C2 - Rel EredMediuEd - Stadialit2

Universitatea din Bucuresti
Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

Departamentul pentru Pedagogia Invatamantului Primar si Prescolar- Bucuresti
PSIHOLOGIA VARSTELOR / DEZVOLTARII
copilul
2010-2011
Lect univ dr. Bucur Cristian
Universitatea din Bucuresti

Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei
PSIHOLOGIA VARSTELOR / DEZVOLTARII
copilul
Relatia EREDITATE MEDIU EDUCATIE

STADIALITATE
Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

PSIHOLOGIA VARSTELOR
Eredidate- Mediu- Educatie
Ereditate
= proprietatea organismului viu de a
transmite urmailor caracteristicile
dobndite
> 100.000 gene
organizate
n
46
cromozomi (XX si XY)
fenotip .
genom .

Ereditate
Culoare par,
inaltime,
culoare
ochi, piele
Tipul
somatic
Aparatul respirator,
sistemul circulator,
digestiv, mecanisme
metabolice,
homonale
Caractere de specie,
rasa, familie
Predispozitii boli
sau
tulburari
psihice
SNC, sensibilitatea
analizatorilor, pragurile
de durere

Ereditate
factor
potenial
factor
polivalent
dac ereditatea nu este stimulata i

susinuta de mediu i educaie acest
potenial se pierde.
pe aceleai structuri neuro-funcionale,
n funcie de stimulrile mediului i
educaie, se pot dezvolta capaciti
psihice diferite.
n ceea ce privete viaa psihic ereditatea asigur premise

ale dezvoltrii psihice (R.Zazzo)

Ereditate
congenital
Congenitalul cuprinde i elemente

dobndite naintea naterii.
fondul ereditar se poate exprima n diferite momente

de vrst sau poate s rmn n stare de laten de-a
lungul vieii dac lipsete factorul activator
exista o dezvoltare seculara
a speciei umane, cu ritmuri
inegale in timp. (Tanner)
precocitatea si
longevizarea
(argumente)

Ereditate
ereditate psihologic se poate regasi in circulaia
afeciunii, aspiraii, bucurii, tensiuni comune.
Putem sa
vorbim despre
.?
ereditatea social care se refer la ritualuri,

obiceiuri, conservare a tehnicii, a naionalitii
(H.W.Conn)

Mediu
= toate tipurile de influente i aciuni (materiale/
spirituale, organizate/ spontane, naturale/ culturale,
contiente/ involuntare) din spaiul de via al fiecruia
MACROMEDIU
micromediu
micro- I micromediu
mediu

Mediu
Baltes: 3 tipuri de influente majore asupra dezvoltarii
Evenimente
nespecifice de viata
(divort, accident...)
Vrsta
cronologic
(achizitia Lbj)
Istorice
Persoana
Al II-lea Razboi Mondial

Revolutia `89
Yougoslavia,

Mediu
mediului
natural
socioeconomic
socioprofesional
socioafectiv
sociocultural

Educatie
contient,
specificitate
sistematic
urmarind
finaliti
Toi indivizii umani dispunem de capacitatea de a fi

educai

Educatie
genereaza noi forme de
activitate cu cerinte tot mai
complexe
amplificarea
continua
restructurare
perpetua

Educatie
Toi indivizii umani dispunem de capacitatea de a fi
educai
zona proximei
dezvoltri
(L Vigotsky)
gradul dezvoltrii poteniale a

copilului
= dezvoltarea actuala a copilului

+
capacitatea sa de nvare,
dintr-o situaie standard, ajutat de adult

Educatie
Provocand copilul in activitati cu solicitari peste nivelul
sau, adultul il stimuleaza si imprima copilului un nivel
superior de dezvoltare.
Dar aceasta stimulare nu trebuie sa depaseasca limitele
confuziei si ale demotivarii, de aceea ea trebuie sa aiba
propriile masuri intim legate de nivelul de dezvoltare la
care se afla copilul, de ritmurile anterioare de dezvoltare,
de stadiul imediat urmator si de contextul socioeducatoinal si cultural in care traieste si actioneaza
copilul.

stadialitate
Etape, Cicluri si Stadii

PreNatal
PostNatal
sugar
Ciclul de cretere ante-prescolar/ prescolar/
i dezvoltare
scolarul mic
Pre-adolescent/
adolescent/ post-adolescent
Ciclul
adult
/
maturizare
Ciclul de
regresie
tinerete
adult
Batranete timpurie/
Marea batranete
Batranete/

stadialitate
Schiopu si Verza propun 3 criterii pentru stabilirea si

descrierea stadiilor de dezvoltare
Tipul fundamental
de activitate
joc, nvare, munc
Tipul de relaii
comunicarea si relatiile sociale
Originea tensiunii
psihice dominante
tensiune interioar ce apare ca

un conflict ce genereaz
anumite caracteristici

CRITERII
STADIUL
Tipul
fundamental de
activitate
Tipul de relaii
(comunicare)
Reflexe
necondiionate
(alimentar,
de
aprare).
ncepe elaborarea
Manipularea
Antepreprimelor reflexe
obiectelor
dar
colar
condiionate
lipsete scopul
1 3 ani
(alimentar,igienic
contient.
).
Sugar
Satisfacerea
nastere trebuinelor
1 an
organice.
Tipul de contradicii
(tensiuni)
Dependen
fa de adult.
total
Scade gradul de
dependen fa de
adult. Se dezvolt
capacitatea
de
verbalizare.

CRITERII
STADIUL
Tipul fundamental
de activitate
Jocul are caracter

contient,
se
desfoar pe baz
Precolar de reguli, copilul
3 6/7
adopt roluri, n
ani
funcie de care
alege
comportamente
adecvate.
Tipul de relaii
(comunicare)
Tipul de
contradicii
(tensiuni)
Stabilete
relaii
sociale,
dobndete
statut
social,
are
drepturi i obligaii (s
se trezeasc la numite
ore, s se echipeze, are
dreptul de a merge la
grdini etc.).
Se diminueaz
dependena
fa de aduli
datorit
constituirii
contiinei de
sine.

CRITERII
STADIUL
Tipul
fundamental
de activitate
Tipul de relaii
(comunicare)
Relaiile
colar
nvarea
sociale
mic
impus,
extind,
6/7
dirijat din drepturile
10/11 ani exterior.
obligaiile
majoreaz.
(tensiuni)
se Gradul de dependen
este
influenat
de
i apariia punctului de
se vedere propriu.

CRITERII
STADIUL Tipul fundamental Tipul de relaii
de activitate
(comunicare)
(tensiuni)
nvarea impus,
Varsta
marilor
nvarea
Relaiile
se contradicii, se dezvolt
Preadoles independent (i diversific
contiina
de
sine,
cent
permite s nvee dep-ind
dorete s-i impun
10 14 selectiv,
s pragul colii opiniile:
argumentele
ani
absenteze de la (grup sportiv, abia sunt n curs de
cursuri
fr artistic etc.). formare.Contradicia nu
motive speciale).
trebuie devina conflicte.

CRITERII
STADIUL
Tipul
fundamental de
activitate
Tipul de relaii
(comunicare)
(tensiuni)
Treptat
se
Treptat se tempereaz
nvare.
integreaz,
pornirile
de
Adolescen Activitate
cucerete
o
independen manifeste.
ta
creatoare (are anumit poziie
Adolescentul i adultul
14 18/20 posibilitatea s- n
ierarhia
opereaz n aprecierea
ani
i
impun social,
celuilalt
cu
criterii
originalitatea). preponnderent
valorice.
educationala.

CRITERII
STADIUL
Tipul
fundamental
de activitate
nvare
Postadole
complex,
scent 20integrare
24 ani
iniial.
Tipul de relaii
(comunicare)
(tensiuni)
Cautarea
identitatii
Relatii
profesionale si a relatiilor
complexe,
cu un partener de viata
multiple, foarte (cresterea
stabilitatii
diversificate
relatiilor
afective
sexuale)

CRITERII
STADIUL
Tipul
fundamental
de activitate
Tipul de relaii
(comunicare)
(tensiuni)
Formarea unei familii si

Relatii
gasirea
unui
echilibru
Tnr
Integrare
complexe,
afectiv; stabilizarea unui
24/25 35 profesional,
multiple, foarte traseu profesional clar si in
ani
munc.
diversificate
concordanta cu dimensiunile
motivationale

CRITERII
STADIUL
Tipul
Tipul de relaii
fundamental de
(comunicare)
activitate
(tensiuni)
Gasirea unui echilibru intre

familie si profesie; timpul
Relatii
acordat copiilor; implinirea
Adult
Munca, creaia complexe,
afectiva intrafamiliala si
35 65 ani
ating apogeul. multiple, foarte intrasociala
(roluri
si
diversificate
statute);
eliberarea
propriilor copii de sub tutela
familiei

CRITERII
STADIUL
Btrn
64/66
+90
Tipul
Tipul de relaii
fundamental
(comunicare)
de activitate
Relatii
Activiti
complexe,
casnice, auto multiple,
servire.
foarte
diversificate
Tipul de contradicii (tensiuni)
Aparitia pensionarii si a unor

noi
statute
si
roluri
intrafamiliale
(bunic/bunica),
reafirmarea pozitiei sociale si
presiunea timpului fizic;
slabirea capacitatilor mentale si
fizice; rarefierea vietii sociale si
sentimetul singuratatii si al
inutilitatii; regrete sau implinire

Stadialitati
Mutiple modele de stadialitate

Erik Erikson
stadialitatea socio-efectiva
Jean Piaget
dezvoltarea intelectuala
dezvoltarea morala
Lev Vigotsky
dezvoltarea intelectuala si lingvistica
Sigmund Freud
sexual - afectiva
Lawrence Kohlberg dezvoltarea morala

Carol Gilligan
dezvoltarea morala

Stadialitatea psihosociala
Adept al scolii freudiene,

Erikson se indreapta catre o
viziune nou a aparatului
psihic, luand in considerare
dimensiunea culturala si
sociala in formarea EULui.

E Erikson
Ideea existentei unor componente duale (pozitive si

negative- proprietate a afectivitatii) aflate n opozitie n
fiecare din cele 8 stadii sau cicluri ale vietii
NeIncredere
Incredere

Stadiul
1.infantil
(0-1 ani)
2.copilrie
mic
(1-3 ani)
3.
copilrie
mijlocie
(3-6 ani)
Principala
achiziie
ncredere /
Nencredere
Autonomie /
Dependen
Iniiativ /
Retragere,
vinovie
Factorii sociali
determinani
Mama sau
substitutul
matern
Corolarul
axiologic
Prinii
Voina
Mediul familial
Finalitatea
aciunii
Sperana

Stadiul
4.copilrie
mare
(6-12 ani)
5.
adolescen
(1218/20ani)
Principala
achiziie
Srguin, /
Inferioritate
eficien
Factorii sociali
determinani
Corolarul
axiologic
coala i grupul
de joac
Competena
Identitate/
Confuzie
Modelele i
covrstnicii
Unitatea

Stadiul
6.tnrul
adult (2030/35 ani)
7. adultul
(35ani
50/60 ani)
8.
btrneea
(peste
60 ani )
Principala
achiziie
Factorii sociali
determinani
Corolarul
axiologic
Intimitate/
Izolare
Prietenii, relaia Mutualitatea

de cuplu
afectiv
Realizare/
Rutin
Familia i
profesia
Responsabilit
atea,
devoiunea
Integritate/
Disperare
Pensionarea,
apusul vieii
nelepciunea

incredere/ nencredere (natere 18 luni) - activitate:

hrnirea
dezvoltarea sentimentului de ncredere sau nencredere
n mediu (fa de cel care ngrijete copilul) funcie de
modul n care este ngrijit
autonomie/ nesiguran (ruine) (1,5 3 ani) activitate: controlul propriului corp
dezvoltarea sentimentului autonomiei personale sau
ndoielii (ruinii), al ncrederii n sine, n funcie de
nivelul abilitilor de autoservire, de reuita
autocontrolului sfincterian i al micrilor

iniiativ/ vinovie (culpabilitate) (3-6 ani)- activitate:

independena
dezvoltarea spiritului de iniiativ sau vinovie n funcie modul
n care reuete organizarea spaiului personal
competen (spirit ntreprinztor)/ inferioritate (6-12 ani) activitate: coala

dezvoltarea sentimentului competenei sau incompetenei n
funcie de succesul n activitate

Intimitate/ Izolare (20-35 ani)- activitate: Prietenii, relaia de

cuplu
adolescentul trebuie s ating un sentiment de identitate n
ocupaie, isi asuma roluri de gen in cuplu
Realizare/
Rutin (35ani50/60 ani)
- activitate:
responsabilitatea, devoiunea, ajutorarea
este o extensie a iubirii n viitor;
preocupare pentru generaia urmtoare i toate generaiile
viitoare.
este considerabil mai putin "egoist", dect intimitatea ale etapei
precedente

Integritate/ Disperare (peste 60 ani)- activitate: Pensionarea,

apusul vieii
dezvolta integritatea ego-ul
mai nti vine o detaare de societate, dintr-un sentiment de
utilitate, pentru majoritatea oamenilor din cultura noastr; se retrag
de la locurile de munc ;
aportul lor nu mai este solicitat sau necesar
a ajunge la un acord cu viata ta, i astfel ajunge la un acord cu
sfritul duratei de via;
dac poi s te uii napoi i s accepi cursul evenimentelor,
alegerile fcute, viaa ta ca pe care a-i trit-o, ca fiind necesare,
atunci moartea nu nseman team.

Stadialitatea dezvoltarii intelectuale
Pionier in psihologia
moderna,
Piaget
dezvolt
viziunea
genetic
asupra
psihologie dezvoltrii.


Jean Piget
Ideea fundamental const n faptul c de-a lungul
ontogenezei, persoana poate s realizeze anumite operaii
intelectuale, fiecrui stadiu fiindu-i caracteristice
anumite elemente ale gndirii, altele rmnnd
inaccesibile (excepie ultimul nivel).
Viziunea genetic este oferit de faptul c la o anumit
vrst cronologic persoana poate s realizeze anumite
operaii mentale, iar trecerea la un nou nivel se va realiza
doar cnd se ajunge la o alt vrst cronologic.


Jean Piget
asimilare
acomodare
modificarea schemelor
existente pentru a
incorpora cunotine
noi ce nu se mai
potrivesc celor preexistente
incorporarea
unor
cunotine,
comportamente, etc
noi prin folosirea
unor
scheme
preexistente
Asimilarea nseamn a folosi ceea ce este deja cunoscut, iar

acomodarea nseamn a dobndi un nou mod de a face
ROL
RON


Jean Piget
stadii :
operaiile formale
operaiile concrete
preoperaional
inteligena senzoriomotorie
11 18/20
ani
7 11 ani
2 7 ani
nast 2 ani


Jean Piget
inteligena
senzoriomotorie
nastere 2 ani
de la aciuni reflexe la activiti

orientate de scop
permanena obiectului (ultimele
studii arata ca dupa 3 luni apare)
acomodarea este mai accentuat
dect asimilarea
conduita suportului (9 luni)
conduita sforii (11 luni)
conduita bastonului
reacii
circulare
(primare,
secundare, teriare, noi combinaii)


Jean Piget
preoperaional
2 7 ani
gndeste n simboluri
operatiile logice sunt unidirectionale
comunicare verbal
este posibil schematizarea
obiectelor n desen
dificulti n a sesiza punctul de
vedere al celuilalt egocentrism, dar
apare decentrarea (spre final)
animism puternic afirmat
substadiile:
preconceptuale,
intuitive


Jean Piget
operaiile
concrete
7 11 ani
rezolva logic probleme concrete

prin manipularea direct a obiectelor
surprinderea invarianei
nelegerea legii conservrii
(volumului)
se realizeaza clasificarea i serierea
nelegerea reversibilitii


Jean Piget
operaiile
formale
11 18/20 ani
capacitatea de a rezolva probleme

abstracte
raionamentul ipotetico-deductiv
nu mai este limitata la realitate sau
experienta personala
contientizarea propriilor procese
cognitive
preocupri privind probleme
sociale i de identitate

Stadialitatea dezvoltarii morale

Jean Piget
Avnd la baz elemente ale dezvoltrii intelectuale,
stadialitatea morala a lui Piaget presupune 2 stadii:
moralitatea
heteronom
respect unilateral (pentru adult)
constrngere
uni-centrare
sanciuni unilaterale
responsabilitatea este obiectiv
realism moral
eul
conformism, conservatorism
moralitatea
autonom
respect reciproc (ntre egali)
cooperare
de-centrare
sanciuni prin reciprocitate
repsonsabilitatea este relativ
relativism moral
personalitatea
creativitate, nou, progres


L Kohlberg


L Kohlberg
scopul de a extinde teoria lui Piaget i de a oferi
descrieri mai complete asupra schimbrilor calitative n
judecata moral n procesul trecerii de la copilrie la
vrsta adult
In metodologia de aplicare au fost folosite

dilemele morale, iar pe baza rspunsurilor
obinute, a postulat trei nivele ale dezvoltrii
morale i ase stadii:


Kohlberg
a. nivel de moralitate
preconvenional
(6-13 ani)
b. nivel de moralitate
convenional
(13-16 ani)
stadiul 1- orientare primitiv i

supunere fa de autoritate
stadiul 2- orientare naivhedonic i instrumental
stadiul 3- orientare n funcie

de relaiile inter-personale
stadiul 4- moralitatea
autoritii i meninerii ordinii
sociale


Kohlberg
c. nivel de moralitate
postconvenional
(al autonomiei i
principiilor morale
personale)
(16- adult)
stadiul
5moralitatea
contractului social, a drepturilor
individuale i a legii democratic
acceptate
stadiul 6- orientare dup
principiile etice universale


Kohlberg
a. nivel de moralitate
preconvenional
(6-13 ani)
La etapa 1 copii cred c din ceea ce este

drept ca autoritatea care spune c este
drept. Fac un lucru bun este ascultarea de
autoritate i de a evita pedeapsa.
La etapa 2, copiii nu mai sunt att de
impresionat de nici o autoritate unic; vd
c exist pri diferite pentru orice
problem. Din moment ce totul este
relativ, fiecare este liber s urmreasc
interesele proprii, dei este adesea util a
face oferte i favoruri de schimb cu alte
persoane.


Kohlberg
b. nivel de moralitate
convenional
(13-16 ani)
La etapele 3 i 4, tinerii cred ca membri

ai societii convenionale cu valorile sale,
norme, i ateptrile.
La etapa 3, se pune accentul pe a fi o
persoan bun, ceea ce nseamn n
esen a fi de ajutor cuiva;
La etapa 4, apare o schimbare, respectarea
legilor pentru existenta societatii ca ntreg.


Kohlberg
c. nivel de moralitate
postconvenional
(al autonomiei i
principiilor morale
personale)
(16- adult)
La etapele 5 i 6 persoanele sunt mai

puin preocupate de meninerea societii
doar de dragul ei, cat mai mult datorit
principiilor i valorile care fac pentru o
societate bun. La etapa 5 se subliniaz
drepturilor fundamentale i procesele
democratice, care dau tuturor un cuvnt de
spus;
n etapa 6, se definesc principiile dup
care realiyarea unui acord l va aduce mai
aproape de justete si echitate.


L Kohlberg
Atunci cnd Kohlberg spune c etapele sale sunt
integrate ierarhic, el nseamn c oamenii nu i pierd
modul de gndire i teoriile dobndite n etapele
anterioare, ci le integreaz n noi cadre, mai largi.


C Gilligan


C Gilligan
Dilemele morale propuse de Kohlberg, interpretarea
acestora i nsi conceptul de dreptate sunt abordate
dintr-o perspectiv fundamental masculin asupra vieii
i a moralitii.
Gilligan arat c exist dou orientri morale
distincte: dreptatea i grija fa de cineva.
nu trebuie s te compori nedrept cu ceilai
(dreptatea)
nu trebuie s ignori pe cineva aflat n nevoie (grija
fa de ceilali)


C Gilligan
Exist o mare probabilitate ca:
la biei, comportamentul moral s fie orientat mai
ales n funcie de primul principiu (egalitatea n
atitudinea fa de ceilai, aplicarea principiilor abstracte
la rezolvarea conflictelor de interese etc.);
fetele sunt ncurajate s ocroteasc i sunt interesate
de bunstarea celorlali.
(cteva studii realizate pe aduli)


C Gilligan
a. Stadiul
preconvenional
b. Stadiul
convenional
c. Stadiul
postconvenional
persoana nva s in cont de ea

nsi; supravieuirea proprie
se interiorizeaz normele privind grija
fa de ceilali n defavoarea propriei
persoane; sacrificiu de sine
se caut un echilibru ntre grija fa
de sine i grija fa de ceilali; se
abordeaz o atitudine critic fa de
stadiul pre, dar i convenional ; s
nu-i rneti nici pe alii, nici pe tine


L Vgotsky
Model al stadialitatii bazat pe dezvoltarea limbajului


L Vgotsky
stadiul primitiv
sau natural
natere 2 ani
semnalele vocale nu sunt utilizate

regulat,
rspunsurile sunt emoionale,
cuvintele se
nv prin
condiionare,
sunt reinute imaginile mentale ale
experienei actuale


L Vgotsky
stadiul
psihismului
naiv
+ 2 ani
copilul folosete pentru obiecte,

dar nu este neleas nc funcia
simbolic a limbajului i nici logica
relaiilor exprimate de formele
gramaticale utilizate;
diferite semne externe pentru
reactualizarea lor doar dac semnul
este o reprezentare direct a sarcinii
mnezice


L Vgotsky
Stadiul
egocentric
utilizarea semnelor externe ca

ajutoare pentru desemnarea unor
fapte de natur intern, subiectiv.
vorbirea
este
egocentric,
acompaniaz
aciunea,
apoi
controleaz
i
planific
comportamentul


L Vgotsky
stadiul primitiv
sau natural
natere 2 ani
semnalele vocale nu sunt utilizate

regulat,
rspunsurile sunt emoionale,
cuvintele se
nv prin
condiionare,
sunt reinute imaginile mentale ale
experienei actuale


L Vgotsky
semnele externe sunt transformate n
semne interne autogenerate
Stadiul
se dezvolt limbajul intern care devine
interiorizrii baza gndirii copilului acesta dezvoltndui mnemotehnici i conexiuni logice care
mediaz re-actualizarea

Stadialitatea dezvoltarii psiho-sexuale

S Freud


S Freud
Modelul stadialitii lui Freud pleac de la teoria
psihanalitic dezvoltat chiar de autor. Este vorba
despre considerarea unui aparat psihic aflat ntr-o
relaie de evoluie nu doar ntre instanele acestui
aparat psihic, ci i ntre individ i mediu
Dac un individ atinge sau nu scopurile propuse n
via depinde de cantitatea de gratificare sexuala
care poate fi prea mica sau prea mare.


S Freud
Un individ poate dezvolta o fixatie, caz in care
dezvoltarea acestuia se opreste la o anumita etapa iar
personalitatea copilului nu se mai dezvolta.
Acest lucru s-ar datora unei gratificari excesive a
impulsurilor sexuale ntr-o anumit etap.
Astfel, Freud postuleaz 5 stadii psiho-sexuale:
etapa orala: 0 8 luni.
etapa anala: 8 18 luni.
etapa falica: 18 luni 6 ani.
etapa latenta: 6 11 ani.
etapa genitala: dupa 11 ani


S Freud
1. etapa
orala:
0 8 luni
centrarea copilului pe zona orala si pe

activitatea suptului
plcerea de a suge e asociata cu potolirea
foamei numai n parte. Placerea suptului e
asociata cu mama sau cu substitutul acesteia;
copilul este reprezentat in principal de id;
el cauta in mod constant sa-si satisfaca
pornirile;
nu este capabil sa inteleaga gratificarea de
asemanare, iar contactul cu realitatea este
minim.


S Freud
2. etapa
anal:
8 18 luni
aria gratificarii sexuale trece treptat de la zona

orala la zona anala
pulsiunile erotice se manifesta intr-o maniera
autoerotica, adica isi afla obiectele placerii in
propriul corp;
in ultima parte copilul ajunge s-i controleze
sfincterul si poate obtine o placere abtinindu-se
comportamentul mamei este in conflict cu
comportarea copilului, ncepnd s-i dezvolte
ego-ul
Aminarea acestei evolutii pina la o virsta
apropiata de cea scolara duce la trairi puternice
negative


S Freud
3. etapa
falic:
18 luni 6
ani
aria de sexualitate s-a mutat din zona anala in

zona genitala ci si pentru ca falusul are o
importanta primordiala la aceasta virsta atit
pentru sexualitatea fetelor cit si pentru cea a
baietilor
apariia curiozitii asupra propriilor organe
genitale i cutarea obinerii plcerii prin
masturbare
Complexul lui Oedip
Complexul de castrare
Complexul Elektra


S Freud
4. etapa
latent:
6 11 ani
rezolutia complexului Oedip marcheaza

trecerea de la etapa falica la etapa sexualitatii
latente
pierderea interesului sexual,
dar de continuare accentuata a identificarii cu
parintele de acelasi gen
copilul tinde a se comporta ca parintele fa
de care se identific i ncerc s fie chiar
persoana
respectiv,
devine
obiectul
identificarii
odat cu pierderea interesului sexual, baietii
devin din ce in ce mai interesati de alti baieti,


S Freud
5. etapa
genital:
+ 11 ani
revigorare a primelor moduri de gratificare

sexuala intilnite in fazele orala si anala
copilul incepe sa stabileasca felul, tipurile de
atasament heterosexual care caracterizeaza
relatiile sexuale ale adultului;
superego-ul devine mai flexibil datorita
maturizarii


S Freud
Spre exemplu adulii parial fixai n etapa oral sunt
descrisi de Freud ca fiind dependenti, solicitanti si preocupati
in cea mai mare masura de gratificarea orala. Acestia isi rod
unghiile, isi sug degetele, vorbesc mult, fumeaza, beau etc.
Cei cu fixatia dezvoltata pentru perioada anal sunt
compulsivi si agresivi, avnd un comportament de acumulare
pentru sine. Este o tendin care aparent este legat de
placerea experimentat n faza anal cnd copilul nva s se
abin.
Persoanele cu fixatie in perioada falic, ei nu tin seama de
obiectele gratificarii sexuale. Pot fi sadici si violatori.

Intrebari
si
discutii

C2 - Rel EredMediuEd - Stadialit2

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

C2 - Rel EredMediuEd - Stadialit2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea din Bucuresti

Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

PSIHOLOGIA VARSTELOR / DEZVOLTARII

Lect univ dr. Bucur Cristian

Universitatea din Bucuresti

PSIHOLOGIA VARSTELOR / DEZVOLTARII

Relatia EREDITATE MEDIU EDUCATIE

Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

dac ereditatea nu este stimulata i

n ceea ce privete viaa psihic ereditatea asigur premise

Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

Congenitalul cuprinde i elemente

fondul ereditar se poate exprima n diferite momente

Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

ereditatea social care se refer la ritualuri,

Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

Al II-lea Razboi Mondial

Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

Toi indivizii umani dispunem de capacitatea de a fi

Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

gradul dezvoltrii poteniale a

= dezvoltarea actuala a copilului

Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

Etape, Cicluri si Stadii

Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

Schiopu si Verza propun 3 criterii pentru stabilirea si

joc, nvare, munc

comunicarea si relatiile sociale

tensiune interioar ce apare ca

Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

Jocul are caracter

Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

Formarea unei familii si

Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

Gasirea unui echilibru intre

Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

Tipul de contradicii (tensiuni)

Aparitia pensionarii si a unor

Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

Mutiple modele de stadialitate

dezvoltarea intelectuala si lingvistica

Lawrence Kohlberg dezvoltarea morala

Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

Adept al scolii freudiene,

Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

Ideea existentei unor componente duale (pozitive si

Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

Prietenii, relaia Mutualitatea

Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

incredere/ nencredere (natere 18 luni) - activitate: