, David, Isaiea, Zahariea, Ieremiea, Daniil 1 altil.
Iar in cele din urrnA. vechiul Testament ne
arata ca Mesiea eel promis s'a nascut in timpul
Regelui Irod.
Daca not n'am invata istoriea vechiului Testament, n'am sci cine este Iisus Christos; i

cand s'ar vorbi despre El, on cine ar socoti ca

este ca toti cei-l-alti Omeni, despre care se istorisesce.

Ins, invatand istoriea vechiului Testament,

scim ca Mesiea este Christos, iar Christos este
Fiul lui Dumneqet% intrupat pentru mantuirea
lumel.
www.dacoromanica.ro

53

Istoriea noului Testament ne arata, istoriea

nascerel lul Mesiea-Christos

lucrarea sa pentru

mantuirea nemuluI omenesc. De aceea intrOga

istorie a vechiulul i a N. Testament formeza
istoriea ingrijirei i a darului lul Dumnecleu
pentru fericirea omenirei. Prin acOsta on tine
intelege strinsa legatura, dintre vechiul i noul
Testament, in cat unul ftra eel -l-alt nu are nici
un inteles.

POVESTIRI MORALE.
Ce lucrurl minunate a Mout in lume copii,
i iubitori
de adever a produs invatatura evangeliel ! Cand

invatatura evangeliei ! Ce Omenl sfintI

atI cerceta vot, copii, lucrurile i faptele cele marl

saverite de cretinI, tot-d'a-una atl dice Mare

east Ddmne, bsi minunate sunt lucrurile tale. Totd'a-una atI lice: Minunat qt1 Name, intru
tai.

Ca sa ye incredintez despre cele ce ye spuIti

ye volt' povesti cate-va istoricire de ale cretinilor.

Pe timpul imperatuffil Traian se afla un episcop la Antiochiea. Acesta se numia Ignatit, care
la not se numesce Ignatie i Ignat.
Acesta este sfintul Ignatie, care se serbeza la
20 Decembre, numit Ignat.
Imparatul Traian ura pe cretini i-I supunea
la marl suferinte.
www.dacoromanica.ro

54

Cand Traian se dusese prin Asiea, Sfintul Ig-

natie s'a dus i el la imparatul, sa se rOge, ca

sg, inceteze Om, contra cretinilor. Cand Traian
yelp pe Sf. Ignatie, it rise : Tu eti, care, ca un
spirit reti lndrasnesci sa calci poruncile mele i

fad pe cei-l-alp a se pierde?

Sf. Ignatie clise: Cel ce slujesc Dumnepului
cretinesc nu pot fi spirite rele. Dupg mai multe
respunsuri, Sf. Ignatie fu trimes la Roma, ca sa
fie aruncat la fiarele selbatice in circ.
Avencl a se duce cu corabiea pe mare, Sf.
Ignatie in caletorie se abate pe la Smirna. Aci
a voit sa vaclg, pe Policarp, care ca i el fusese
ucenic al Sfantului loan evangelistul.
Poporul cretin din Smirna afland ca Sf. Ignatie

este trimis la Roma, ca s fie .omorit, 1-a eit

inainte, in mare numer, i I-a rugat sg, le dea
voie a mijloci pentru scaparea lui. Sf. Ignatie

Msa a staruit din t6te puterile, ca OA lase a

se duce mai curind la Iisus Christos, caruia a
servit, i care insui s'a jertfit pentru omenire.
Ajimgend la Roma, cretinii scieau despre yeMrea lul i indata i-at edit inainte. Sf. Ignatie

cum a edit din corabie, a ingentichiat, s'a rugat

lul Diet, ca sg, protega biserica sa, inteo tacere estraordinara din partea tuturor. Cum s'a
sculat, a fost aruncat la lei, care 1-at sfaiat.
Cu putin timp inainte de Imparatul Romanilor, Constantin

i mama sa Elena, cari sunt

www.dacoromanica.ro

55

pationii Sfintei Mitropolil din Bucureti, in Galiea

sail Franta de astacli, se afla un prefect de o

cruQime rara. Acest prefect se numla Rictius
Varus. In timpul acestui prefect era o mare i
furiOsa gona contra cretinilor. Rictius Varus ca

un fulger alerga in tote partite Galiei i facea

sa se verse sangele nevinovatilor cretini. In
Galiea era un ora, care atuncl i acum se
numesce Amian. Aci venind Rictius_ Varus, gasi
pe Cventin, fiul unui senator Roman, care spunea

in gura mare ca este cretin:

Cand aucli prefectul despre acest tinor, it cita
sa, se infatieze Inaintea tribunalulul sail, spre
a respunde la ce va fi intrebat.
Intrebandu-1 cum se numesce, Cventin, respun-

se : Eu sunt cretin i acesta este numele met;

iar dad, vrei sa scil mai Mult, atuncI afla ca

parintil mei m'ati numit Cventin. Prefectul intreba: Cine sunt parintil tai? Atunci el.respunse :

Eu sunt cetaten roman, sunt fiul senatorului

Zenon. La acestea prefectul adaoga : Cum se
'Ate sa fii de o familie aa de nobila i sa to
lai a fi stapinit de aceste nebune superstitii ?
Atunci -Cventin ciise 7 Nobletea cea mai mare
pentry om este sa cunOsca pe Dumneclet i sa
asculte poruncile sale. Iar numele de superstitie
ce dal legal cretine nu se potrivesc cu ea ;
pentru ca religiunea eretina conduce la binele
eel mai mare, la fericire, facend omului cunoswww.dacoromanica.ro

56

cut pe Dumneclet i pe. fiul. sat unic Iisus

Christos, care este facotorul tuturor. Atunci
supusera pe tinerul; Qventin la chinuri ingrozitOre; el insa le spune ca nu se teme de nimic,
nici de cleil lor, nici de chinurile lor. Flind intins cu un scripete, i se rupsera mai 'Lae Osele

de la locul lor ; it baturl cu lanturi de fer i

peste rani turnara unt-de-lemn fiert, sm615. i
untura topita.
Veclend CA nici aa nu m6re tinerul cretin, prefectul puse SA-1 umple gura cu var i cu
qet. Nesfarindu-se nici prin acesta, fu condamnat de judecator sa, i se tale capul. Cand it dusera la locul de taiere, clise calailor : Sunt gata,
faced cu mine ce vi s'a poruncit. Atunci ii taiara capul. Dupa acesta aruncara reinaitele lui
in riul Som. 0 femee cretina, numita Eusebiea,
gasind corpul martirului, it lua said inmorminta
intr'un del vecin.
A st-fel au fost Omenil adeverului cretinesc;
ei au fost pAtruni de invatatura Domnului Iisus;
at pecetluit-o cu sangele lor.

Dar semi* Evangeliel a crescut, s'a facut

un munte mare de granit, care s'a intins peste
tota lumea.

www.dacoromanica.ro

AN, OA,
oca

ee,

J.POPESCIT mk,IENAilf

Esplicarea serbatorilor marl bisericesci i nationale

din cursul anulul colar

8 Septembre. Nascerea Maid Domnului

La 8 Septembre biserica ortodoxa serbeza cliva
nascerei Maici Domnului nostru Iisus-Christos.

In legea vechie tot poporul Israil considera

ca cea mai' mare ruine In lame i ca cea mai
mare pedepsa din partea lui Dumnept asupra
easel celor ce nu aveat copii. Niel un dar, nici
o bine-facere din partea celor fara copil nu era
priimita la templul din Ierusalim.
Ioachim i Ana, parintil Maici Domnului, se
aflati tocmal supt aasta apasare de aceea necontenit se rugail lui Diet sa -1 scape de acea
osinda, indoita, invrednicinduI sa, alba un copil.
Copilul ce ar dobindi ii fagaduiad sal dea ilk
serviciul. templului.

Dumneclet cunosand j irlla for i hotarind a-I

mangala, i-a anuntat ca li e va darui un copil.
Acesta copila a fost numita Mariea 1 cliva na54901

www.dacoromanica.ro

-2
scerei el a fost la 8 Septembre. Deci not serbAm in acesth iii nascerea. sfintel FeciOre Mariea,
Maica Domnulul nostru Iisus Christos.

Nimeni in lume nu este mai mare dintre femei i nimeni nu s'a nascut pentru mai mare
bine al lumei, de cat santa Feci6M, Mariea, care
a nAscut pe Sfintul Sfinfilor, pe Domnul i Man-

tuitorul lumel, pe cel ce s'a jertfit pe sine pentru lumina i fericirea lumei. Deci se cuvine sg
o veneram cu cea mai adinca pietate gi respect,
rugandu-o se. fie tot-d'auna rugatOre pentru not
catre Domnul Dieul nostru Iisus Christos.
14 Septembre. Inaltarea Crucei
La 14 Septembre serbAtorim Inaltarea sfintei
cruel.

Sfinta Elena, mama imperatului Constantin cel

mare sciind minunea aratarei semnului sfintel

cruel csetre fiul set, cand venla din Galiea; fiind
convinsa cb, sfinta cruce este semnul i arma
de biruinta asupra barbarilor, s'a dus la Ierusalim cu gandul hotarit s fact cercetari pentrU
aflarea crucel,
Christos.

pe care a fost restiknit Iisus

Trecuse mult timp de atunci. Cei ce afl fost

martorl la rastignire, i in acela timp vrgmasi
ai Mantuitorului lumei, avusesera grija ca sa, ingr6pe adinc tote crucile de la rAstignire. Ierusawww.dacoromanica.ro

-3
limul de atuni suferise multe prefaceri, mai ales
dupa ce a fost distrus de Titu Vespasian.

Deci a trebuit sa se faca cercetari s se afle

ce s'a pastrat din spusele celur din nain,te. In
fine, s'a dat de urrna despre locul, unde. ar fi
fost ascunse- nisce cruel.

S'ail facut sapaturi Cu mare grip, i in cele

din urma la o adincime 6re-care s'aul gasit trey
cruel intregi i nevatamate; ad nu se atinsese
de ele aerul spre a le distruge.
Par acum era mare greutate a deosebi i cun6sce care era crucea pe care _a fost rastignit
Domnul.

Macarie, episcopul Ierusalimului, impreunl cu

imperatesa Elena ad gasit cu cale s se faca o

incercare spre dovedirea adeverului. Inaercarea
de facut era intemeiatA pe o credintA.neclintita
in puterea dumnege6sa a lui Iisus i in puterea
ce El a dat cruces, pe care s'a rastignit.
Deci all luat ate trele crucile i le-ad dus
la nisce bolnavi din cetate. Cand a atins cu crucea Domnului de bolnavi s'ad facut sLato1,
nu i la atingerea cu cele-l-alte. Inca o intercare, de i nu era permis a ispiti pe D-qed; dar
Died insu1 permite lucruri, care sa, intaresca
pe cei slabl. Deci all atins cu crucile de un mort,
i and alai atins cu crucea Domnului, mortul a

inviat. La ac6sta veste tot Ierusalimul s'a ridicat in piciOre, s'a inflaarat de o sfinta pietate
www.dacoromanica.ro

-4
si credinta i a cerut s vacla crucea Domnului.
Episcopul Macarie s'a suit cu crucea intr'un be

malt i a arnat-o poporului, care, and a yelut-o, a exclamat : Dbmne miluesce, cum qicem
not la scOterea crucei in mijlocul bisericei.

Cu 14 ani '-painte de anul 628 al domniel

imperatulul Eraclie, perii, in luptele for asupra
locurilor sfinte luasera crucea Domnului i o tineatl in Persiea. Eraclie la 628 bate pe Coscroe
i iea inapoi crucea Domnului.
Cand s'a adus sfinta cruce in Constantinopole,
s'a facut o impunatOre i stralucita procesiune,
purtandu-se inainte sfinta cruce i cantandu-se
in tot timpul procesiunei : Sfinte D-fleule, cum

captain not acum in

bisericA,

cand se scOte

sfinta cruce din altar.

Cand procesiunea a ajuns la locul destinat, patriarhul s'a suit cu sf. cruce pe.un loc Malt ca
s o arate poporului.
Fiind-ca crucea fusese lua ta, din mainile barbarilor prin biruinta imperatului Eraclie, poporul a cantat : Manluesce, DOmne, .poporul tiu fi
bine-cuvintivi mo4-tenirea la, biruinta implratului
nostru asupra barbarilor dciruesce ei cu crucea
la pizesce pe .poporul tee, intocmai cum cantam
i not astacli.

rata dar ce este ingltarea crucei i cum in

acestA serbare sunt amestecate lucruri, care privesc i la aflarea crucei in Ierusalim i la InAlwww.dacoromanica.ro

_5_
tarea el Inaintea poporului, dupa, aducerea din
Persiea. Crucea Domnului stralucesce in biserici,
pe biserici, la respantiile drurnurilor, in casele
cretinilor, stralucesce pe corOnele imperatilor.
Ea este arma de triumf a cretinatatel.

Decl el sa ne inchinam i cu ea inainte totd'a-una s, mergem in tote faptele cele bune,

clicend :

sfinta inCrucei tale ne inchincim Stdpine

vierea to o lchca'dm ,si o mdrim.
Domne, arma asuftra vrcijmaplui crucea to ai
dat-o noue, cd se scuturd ,si se cutremurd,neputend

a cdula sj5re juterea el. Pentru acesta ne inchinam sfintelor tale patimi i invierel tale.
26 Octombre. Sfintul Mucenic Dimitrie
Tatal sfintului Dimitrie era voevod in armata
roman pe timpul imperatulul Diocletian. Amindoi parintii sfintului Dimitrie erat cretinl in
ascuns. El nu aveau de cat un singur copil, pe
sf. Dimitrie.

Cand copilul s'a facut de 7-8 ani,

el 1 -at

dus intr'o camera a lor, unde aveail icOna lui

Iisus Christos in secret. I-atil exlipcat cine este
cel de pe icOna. Copilul f6rte detept a inteles
deplin ca idolil paganesci nu sint D-del, ci nisce
lei fal1, 1 numal Iisus Christos este Diet adewww.dacoromanica.ro

-6
verat, care a fAcut cerul i pamintul, ..i a cerut
sa se boteze.
La virsta majora sfintul Dimitrie a imbratiat
cariera military a tatalui sea.

Dupa putin murind tatal sfintului Dimitrie,

Imperatul Maximian pentru marea consideratiune

ce avea catre tatal sfintulul Dimitrie i sciind

bravura i numele ce tinerul Dimitrie II Mouse,

1-a chiemat i i-a incredintat grija de a curati

Tesalonicul de cretini, asupra carora pornise o
furicisl: Ong.

Sfintul Dimitrie in loc de a ucide pe cretinI,

cum i se poruncise, ii apara i declara In public
Ca i el este cretin. Aflandu -se de acesta, sfintul Dimitrie este chiemat i intrebat: data este
i indata
creltin ? El declara ca este cretin
este aruncat in inchiscirea cea maT umeda.

Maximian avea un om fieros numit Lie, pe

care it punea sa se lupte cu crepiii, pe care

Invingendu-I II arunca jos intr'o sulita.
Un tiller numit Nestor, voclend cat sange nevinovat varsa paganul Lie, s'a dus la sf. Dimitrie in inchisOre i 1-a rugat a-I cere ajutor de

la Diet sa se lupte cu Lie.' Sfintul Dimitrie

Wend rugaciune a insemnat pe Nestor cu semnul crucel i 1-a trimis sa biruesca pe Lie. Cum
a inceput lupta, Nestor a aruncat pe Lie in sulita, in care el arunca pe cretini. Maximian aulind, a ucis pe Nestor i intelegend ca sf. Diwww.dacoromanica.ro

rnitrie 1-a factit indrasnet, 1-a ucis i pe el in

temnita, mal ales v60end ca, nu-1 tagaduesce

credinta.

Pe mormintul sfintuluI Dimitrie, in Tesalonic,

s'a zidit o. mare biserica i sf. Dimitrie a fost
patronul oraplul, tot-d'auna aparandu-1 prin rugaciunele sale catre D-qeti.

Cand s'au scos mqtele sale din morrnint i

at fost puse Intr'un sicrit, impratiaa un frumos miros de parfum, din care causa, sfintul
Dimitrie este numit isvoritor de mir.
Iata imnul sat in biserica :
Mare aparator te-a aflat intru primejdii lumea,

purtatorule de chinuri, pe tine cela ce al biruit

pe paganl. Deci precum mandriea lui Lie al

surpat i la lupta indrasnet af Mout pe Nestor,
aa, sfinte Dimitrie, pe Christos-Dumneclet 1'6gag sa ne daru6sca noue mare mila.
8 Noembre. Arhanghelii Mihail 1 Gavriil
La 8 Noembre sa serbOza arhanghelii Mihail
4i Gavriil. Ingeril sint fiinte fara de trupuri, dar

inzestrate cu volt* libera, cu minte. El sint

anuntatoril vointei lui Dumneclet catre Omenl ;
el sint protectoril copiilor, al cetatilor, al impe,
ratilor i indemnatoril notri spre bins.

Arhanghelul Gavriil a anuntat nascerea lui

Iisus Christos etc. Deci not serbatorim asta'i pe
www.dacoromanica.ro

-8
mai marii otilor ingeresci, rugandu-1 sa ne
ajute, sa duck, inaintea lui Dumneclet rugAciunile nOstre i sa ne fie protectori in tote lucrarile n6stre cele bune i de folos in lume.

22 Noembrie. Intrarea In biserica

La 21 Noembrie Ioachini i Ana, dupe, a for
fAgaduinta, all adug pe copila for Mariea la ternplul din Ierusalim, 1 all lasat-o in serviciul ternplului.

AcestA, qi se numesce intrarea in biserica sail

in templu a sfintei Marii.

In serviciul templului a stat Maica Domnu-

lul piny la virsta de 15-16 ani.

In acest timp nu mai traiau parintii ei i ne
mai putend sta la templu a fost data suet ingrijirea

lui Iosif, un betran din oraul Nazaret, care era

in Palestina de nord, numita atunci Galilea n6murilor, fiind-ca acolo locuiat Omeni de diferite
n atiuni.

6 Decembre. Sf. Nicolae

In partea de sud-vest a Asiei mid*, apr6pe

de tarmul mares era in vechime tinutul Liciea.
In Liciea se afla oraul Mira.
In acest ora vietuia pe la sfiritul secolului
al III-lea i inceputul celui d'al IV-lea, sfintul
www.dacoromanica.ro

-9
Nicolae. El traia necunoscut i ne pus in evidenta de nimeni. El se ducea tot-tl'auna dis de
de dimineta, la biserica, ca om necunoscut i
fara nici o insemnatate.
Dupa, mOrtea episcopului din Mira i dupa
mai multe consfatuiri ale celor in drept sa alega
alt episcop, s'a luat decisiunea sa, se faca rugaciuni catre D-clet sa-1, lumineze pentru alegerea

celui mai bun om. In timpul noptei unuia dintre alegetori i s'a descoperit in somn de la
Dieu i i s'a clis sa alega pe eel ce ar veni intait
la biserica dimin6ta. Top alegetorii intrunindu-se

dis de dimineta, la biserica, observafl cu aten-

tiune sa yap. cine vine intahl Intaiul venit a

fost sfintul Nicolae. Toti au veclut in acesta o
insuflare de la D-clet, i at ales pe sf. Nicolae
archiepiscop al Mirei.

Veneratiunea i respectul ce s'a dat acestui

sfint a inceput intaiii in Asiea i a trecut i in
partile apusului.

Atat in orient cat i in occident, este fOrte

intinsa, forte respandita veneratiunea lui ; proba,

este numele Nicolae forte usitat in tot orientul

i occidentul.

Sf. Nicola,e a Mcut o multime de minuni, de

aceea se i numesce facetor de minuni.
Faptele lui de milostenie sunt numerOse. 0
familie gasindu-se intr'o mare nenorocire, el
www.dacoromanica.ro

10

in mai multe nopti le-a aruncat bani pe ferestr6,

i a scapat familiea de peire sigura.
In t6te partile Asiei sf. Nicolae este venerat

nu numal de cretini, ci chiar i de mahomedanil corabierl. civa de 6 Decembre este cea

mai mare serbatOre pentru toti corabierii din
orient. AcOsta dovedesce sfintenia vietel acestui
ierarh i numer6sele fapte bune sevirite de el.
Pentru acOsta biserica it mAresee cu laude i
cantAri : Indrepta tor credintei fi chip bldndetilor
invigtor infrincirei to -ai ardtat pe tine turme
tale adeverut lucrurilor ; pentru acesta ai cd saga'
cu smereniea cele inalie i cu stirticlea cele hogate,
Pdrinte Ierarhe Nicolae, roger pe Christos
sd mantuesca sufletele nOstre.

Sf. Nicolae a fost venerat in timpul vietel ;

dar duper trecerea din acesta viOtA i mai mult
a

fost venerat in WO, lumea cretinesel de

sub sore.
25 Decembre. Craciunul

Nascerea Domnului

La 25 Decembre, serbam cliva Nascerel Domnului nostru Iisus Christos.

Dupa ce Adam i Eva at cglcat porunca lul

D-clef i au fost goniti din rain, Diet a promis ca se va nasce Mesiea, care va sfarima capul arpelui, amAgitorul i causatorul pecatului
lu! Adam.
www.dacoromanica.ro

-- 11

De la facerea lumei i pina la nascerea lui

Mesiea at trent 5508 ani.
Sfinta FeciOra Mariea, fiica lui Ioachim i a
Anei, pe cand sta la Nazaret sub ingrijirea betranulul Iosif teslarul (dulgherul), i s'a aratat
Arhanghelul Gavriil i i-a vestit ca va nasce un
fit, care se va numi Iisus, adica mantuitor, pen-

tru ca avea sa mantuesca pe popor de pacatul

ce facusera Adam i Eva 1 va aduce pe om la
cunoscinta adeveratului Diet, de la care se departase prin greala.
Vestirea s'a implinit i Iisus Christos s'a nascut in oraul Betleem in Palestina, cum vestisera proorocii. In pestera de la Betleem i anume
in eslea staululul. find pus Iisus, ingerii au vestit nascerea Domnului cantand :
Marire intru cei de sus lui D-clew ,ri pre pdmilli pace fi intru omeni bunci voire.

Atund o std s'a aratat pe cer facend cunoscut venirea in lume a Domnului Iisus Christos,
s'a nascut ca sa aduca lumea la lumina sciintel,
a cunoscintel WY Diet ; de acea in biserica se
canta :
Nascerea to Chrislose, D-geul nostru, reedril-a
lumei lumina cunoscinlei ; cdci intru dinsa cei ce
slujau stelelor de la sie s'azi invatat, sd se inchine
Tie sorelui dreptdtei 4-i sd to cunosca fie tine re-

saritul cel de sus, Domne, mdrire

www.dacoromanica.ro

12

Imn
Feciora astd-gi fie cel mai fire sus de fiinid
fidmintul fiepiera Celui neafirofiiat aduce;
ingerii cu j5astorii doxologesc gi magii cu steua

nasce

cadloresc, ca pentru not s'a ndscut firunc liner,

D-gezi cel mai nainte de veci.

SerbatOrea nascerel s'a inceput pe la anul

360, mai intaiil in apusul Europel i mai pe

urmg, s'a Intins in tote pgrtile cretinatatei.
Nol serbgtorind nascerea Domnulul, serbgtorim qiva venirel in lume a lui Iisus Christos pentru mantuirea lumei, pentru luminarea
mintil Omenilor, pentru ajungerea la cumiscerea
lui D-Oeil i pentru gonirea intunericului, care

f.cea pe Omni sa se inchine la animale, la sore,

la stele, creclendu-le ca sint Dumneqei. Serbgm
triumful luminei asupra intunericului, al adeverului contra minciunei, al inaltarei omului contra cgclerei, al libertatei contra robiel.

Deci cine este cretin i se inching lui Iisus

Christos, este omul adev6rului, omul luminel,
omul lui D-geil, fiul lui

www.dacoromanica.ro

13

6 Ianuarie. Botezul Domnulul

(Boboteza = bog = rusesce D-4eti, i botez)

La 6 Ianuarie cretinii serbka botezul Domnulul, in amintirea faptului ca Iisus Christos, ca

om, implinind virsta de 30 de ani, tocmai pe
cand sf. Than botezatorul predica linga Iordan
1 boteza in Iordan pe eel ce venian la el, a
venit i El sa se boteze. Sf. loan botezatorul
se sfiia sag boteze, nu indrasnia sa pue mana
pe capul lui Iisus spre a-1 boteza, qicend ca lui
i se cuvine sa, fie botezat de Iisus ; dar Iisus
Christos 1-a

Is sa lase tote la o parte i sa-1

boteze, ca i el sa se supue legei i rinduelel, ca

orl-ce om. loan intrand in rift a botezat pe Iisus
Christos. La botezul lui Iisus Christos semn s'a
aratat : cerul s'a deschis ; sfintul Duh in forma
until porumbiel sta d'asupra Mantuitorului, un

glas din cer a clis: acesta este fiul met cel iubit, intru care am aratat buna-vointa mea, pe
acesta sag ascultati.
La botezul Domnulul s'a descoperit lumei sfinta

Treithe : Tanl vorbia din cer : acesta este fiul

met tel iubit intru care am aratat buna-vointa
mea ; Fiul care in chip (de om se boteza i Duhul

sfint, care s'a aratat in fdrma de porumbiel.

Taina, mare s'a descoperit lumel in acea di :
cunOscerea sfintei Treimi !
De aceea in rugaciunile ce se citesc in acea Ali
www.dacoromanica.ro

14

qicem: vedutu-te-au apele Dumnedeule si s'au intors

inapoi, Iordanul s'a intors vedend focul Dumnedeirei trupesce pogordndu -se si intrdnd in aid.

Cand a tot puternicul Dieu a facut. atatea

lucruri i atatea semne i minuni numai pentru
luminarea mine nOstre, ca sg cunOscem pe

Diet cel adeverat i sa judecam drept i fara

greala, despre tote, se cade sg, maxim bungtatea lui Dumneqet sg sadim adinc in inimele
nOstre recunoseinta, iubirea, respectul, pietatea

i credinta n6strg in Dieu i in El sa punem

tOta speranta fericirei n6stre, speranta Ca el

nici odata nu ne va parasi ; ci ca pe nisce. fii

iubiti ne va ocroti in tote chile vietei nOstre.
Sa ne inchinam deci cu credinta, cu dragoste
cu nadejde In Diet care s'a aratat moue
asta-cli in sfinta Treime.

Imnurile botezului
In Jordan botezdndu -te -tu Domne, inchinarea
Treimei s'a ard tat, ca glasul Parintelui a marturi sit Tie, Fin' iubit pe Tine numindu-Te

Duhul in chip de 'crumb a adeverit intarirea

cuvintului. Cel ce Te-ai ardtat, Christose Dumnedeule ,ci lumea ai lvnzinat, mdrire Tie.
Altul :

Ardtatute-ai astddi lumii si lumina Ta, DOmne,

s'a insemnat preste noi, care cu cunoscinjd to uwww.dacoromanica.ro

15

dam, I/enit- al ,si to -ai aratat lumina cea neaprofiiatel.

24 lanuarie
Dragii mei copii ! Multe sufelinte a indurat
nemul romanesc in cursul v6curilor trecute;

multe loviri at lost indreptate spre a-1 strivi

pierde ;

pi

dar Romanul a avut tare credinta in

puterea ocrotit6re a lui D-qet, in a carui many

sta, vieta tuturor fiintelor ; a avut credinta Si in
puterea sa de. viOta. Romanul a lucrat necontenite i i-a pus nadejdea in Diet, ateptand de
la El intarire in necazuri, imputernicire spre a
respinge lovirile. Cand n'a putut ei in fata dugmanului s'a retras in locuri ascunse, piny cand
a vOclut timpul 1 imprejurarile prielnice. Aa a
dus -o multe vecuri. Nu putea da inainte repede,

caci nemul romanesc era prea risipit. De aceea

Oicea i el : unde-i unul, nu-1 .putere la nevoi si
la durere ; unde -s doi puterea cresce ,ci dufmanul
nu sporesce.

Cu aceste gandiri neintrerupte a dus.o Roma-

nul sute de ani, lucrand sa ajunga odata s nu

mai fie romanil risipi i, ci toil la un loc uni i.
Dar acesta sete, care a prigorit inima romanesca
secole intregi, trebuia sa se potolesca ; cad
D-qet nu sta improtiva fratiei, ci uriciunei i
reutatel.
www.dacoromanica.ro

16

Din contra, sfinta scripture slice : Ce este

mai bun i ce este mai frumos, de cat a fi fratif impreunit ?

Dorinta cea mare a n6mului romanesc pentru unirea tuturor la un loc a venit negreit la
resultatul ateptat.
Unirea din timpul lui Mihaifi a tinut numal
cate-va Mile.

Unirea cea tare s'a facut la 1859, Ianuarie

24, sand amendoue tarile, Moldova i Muntenia
all ales acela domn.
Mai mare cli nationals de cat acesta nu este!
Implinirea dorintelor de atatea vOcurl, s se
face cu atata inlesnire?!
Daca acesta qi a venit prea tarclia, acesta
intra tot in grija lui D-clew de not?! El nu ne-a
lasat sa perim prin necazurile trecute ; ne-a sustinut sa trecem prin ele, ca s scim i mai bine

a pretui unirea. Cand too, suflarea roman6sca

s'a incredintat de binele-unirei i de relele neunirel, unirea s'a facut numal de cat, fail cea
mai mica suferina. Dieu a deschis mintea tutulor harbatilor marl, i-a insuflat, i-a intarit sa
lucreze, i unirea s'a facut pentru marirea nomului romanesc. Fie bine-cuvintat Numele Marelul D-feu, care nu i a ridicat mana protectOre de d'asupra Romanului , fie bine-cuvintata
pomenirea tuturor patriotilor, care at lucrat pentru unire!
www.dacoromanica.ro

17

Sa serbdm cu dragoste cliva 24 Ianuarie, ca

chi de marire i putere pentru nemul Romanesc

i sa rugam pe Mamie i puternicul D-clet sa

ne dea puterl, gandiri i simtiri romanesci pentru marirea i fericirea nemului romanesc.

30 Ianuarie. Trei lerarchi

Tresfetitele

La 30 Ianuarie biserica ortodoxa din t6te tarile serbeza pomenirea sfintilor trel lerarchil malt dascall ai lumei: Vasilie cel mare, Than Gura
de Aur i Grigore Teologul.
Aceti trei sfinti erail serbatoriti mai nainte,
fie-care In parte : Vasilie la 1 Ianuarie, Gura de
Aur la 27 Ianuarie, iar Grigore la 25 Ianuarie.
Dar pe timpul lui Alexe Comnenul (1081), era
mare disputa in Constantinopole intre cretini.
Unil credeau i sustineat ea Vasilie este cel
mai insemnat intro aceti sfinti pentru tariea
caracterului sn, pentru asprimea catre eel vitioi i pentru inalta lul invatatura, pe care o
predica credincioilor, Altii Oiceat, ca sf. Ioan
era mai mare, pentru ca el era mai bland catre toti i pe cei abatutl iT aducea cu dulceta
cuvintulul sn. la indreptare. El era mai frigduitor i mai simtitor pentru slabiciunile omecu dragoste voia sa indrepteze pe toti
nesci
la bine. Iar al ii sustineat ca Grigorie Intrece
pe tog prin sciinta i propoveduirea dogmelor
54931

www.dacoromanica.ro

18

cretinesci i a intrecut cu sciinta greca pe tots

Grecii.

A,cesta certa tot crescend 1 turburand sufletesce pe credincio1, sfintil s'au aratat in vedenie lui Than, episcopul din Euhaite, i i-ail spas
ca nicl unul' din ei nu este mai mare ; ci ceea
ce se dice de unul se cuvine i celui-l-alt. Pentru

acesta sa dispuna ca serbarea for sa nu se mai

fad, deosebi, ci impreung..
De aceea pe timpul imperatului amintit s'a hotarit sg, se faca serbarea acesta Trel Ierarchi,
intr'o Ali, adica la 30 Ianuarie. Iar Than episcopul, fiind om invatat, a compus intrega slujba a
acestor Trel Ierarchi.
Aceti santi 6meni tag, vieta for all inchinat-o pentru Invatarea credincioflor fli al bisericel. Scrierile for pentru explicarea invataturei
cretinescl sint isvOre nesecate de lumina pen-

tru on -ce om in lume. De aceea se i numesc

marl dascali ai lumei. EI all suferit multe dureri de la eel marl ai timpulul. Dar nu sail dat
indarat de la adeverul cretinismului curat i
sfint. Pentru acesta omenirea cretinOsca totd'a-una va serba cu dragoste i respect pe aceti

marl invatatori al lumei i se va adresa la

scrierile ion ca la nisce isv6re de apa limpede
1 bine-facetOre pentru taa suflarea omenesca.
www.dacoromanica.ro

19

2 Februarie. Intimpinarea Domnului

La 2 Februarie biserica nOstra serbeza Intimpinarea DomnuluT.

La 40 de Mile dupa nascere, Iisus Christos a

fost dus la templul din Ierusalim, dupre obiceiul legei, cum se face i la not asta-iii, cand
mama merge la biserica cu pruncul sea la
40 de Mile.

Cand pruncul Iisus a fost presentat la tern

plu, acolo se afla un botran numit Simeon.
Acestuia Dumnecleu II descoperise i-1 spusese ca

el are sa traiesca Inuit i n'are sa Mora piny

e and nu va vede pe Mesiea eel ce se va nasce.
El traia in betraneti adinci i atepta implinirea fagaduintei lui D-qea.
Tocmai cand sfinta FeciOra Mariea veni la
templu cu Iisus Christos se afla si Simeon
acolo. Acum tot prin descoperirea Dumnecleesca
eunOsce el, ca acest copil este Mesiea, despre
tare i s'a facut cunoacut si pe care-1 atepta.

Betranul Simeon ese inaitte, iea pruncul din

mainile sflntei Feci6re Mariea i lice Acesla va
fi sire cdderea 4-i sire ridicarea multora in
Israil.
Acum slobodesce pe robul tizi slcipine in 'ace;
.ca vedurci ochii mei nuinluirea, care al gd lit-o ina-

intea tuturor fioporelor lumind sere descoperirea

www.dacoromanica.ro

20

(luminarea) nimurilor
marine i5oporului Mg.
Israil.
Iata ac6sta este s6rbat0rea, de la 2 Februarie,.
i in aducerea aminte de acesta intimpinare din

partea botranului Simeon se amintesc insemnatele cuvinte profetice pronuntate, ca descoperite Jul de insu1 Dumneclet, de Ore-ce s'at implinit Intocmai.

25 Martie. Buna-vestire
La 25 Martie, cretinatatea serbatoresce Bunavetire, numita alts data Blagovgteniile.
Ac6sta cli se serbatoresce in amintirea vestet
aduse de Arhanghelul
Gavriil sfintei Feci6re Ma.
riea in Nazaret despre nascerea lul Iisus ChristosIngerul se arata sfintel Feci6re qi-I anunta ca.
ea va nasce un fill, care se va numi Iisus, pentru, ca, El va mantui pe popor de pecatele salePentru ac6sta se cants in biserica :
Astoilli este ince fici tura mcintuirei nostre ,si arci-

tarea tainei celei din vie. Fiul lui Dliea fig-

Feciorei se face ji Gavriil darn/ it tine-vestesce.

Pentru acesta ,ri not impreunti cu dinsul Nciscelord de Dumnea'ezi sd-i stri gam : Bucurci-te teat

plind de dar, Domnul e cu tine.

www.dacoromanica.ro

21

8 Aprilie. Aniversarea Nascerei Regelul

nostru Carol I
La 8 Aprilie in tOta Cara se serbatoresce aniversarea Regelul nostru Carol I. l2lua acesta a
lost o 0 alOsa de D-cleil pentru poporul Roman.
Prima dinastie intemeiata in Cara a fost pentru
Romaniea o adeverata bine-cuvintare a lul Dumneclett.

De cand Maiestatea Sa Regele Carol I a pus

piciorul pe pamintul acestei taxi, din Ili In cli
-taxa a sporit in calea progresului.
Dumneclet a cercetat pe poporul romanesc i
in clilele de grea cumpana a luminat mintea
Romanilor spre a alege pe Barbatul doririlor Romanesci.

Deci tota suflarea romanesca sa merga la biserica i s se r6ge Celui a tot puternic spre a
}Astra pe Regele nostru Carol I deplin sanetos
pe tronul tares i Intl-6ga Dinastie a Romaniel
pentru binele, prosperitatea i fericirea patriei.

23 Aprilie. Sfintul Gheorghe

La 23 Aprilie se seri:16a, pomenirea marelui
mucenic Gheorghe.

Sfintul Gheorghe era de o familie ilustra; el

traia pe timpul lui Diocletian, sub care a fost
in serviciul militar. A fost pirit ca este cretin
.

www.dacoromanica.ro

22

0 a suferit cu mare, curaj martirisarea 1a 23

A.prilie. A- priimit cununa de mucenic in anul
303. Corpul sat a fost luat de la Propontide
dus la Iope sat Tab, in Palestina.
Veneratiunea acestuf mucenic este forte vechIeintre creqtini i de prin secolul al V-lea a inceput sa fie. serbatorit i in Occident. Atat in
partile resaritului cat i ale apusului in tote

partile s'at zidit biserici sub patronagiul sfintului G-heorghe, vestit ca om, care in militie
scapa pe eel robitl, pe cel saraci ii ajuta, iar
ca militar desevir0t II faces datoriea pentru
imparatul sat. De aceea biserica slice despre el :
Ca un isbdvitor al celor robi/i 3i celor sei rad
folositor, neputinciofilor a'oftor, 11;011ra/dor ajuteitor,, fiuridtorule de biruinid , mare mucenice
Gheorghie,roga .e.Christos Dumnedeg, set mdntuisca sufletele nostre.

24 Aprilze. Aniversarea onomasticei

Reginei nestre Elisabeta
La 24 Aprilie biserica ortodoxA serbatoresce
pe cuviOsa Elisaveta ; iar tan. qi .biserica romanesca serbatoresce i onomastica Maiestatei
Sale Elisabeta, Regina Romaniel.

Regina nOstra Elisabeta este una dintre .ra7

rele i extraordinarele suverane din lume.
Nu este act de caritate publica, nu este act
www.dacoromanica.ro

23

de bine-facere, nu este act de interes public, de

propaire a artei, la care sa nu iea parte cu o

dragoste i devotament entusiast.
Suverana Romaniel nu numal prin faptele de

adeverata mama. pentru !Anita rasboiutui din

1877-78, di i prin inalta cunoscinta literary i
artistica sta in rangul cel mai de sus al suveranelor europene.

Talentul artistic, rabdarea extra ordinary, cu

care a lucrat evangeliea de la Curtea de Arge,
.sint doveclile cele mai marl, el suverana Rervaniei este unica In tOta, Europa, chiar daca n'am
mai numera multele i pretiOsele lucrarI literare
eite din condeiul kfaiestateI sale.
De aceea tot poporul la 24 Aprilie cu entusiasm sa lea parte la Tedeum, urand din inima and
multi In deplina sanatate Maiestatel Sale Regimei Elisabeta, Maiestatei Sale Regelui i intregel
Auguste familii regale.

Duminica Floriilor
Duminica Floriilor este Qiva intrarel triumfale

a lui Iisus Christos in Ierusalim.

Dar ce este aeesta intrare ?
sambata Iisus Christos fusese In Betaniea, un
ora apr6pe de Ierusalim. Acolo gasise pe prie-tenul sate Lazar mort i pe surori plangendu-l.

Iisus le-a spus sa nu mai planga, cad Lazar

www.dacoromanica.ro

24

d6rme, nu e mort. Una din surorl dice, ca e

mort de 4 chile i a Inceput sa puta. Dar Iisus
i-a spus, ca Lazar va invia. Sora ii respunde :
&it ca va invia in vremea cea de apol. Atuna
Iisus a clis : EU sint via i invierea. Cel ce
crede intru mine, de i va muri, va invia; apol
sere sag dud, la mormint. Dupa ce s'a ridicat
piOtra de pe mormint, a lis : Lazare vino afarA,
i s'a sculat Lazar.
Acesta a spaimintat multimea i a umplut-o
de credinta in puterea dumnepesca, a lul Iisus.
Mtiltiea venita acolo s'a intors iute in.Ierusalim, facend cunoscut invierea Jul Lazar. Tot Ierusalimul afland ca Iisus are s vie, s'a sculat
In piciOre sa-1 priimesca inteun mod stralucit.
Cand Iisus Ware pe un asin a intrat in Ierusalim, lumea luminata alerga sa-1 intimpine Cu
florl, cu ramuri de finic, aternend halne, cov6re,
pe calea pe uncle trecea el, pe asin stand. TOM
ajuld -n0 Fiul lul Dalumea striga osana
vid, tine-cuvintat este cel ce vine intru numele
Domnului.

AcOsta este intrarea in Ierusalim, numita Duminica Floriilor. Fariseii i carturaril veclend acesta, s'at turburat i-1 clicea : N'aucti ce clic ace-

tia ? Iar Iisus a ciis : De nu vor striga eI, vor

striga pietrele. Miercurl dupa acesta, 1 -at osindit
la mOrte.
www.dacoromanica.ro

25

.ro Haig'

l2iva de 10 Malt este cliva, cand Cara Roman6sca s'a inaltat la trepta de regat, adica capul
Statului, de la 10 Malt, in urma rasboiului pen-

tru independenta nu mai 'Arta numele de

Domn, ci numele de Rege al Romaniel.
Rasboiul pentru independenta purtat de Carol
I cel Mare, Regele Romaniei in fruntea valorOsei armate, compusa din Urea fiilor Romaniei,
ne-a adus inaltarea Statulul roman la gradul de
regat, ceea ce ping, aci nu avusese Cara. Acum
s'a implinit ceea ce marele poet al Romaniel, Bolintinenu, a pus in gura lul Mircea -voda, cand
clicea :

Valor de our Ora nos/rd are

.,Si

prev'ei j5rin vieuri a el indliare.

Fericit poporul, care avend in sinul sat suflete marl, suflete care inalta inimile i aspiratiunile nOmulul; iar el scie sa urmaresca cu intelepciune, rabdare i runnel, statornica ajungerea
scopurilor pentru marirea, inaltarea i fericirea
n6mului sail.
Multe vecuri furtun6se at trecut peste nemul

romanesc, multe sguduiri ingrozitOre at venit

poste Romani din partea nemurilor, ce s'at yenturat peste Sara ; dar Romanul a trebuit sa,
www.dacoromanica.ro

26

lupte un ir de vecuri necontenite cu o tarie i

o statornicie ce trebue sa impuna tuturor admiratiune pentru val6rea acestul popor.
E ceva, care pune in uimire pe un serios cugetator, cum acest vinjos popor s'a putut 'Astra
intreg intr'o lupta crancena de la 274 i pina
la 18781
El bine, Qlua de 10 Mait este incununarea.
luptelor grele i indelungate pentru pastrarea.
credintei, limbei, a numelui i a existentei nemului romanesc.
Carol cel Mare al Romaniel a fost regele. cel
destinat de Dumnecleil sa fie` in fruntea armatel

romane i in capul tarel, spre a ne duce la marirea dorita de suflarea romanOsca.

Regina Romaniel, dui6sa mama a tuturor ranitilor pentru independenta i marirea Romaniel
este geniul tutelar al impartirei gratiilor i caritatei peste sufletele, care s'ail jertfit pentru patrie.
Daca este lucru nenorocit pentru piciOre; cand
n'ail cap , apol tOta dragostea, respectul i
iubirea caldurOsa trebue sa, le dam Capulul tarel,
Capului, care carmuesce cu atata intelepciune i

conduce destinele RomanielMarelul capitan al

Romaniel, Carol cel Mare i suveranel nOstre
Regine, care este uniCa Regina in Europa, prin
inima Sa pentru marirea poporulul roman, prin
sciinta i iubirea artelor frumOse in sinul nOmului romanesc.
www.dacoromanica.ro

-27
Unde este Regele Carol i Regina Elisabeta
si intrega dinastie romans, acolo sa fie lipita
inima tuturor Romanilor, daca voim sa mergem
tot inainte in calea binelul.
Acestea ne fac sa serbarn liva de 10 Maiti
cu tOta dragostea cuvenita i cu devotatnent,
pe care romanimea din cele mai departate col
urs i catune ale taxes 1 -a aratat Printului moOenitor in timpul primejdiei, de care era amenintat, i cu acea caldura sa clicem intr'un glas :
TralOsca Maiestatea Sa Regele 'Carol I.
TraiOsca Regina Romaniei Elisabeta.
Traiesca, dinastiea romans,.
TraiOsca Romaniea mare i gloriosa.

Acesta sa, fie, copil, visul nostru, acestea .sa

fie dorintele tuturor Romanilor, acestea sa, ne
incalysca sufletele nOstre i tot acestea sa, le
lasam moOenire urmaVor notri.
Daca, vom face aa, atunci Romaniea va aye
adeveratl fit, care sub conducerea dinastiel de
Hohenzollern va merge cu pa1 repecli si siguri
in calea viitorului I

27 Haig. Sfintul Constantin

La 21 Malt hiserica ortodoxa serbOza, pomenirea sfintului Constantin cel Mare, imperatul
Romanilor i a mamel sale Elena.
Imparatul Constantin era fiul lui Constantiu
www.dacoromanica.ro

28

Cloru, care, in timpul gdnelor pornite asupra

cretinilor, mai ales in timpul lul Dioletien, el

era peste armata din Galiea (Franta de 41) 1
feria pe cretinil de acolo de orl-ce foc al g1:5nelor. Tot asemenea i mama sa Elena era aparatOre a cretinilor. Dupa mOrtea lul Constantiu
Cloru, a urmat fiul Mu Constantin, in capul
armatei.
Armata din Galiea a proclamat pe Constantin

cesar sat. imparat. Dupa ac6sta,. El a pornit in

capul armatei spre Roma, unde Maxentiu tortura

ingrozitor pe cretini. In cale i s'a arltat pe cer

semnul Crucel cu aceste vorbe : Prin acest semn
vei invinge.

ImpOratul Constantin atuncl a intrebat i pe

altii, dacA i el vOd semnul. Totl au respuns ca -1

vecl i citesc aceleai vorbe. Atunci imparatul

a poruncit sa se fact, un stOg, pe care a pus

semnul cruces cu vorbele, ce se citiat pe cer.
St6gul .s'a numit Labarum, adica. biruinfa. A
inaintat asupra Romel contra lul Maxentiu, care

a remas biruit li s'a Inecat in Tibru. Dupa biruinta Constantin a ridicat in Roma un monument al victories. Pe monument, in loc sl punA.
semnele i armele imparatesci, a pus crucea,
care stralucia ca semn 1 army, de biruinta.

Nu mutt dupe, acesta, a biruit i pe Licinit,

care era persecutor al cretinilor i in urmA a
declarat ca religiunea cretina este religiunea
www.dacoromanica.ro

29

Statulul, ne mai avend nimeni dreptul de a persecuta i chinui pe cretini.

Imperatul Constantin prin acOsta a facut ca
eretinismul sa se pal lati, intinde in pace in
too, imperatiea romans, dandu-1 tot sprijinul ca
un adevarat apostol al evangheliel.

Pentru aceste motive biserica ortodoxa in

tote tarile saviresce pomenirea marelul Constan-

tin i a maicil sale Elena la 21 Mail cantand

cu credinta, cu dragoste i pietate :
ChOul trued' tale pe cer veclindu-1 .1 ca Pavet
.chiemare nu de la omeni luand, cel intre imparati
Apostolul tau, Domne, impercitesca cetate in mainile tale o a pus, pre care mdntuesce-o tot-d'a-una
in pace, pentru rugd ciunile Nciscitarel de D-clew,
unule iubitorule de omeni.

Alt imn :
Constantin aster -cli cu maica sa Elena' crucea
au arcilat, lemnul cel pre cinstit, care este rufinarea Inturor jidovilor fi armor credincio)cilor imOcirati asufira celor protivnici. Ca pentru not s a
ardtal semn mare fi in rci sboie infriccvat.

29 funie. Sfintil Apostoli Petru 1 Pavel

La 29 Iunie biserica nOstra ortodoxa saviresce pomenirea sail amintirea sfintilor Apostoli
Petru i Pavel.
www.dacoromanica.ro

30

Acesti doi Apostoli afi predicat evangeliea in

Roma i all intors la cretinism pe mull, intemeind biserica din Roma.
La anul 64 a dica la 34 de ani dupa inaltarea
D-lui la cer, amindol all fost omoriti In persecutiunea lui Neron contra cretinilor. Apostolului Pavel i s'a taiat capul, iar Apostolul Petru
.

a fost rastignit cu capul in jos.

Toti Apostolii all cutreerat tarile imbracati In
cojOce, sAraci, in lips5. mare i pretutindeni goniti i batuti pentru predicarea evangeliei. Dar

cu deosebire Petru i mai ales Pavel, mult i

peste masura s'a1 trudit, ca s aduca, lumea la
lumina evangeliei i s'o. scot, din Intunericul
paganatatei. Numai muncel i alergaturel. fara,
preget a acestor mars Apostoli se datoresce resarirea sOrelui cretinesc peste tarile'Asiei, Macedoniei, Greciei i Italiel.
Dragostea si jertfirea repaosului acestor Apostoli pentru luminarea lumei este cunoscuta. de
la rasArit i pina la apus ; cad in tot pamintul
a ajuns vestirea for i pina la marginile lumei
cuvintele lor. TOO, truda, tag, munca for nu
era pentru vre-un folos al lor ; cazi ei se duceall
ca oile inaintea lupilor ; ci numal pentru lumina
lumei intregi.
.De aceea cretinatatea ii serbatoresce la 29
Iunie cu cantari i cu laude.

Ce este i mai mult, cand acep marl Apowww.dacoromanica.ro

31

stoll at fost incununati unul cu thierea capulul

altul cu rastignirea, tocmai atunci se face incununarea colarilor pentru lumina ce all dobindit
prin inyatatura.
Apostolii at fost incununati cu mOrte pentru
luminarea lumei, colaril sunt Incununati cu cununi de lauda pentru ca s'all adapat din isvorul
luminei, ce Apostolif at predicat in lume. .S, -t
iubim, copil, i s savirim amintirea Apostolilor

cu dragoste i cu pietate, cu respect i devotament ; cad sangele for a udat tarina, din care a
sarit. lumina lumei.
Tata unele din imnurile cu care biserica nOstra
amintesce pe aceti mari Apostoli.

Imn
Cei ce sintefi hare Aposidi mac intaili pre
scaun fecielori si lumei invd dlori, StOpinului.tuJuror ruga/i-ve, pace luMel sa ddruesca i sufleielor nostre mare mild.

Alt imn :
Pe 15ropoveduitorii cei lari si de DumneAg yestitori, ccifieteniea ucenicilor tai Domne, i-al priimit intru desfalarea bundtatilor tale si eland, ca
chinurile acelora 4.1 mortea ai firiimit, mac vireos.
de cat tots rOda, unule, cela ce scii cele din inimci.
www.dacoromanica.ro

32

Pascile
Pasci este ,vorba ebreesca i insemn6za trecere, adica trecerea for prin marea &lie, cand
era goniti de armata Egiptenilor.
La not cretinil pascl insemn6za tot trecere,
dar trecere de la intuneric Si nesciinta la lumina

Gunoscintei, trecere din m6rte la vidta aratata

atat prin invatatura cretinesca cat i prin invierea Domnului nostru Iisus Christos, care a
biruit mOrtea i ne-a asigurat despre invierea
cea de obte. Omenii find morti prin pacat, prin
Iisus Christos a dobindit vieta cea vecinica i
fericita.

Pascile sint diva invierei Domnului, prin care

Iisus Christos 1-a aratat puterea sa dumnele6sca i prin care a incredintat lumea, ca El este

Fiul lui Diet.

12iva invierei este intaia serbatOre cretin6sca
numita de la inceput : diva Domnului, Dominicaduminica.

Pascile sat invierea Domnului cade in totd'a-una In diva a aptea a saptamanei, sat duminica. T6te duminicile sint repetirea ciilel Pascilor , de acea in t6te duminicile serviciul divin
este despre invierea Domnului.
l?iva invierei fiind diva de biruinta a luminel
asupra intunericului este numita : sfinta ,ri lumi-

nata fel a invierei, a Pascilor. Tag serbatOrea

www.dacoromanica.ro

33

este cii de lumina i de bucurie ; de aceea cli

cem in biserica : sei ne luminam cu ISrciznuirea;
sa clicem: frafilor ! i celor ce ne uresc ; sa,
uitam t6te fientru inviere i sa cantam : Christos a inviat din mods, cu morle fie morle ca.
cdnd ,ri celor din morminturi vield daruindu-le.
Pascile sint cea mai mare serbatOre cretinesea ; serbatore de mare bucurie pentru tag, suflarea, cretina ; caci lumina a biruit intunericul,
vieta rasarind din mormint.
In sambata Pascilor, in vechime, se botezau
toll eel pregatiti pentru botez, numitl catecumeni, sail cum se numesc in Iiturghie, chiemati.
El fiind botezati sambata, in qiva de Pasci erari
priimiti cu mare pompa , imbracatl in haine
albe 1 li se cants la intimpinare : cati in Christos v'ati botezat, in Christos v'a /i 4.i imbrdcat,
aliluia (laudati pre Domnul).
Cei botezaV in sambata mare purtail hainele albe

tag septamana, care pentru acOsta se numesce

septamana lutninald pant in Duminica Tomi.
Pascele in biserica nOstra ortodoxa p6te cade
de la 22 Martie pina, la 24 Aprilie, tot-d'a-una
in intaia duminica dupa luny plina, in urma echinoptiului de primavara (21 Martie). La alti cretinl, care nu sint ortodoci pOte axle mai nainte
de 22 Martie.
Intaia duminica dupa Pasci se numesce a Tomi,
pentru ca, Iisus Christos, aratandu-se Apostolilor
;4901

www.dacoromanica.ro

-34
spre a-I incredinta despre invierea sa, a clis lui
Toma sa pue degetul In ranile cuielor i In costa
undo a fost impuns cu sulita.
La 40 de Mile dupa. Pasci, tot-d'a-una Joia,

este serbatorea Ina IWO la cer a Domnului ;

iar la 50 de Mile dupa. Pasci, este duminica
Pogorirei Duhului sfint asupra Apostolilor in
forma de limbi de foc. Acesta duminica se
mai numesce duminica sfintei Treimi ; iar popo-

rul o numesce Rusalli.

Cele mai multe din imnurile i carkarile din
cliva de Pasci sint compuse de marele invatat
i teolog al bisericei ortodoxe, Than Damaschin,

care a trait in secolul al VIII.

Acest mare parinte bisericesc fiind cel mai
mare teolog al timpului sat, era Inzestrat de
Dumnecleil i cu un stralucit geniti poetic. Din
unirea unei inalte cunoscinte a dogmelor i tai-

nelor cretine cu geniul sat poetic a eit acea

frumusete de imnini, care sint poddba neintrecuta a serviciului divin 1 mai ales al invierei,
sat duminicilor de peste tot anul.
Cine cundsce bine cretinismul cu t6te frumusetile Scripturei tot-d'a-una va sci ce scrie i ce
vorbesce despre Evangheliea Domnului ; iar cine
nu cundsce acestea bine, tot-d'a-una ratacesce i
este bine sa, nu vorbOsca, i sa nu discute cea
ce nu cundsce bine qi ]impede.
Serviciul divin, care se saviresce in cliva de
www.dacoromanica.ro

35

Pasci In partea luT de .capetenie este tot eel ce

se savirrsce duminica, sat. duminicile i in ierbatorl, afara de unele imnurl ce. se cAnta numaT la Pasci i in tOta septemana luminata.

Pogorirea sfintului Duh

Iisus Christos dupa inviere a qis Apostolilor,

sa stea in Ierusalim dupa inaltarea sa la cer ;

sa atepte acolo, piny cand se vor imbraca cu
putere de sus ; caci le va trimite pe Duhul sfint,
care iT va invata tOte.
La 10 clue dupa linaltare i la 50 Ole dup.,
inviere, Apostolil aflandu-se in Ierusalim edeau
ascur* intr'o casa de frica Iudeilor, care iT urmariat sa-I omOre, ca ucenicT al Domnulul.
Stand ApostoliT ast-fel i ateptand sa se implinesca fagaduinta Inver atorului lor, se pomenese ca, in odaiea, unde se gasiail, vine o suflare
repede de vent.
Suflarea ventului, venita peste eT in casa inchisa, de o data \Ted, ca asupra capului fle-caruia din eT sta cate o limber de foc.
,

Din acel moment ApostoliT simt,- cunosc ca eT

pot sa vorbesca diferite limbi. Es afara din casa

i se duc in mijlocul lumil.
In cliva acesta in Ierusalim era adunata multime de lume din tOte nemurile i chiar dintre
Romanii din Italiea.
www.dacoromanica.ro

36

Apostolii incep sa vorbesca In limbile tuturor

nethurilor, ce se aflat atunci in Ierusalim.
Iudeil, ve4end pe Apostoli ca vorbesc in tOte
limbile, all inceput O. ilia intre el : De unde
sciu acetia diferite limb! (cad el nu scieati de
pogorirea Duhulul sfint asupra lor) ?
Dec! pe de o parte nepricependu-se de unde

sal, cad pins aci era nisce pescari proti,

s-

racr, neinsemnati ; car pe de alts, parte din reutate i ura, pentru ucenicil pomnului, all inceput

sa clic, cum ca Apostolii sint betl. El nu gasisera alt-ceva de clis, ci numai ca sint befi. Negreit ca ei nu gasisera o proba convingatOre ;

caci cel bet nii mai pOte vorbi nici limba ma-

mei sale, dar sa mai pal vorbi i alte linibl.

Dad, prin imbetare s'ar invata limbile, atunci
nimeni n'ar mai studia, ci s'ar imbata, iar dupa,
trezire ar sci tOte limbile I
Apostolul Petru auqind ce se clicea pe socotela for i veclendu-I in ap nepricepere, incepe

sa le spue cu bland*, ca e timpul pre de dimineta, este cesul 3, sail dupa cesornicul nostru
era 9. DeOi n'ail avut cand sa se imbete. Apol
be esplica pogorirea Duhului sfint asupra lor.
In predica scurta i limpede Apostolul Petru

arata ca acesta a fost pre4isa de mult de proorocul Toil, care proorocise ca va veni timpul,
cand Dumnecieu va trimite Duhul stint peste
fill si fiicele lu! Israil i acetia luminati de Duwww.dacoromanica.ro

37

hul sfint vor prooroci. Acesta proorocire s'a im-

plinit astap, vice Petru.

Acesta este causa pentru care ne aunt vorbind limbile nemurilor adunate aid, iar nu ca
sintem betl.
Poporul sciind i proorociea lul Ioil, veclend
minunea vorbirel 1 1umin ril Apostolilor i con-

vinI de predica lul Petru chiar in ac6sta iii, pe

loc trel mil de in1 all priimit botezul i all format biserica cretina din Ierusalim.
Piind-ca Duhul sfint acum s'a pogorit in limbi
de foc peste Apostoll, s'a implinit deplin cun6scerea tuturor persOnel6r sfintel Treimi.
De aceea duminica pogoiirei Duhului sfint se
numesce Sfinta Treime i Duminica mare (Rusali1). Spre a arAta pogorirea Duhului dint in
forma de limbi de foc, se impa:rte poporulul fol

de nuc, care at forma de limbs.

Tata unul din imnurile ce se cants la pogorirea Duhului dint :
Bine e4.11 cuvintat, ChrisiOse D-d eul nostru, Cela

ce lrea injelepi 15e pescari al ant' tat, trimilendu-le

firintrinfii lumea ai vinat,

for Duhul stint,
lubitorule de omeni, mdrire Tie.

Rugaciune catre Duhul stint

Imparate ceresc, Mangaietorule, Duhul adeve-.
rulul, carele pretutindinea et1 i t6te le 1mpliwww.dacoromanica.ro

38

nesci, Vistierul bunatalilor i Datatorule de vieta,

vino i to sala sluesce intru not i ne curatesce

pe not de tOta spurcaciunea i mantuesce, Bunule, sufletele nOstre.

Dare de sema despre duminica,

Am spus in alt loc ca duminica .insemnOza
4 iva D omnului, adica cliva cana Domnul nostru

Iisus Christos a inviat din mortf dupa rastignirea i inmormintarea sa.

Acum sa vedem ce servichl divin se face duminica in biserica.
In sera ori-carel sambete se face un Serviciu
divin intre orele 3 4. Acesta, slujba bisericesca
se numesce vecernie, adica serare, serviciti religios de sera. Tot ce se citesce Si se canta sambata sera e raporta la qiva duminicei, adica,
face parte din serviciul duminicei.
Se citesce un psalm de incepere : Bine-cuvintezd, sa flete al meg, pre D9mnul etc. Dupa acesta

se indemna, poporul a se ruga lui D (Jet pentru

capul statului, pentru mitropolitul sail episcopal,
clerul i poporul din acea parte a tarel , apoi
se incep cantarile.
La jumetatea slujbel vecerniel, preotul ese din
altar pe 1.19,a din spre miacla-ncipte 1 apoi intra

iar4 in altar prin uile din mijloc, numita. uile

Imperatesci.
www.dacoromanica.ro

-39
Eirea din altar a preotului insemneza, venirea lui Iisus Christos In lum .e, pentru ca sa o
invete. De aceea acum se dice o rugaciune la
adresa lui Iisus Christos, numindu-1 lumina, cad

a predicat invatatura luminel prin bland*, linite, nu cu forta ; deci El este lumina anti.
Dupa intrarea preotului in altar se urmeza
inainte slujba. Catre sfirit se dice rugaciunea
dreptului betran Simeon : Acum slobodesce pre
robul titi, Slcipine, in pace, ca verclurei ochii mei

manluirea ta, care ai pitit inaintea tuturor poporelor lumina spre descoperirea nimurilor 4.i mtirire poporului teie Israil, prin care aratam i
sfiritul clilel, dar mai ales 'esprimam, ca 1 drep-

tul Simeon, dorinta, ca atunci cand va veni ter meriul vietei n6stre, sa trecem cu pace din acOsta
lume.

La unele vecernil de serbatori, se aduc paini,

spre a fi bine-cuvintate. Aceste paint, tot-d'a-

una sint 5 sail 10, representand cele 5 'AI',

cu care Iisus Christos a saturat in pustietate
5 mil de Omen', iar rugaciunea de sfintire privesce la inmultirea painilor, spre a nu fi nici o
data lipsa in lume.

Serviciul divin din dimineta duminicei

Serviciul divin al duminicei se incepe prin

citirea a ase psalm', care sint de o frumusete

www.dacoromanica.ro

40

i insemnatate f6rte mare. Dupa aceti psalml

se incepe Indemnul poporului a se raga pentru
episcopul loculuI, pentru capul statulul si pentru tot poporul. Apoi incepe cantarea :
este Domnul fi s'a aratal noul, vorbind de Iisus
Christos, care a luat natura de om, ca sa se
arate noue, cimenilor, spre a-1 vede i a-1 asculta

invatatura.
Dupg, acOsta cantare se citesce din psalmil lul
David, sail din psaltire, care coprinde i rugaciuni frumose i laude marete la adresa lul D-cleu
a-tot-tiitorul.
Se canta cate-va imnuri i se citesce evangeliea diminetel numita a Invierel. Iar dupa acesta se incepe cantarea imnurilor marelui Damaschin, despartite in nou6 par16T, numite tote canon,

adieg, regula, pentru ca t6te se cantg, dupa o

regula, puss, in fruntea fie -cares despartift Cantarea a noua este consacrata la adresa Maicei Dom-

nulul nostru Iisus Christos.

Dupa acesta se canta nisce imnuri numite

laude, pentru ca, incep cu voerbele : laudafi pre
Domnul etc. La sfiritul laudelor se canta doxologiea mcirire intru cd de sus lid D-slew fi fire
pimint 'ace, intre. Omeni ounci voire etc.
Cand s'a terminat doxologiea, se incepe serviciul liturgieI proprii Elise, prin cuvintele :
Binefcuvintata este Imp-Mlle Tatcilui ,si a Fiuwww.dacoromanica.ro

41

lui fi a sfintului Dula, acum

pururea fi in

vecil vecilor.

Dupl pronuntarea acestor cuvinte se Indemngo

poporul a se ruga lui Diet pentru capul tarell

pentru mitropolitul sat episcopul locului, pentru
ctitoril sat fundatorii bisericei, pentru b5rbatii
carmuitorl al tarel, pentru enoriaii fie -caret biserici i pentru ton. suflarea cretinesca de sub
sore.

pupa cantarea mai multor imnurl, se canta

unul direct la adresa lui Iisus Christos, care in
persona preotului sat archiereului slujitor acum
ese in mijlocul bisericei cu evangeliea inainte ca
predicator : Unule ndscut, Fiule si cunoscutul lui
,

cela ce ecti fcird de morte fi al priimit

pentru mantuirea nOstrci a Te intrufia din sfinta

Nei scitorea de Didn't' ,ci pururea Feciora Mat-lea;
Carele neschimbat Te-ai intrup at fi rdstignindu-Te,
Christose
cu mortea fire morte al cdlcat.

Unul find din sfinta Treime, impreunci mcirit cu

Tata cu Duhul sfinl, mantuesce-ne pre noi
Fiind-ca Iisus Christos in persOna arhiereului

sat preotului savirFor al liturghiei se afla yenit in mijlocul bisericei pentru predict,, poporul
in cor canta Venqi sa ne inchindm ,ei sd cda'em
la Christos! Mantuesce-ne pre noi Fiul lui
cel ce al inviat din mor /i, .fire nol, care-ft' canteim
Tie, aliluia (lciudafl fire Domnul).

Evangeliea este purtata inainte de catre diawww.dacoromanica.ro

42

con; sat de insui preot, ca inainte mergetor

al Domnului.
Cantandu-se mai multe imnuri, corul intoneza
imnul : Sfinte D-deule, sfinte tare, sfinte flint de
morte, miluesce-ne pre noi.

La Pasci, la pogorirea Duhului sfint, la Botezul i la Nascerea Domnului nostru Iisus Christos, find botezati in ajun cei ce erat pregatiti,
numiti chiemaii sail catecumeni, In loc de sfinte
D-deule, se Mita : Cap in Chrislos v' all botezat,
in Chrislos v' ail 9-i imbra cal ete., la adresa lor..
Dupa ac6sta urmeza citirea Apostolului i a
Evangeliel, ca din aceste citiri sa asculte i sa
invete poporul din biserica cuvintul lui Ddezi
spre luminarea mintei, pentru cunOscerea adevgrului.
Dupg, terminarea Evangeliei i a rugaciunilor

ce urmOza sa faca poporul dupre indemnul diaconului sat al preotului se pune In vedere celor

ce se pregatese pentru botez, ca el trebue sa

stea in biserica numal ping. la sfirirea citirei
evangeliel i a esplicatiunel ei, dacA ar face-o
cine-va In biserica ; iar de aci inainte trebue sa

remaie in biserica numai eel luminati prin botez. Pentru acesta diaconul sail preotul anunta :
cei chiemati gill, i tot In acest timp se Include
i perdeua de la altar, unde eel chiemall nu mai
pot privi de aci inainte ; cad de aci inainte se
is corpul Domnului i sangele adunat in pahar
www.dacoromanica.ro

43

la Golgota pe cruce i se aduce de Iosif i Nicodim s fie pus in mormint.

Acesti aducere a sfintului Pair i a sfintului
Disc, in care se aflk trupul Doinnulul, luat de
pe cruce, se numesce eirea cu sfintele daruri.
Fiind-ca unul din tilhart pe cruce a recunoscut nevinovgiea lui Iisus C1]ristos i a crept
iiitr'insul rugkndu-se : pomenesce -me, Dbmne, cdnd
vel veni intru impardliea Ta, tot poporul se Mg :
pomenesce-ne, Dbmne, and vei veni intru impe-

rdlia to ; iar clerul slujitor pomenesce numele

tuturor credincioilor la acOsta wire cu sfintele
daruri.

Corpul Domnului pus in mormint pe sfinta

mask din Altar, se face tamalere, spre a arAta
ungerea cu aromate a corpului Domnului, cand
a fost pus in mormint de catre Iosif Arimatenul.

Apoi se pune d'asupra darurilor un mare acoberemint, care represinta pietra pusa pe ua mormintului Domnului.

Putin dupa ac6sta se indemna poporul de a

se iubi unul pe altul ca fratil, din care causa
in vechime to' cei din biserica se skrutat. Apo'
usile cu inieclice diaconul said preotul
lepciune sd ludm aminte. Acum se deschid usile

de la mijloc pentru intrarea in altar, se ridick

perdeua 1 se citesce Simbolul credinfei.

Acoperemintul sfintelor daruri se cletina d'aupra Potirului si Di scuba, insemnknd cutremuwww.dacoromanica.ro

- 44 rul facut la invierea Domnulul; iar cand se pronunta, cuvintele Simbolului: ,ci a inviat a treia
ca dupre Scripturi, se da la o parte acoperemin-

tul sat piara de pe ua mormintulul.

De aid inainte se atrage luarea aminte a eredincioVor din biserica spre a sei ca peste putin
sfintele daruri, adica paineai vinul, care pins
aci at representat corpul Domnulni, prin puterea

Duhulul sfint at sa se prefaca in insuI corpul

i sangele .Domnului. De aceea preotul sat diaconul (lice : Set slam bine, sa slam. cu frica, sa
ludm aminte sfinta jerlfei cu pace a o aduce.
Cand se cants : Pe Tine te lciudcim, pe Tine
bine te cuvintiim, Tie ill mulftimim, Dbmne, 4.i
ne rugam Tie, Dumnefleul nostru, preotul sat
arhiereul in altar lice cu nespusa pietate : Inca
aducem Tie acesici jertfti cuvinlettore 4.i feint de

fi ne rugam 4.i ne cucerim Tie! Trimile

Duhul Teti cet sfint peste not ,ci peste aceste daruri ce sint use inainte ; fi fit adult" painea acesta pretios trupul Christosului Teg ; iar ce este
in aces! pahar, pretiosul siinge al Christosului
Tag etc.
In timpul cand se cants : pe tine te lclua'cim,
tot poporul nu sta in strani, ci in picidre i toti
impreuna cu preotul din altar se rOga cu pietate pentru venirea nevequta a Duhulul sfint sa
sfintesca dartrile i sa le prefaca in insql corpul i sangele Damnulul.
siinge,

www.dacoromanica.ro

45

Dupg terminarea tuturo- r cantarilor i rugciunilor, se slice : sd ludm aminte sfintele sfing-

lor ! Adicg sa lugm aminte cg sfintele darurl,

adicg, corput i siingele Domnulul ail O. se dea
sfintilor, adicg credincioilor din bisericg. Pentru
acesta in altar preotul sail toti cati seviresc
liturgiea se impIrtgesc cu corpu/ si sangele Domnulul ; iar in urmg chi6mg el pe popor la impgrtgqire clicend : cu frica lui D-fleg, cu credinict
,vi cu dragoste sd ve" apropiati.

La sfiritul liturgiel se aratg poporului sfintul

Potir, insemngirid cea din urmg aratare a lul
Iisus Christos catre Apostoll, lar ducerea sf. Potir in altar insemneza ingltarea Domnulul la cer.
Acestea terminate, se distribue poporulul, care

nu s'a impartgit, anaford, care este 041 de la

pregatirea sfintei impgrtgiri i se dg credincioilor in loc de impartgire.
Dupg ce am veclut intregul serviciulul sail
slujbel, ce se face duminica i serbatOrea in bisericg, sa lugm in bagare de senig ce s'a fgcut.

Iisus Christos avea sa vie in lume pentru ca

s aducg pe om la starea cea bung, ce el avea
inainte de a cade in grealg.
El bine, tota slujba din biserica descrisg ping
ac;i, represintg mares lucrarea sevirita de Mantuitorul pentru ridicarea omului din cgdere.

In partea de la inceput a serviciulul se fac

citirl multe din Scripturg, cu proorocil relative
www.dacoromanica.ro

46

la' venirea lul Mesiea 8ail. Iisus Christos. Canta-

rea a 9-a din canonul diminetei ne infatieza

anuntarea adusd Maici Domnulul, ca va nasce un

fit. Doxologiea (marire intru cal de sus etc.) ne

represinta nascerea lui Iisus Christos. Tot serviciul de la inceputul liturgiei propril clise, represinta activitatea lul Iisus pentru predicare i
patimile sale'; de la simbolul credintel inainte,
invierea sa din mortI, sevirirea sfintel cinl impreuna cu sfintil Apostoli, porunca ce le-a dat
de a seviri taina sfintel cinl pentru aducerea
aminte de Dinsul 1 pentru ieftarea pacatelor
poporului. In fine, in cele din urma ni se represinta inaltarea Domnului la cer i ederea d'a
drepta TataluI.
Iata dar ce este liturgiea cretinOsca, ce scop
are, i cum tote ne InfatiOza opera de mantuire
a omulul, sevirita de Iisus Christos. Deci on -ce
crefin std, in biserica, s intelega marea insem-

natate a liturgiei i sa iea parte la serviciu cu

credinta, cu dragoste i cu respect, cad tot ce
s'a facut 1 se face, pentru nos, pentru sfintirea

i pentru fericirea nOstra se face, iar nu este

o representatiune de teatru cu scop de distractie.

www.dacoromanica.ro

.1"

8.77
Zvi

tea. A

aE4

r. ,d'a.,:k6

4,
1.
(t,

cr

p_s

rr iA

44//.

Ca

T4s :

c\
4

.!star

A ka

C
dywAy

"Z

eiwil.a."`1....

0, t 0 "

.0.

0
A.e.a, Am

\ Arbicu.est

,,,c1

-,- .
C. /

si

N.

-..,

"

tg

eNM

ra....r.
T

et0't

ria4 f..."cadara,

...'4 ti244.... .......I\

Noftaeblis

r;4
4V

-301

iRieron.

42%, ,

1.

4 4.

4'

*t? r2-9

13

5,

i7

7.

Al

preeca

c) '

0.b
1

-1 Mt6eg.

444

ar

41

261,1400,
iZ)

l'As

ac

...
Rahr..16no;
4;r4.41f../

,,

1,-,4,,
I i 4z."
i,

'IN

\ ...17ntania
ZY

I
42.

a,-

Gaect.

PALESTINA
erSclea,

IMPART trA. 111 AM= 5t PR OV II I C if

(

'ON

II ma a Li&

ofvflideee/

www.dacoromanica.ro

dY,t3 SkingratIVSoceeiLl uotrese4

DE ACELA AUTOR:
Lei. B.

Mora la cre tinii pentru seminare,licee etc.

Catehism de dogme1e- bisericei pentru c6tole secundare

..... .

Manual de grainatica romatta pentru

3.,
2.

sco-:

3. --

lele secundare (etimologiea)

Sintaxa limbei romane in colaboratiune cu

d. C. S. StoicOcu
Manual de inv'- On lint religios pentru cl.
III primare cu explicare despre serbatori

0.80

Idem pentru clasa III primal'',

Idem pentru clasa IV primary,

1 50:

421

Manual de Sintaxa limbel romanesci

pentru cOlPle secundare de asociatiunea

didactic4
-

Lectiuni de teologiea dogmatics

Incercari de literature
.

www.dacoromanica.ro

2 40

5.

6.50