Sunteți pe pagina 1din 4
sire2016 Un cage caro sa wat ara Un rege care si-a tradat tara e Vladimir Rosulescu Despre actul de la 23 august 1944 din RomSnia, s-a soris foarte mult, dar s-au ascuns, cu ‘destula abit, poporului roman, unele adevaruni ale acestu act gi implcapife li, in majortate nefaste pentru Romania. S-a recut cu vederea in mad deliberat siuata miitaré & Romériat in primavara si vara anului 1944, nu s-a spus nimic poporulul roman despre marea tridare de la fag, din 20 august 1944, a comandantulsi Armatel a 4-2, general de Corp Armata, Minal Racovijs, savargité In stransa legatura cu Casa Regal si cu Partidul Comunist; au fost prezentate In mod denaturatsitualia miltara a Romaniel de dinainte de 23 august 1944, precum 5] tralativele diplomatice ale guvemului Antonescu de la Cairo si Stockholm, inijate inca de la Bfarsitulanului 1943, ca gi despre rezuttatele acestora. Nu s-a suflat o vorba despre manevrele corcurilor palatului de eadotare a acestorWatalve si nu s-a spus nimic despre conspiajia Casei Ragale gia P.C.R. pentru aresiarea lui lon Antonescu gia guvemului sau s.a 13 lunle 1944 - Regele Mihal Itrata cu tradatoril do tara, Emil Bocnaras, tridator-dezertor al armatel romane, unelteste, la Palatul regal, deschiderea frontului romanase print-o tridare militar, numita ,Poarta lagului:(1] ‘Anul 1942 a adus schimbari importante in situaia de pe front. Injativa strategica a trecut din mana Germaniel in cea a coalijei Najunilor Unit: = Inire 23 octombrie gi 3 noiembrie 1942, a fost Infranta armata germana din nordul Afric, In batalia de la El Alemain, = intre 12 $1 18 januarie 1943, armatele sovieice au strapune blocada Leningraduli, iar la 2 februare, acelasi an, au captulat armatele germano-romane la Stalingrad. Infangerlle acestea ‘-au dat certitudine Maregalului Antonescu e@ Germania a pierdut razbolul. Ind din nolembrie 1942, in trenul ce-| aducea spre Bucuresti de la o ‘ntrevedere cu Hitlar, Antonescu a facut 0 declaratio senzationala: ,Germania a pierdut razbolul,trebule acum sa ne concentram s& nu it pierdem pe al nostru, Demersunis facute de Antonescu au confirmat aceasta ingrjorare § preocupare. Barbu Stirbe, trimis la Cairo sub numele de Bond, pentru tratative de armistitu Inca din februarie 1943, Maregalul Antonescu Fa propus lui Mussolin’fesitea comuns din razbol, iar In septembrie 1943 au inceput negocier secrete pent Incheierea unui armistiju eu anglo-americanl In octombrie, acolagi an, au mai avut loc incercari de armistiu cu englezi, fa Lisabona. A fest abordat in acest scop inclusiv Suveranul Pont Dupa inirevederea Servicilor secrete alate la Cairo, s-a decis vimiterea misiuni colonelului De Castelaina in Romania, impreund cu aki doi ofteri, pentru a lucra ca intermeciaritntre alia). gi Bucuresti. Acesta a fost prins la paragutare gi instaat, in Bucurestl, int-un apartament de la utimul eta) al Jandarmeriel. Ca urmare a paragutailcolonelului De Castelaine in Romania, principels Barbu Stlirbel a fost trims Tn cel mai mare secret la Cairo, sub numele de Bond, cu un pagaport dat de Antonescu, dar la Istanbul a fost demascat nemflor de céire englezi, care doreau 8 impiedice iesrea Romainiei din Ax8. Churchill miza pe faptul c4 germani gi roménii vor temporiza Inaintarea ruslor spre Europa, lar 0 debarcare anglo-americana in Balcani ar fi pututtaia crumul rugior spre Europa, Planuln-a fost acceptat de pregedintele american Roosevelt. Emil Bodnaras © problema ridicata de catre partoa romana la negocietle de Ia Cairo gi respinsd de cdtre anglo-americani a constiul-o problema Transilvaniel da Nord, rapta de etre Ungaria prin Dictatul de la Viena. Anglo-americanli au declarat c& aceasta problema va face oblectul nagocieilor la Conferinja de Pace, dupa terminarea razboiului. Deaarece partea romana nu avea nici o garanjie cd anglo-americanii vor rolroceda acest teil, a respins propunerea. Rusi isi urmareau, go, cu destula abillateinteresele. Incd din octombrie 1843, la Conferinja rminigtlor de externe de la Moscova 5 apoi la Conferinta de la Teheran a geflor de state din U.RS.S., SUA, 31 Anglia, Molotov, ministrul de exteme al URS. a afirmat cd .singurul om ce poate face o atare schimbare de front in Romania este Maresalul Antonescu". Pe la milocul Tunii septembrie 1943, Mina: Antonescu aducea fa cunostina lui Dulles c& ,pariciparea Romani la razboi nu mai ¢ decat simbolica. A rupe ‘cu acest simbol, Inseamna a expune Roménia celor mai grave represali. Asta nu e cu putinté decat in cazul unei debarcarialiate™Cu acest pris el insista asupra inoportunitafi scnimbari regimului Antonescu, care cispunea de 45 de vagoane de aur, de mari canttali de cereale $i {de un millon de soldat inarmaf. .Numai guvermul de azi poate refuza nemtior aceste rezerve prefioase. In ziva cand Maresalul ar disparee, ‘nomti ar lua fotul pentru novoi or, far la guvem ar ageza slugi police, probabil chiar po fost legionar, care ar suprima po tofi adopt lui ‘Antonescu $1 pe tof rezstenti,adicd toatd clita romaneasca”. Temerile lui Mihai Antonescu s-au adever, rezervele de aur side cereale nu au fost late de eatre nem), ci de rus, iar mllonul de osias, din cauza complotului Palatului Regal si al grupului de complotigt - Bodnaras, Dimaceanu, Aldea, Raccvifé - a fost dezarmal, Cirea 175.000 dine ei au lat drumul lagérelor sovitice, far Poarta lagulu" a fost deschist fr lupte trupalor sovietice. Roosevelt a sustinut capitularea neconditionata a Romaniei In negoctetle de armistifu de la Cairo, a iit In evidenté faptul c@ intre Departamentul de Stat al S.U.A.,reprezentati militar si presedintele american Roosevelt existau serioase civergente de opinie. Departamentul de Stat, prin secretarul sau, Cordell Hull, sprint de reprezentantj niltari, a salstat propunerile romanesti de armistju: ,Noi credem ca el singur (romani -n.n.)trebule 54 decid daca vor o lovitura de stat a | Maniu sau osirea dln Axa o va face guvernul Antonescu. Dar, pentru o schimbare de front, recunoastem ca, dacé el, Maresalul Antonescu, vrea $i oste hotardt sé o facd, numai e! are miloacole nocosaro i cole mai mari sanso de succes. Auforitajio americane considorau actiunoa Roménioi deo important’ excoptionald. Ea (Romania - n.n.) tebuie 2 aibé statut de cobeligerantd $i trebule sd actioneze cat mai repede" Dar Roosevelt rimanea neclintl in acjiunea de capitulare necondijonat ‘Sunt multe Tntrebari care s-ar putea pune acum, dupa 70 de ani de la everiment De ce armistitul nu a fost realizat? hpahwwa-art-omis.rolistoro!2420-un-rage-cere-si--radt- tara html 4 sir62016 Un cage caro sa wat ara (Cum s-2 putut piorde acest atu miltar extaordinar, scurtarea considerabilé a rézboiului, cu cel putin un an gi chiar c€stigarea li atunci? De ce a fost arestat geful suprem al armatel (de facto - nn} care putea obtine schimbarea de front gi acordarea statutulul de cobeligerants 2 Romaniei? $i mai ales, cum de s-2 putut ordona de caira regele Mihai dezarmarea armatel gi incetarea foculul tnaintea semnai orcdrul document de armistisiu? Opoziia din Romania - Maniu gi Bratianu - au colaboral strans cu Antonescu la toate negocierle de armistiiu in vederea iesri Romane! din rAzbolulalaturi de Axa, se informau gi se consulta reciproc cu regulartate. Ceva mai mult, Maregalul Antonescu 8 propus chiar sa abandoneze pulerea daca ala preferau s8 negocieze cu opozija romana. Guvernul sovielic @ rspuns, prin consilerul Semionov, categoric fajé de disculile dintre putere si opozite: .No, rus, preferam sa negociem cu actualul Guvern al Romariei gi suntem (gata sel ajutm sa elibereze {ara de german’, iar la Cairo, ambasadorul rus Novikov, ca si cella doi aliai,s-a pronunfat categorie: .El Prefera negocieri cu Maregalul Antonescu si nu cu trimigii Regelur Stockholm: primele negocieri cu U.R.S.S. s/ uncle avantaje Deoarece negacieile de la Cairo trenau din cauza poate! rigide a S.UA. (care cereau capitularea necondlijonala), cat gi din cauza unor lalate incheiate anterior cu U.R.S.S. pentru crearea de zone de influena Sovietic’ din Balcan, inclusiv in Romania, guvernul Antonescu TIncepe negocienlo de armistiju la Stockholm cu guvernul sovielc, prin ambasadorul acestuia, doamna Alexandra Kelontay, in decembrie 1943. In vederea asigurari succesului acesteiac{lun, quvernul Antonescu a facut o serie de schimbar aiplomatice in captalele suscepti de a oferi pasiilta de contacte gi de negocier. Astfel, este numit Cretzeanu la Ankara, George Carantl, la Helsinki gi Friedrich Nanu, la ‘Stockholm, ca minis plenipotentian, La Stockholm, F, Nanu a fost contactat de cétre rugi In vederea negocierilor de armistiiu, Contact, discufiie si negocierie cin capitals suedezé s-au concretizat prin formularea unor conditi precise de armistiju si nu de capitulare econditjonata - cum ceruse Roosevelt, la Cairo. Prvind problema Transilvaniei de Nord, U.R.S.S. considera Dictatul de la Viena nul gi reaveni, iar Transivania urma sa revind In Intregime Romaniel. In forma sa finala, prolectul de armistiu cu U.R.SS., de la Stockholm, confinea (orintre altel) urmstoarele condi = Trupele romane de pe front, fe se predau rugior, Ne vor ataca trupele germane. Rusil se obligau s3 le aprovizioneze cu armament si alte ‘materiale necesare si si ramdna la dispozifa lui Antonescu gi Maniu pentru a restabil independenta gi suveranitatea Romani! ~ Rugii acceptau ca Romania s8 dea un ulimatum de 1 zile Germaniel, pentru a4 pars! tertoriul, Inainte de a+ dectara rézbol. In cazul fetrageri rupelor germane, Romina putea ramane neuitra ~ Arbitajul de la Viena era nul gineavent. Transivania urma sa revind la paria-mama tn totalitate; = Rusii Se mulumeau numai cu un culoar de trecere in nordul fri, lar guvemul roman putea Sé-si exercite funciile intro parte a {Bri ‘cea neocupala de armatele sovietice, Condifle de armistiia negociate la’ Stockholm cu rusil, desi mai mult avantajoase pentru Romania, fal de cele de la Cairo, implicau recunoasterea anexarii Basarabiel si Bucovinel de Nord de caire Rusia Goneral Vasiliu Rageanu unul dintre tradatoril frontulul roman de la lagi Jn paralel cu nogocierle de armistiu de la Stockholm si Cairo si cu urzirea complotulul regal, privitor la tratativele de armistitu de ta ‘Stockholm, prin tim regelui, se duceau trative gi de célra Partidul Comunist- de scoatere a Romaniei din razboiul antsovielic, Orc s-ar hhega sau Subestima azi, P.C'R. a jucat un rol important in complotul de la Palalul Regal si in tradarea de la lagi, dar 51 in desfagurarea Ullerioaré a evenimentelor declangale la 23 august 1944. upa paragutarea lui Emi Bocnaras in Romania, in primavara anului 1944, au avul loc freevente intaniintre cercurile Palatull gi delegati P.C.R,,Prinjul Stirbey Ia acordat chiar g2zduire lui Emil Bodnarag dupa paragulare, in noaptea de 13/14 junie 1944, @ avut loc o Inalnire conspiratva(ulima) a reprezentantior P.C.R., Emil Bodnaras si Lucreiu Patragcanu, cu reprezentanfi Palatului Regal si al armatel: generalii Constantin Sanatescu, Aurel Aldea si Gheorghe Mihai, colonelul Dumitru Damaceanu, loan Mocsony Starcea, Mircea loaniju si Grigore Niculescu-Buzest,cirator in Ministerul Afacerilor Externe roman. Cu acest prile), Emil Bodnaras a crticatorientarea cercurilor palatulu de a reduce acjunea de rastumare a lui Antonescu la o simpla lovturé de palatinfaptuita de ln grup de persoane gi de a evita 0 participare mai larga a maselor la luptd. Emil Bodnaras a prezenta, in inal, planul Partiului Comunist care prevedea: a) rastumarea prin for’ a dictatuil miltaroasciste; b) scoaterea fri din razboilhitrist; )Intoarcerea armelor impotriva Germanie! naziste. Bupa vii discuti, cei prezenti au aprobat planul slaborat de cétre P.C.R. Un fapt care spune multe. La 15 iunie, deci a doua 7i, Regele a aprobat acest plan, Pentru pregatirea acfiunil armate, a fost creat si un comitet miltar din care au facut parte: general Gheorghe Minall,C. Vasily Rascanu si colonelul Dumitru Damacean, Regele Mihai botat tratativele de armisttiu romano-sovietice. Regele se impotsivea armistijulul negociat de guvem cu rus. Pozitia lu fad de armistiju rezulta clar dintr-o declarate facut lui Gheorghe Bratianu: ,Dacd 7! lasam pe Antonescu sé facd singur armistul, ne va tine sub papuc”. Cu acest pie), -a sfatul pe Bratanu sa se retraga de Ta orice actiune cu Antonescu. in acest spirit a aclionat gi Gheorghe Duca, trimisul regelui la Stockholm, care, gla varsta de 80 de ani, ig facea until de ,glorie’ din misiunea ce i-a dat-o Regale de a sabota tratativele de armistiu romano-sovietce. (© problema, ignorata pana acum de istorc, priveste deschiderea frontulul de la lagi, la 20 august 1944, Dupa plecarea participator de la Consfatuirea cu comunisti, din 13/14 iunie 1944, au mai rdmas. in incinta pentru o .consfatuire de rutina’, Emil Bodnaras si Dumitru Damaceanu, caro au stablit i strict secret ca, in scopulinlaturani lui Antonescu gi pentru a grabi iesicoa Romaniel dn r&zboi, un segment de front de la lagi, denumit conspiratv .Poarta lagiulut’ s8 fe deschis din punct de vedere miltar la o anumita data. Acest segment de front In az de retragere, venea pe linia de fortficati Focsani-Namaloasa-Galatl. Segmentul de front stabil avea o largime de 25 kin tntre Erbiceni gi Rediu Mitropolei, la nord de las, aparalingnd de Corpul 5 de Armata roman, din Armata a IV-a, comandant generalul Nicolescu Constantin lar Uniunea Sovieticd s8 fie anunfala. Pe nga cel stabli! s& fac parte din comitetul miltar, au mai fost cooptali tn conjuratie general Aldea, maregal al Palatului gi generalul Mihai Racov, comandantul Armatei a IV-a pe frontul din Moldova, cu Punct de Comands la Piatra Neamt, In legaturé cu sitvaja frontului din Moldova, trebuie facuté urmatoarea precizare: pe Frontul de Est, incepand cu anul 1944, Armata Romana a fost incadrata in Grupul de Armate german ,Ucraina Sud", comandant general-colone| Hans Friessner, Oupa marea confruntare de tancuri sovieto-germand de la Uman (5 marlie 1844), din zona mijocie a réului Bug, pierduta de armata germana, s-2 deschis drumul armatelor sovietice care au atins granija de nord-est a Romaniei, pe Nist. Treptat, prin ample repler, frontul roman, intanit cu trupe germane, s-a stablizat la 17 aprile 1944, pe linia est Carpati, pe raul Sire, pana la Pagcani, apol pe la nord de Targul Frumos, nord lagi, cu hpakwwa-art-omis.rolstore!2420-un-rage-cere-si--radt- tara html 28 sir62016 Un cage caro sa wat ara trecere peste Prut se ajungea la Nistu, la sud de Dubasari, apo pe Nisiru, Limanul Nistuli, Marea Neagré. Armata a 4.a roména, ‘comandant General de Corp de armaté, Mihai Racovla, se apéra pe linia est Carpaf, pe raul iret gi pnd la sud de Dubasar, pe Nistru ‘Armata a 4-a romana avea in compunere Corpurie 1, §, 6, 7 de Armata gi Corpul 87 de Armata german. impreund cu Armata a 8-a german’ facea parte din Grupul de Armate ,General Wohi Cu $tirea Regelui Mihai, Bodnarag a anuntat pe Stalin sa se pregateascd de ofensiva pentru 20 august La flancul drept, pe Nistru, se apara Armata a 3-a romana cu Corpurile 2 si 3 de Armaté romane, Corpul 29 gi 72 de Armaté germane $i Comandamentui 110. Impreuna cu Armaia a 6-a germand consfituiau Grupul de Amate ,General Dumitrescu’. Pe acest aliniament,trupele rom&no-germane au respins numeroase atacurisovietce, inclusv ofensivele cin mai siunie 1944 ale rupelor sovietice. La Tnceputul lui ule 1844, 0 vita secreta la lagi a generalului Aurel Aldea, pentu a se Intalni cu generalul Racovia, a prilejult Intocmirea unui plan strategic, in ssensul proconizat de Bodnaras-Damaceanu, pentru deschiderea frontului prin Poarta lagulu”” La sfarsitu luni iule 1944, Bodnaras La Comunicat lui Stalin toate detalile necesare: deschiderea programata a ffontulul, zona deschideri, data prevazuté - 20 august. Pentru ‘materialzarea planului, Stalin a ordonat incetinirea ritmululofensivel sovietice pe frontul din Polonia i transferarea de trupe pe frontul din Moldova in sectorul stabil. Ofensiva sovietica a inceput in dimineata ziei de 20 august, iar tupele romane din .Poarta lagilul s-auretras in Ccursul nopti. La ora 13.00, trupele sovietice au intat tn lag, depagind trupele Armatei a 4-a, alata in retragere dezordonala. Maregalul Antonescu a facut o scur vizté de inspectie pe front, in perioada 20-21 august 1944, si a constalat dezorganizarea frontului gi Tnceputul relrageri disperate, dar s.a Intors repede la Bucuresti, mai hotarat ca oricdnd s8 semneze armistijul cu rug “Maresalul lon Antonescu, arestat in Palatul Regal In dimineata zilei de 23 august 1944, Antonescu astepta raspunsul de la Stockholm, pentru a semna armistiul cu U.R.S.S. In asteptarea raspunsulu, ol a soliitat un inseris de la Maniu s1 Bratianu, pentru sustinecea armistijuly. Inve timp, de la Stockholm a sosit la Ministorul Afacofilor Exteme accoptarea soviticd la propunerle romdnesti de armistiju. Telegrama, tn loc si fle Inmanata lui Antonescu, Grigore ‘Niculescu-Buzest - participant la conjurate -, a iymanat-o Regalul. In siuaja datd, Regele, ara sa vorbeasca despre telegrama s\ implica In ‘compat alaturi de comunigt, la comunical lui Maniu si Bratianu ca va intra in aejune gi va face singur armistijul, find satul de tutela li ‘Antonescu. Desi Maregalul Antonescu ru a primit telegrama agteptata, a mers totugi la Palal si acolo a fost arestat. Nu a mers singur c: cu IMinai Antonescu. (Regele a dispus celor tei aghiotanti prezen\) in incdpere 8 execute ordinul ce le fusese dat. Aceia, au arestat pe ddemnitar gi au inchis int-o cameré-fschet, pana au vent comunisti sa Tl pera, La actiune a partcipat gi subofferul Dumitu Bala, cel care rma povestt cu amanunte fapta, find taal colegului meu de facultate gi de camera la cémin, Eugen Bala - nota Viadimir Rosulescu) Ca Antonescu era hotarat sa Incheie armisiil cu ULR.S.S. rezulta 51 din faptul cé in seara de 22 august I-a convocat pe ministrul german la Bucuresti, Clodius, 51 n prezenta generalului Pantazi, ministu de razboi, Fa adus la cunstinta ca Romania a cerut armistijul, Armistiul sovietc cu Romania era o necesiate 51 pentru Rusia, Pozitile Intarite romano-germane din Moldova, care au rezistat la numeroase atacur Ssovietice (Incepand cu 17 aprile 1944) spe care trupele se afau gi la data de 20 august, ca gi existenta Tn spatelefrontulu, fa nic 200 km 2 Lnu! aliniament putemic fortficat - linia Focsani-Namoloasa-Galat!- prezenta pericoll transformarii Romaniel intr-n teairu de razbol. De ‘aceea, {ol factor interesal in destinul Romani, Inclusiv Rusia, carela o rezisten(a pe linia de fortfical -arf afectat interesele in Balean), au Considerat ca necesard leirea tari din razboi prin incheierea unui armistiju. Prin tradarea de la lagl, de la 20 august 1944, frontul améno- german din Moldova a cazut fulgerator, zadatnicindu-se gi organizarea unei rezistenfe pe lini de forfieaj. La 23 august 1944, ora “3.00, trupele sovietice, atate In marg prin Moldova, deoarece nu au intémpinatrici o rezsten{a, se aflau la 6D km de Focgani, iar la ora 18.00, avangarzile sovitice au ajuns [a linia de fortfcal Reg ‘ordonat incetarea foculul inaintea semnarit armistiiului care s-a semnat abia la 12 septembrie 1944 Laora 22.00, n ziua de 23 august, prin Proclamaiia Regelul Mihal, ¢-a ordonat incetarea foculul Inte trupele romane si cele sovitice, da, Pentru cd armistijul cu sovieticit nu'era semnat, ug au continuat s8 captureze militar romani. Aga au luat drumul Siberelcitca 175,000 de riltarl romani, 40.000 dintre acestia au fost internal) in lagarul de la Ball, din Basarabia, unde au murt de foame, sau de fig, de bol, sau au fost executat| de comisari basarabeni din Armata sovielica, intre ei numardndu-se gi malorul Alexandru Barladeanu. Cricll actu de la 23 august 1944 (gi nu sunt pul) 11 considera, uni ca ,act de Inala tradare’, ir alli ea © ,grava eroare poltiea”. Si unil sali au dreptate, el a fost atat un act de inal tradare, cl si 0 grava eroare politica cu mulls implica si consecinje nefaste pentru Romania. Sustin, gi se da dreptate, c3 Maregalul Antonescu trebuia lasat sa Incheie gi s8 semneze armistijul, deoarece alll negociase gi putea sa impuna rugilor, prin puternica sa armata de un milion de oameni, un alt mod de acjune decal caprtularea, Prin arestarea lui Antonescu gi capitularea ntregi armate, din ordinul Regelui Minai, imaintea semnaritarmisttiului cu rus, Romania a pierdut baza juridia si morala a aparéidrepturior sale, 5-8 dezonorat singura. Capitularea neconditjonata a Insemnat un dezastru nafonal, un mare calvar pentru Romania, ce iva purta o lunga perioada de timp. Alatun de cei crca 175.000 de miltar roman’ care au luat drumul lagarelor sovitice de prizonieri dupa 23 august 1944, au ‘mai fost deport In ULR.S.S. peste 20.000 de alli romani si 72.000 de colafeni romani de etnie german. Prin nesemnarea armistilu $i capitularea necondiijonata, Romania sia plerdut definitv Iibertatea, | s-a refuzat slatutul de fara cobelgeranta, desi a fost a patra putere riltard participant la infngerea Germaniel Tn decurs de un deceniu gi jumatate, dup 23 august 1944, Romania a fost furata de care rus! de cel pin tel milarde de dota, in locul celar 300 da miioane impuse prin .armisttiu?’ cictat de Moscova. Semnarea armistijulul cu U.R.S.S., care continea destule condi impovérstoare pentru Romania, ala de armistijul negociat cu Antonescu, a fost rdganaté pana la 12 septembrie 1944, iar protocol! privind raporturle dintre Armata Romana si Armata Sovielicd a fost sermnat abia pe 25 sepiemorie, ceea ce a fEcul ca Armata romana sa se angajeze singura in luptele pentru elberarea Transilvaniei, reusind ca, pana caire jumatatea luni’ septembrie, 68 respinga de pe teritoril Romane, pana la frontiera vremeinic impusa, trupele germano-ungare. Intonescu reprezenta Roménia, voi nu reprezentati pe nimenit” ‘Semnificatv pentru prestigiu! de care se bucura la Moscova Maresalul Antonescu este gi rspunsul dat de Molotov lui Lucretiu Patrgcanu, la 12 septembrie 1944, prezent la Moscova cu delegatia romana pantru semnarea armisiljulu. C&nd Patragcanu a tntrebat de co condiile de armisiliu impuse de catre U.R.S.S. RomSniei sunt mal grele decat cele oferite li Antonescu, Molotov i-a raspuns: Antonescu reprezenta Romania, voi nu reprezentalj pe rimeni”. Dar orice dare so platasle scump, iar pretul rida a venit destul de repeds. Primi care au resin Consecinfele au fost general M. Racovié gi Gh. Mihail. Primul ajunsese ministu de razboi, iar al dollea, Sef al Marelui Stat Major si ambi facusera parte din comitetl miltar care réspundea de implementarea deschideri ,Por)i lagilor Ctre Tne=putul luni septembrie 1944, s-au inensifeat presiunile comandamentelor sovietice de subordonare a Armatei romaine, iat Incepand cu ziua de 7 septemorie, Armata romana a intrat In subordinea Armatei sovietce, find imparita la dferte grupuri de armate sovietce, iar Marine| romane -au fost deoarcate echipajele la 3 septembrie gi inlocute cu echipaje sovietice. Astel, atnbufiie celor do| general tradatori au fost serios gibite, Rasplata tradani a hpakwwa-art-omis.rolstore!2420-un-rage-cere-si--radt- tara html Pr sir62016 Un cage caro ga raat ara Ccontinuat, Dupa razboi, tat generalul Racovita,cAt gl generalul Aldea, au fost Intemnital: primul la Inchisoarea din Sighet, unde a murit in 1954, iar al dolea fn inchisoarea din Aiud, unde a mut n 1948, Probabil ci regimul comunist nu a dort sa se ale de tridare si de modul in care a ajuns la putere. Regele Mihai a plait cel mai putin, proportional cu dispretul de care s-a bucurat fata de rugi gi comunistt intern, Prea putin se Intreabai de co Stain -a acordat lui MinalOrdinul Pobeda’ (Victoria). Grates fon Malden ya ctegrar a Oprajuns Chinato “044 hpshwwa-art-omis.rolistore!2420-un-rage-cere-si--radt- tara html 48