4

Dr. I. GHERGHEL

k. I

CATEVA CONTRIBUTIUNI
LA
A

MIME

HOPE

[111111111111,

EXTRAS DIN CONVORBIRI LITERARE" ANUL 1920.

BUCUREST I
TIPOGRAFIA CONVORBIRI LITERARE"
17, Strada Campineanu, 17
1920

www.dacoromanica.ro

mar

Dr. 1. GHERGHEL

CATEVA CONTRIBUTIUNI
/I

COPIER

11011011{1 [011111111131

JUDI"

EXTRAS DIN CONVORBIRI LITERARE" ANUL 1920.

BUCURESTI
_

TIPOGRAFIA CONVORBIRI LITERAREd

_
17, Strada Campineanti, 17
.
1920
.

www.dacoromanica.ro

.t.

CATEVA CONTRIBUTIUNI

la cuprinsul notiunei cuvantului Vlach"

?:clatura CoDin cercetarea din urma, 1) privitoare la
manilor,2) putem vedea, cum denumirea for germana Valwenx.

(= lat. aValvi,.), s'a ciocnit in conceptia unor comentatori cu

forma germana a stravechei denumiri europene pentru popoarele de vita ramleana, anume: Walhi (--_L lat. Wallis).

Studiul de fata poate deci servi ca o continuare a acelor

cercetari, necum si ca o largire in timp i spatia a notiunei
cuvantului Vlach.

't

Etimologiile felurite pr;vitoare la acest nume au fost intrucatva inraurite *i de taramurile istorice-geografice, unde aceasta
numire parea originara. Si de oarece in fantanele apusene acest
nume se ridica pang la epoca lui Carol cel Mare 3) (768-814),
multi comentatori i istorici inclina a-i atribui o orgne germana')
1) Gherghel, Comani sub numeleValwen"siKhardesch" (sub tipar).
2) In nici o stiinta nu e prea tarziu de a indrepta o neexactitate !
Atrag din nou atentiunea asupra articolului meu Comani salt Comani, in
Tinerimea romans" Bucuresci 1899, p. 266.
3) G. Paris, Romani, Romania, In Romania", Paris 1872, I., p. 5.
In glosarul roman-german din Cassel vorbele latine .Stulti sunt Romani
sapienti sunt Paioarii sunt redate astfel : Tole sint Walha, spahe sint'
Peigira".
4) Ibidem p. 11 si aiurea ; Kluge, Etymol. Worterbuch der deutschen
Sprache, Strassburg 1910, p. 482, 489 ; H. Paul, Grundriss der germanischen
Philologie, Strassburg 1896, 1., p. 414. lat.-gall. Volcae, and. Walha ; III.
p. 762; Miklosich, Etym. Worterbuch der slavichen Sprachen, Wien 1886

p. 394; Murnu in Convorbiri Literary 1903, p. 109 ; lorga, Histoire des

Roumaines de Transilvanie, Bucuresti 1916, I. p. 30.

www.dacoromanica.ro

Imprejurarea insa, ca forma intrebuintata apace putin mai

tarziu si la Bizantini 1), ne-ar preveni, pare-se, a nu ne pripi
cu judecata.

1. Ceeace insa ne intareste in atitudinea noastrA, este etimologia unei numiri topografice, in care s'a pgstrat, dupd modesta noastra parere, ca o fosila linguistics din timpuri mult mai
vechi si numirea poporului nostru. Cronicarii bizantini si ct.i
externi, cari au tratat istoria bizantina, sant plini de laude pentru biserica, palatul imperial, poarla de aur, baile si podul
dela Vlacherne" '), comnium eminens, cunctis praeclarius, ut
Sol Coeli stellas prorsus supergreditur 3).
Un asemenea monument arhitechtonic, istoric si religios a
imboldit pe multi sa-i caute originea.
Dintre bizantinistii moderni Paspatis declara, ca etimologia
.

".

1) Cunoscuta prima mentiune despre ,Romanii transdanubieni din

a. 976 la Kedrenos, ed. Bonn II., p. 4;5.
2) Ca studio introductiv vezi mai ales articolul lui Oberhummer
despre Blachernai, Tn Pauly-Wissowa, Real-Encyclopadie d. classischen
III., p. 554; Herzberg, Der
Kaiserpalast von Konstantinopel, in Hist6ris.che Zeitschrift" de Siebel
1884; Schlumberger, Les Iles des Princes et le palais des Blachernes,
-Paris, 1884. Cat priveste forma Blaquernes (L. Leger, Chronique dite
de Nestor, Paris 1854, p. 278), Blacheinai" (Oberhununer, I. c.) numai

Alterthuniswisenschaften, Stuttgart 1897,

primal cautA o justificare zicand : Si rai donne la forme Blaquernes,

c'est parce queue se rencontre des le X111-me siecle dins Villehardouin".
-

Asupra valoarei fonetice a lui B grecesc in timpuri asa de tarzii

vezi mai jos p. 7 nota 2).

Tot astfel au redat si Rusii pronuntarea cuvantului, atat in imprumuturile cronicelor for din bizantini Vlakhernes" (sic) cat si la intemeierea
unei biserici si a unei localitati ; Vlahernslcoe selo din apropierea .Moskovei. (Leger, op. cit., 1, c.)
Daca insa istoricul imperiului latin de Orient Intrebuinteaza forma
cu B., aceasta ar fi putut sa alba si alte cauze decal redarea exacta a
rostirei populare.
Noi credam din contra, ca transcrierea acestei numiri a fost /titanrita de formelenormane (normande) a numelui Vlach, pe care atat Vil
lehardouin cat si continuatorul sau G. de Valenciennes II redau cand prin
lilac", cand prin Bias ". Numai numele tariff e mai consequent intrebufatal, .131aquie (G. de Villehardouin, ConquOte de Constantinople avec
la continuation de H. de Valenciennes, Paris, 1874).
3) Da Presne du" Cange, Historia Byzantina, Lutetiae Parisiorum,
1682, p. 33 sq.

www.dacoromanica.ro

, '.

5
c

cuvantului- Vlacherne e indoi2lnied 9 iar Byzantios Martnriseste

ca n'o cunoaste2).
Etimologii mai vechi, -ea cea de la r;/.7.7.67.--= regio palustris,
sau de la 6),;./.-frz, feriga, sau' de la B),-zoo
moneda unui
Vlach, sau de la lat. Lacunae, 3) sau de la lv.7.ipa (petele ton),
nu au, invederat, la temelia for decat o -asemanare exterioara,
ii pentru linistirea constiintei noastre Idsam bucuros filologilor
ncercati sarcina si gloria cercetariler concludente. 0 singura etimologie ne-a desteptat numai curiositatea, avand dupd aparenta
si un substrat istoric. Un cronicar bizantin din sec. al 10-lea
Genesios, ne spume anurne, ca Vlacherne si-ar trage numele
duce scit Vlachernos., o morn acoto
Sd ne fie permis acum a porni dela presiipunerea, ca acest
nume, pe care it retiriem sub forma gasita la Genesios, ar fi un
cuvant compus din 13)hz si gpYr4.
Primul n'ar avea nevoe de multd explicatie; al doilea insa
nu exista in neogreaca, deli se gaseste in elineste in inteles de
vlastar., atat ca termen botanic', cat si in sens figurat I).

In acelas inteles avuram insa bucuria de a fi gasit acest

termen si in bizantina sec. al 10-lea, adica intr'un op lexicografic
1) A. G. Paspatis, rile 1.1,):v.,,Privov ITA)4Tc.ov Tthy 13),:x-favOl)v, In TV.)
iv Ktovorotvztv0,Y6),Et 'EX).-rivtz,o5
L:)),),6-to.) ca ilsptloWidza,

Constantin000l 1871, IV., p. 169, nota 2. Tot astfel se exprima si Leger,

op. cit. p. 278 : L'etiniollgie du mot 13),7.-/pv-ott est douteuse".
2) S. Byzantios, `1[ Moritotvi::906;70;,t7, Athena 1857, 1.; p. 583.
=

3) ibidem ; Pseudo-Kodinos, ifatptot Ktolvy,vtIvoza),a4, in ,,Scripores originum Cons4antinopjlitarum" ed. Teubner, Lipsiae 1907, IL. p. 242.
Despre alte etimolegii i despre intreaga literature a fantanelor vezi

Pauly-Wissowa, op. cit., si articolul Dionysios Byzantios, ibidem

V.,

p. 971.
4) Genesios, 13ri.0,..j,s;_g,t ed. Bonn 1834, IV., p. 85 : 13).7-Lipvat,:. ti.z6
ap7ri-roi5 Y.:%60.eo ilko:zir,voo 'a.vottpati:ivzoc Cautc ;767:,iv.t.7,tat",
Krumbacher, Geschichte der byzantinischen Literatur. ed. II., Miinchen
scrod

1897, p. 264. Referit)r la acest pasagiu comentatorul Bergler zice -Glossema esse videtun, (Genesios p. 172). Dar aceasta rat-i stange valoarea,
nici nu i-o stanjene5te cu mult. In schimb el ne redd numele ducelui scit"

mai apropiat de a fi talcuit.

,

sau

5) Compare bunAoarA : ),(2 Air30:.; ='vir..)-: (Henricus Stephanus, TheGraecae linguae, Parisiis 1835, III, p. 2049).
t

www.dacoromanica.ro
4

;-

contimporan 1), si anume in renumitul dictionar a lul Suidas,

13),a1 ipvce: ar insemna deci, lard vre-o scrematurd filologica, via_

star. sau pogoritor din Vlachi. Deductiunea pare foarte fireasca :

BX7.7.4,vot nu e de cat pluralul de la 13Xci.7.4v0.,>.

Composite cu Vlach nu sunt rare pe teritoriul grecesc

Astfel avem pe langa un Vlacholivadion., sub Olimp, o Vlachokerasia. in Arkadia, o Vlachoklissura in Macedonia si chiar
un Vlachoptilon,> in Messenia 2). Semnificativ e mai ales numirea
din urma : ea insemneaza ca idee acelas lucru ca si Vlachernos
adica p11111 sau vlastar de Vlach 3)
2. Ca o asemenea numire de duce scit* nu e numai o nascocire a cronicarului, se poate vedea dintr'un pasagiu a lui Theophanes, necunoscut, ca si cel despre BXaz4vat, istoricilor chestiunei roesleriene.
Aci se povesteste despre o regina a Hunilor .Sabiri, numita
Bootritt,', care a trecut la Greci cu 100.000 de oameni dupa
moartea barbatului ei 130:Xaz 4).

Stirea aceasta a lui Theophanes de pe la inceputul sec. at

9-lea 5) da oarecare temeiu celorlalte relatiuni contimporane privitoare la pretinsul duce scit Vlachernos a lui Genesios ; dar
.1;i7.ente din sec. al 5-lea, ar avea inainte de
referiniu-sc la.
toate valoarea ruativa a unei insemnate partii istorice.
Ci daca ai pus mana pe un astfel de fir al Ariadnei, trebue sa-1 depeni pand la capat.
Urmarind deci fantanele istorice ale acestui cronicar, ne-a
fost dat sa descoperim in Malalas, care scrisese Chronographia
sa cu trei secole inaintea lui Theoppanes 6) o relatiune foarte inru1) Suidas, Lexicon, Halis et Brunsvigiae 1852, I., 2, p. 533 'Epvoc
tb cp5rcov. Despre Suidas vezi Krumbacher. op. cit., pag. 563.
I
2) Andree, Handatlas, Wien 1910, f. 123/124; 127/128.
!

3) Tot astfel intelegem si not Romanii cu un intales cam pejorativ

sub grecoteiu", vlastar. sau pogoritor din Greci.
4) Theoppanes Cronographia ed Boor, Lipsiae .1833, Teubner, p.
pOS-pt.)
Talc'
175 (= ed. Bonn 1839, 1., p. 269) : TCp `cia.ovi) 'kV,
`PMJA:OLc* 109 ii tcy
i 'CCiP) 059VM TCrin XVIO[LeMY Ea(itp, PipPapoc,
..6vorva Boak, wi;pa, --zoo a p.s.D.' i5otfic- OiSvvco ztXciaa.c p tiittc;

xateaova5sso5:. Tcrov (Ymitzi.by

trio Toil taboo ivapb.c BaXecx tbroPoXiiv.

4) Krumbacher, op. cit., p, 342.

5) ibidem p. 325; !litre 490-578.

www.dacoromanica.ro

-:\

dita cu a acestuia despre acelas eveniment. Regina Hunilor tSabiri>>

se chiamd ins aci gBoa*, iar barbatul ei mort Metz 1). Cu atat
mai surprinzator to isbeste forma plind si cea contrasd a numelui
1-30:X7 :z i

13),&z. in ambele relatiuni.

A mai Minas sa precizam Si valoarea fonetica a literei incepatoare B din ambele nume. Ei bine, Vara nici o sila suntem
indreptAtiti pentru timpurile acelea a le rosti : (Vlach. i Valach,
deoarece B incepuse foarte timpuriu a deveni (spirant. (= v) 2).
Dacd fantanele citate ne-au permis a pune in corelatiune
stirea lui Genesios despre un pretins duce (sell. Vlachernos,
de la care localitatea Vlacherne si-ar trage numele, cu cea a

inaintasului sau Theophanes despre un duce scit cu numele

Valach tot astfel si stirea lui Malalas despre regele hunicsabiric (Vlach, cere, spre a putea fi raportata cumva la Vlacherne, valorificarea cronologicd-istorica. Ei bine, Vlacherne exista

nu numai pe timpul lui Malalas, ci si pe timpul evenimentelor

povestite de acest autor.
Imparateasa Pulcheria durd acolo (450-457) o biserica
faimoasd, inchinata Sf. Fecioare Maria. Sub lustinos (518-527)
ea fu apoi reconstruita si pompos inzestratd. Arzand insa la
1069, Andronikos II (1282-1328) o restabili, fiind privita de
atunci ca unul din cele mai mandre si ispasitoare locasuri dumnezeesti al crestinatatii ortodoxe ').
_
Din toate aceste relatiuni ar putea reesi, ca Vlacherne sy
fi fost o colonie a unei populatiuni romanesti langd Constantinopol, venite acolo dinspre Sciti, inainte de mijlocul sec. al 5-lea.

Traditiunea aceasta despre o populatiune romaneascd de

langd Constantinopol, lovindu-se in datine cu (Scilii., ba avand

ye

"-

1) 1. Malalas, Cronographia, ed Bonn. 1831, p. 430: 'Ev ainif)

)(patty IrpoOs `Pwpatocc kiccaa ax 2wv Eapeipow Oiivvow,

auvA Ttc avapeEa xa%. irX-Oet. 'cat cppoviret, Ovo[Lart Boa, zlipa, gzoucia
.6e N.vxpoiiS uiok alto xat fyx'a.kilv ztXtaSaq exaviv. 'ibis eaovasteoae
Tcw 06vv,...461w tepee tin& 'Lily TO5 16E0D ava* BX6cz arcoPbacv.
2) Pe timpul lui Christos si mai inainte chiar. Vezi despre aceasta :
G. N. Hatzidakis, Einleitung in die neugriechische Grammatik, Leipzig,
1892, p. 33. Cat priveste insa pe Malalas, vezi la el Inst* transcrierea
numelor romane Livius si Vitelius: Aii3toc 6 cso(po `Pcop.ctiori... tatoptoc,
(op. cit. p. 215) si ..h.71-.6,-aavev v it `P6p...fi 6 13tteXtt4 pEcitXe6c... (p. 259).
3) Pauly-Wissmva, op. cit., III., p. 555; Schlumberger, op. cit., p. 333.
'

www.dacoromanica.ro

' si acelasi origine, o gasim exprimata Inca la Pachymeres (sec.

al 13-lea ').
Intru cat stirea lui Genesios, ca Vlacherne si-ar trage numele de la un duce scit, omorit acolo, e sustinuta pe de o
parte prin etimologia noastra, pe de alta prin descoperirea dupa
atata sbucium a istoricilor minuttata a unui duce hun osabirD
cu numele Vlach-Valach la cronicari din sec. al 9-lea si al 6-lea
sa ne fie permis a face rezerve'e noastre lath de etimologia de
predilectie a istoricilor *i filologilor, privitoare la numele Vlach*
din Volcce (Tectosages)., dupa recomandatia lui Tomaschek 2).
putem s'o spunem acuma ca pentru o popuAr fi si straniu
latiune latina, dupa conceptia generald in contact cu elementele
grece*ti din imperiul bizantin Inca din anticitate, sa se astepte
lozincei de la apusul franc sau german, cum sa fie numita.
Impunandu-se, cum credem, prin cercetarile noastre -de
pand acum, si anume : prin intemeierea asa de timpurie a Vlachernei, prin etimologia sa nesilita din Vlach,. si oernos),
prin rasarirea la timp si loc potrivit a,unei capetenii hune-sabirice
cu numele Vlach-Valach, atentiunei noastre sporite cercul
istoric-geografic oriental intru dibuirea originei cuvantului Vlach ;
cetitorit binevoitori vor cunveni sa urmarim cu indoita incordare, dar 3i cu precautiune aceasta interesanta partie a originei

noastre.
3. In cadrul istoric-geografic al epocei licareste deci din pen-

umbra golului, in care au lasat cronicarii timpului Dacia Traiana

o sfioasa posibilitate de existents a poporului roman. Dar nici
Latinii din Dacia aureliand nu au, cum se stie, o istorie mai lamurita in timpul metamorfozei for spre a deveni Armani. Autorul

acestui studiu a aratat mai vartos cu alta ocaziune 3), ca dupa

toate indiciile istorice si filologice leaganul stravechiu a Romanilor pare a fi fost cu precumpanire tot raffle nord-dunareneCele aratate aci II intaresc insa in credinta sa. Deoarece in chestiuni atat de afievoioase nu poate fi vorba decal de sporirea
sau micsorarea unor anumite posibLitati, ne vom incerca a mai
1) Pachymeres, De Andronico Palaeologo, ed Bonn 1835, p.

106

.
Kranzbacher p. 290.
2) Tomaschek, Zur Kunde der Harnus-HalbinseI, Wien 1887, II, p. 46.
...

3) Gherghel, Zur Frage der Urheimat der Pomanen, Wien 1910, p.

,

24 42.

www.dacoromanica.ro

conribui cu cate ceva0ea la fixarea acelei posibilitati a existentei si dainuirei poporului nostru in cadrul asezarilor sale carpatine. Astfel atrasesem acum vre-o cativa ani 1) atentiunea carturarilor de specialitate asupra motivelor, ce ma impedecasera
a admite, ca forma corespunzatoare maghiara a cuvantului Vlach*

adica old& sa fi fost prototipul formei mongole -ulagh.. Pc

Tanga nedumeririle lui Hasdeu, carele pusese mai intaiu si anume

, afirmativ in discutiune .2) chestiunea aceasta, not am mai invocat,

ca pe de o parte Ungurii nu aveau cuvant, de a elimina pe V
din Valach, cum ne ziceau Slavii si Germanii, deoarece ei aveau
acest sunet si aceasta liters 3) la inceputul cuvintelor Tor; pe de
alta, ca atat marturii istorice 9, cat si filologice ne lamuresc
ca Tatarii nu aveau si nici nu puteau rosti pe V. Alte concluzii
n'am facut ; am dat pas filologilor sa se pronunte.
Neajungand insa 'Dana acum la cunostinta noastra vre-o
rostire competenta privitoare la aceasta chestiune, suntem nevoiti cu toata modestia sa facem un pas mai departe.
Imprejurarea ca <<ulah., forma comanica, descoperita 6), si

relevata de not cu aceasta ocaziune, a ajuns sa insemneze

vcal), ridica valoarea sa istorica la insemnatatea celorlalte forme
exemplificate de Hasdeu la congresul orientalisti!or din Viena
in anul 1886 9.
Vom mai adaoga apoi, ca u din vulah ni se pare a fi
- avut mai intaiu, ca astazi la Turci, functiune consonantica, nefiind altceva de cat cel mai apropiat sunet at lui v in gura latara
(comp. lat. v=u), pronuntat, ulah", scut t, cu razam silabic in

1) Gherghel, Zur Nachricht des Raschid-ad-din Fadlallah uber

Bazaran-bam" and Cara-Oulag", Hermanstadt 1912, pag. 14.
2) Hasdeu, lstoria critica a Romanilor, Bucuresti 1875, I., p. III.
3) Ballagi, Ungar.-deutsches Worterbuch, Budapest 1890, 11., consacra acestei litere -56 de pagini (1021-1077) !
4) Rubruq, Itinerarium, in Recueil de voyage, Paris 1839, IV., p.
275 : Et juxta Pascatir sunt Iliac, quoi idem est quod Blac, sed B (sic)
nesciunt Tartari sonare".

5) Kuun, Codex Cumanicus, Budapest 1880, p. 119 sq.

6) Hasdeu im Orientalisten-Congress zu Wien, Romani?.che Revue
1886. p. 648.

Astazi mai putem adaoga si forma nzongolted ulagh",

despre care ne relateaz5 un cronist persan de pe la inceputul sec. al 14-lea,

anume Wassaf (apud Hamer-Purgstall, Geschichte der goldenen Horde,
Jest 1840, p. 289, 290; 213: die Handpferde hiessen Ulagh").,

www.dacoromanica.ro
.
a

r,.

10

..1.
.---

a: oldhi insa in ungureste find bisilabic, invedereaza si prin

aceasta o forma derivata.
Dupa toate acestea s'ar parea ca originea formei .olahulah-ulagh) ar trebui cantata la un popor turco-tatar, ce a venit
in atingere cu Romanii inaintea ivirei Ungurilor.
Dintre acestea, pentru a nu ne ridica pana la Huni, cei
cari s'ar impune mai mutt atentiunei noastre critice ar fi Chazarii 9. Locuind tarile limitrofe Marii Negre in jurul Cramului,
ei fusesera atrasi Inca de prin secolul al 7-lea, ca aliati ai imparatului Herakleios, in daraverile bizantine. Acest popor mai
desteapta atentiunea noastra si prin imprejurarea, ca in ei s'au _

contopit Hunii Sabiri, peste cari stapanea, cum vazuram adineoard

.

mai sus, o regina a carei popor purtase numele semnificativ

de Vlach" (Valach").
Alaturea de acesti Sabiri, cari formeaza asa dard trasatura
de unire sau puntea de trecere intre Huni si Chasari, acestia
mai au, cat putem culege cel putin din macrele stiri istorice,
puncte de atingere si cu Ungurii si cu Romanii.
Cu privire la cei din urma sunt semnificative numele unor
localitati si ruine in Muntenia, numite Jidova ", movila Jidovilor" si altele de acest fel 2), a caror intemeiere traditia poporana o atribue unui popor .arias" 2) numiti .fidoviv.
1) Despre Chazarivezi articolul Chazaren" in Ersch u. Gruber, Encyclopadie, XVI, p. 231 ; Cassel, Magy2rische Alterthihner, Berlin 1848;
Neumann, Die Voltker d. siidlichen Russlands. Leipzig 1847; Hunfalvy,
Die Ungern, Wien 1881.
2) Marele Dictionar geografic al Roinaniei, Bucuresti 1901, IV, p.
97-101 ; 1) Jidava 1. Campulung... mina, cunoscutA de popor sub numele

de Jidova, Gradigea, Uriasa ; 2) Movila Jidovilor la lanca 3) sub aceias

numire alta la Cacaleti, Romanati. Poate $i Jidovin, in jud. Caras-Severin,
Banat, isi are local aci. (Enciclopedia romana", III, p. 916).
3) Example ca popoare cu trccut politic insemnat sa fie privite in
traditia secolelor drept uria,e, se mai gasesc si aiurea. Asa bunaoara
compara : 1) Hiinen" la Germani (cf. Grimm, Deutsches Worterbuch,
Leipzig 1877. IV, p. 1912) ; 2) la Rusi ; obru", c. obr. riese... beruht auf
dem narnen der tiirkischen Avaren (Miklosich, Etym. Worterbuch der slavischen Sprachen, Wien 1886, p. 219) ; comp. si olbrzym" geant en
polonais (Leger p. 242). 3) Jid bulg. riese, ibidem, p. 416; 4) SA nu alba
cumva si uria$" (=ang. orias") la temelie o numire etnica ? 5) alte exemple la Hasdeu, op. cit., p. 41 ; 6) poate $i varengu, r. varjagr rjapa77oC7....
Klr. varjah starker, grosser mann (Miklosich, op. cit., p. 375).
.

www.dacoromanica.ro

/.
-

11

Cat priveste prima caracteristicA, e admisibil, ca un popor

de o insemndtate politica mare, sa is in decursul timpurilor in

conceptia legendara a poporului infatisarea unui popor de uriasi. In privinta celei de a cloud insd nu e altd explicatie
posibild de cat, ca se referd numai la Chazari, stiiut find, ca
religiunea mozaica 1) era imbratisata aci de o parte a populatiunei
si chiar de curtea domnitoare. Ungurii Insd au legaturi si mai
stranse cu Chazarii, intrucat o semintie a acestora, Cabarii,
s'au despartit de tulpina for si s'a alipit Ungurilor 2). Aceasta

infrdtire a avut apoi ca efect linguistic, ca o seams de elemente

chazare au intrat in limba maghiara, constituind aci cele mai vechi
elemen'e turcesti 2).
4. 0 a patra lature, sub care se poate privi estinderea notiunei

cuvantului Vlach e forma cunoscutd, dar putin apreciata, nord

germana (saseasca) Bloch, BlOchsland, precum si cea normand
Blokumanaland (= terra Blachorum), pe carea avusesem fericirea
1242').
a o gdsi la cronicarul islandez Snorri Sturlesson (1178-1242
Evenimentele istorisite aci be referisem, dupd confruntarea
for cu fantanele bizantine, ungare, rusesti si apusene, anului 1118 5).

Se povesteste anume ca imparatul bizantin Alexios I Kommenos (1030-1118) [Kirialax" = -46ptoc 'A),(ot:] pornind contra
barbarilor pagani (heidin) dela nordul Dundrii a dus stile sale
in tara Romanior (Blokumannaland), tretand prin campiile Pecenegilor (Pezinavollu).

Aceasta stire despre o tars romaneasca la nordul Dunarii, care urcd termenul a quo al chestittnei romane cu vre-o
50 de ani fata de mentiunile din bizantinii Niketas Choniates i
Kinamos (1164 si 1160) a fast cuvenit apreciata de cel mai cu
1) Rommel, Chazaren In Ersch u. Gruber, op. cit., p, 233, zice, ca
reiesA din studiile orientalistului Praha, ca iudaismul Chasarilor s'ar trage
din Ovreii alungati din imperiul bizantin spre sfarsitul secolului al 8-lea.
2) Hunfalvy, (op. cit., p. 20).
3) lbidem p. 61.
4) Gherghel, Zur Geschichte Siebenbilrgens, Wien 1892, p. 38 sq.
Snorri, Heimskringla, ed. Unger, Cristianirt 1863, p. 837.
5) Grigorovitzci, Romanii In monlmentele literare germane medievale, Bucuresti 1901, p. 127 $i apoi C. Kogalniceanu, lstoria Romanilor,
Iasi 1903, p. 26, reproduc dupd not textul principal, crezand ca prisos de
a'arAta sorgintea bibliografica a ua ii pavgiu atat de Insemnat pentru
istoria noastra.

www.dacoromanica.ro

12

vaza antiroeslerian, I. lung 1)stor uciisi del nostru A. D. Xenopol'), pe cand filologii s'au abtinut pang acuma a'si da parerea.
CA aceasta denumire, culeasa de autorul Eddei probabil din
gura mercenarilor normani de la curtea bizantina, reflects timpuri
mult mai vechi, e luau usor de inteles. lar ca Normanii ajung
atat de curand a ne cunoaste, isi afla explicarea in patrunderea
for timpurie spre Constantinopoli, ") ocolind atat pe mare, cat si
pe raurile Dvina si Nipru Europa'spre farul culturei europene
de pe vremuri.
5.

Dar vom vedea indata ca aceasta nu e unica urind

despre poporul roman, ce s'a intiparit in literatura normana. Hasdeu, despre care am mai amintit, a aratat, ca Romanii mosten!nd
obiceiul vechilor locuitori ai Panoniei, se indeletniceau din timpuri stravechi cu juganirea 4) harmasarilor. Lucrul acesta s'ar invedera din terminologia aproape constants a calului juganit la
Germani, Poloni, Ruteni si Litvani.

La aceste pilde not am mai adAogat pe quail. al Comanilor si pe blakkr al Normanilor'), iar astazi mai putem ala1) I. lung, I. Gherghel, Zur Geschichte Siebenburgens, in Mit
theilungen des Instants fiir Osterreichische Geschichtsforschung, Wien
1892, p. 526.

2) A. D. Xenopol, in Revue historique", Paris 1892, pag. 395.

3) Inca in prima jumatate a sec. al IX-lea ajunsesera cetele sprIntene normane, vasland pe Nipru in jos si infruntand marea, cdasta Anatoliei (Gelzer, Abriss der byzantinischen Kaisergeschichte, la Krumbacher
op. tit., p. 971); Aestor ed. Schl'itzer, Gottingen 18'12, p. 227 ; L. Leger
Chronique dite de Nestor, Paris 1834, p. 16.
Dar dupa un pasigiu din Annales Bertiniani" ad. an. 839 ar rees
ca Normanii, ce'si ziceau Rhos", se gaseau in Constantinopoli pe timpul
cand imparatul Teofil (829-842) putu sA-i insarcineze cu o misiune la im-

paratul franc Lath.* Piosnl (814--840). Eats relatiunea Misit etiam

(Theophilus) cum eis quosdam, qui se, id est gentem suam Ros vocari
dicebant,... Quorum adventus causam Imperator diligentius investigans,
co nperit, cos gentis ess3 Steonum (Mon. Germ.: S. S. 1. p. 423.)
4) Hasdeu citeaza pe Annnianns Marcellinus fara alts indicatie
Cercetand opera saRerum gestorum libri qui supersunt", Lipsiae 1874, p.
134, am gasit urmatoarele privitor la navalirile Quazilor, Sarma.tilor in
.Panonia : equorumque plurimi ex usu castrati".
15) Gherghel, Zur Gesch. Siebenb., op. cit. p. 28.
:

www.dacoromanica.ro

N
-^

13

tura si o forma mongola qUlagh. '). La Normani insa cuvantul

-

acesta a dat nastere si unor forme compuse 2).

Combinatiunilor : cum, cand si prin cine s'a strecurat cuvantul

.vlach. in inteles de cal juganit la fiecare din aceste popoare,

se deschide un camp larg de discutiune. Ceeace insa mi se pare mai de capetenie e, ca din intre-

"
.

y.

ti

r.

timpul lui Amian Marcellin pang la ivirea Romanilor lipsesc verigele continuitatii. Nu s'a gasit pan'acum istoricul istet, carele
sa ne arate, cine sa fi fost oare juganarii intermediari, cari sa
fi transmis Romanilor meseria Sarmatilor !
Concluzia, ce se deprinde din pildele si consideratiile ultimului capitol, alaturate celorlalte discutate in capitolele premergatoare, pledeaza, credem, necurmat pentru originea orientala a
termenului Vlach*, intarind totodata si credinta in bastinatatea
poporului roman in Odle norddunarene.
6. Deoarece intr'o chestiune atat de delicate e folositor
nu numai de a contribui cu indrumari sigure, ci si cu unele, cari

ar putea stimuli si pe altii a *tura deslegarea problemei: sa

ne fie permis a aduce. in discutiune unele lucrur, cari daca au
cusurul de a fi infatisate intr'o forma bibliografica sau stiintifica
neadequata cerintelor critice, deschid in schimb cercetatorului
migalos cele mai indepartate orizonturi intru limpezirea sau deslegarea chestitmei originei cuvantului Vlach,.
Scriitorul modern Byzantios, citat de not mai sus, ne spune
intre altele, ca unii autori, intre cari Dionysios, vorbind despre
etimologia cuvantului gVlacherne,, it deduc dela 13),,y.zpvn., un
Self; omorat acolo 3). Cu destuld truda am putut da de urma
acestui autor 4). t
1) Vezi mai sus p. 9, nota (6.

2) Ibidem nota 4): dyn-blakikir" = Larmpferd ; mar-blokikr = Seepferd d. i. Schiff (Mobius, Oiirtesbuch su Hattatol Snorra Sturlusonar, Halle
1879, p. 93;. 103.

-,

3) Byzantios, op. cit., p. 583: 4272;At or, sv oiy V.

a'r,b I3X7.-/pv-2, 1:7.(){}0,) ztv?y-.

,'-ovtatoC,

ivTv.50/. tFov-zuaivto,-:,

4) In articolul descre Bosporos" gasii in opera lexicala a lui Pauly"Wissova indicatiunea macra : Dion-Byz. (op. cit., III, p. 743), iar !titre ce
167 Dionisi, discutati acolo, al 98-lea sub titlul Dionys von Byzanz (ibid
V, p. 92i)
nu e cel cautat ; abia al 114-lea sub titlul de Dionysios Byzan. _

www.dacoromanica.ro

.-

In pasagiul corespunzator celui indicat de Byzantios cetirri

insa : Tertius (locus) vocatur Blachernae a quidam rege ibi reg-

nante. 9. Na se spune deci aci, nici ca acel rege ar fi fost scit,

nici ca ar fi fost omorit acolo. Cat priveste timpul, in care sa
fi scris Dionysos Byzantios, C. Muller presupune, ca activitatea
sa literara ar trebui pusa dupa daramarea Bizantului de catre
Septimiu Sever (196) 2).
Ridicanciu-se astfel traditia despre numele Vlacherne atat
de sus in negura timpurilor, cetitorii binevoitori vor ingadui,

credem, a atrage atentiunea asupra etimologiei lui Aron Densusteno I) a cuvantului Vlach, nebagata pang acum in seams, probabil fiindca ca nu avea nici un reazam istoric. Ea ne reaminteste izbitorul .pendant. din glosariul latin-german dela Cassel,
din care reese, ca si Germanii dispretuiau din diferite 4) motive
pe Romani si-i numeau proVi.. Atat relatiunea lui Dionysio3 cat
si etimologa lui A. Densusianu reflects o epoca nebanuit de -

veche.
=

7. Multamindu-ne a aduce ,deocamdata numai in discutiune

aceste date, sa ne fie permis a le corobora cu formele nordgermane ale numelui Vlach, care in privinta formula si a legilor fonetice par a avea aceias obarsie. Formele sasesti "Bloch, "BlOzhsland. si cele normane
"BlOkumannaland. si blakkr. nu vadesc coheziune cu formele
apusene (Walha., Wallant., Wallnuss. (= welsche Nuss),

tins (V, p. 971) e cel gasit. Cat priveste editiile sale, nu ne-a fost la
Inclamana decat o traducere latina, facuta de un francez Gyllius (Gilles),
Impanata $i impaunata cu un comentar paralel foarte instructiv prin cu.
nostintele timpului, despre litoralul Bosforului : P. Gyllii, De Bosporo
-

Thracio libri tres: Dionysiii Bizantii, Anaplus Bospori Thracii, In C. Muller,

Geographi Graeci minores, Parisiis 1861, 11, p. 2-101.
1) lbidem, p. 26.
2) Pauly-Wissova, op. cit., V, p. 971..
3) Densusianu Aron, Originea cuvantului Vlach, In ,,Revista critics
si 'Retard", Iasi, 1894, p. 1-14 din 1),(4 (rad. )l,00)= stratus (cf. 13).cotita,
1. Cumae In Italia).

4) G. Paris, op. cit., p. 5 : Stuiti sunt Romani, sapienti Paioarii ;

modica sapientia est in Romanis, plus habent stultitia quam sapientia" ;
cat despre dispret, vezi tot acolo (p. 6) parerea Langobardului Lindprand
(sec. 8-lea) despre Romani. Pentru Greci cat si pentru Germani, Romanii,
buni is inima si Increzdtori erau doar naivi si prosti!! In schimb Romanii : Graeca fides, nulla fides pi Time Danaos et dona ferentes".

www.dacoromanica.ro

15

Wallensee, Wallendorf, Walchensee.) nici prin infrdtirea grupului de consonante bl, nici prin posibilitatea prefacerii consonantei incepatoare V in B 1).
Daca tinem seama de vechimea relativa a cuvantului
cal), care
norman blak ( Valachus), fata de eel de blakkr>>
reflects, impreund cu corelativele sale in celelalte limbi, timpuri
posterioare lui Ammian Mercellin, precum *i de consideratiunile linguistice suntem manati sa cercetam, dacd nu cumva
Normanii vor fi primit nemijlocit dela Greci termenul blak in rostirea sa neaspiratd, retinandu-1 apoi in forma archaica, cu atat
mai rartos, cu cat avea in graiul for un inteles apropiat conceptiunei for despre infatiarea exterioard 2) a poporului latin.
Paralel cu aceasta insd vom trebui sa scoatem in evidenta
i legaturile primitive dintre tarile mediteranee i cele de Miazdn oapte.

Este locul sa spunem alci, ca ele stint mult mai vechi de

cat ne fu dat sa culegem din cronicari. Astfel se aratd, i se
tie si in genere, ca negustorii an invins departarile cu mult mai
inaintea cuceritorilor inarmati.

Cei dintai exploatatori ai sarii din Alpi par a fi fost Grecii'

daca ar fi sa judecam dupa numirile topografice ale ocnelor alpine 3)

Jar cat priveste negotul chilimbaralui, ni se afirma dupa con1) Paul, Grundriss der germanischen Philologie, Strassburg 1896
p. 717: In einem Teile 'des Mittelfrankischen, zwischen Koblenz und
Remagen, in dem Gebiete der oberen Ruhr und der Lenne, am Rhein zwi- schen Linz und Koblenz und nordlich der unteren Mosel, im Hessischen- inn Hennebergischen ist anlautend w zu b geworden in den Fragepronomen und den dazu gehorigen Adverbien". In limbele nordice insd w nu
trece in b 1 (ibidem p. 583, 167; 599, 69). In privinta formei slave ne
vom permite sa inregistram aci si nedumerirea lui L. Leger, op. cit. p. 392 :
cLa forme slave VI:Ath (Vloch) parait se rapprocher plus de Volcae,
0J6Xxo: que du germanique Valah. II est possible qu'elle soit venue directement aux Slaves sans passer par l'intertnediaire germanique". Dar de
ce nu mai de grabal de la Greci ?
2) L. Diefenbach, Vergleichendendes VOrterbuch der germanischen
Sprachen, Frankfurt a/M. 1881, I., p. 310: agls. blac, niger ; engl. blak,
niger, obscurus ; altn. blackr, fuscus, obscurus",
3) Compard numele localitatilor si ocnelor de sare de pe teritoriele
germane, ca : Hall in Tirol, Bad Hall in Austria superioara, SchwabischHall In Wiirtemberg, Halle a. d. Saale, Hallein In Salzburg, Hallstatt
n Austria sup. (cf. )),7.0; = sare I).
I.

www.dacoromanica.ro

16

statarile archeologice, ca el era in curs Inca din sec. al 4-lea ina'nte

de Christos si ca trecea prin Ungaria de astazi, Serbia si
Macedonia 1).
Recapituland 1i concentrand cele obtinute pand acum rrivitoare la estinderea in timp si spatiu a notiunei cuvantului

Vlach", atat etimologia numirei Vlacherne" si timpul intemeierii

sale, apoi aparitiunea numelui Vlach la nordul Dundrii pe timpul
Hunilor, originea anti-maghiard a formei Olah, insemnatatea
semasiologica a cuvantului vlach-cal la popoarele inconjUiltoare si pana la Germani, Litvani si Normani precum si alte
indicii, par a reflecta o conceptiune 2) adanc inradacinata la popoarele cele mai felurite despre patria norddanubiana a poporului
nostru din timpuri, ce se perd in negura trecutului.
N'a fost in intentiunea noastra a deslega cimilitura aceasta

filologica, care intereseaza in cel mai mare grad nu numai pe

istorici, ci si pe carturari in genere precum si pe Romani in deosebi.

Aducand insa cateva date none sau nu indeajuns bagate in

seams de linguisti, ne-ar placea sa-i vedem intrucatva inbolditi, sa prelucreze mai departe acest material, care fara de na- zuintele istoricufui, le-ar fi ramas poate Inca mult timp necunoscut.
DR. I. GHERGHEL

1) Pauly-Wissova, op. cit., III., p. 299 sub cuvantul Bernstein'.

2) Principial am inlaturat acum din discutiune alte indicii insemnate
privitoare la staruinta Romanilor la nordul Dunarii, ce nu sunt In legatura
.
directs cu cuvantul Vlach.
.
.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro