PLAN STRATEGIC NATIONAL IN VEDEREA UNUI DIALOG SOCIAL PERFORMANT PRIN INSTRUMENTE EUROPENE MODERNE:

Impreuna pentru siguranta noastra

noastra - POSDRU/ 63/ 3.2/ S/ 41746

Tema 3/3 Prevenirea accidentelor

de munca si a imbolnavirilor
profesionale
3.3.7. Prevenirea expunerii la riscuri
profesionale
3.3.8. Zone de pericol grav
3.3.9. Situatii de urgenta
1

Proiect cofinan
cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera
Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 20072007-2013
28062010
28062010

3.3.7. Prevenirea expunerii la

riscuri profesionale

HOTRRE nr. 355 din 11 aprilie 2007

privind supravegherea sntii lucrtorilor

Supravegherea sanatatii lucratorilor

supravegherea sntii lucrtorilor reprezint totalitatea

serviciilor medicale care asigura prevenirea, depistarea,
dispensarizarea bolilor profesionale i a bolilor legate de
profesie, precum i meninerea sntii i a capacitii
de munca a lucrtorilor.
cercetare a bolilor profesionale - procedura efectuat n
mod sistematic, cu scopul de a stabili caracterul de
profesionalitate a bolii semnalate
semnalare a bolilor profesionale - procedura prin care se
indica pentru prima oara faptul ca o boala ar putea fi
profesional
supravegherea sntii lucrtorilor este asigurata de
ctre medicii specialiti de medicina muncii

Obligaiile angajatorilor

Angajatorii din orice domeniu de activitate, att din

sectorul public, cat i din sectorul privat, sunt obligai sa
respecte reglementrile n vigoare privind supravegherea
sntii lucrtorilor.
Angajatorul trebuie sa se afle n posesia unei evaluri a
riscului asupra sntii lucrtorilor care se actualizeaz
dac s-au produs schimbri semnificative
Angajatorii sunt obligai sa asigure fondurile i condiiile
efecturii tuturor serviciilor medicale profilactice
necesare pentru supravegherea sntii lucrtorilor,
acetia nefiind implicai n niciun fel n costurile aferente
supravegherii medicale profilactice specifice riscurilor
profesionale

Serviciile medicale profilactice prin care se

asigura supravegherea sntii lucrtorilor

examenul medical la angajarea n munca,

examenul medical de adaptare,
examenul medical periodic,
examenul medical la reluarea activitii,
promovarea sntii la locul de munca.
Testarea psihologic a aptitudinilor n munca se face
potrivit prevederilor anexei nr. 1, in functie de tipul
locului de munca sau la indicatia medicului de medicina
muncii.

Examenul medical al lucrtorilor la angajarea n munca

stabilete aptitudinea/aptitudinea condiionat/
inaptitudinea permanenta sau temporar n munca
pentru profesia/funcia i locul de munca n care
angajatorul i va desemna sa lucreze
Aptitudinea n munca reprezint capacitatea lucrtorului din
punct de vedere medical de a desfasura activitatea la locul de
munca n profesia/funcia pentru care se solicita examenul medical.
n condiiile n care medicul de medicina muncii face recomandri de
tip medical, n fia de aptitudine, avizul medical va fi "apt
condiionat
Inaptitudinea temporar n munca reprezint incapacitatea
medical a lucrtorului de a desfasura activitatea la locul de munca
n funcia pentru care se solicita examenul medical
Inaptitudinea permanenta n munca reprezint incapacitatea
medical permanenta a lucrtorului de a desfasura activitatea la
locul de munca n funcia pentru care se solicita examenul

Examenul medical la angajarea n munca

se efectueaz pentru:
a) lucrtorii care urmeaz a fi angajai cu
contract individual de munca pe perioada
determinata sau nedeterminat;
b) lucrtorii care isi schimba locul de
munca sau sunt detasati n alte locuri de
munca ori alte activiti;
c) lucrtorii care isi schimba meseria sau
profesia.

n funcie de rezultatul examenului medical la

angajarea n munca, medicul de medicina muncii
poate face propuneri pentru:
a) adaptarea postului de munca la
caracteristicile anatomice, fiziologice, psihologice
i la starea de sntate a lucrtorului
b) ndrumarea persoanei care urmeaz a fi
angajata ctre alte locuri de munca;
c) includerea n circuitul informaional i
operational din sistemul sanitar a acelor
persoane care necesita o supraveghere medical
deosebita.

Examenul medical la angajarea n munca se face la

solicitarea angajatorului, care va completa fia de
solicitare a examenului medical la angajare, conform
modelului prevzut n anexa nr. 2, i fia de identificare
a factorilor de risc profesional, conform modelului
prevzut n anexa nr. 3.
n situaia schimbrii locului de munca, lucrtorul este
obligat sa prezinte copia dosarului medical de la serviciul
medical de medicina muncii de la locul sau de munca
anterior.
Medicul specialist de medicina muncii, n baza fisei de
solicitare a examenului medical la angajare, fisei de
identificare a factorilor de risc profesional, dosarului
medical i a examenelor medicale efectuate,
completeaz fia de aptitudine cu concluzia
examenului medical la angajare: apt, apt condiionat,
inapt temporar sau inapt pentru locul de munca
respectiv.

Examenul medical periodic se efectueaz

obligatoriu tuturor lucrtorilor

Efectuarea examenului medical periodic are urmtoarele

scopuri:
a) confirmarea sau infirmarea la perioade de timp
stabilite a aptitudinii n munca pentru profesia/funcia i
locul de munca pentru care s-a fcut angajarea i s-a
eliberat fia de aptitudine;
b) depistarea apariiei unor boli care constituie
contraindicatii pentru activitile i locurile de munca cu
expunere la factori de risc profesional;
c) diagnosticarea bolilor profesionale;
d) diagnosticarea bolilor legate de profesie;
e) depistarea bolilor care constituie risc pentru viata i
sntatea celorlali lucrtori la acelai loc de munca;
f) depistarea bolilor care constituie risc pentru
securitatea unitii, pentru calitatea produselor sau
pentru populaia cu care lucrtorul vine n contact prin
natura activitii sale.

Frecventa examenului medical periodic este stabilit prin

fiele ntocmite conform modelului prevzut n anexa nr.
1 i poate fi modificat numai la propunerea medicului
specialist de medicina muncii, cu informarea
angajatorului
Examenul medical la reluarea activitii se efectueaz
dup o ntrerupere a activitii de minimum 90 de zile,
pentru motive medicale, sau de 6 luni, pentru orice alte
motive, n termen de 7 zile de la reluarea activitii
Medicul de medicina muncii are dreptul de a efectua
examenul medical la reluarea activitii ori de cte ori l
considera necesar, n funcie de natura bolii sau a
accidentului pentru care lucrtorul a absentat din
producie.
Persoana examinata poate contesta rezultatul dat de
ctre medicul specialist de medicina muncii privind
aptitudinea n munca prin adresa catre autoritatea de
sntate publica judeeana n termen de 7 zile lucrtoare
de la data primirii fisei de aptitudine n munca.

Promovarea sntii la locul de munca

reprezint supravegherea activa a sntii

lucrtorilor n raport cu caracteristicile locului de
munca i, n mod particular, cu factorii de risc
profesionali
pentru promovarea msurilor privind adaptarea la
munca a lucrtorilor i pentru mbuntirea condiiilor
de munca i de mediu, medicii de medicina muncii
desfoar activitate de consiliere privind sntatea i
igiena ocupationala a lucrtorului i a reprezentanilor
acestora din ntreprindere i din comitetul de sntate
i securitate n munca, dup caz, i colaboreaz cu
organismele din domeniul securitii i sntii n
munca.

La aplicarea msurilor preventive tehnico-organizatorice

la locurile de munca, angajatorii vor tine seama de
rezultatele supravegherii sntii.
Lucrtorii trebuie sa fie informati n legatura cu
rezultatele proprii ale supravegherii sntii lor.
Orice lucrator are dreptul sa consulte medicul specialist
de medicina muncii, pentru orice simptome pe care le
atribuie condiiilor de munca i activitii desfurate
Medicul specialist de medicina muncii i medicul de
familie al lucrtorului se vor informa reciproc i operativ
referitor la apariia unor modificri n starea de sntate
a lucrtorului.
Lucrtorii au acces, la cerere, la toate informaiile
referitoare la starea lor de sntate.

Boli legate de profesiune/Boli profesionale

Boala legata de profesiune - boala cu determinare

multifactoriala, la care unii factori determinanti sunt de
natur profesionala.
Aceste boli se dispensarizeaza medical si nu se declara
Boala profesionala afectiunea care se produce in urma
exercitarii unei meserii, cauzata de agenti nocivi
caracteristici locului de munca si de suprasolicitarea
anumitor organe sau sisteme ale organismului in procesul
de munca
Bolile profesionale se declara la autoritatea de sanatate
publica judeteana in urma semnalarii, pe baza fisei BP1 si
in urma cercetarii la locul de munca, pe baza fisei BP2
Intoxicatia acuta profesionala se declara, se cerceteaza si
se inregistreaza, atat ca boala profesionala cat si ca
accident de munca.

Protectia maternitatii la locul de munca

- sinteza Legea 25/2004Ce masuri trebuie sa ia angajatorii cand sunt
instiintati ca o salariata este gravida?

In termen de 10 zile lucratoare de la data la care

angajatorul a fost anuntat in scris de catre o
salariata ca este gravida, a nascut recent sau
alapteaza, acesta are obligatia sa instiinteze
medicul de medicina muncii, precum si
inspectoratul teritorial de munca pe a carui raza
isi desfasoara activitatea. Impreuna cu medicul
de medicina muncii efectueaza evaluarea privind
riscurile la care este supusa salariata la locul ei
de munca, intocmesc si semneaza raportul de
evaluare privind riscurile la care este supusa
salariata la locul ei de munca.

Care sunt drepturile salariatelor?

in baza raportului de evaluare efectuat, salariata trebuie sa
fie instiintata despre rezultatele evaluarii privind riscurile la
care poate fi supusa la locul ei de munca si despre
masurile suplimentare de protectie pe care trebuie sa le
respecte atat angajatorul cat si salariata;
in cazul in care o salariata desfasoara la locul de munca o
activitate care prezinta riscuri pentru sanatatea sau
securitatea sa ori cu repercusiuni asupra sarcinii si
alaptarii, angajatorul este obligat sa ii modifice in mod
corespunzator conditiile si/sau orarul de munca ori, daca
nu este posibil, sa o repartizeze la alt loc de munca fara
riscuri pentru sanatatea sau securitatea sa, conform
recomandarii medicului de medicina muncii sau medicului
de familie, cu mentinerea veniturilor salariale in cel mult
15 zile lucratoare de la data incheierii raportului de
evaluare a riscului;
pentru salariatele care isi desfasoara activitatea numai in
pozitia ortostatica sau in pozitia asezat, angajatorii au
obligatia de a le modifica locul de munca respectiv, astfel
incat sa li se asigure, la intervale regulate de timp, pauze
si amenajari pentru repaus in pozitie sezanda sau pentru
miscare;

Care sunt drepturile salariatelor?

salariatele nu pot fi obligate sa desfasoare munca de
noapte; in cazul in care sanatatea salariatelor este afectata
de munca de noapte, angajatorul este obligat ca, pe baza
solicitarii scrise a salariatei, sa o transfere la un loc de
munca de zi, cu mentinerea salariului de baza brut lunar;
salariatele nu pot desfasura munca in conditii cu caracter
insalubru sau greu de suportat; in cazul in care o salariata
care desfasoara in mod curent munca cu caracter insalubru
sau greu de suportat este gravida, a nascut recent sau
alapteaza, angajatorul are obligatia sa o transfere la un alt
loc de munca, cu mentinerea salariului de baza brut lunar,
pe baza solicitarii scrise a salariatei;
angajatorii au obligatia de a acorda salariatelor gravide
dispensa pentru consultatii prenatale, in limita a maximum
16 ore pe luna, in cazul in care investigatiile se pot efectua
numai in timpul programului de lucru, fara diminuarea
drepturilor salariale;
salariata gravida care nu poate indeplini durata normala de
munca din motive de sanatate, a sa sau a fatului, are
dreptul la reducere cu o patrime a duratei normale de
munca, cu mentinerea veniturilor salariale.

Care sunt obligatiile salariatelor?

sa se prezinte la medicul de familie pentru
eliberarea unui document medical care sa le
ateste starea;
sa informeze in scris angajatorul despre starea
lor;
pentru obtinerea certificatului medical care ii da
dreptul la concediu de risc maternal, salariata
trebuie sa se prezinte la consultatiile prenatale si
postnatale, conform normelor Ministerului
Sanatatii;
pentru protectia sanatatii lor si a copilului lor,
dupa nastere, salariatele au obligatia de a
efectua minimum 42 de zile de concediu
postnatal.

In ce conditii se acorda concediul de risc

maternal?
In conditiile in care angajatorul nu poate, in mod obiectiv, sa modifice
conditiile si orarul de munca sau sa o repartizeze la un alt loc de
munca, salariatele au dreptul la concediu de risc maternal dupa cum
urmeaza:
inainte de data solicitarii concediului de maternitate
dupa data revenirii din concediul postnatal obligatoriu, salariatele care
au nascut recent sau care alapteaza, in cazul in care nu solicita
concediul si indemnizatia pentru cresterea copilului pana la implinirea
varstei de 2 ani sau, in cazul copilului cu handicap, pana la 3 ani.
Concediul de risc maternal se poate acorda, de catre medicul de
familie sau de medicul specialist, care va elibera un certificat medical in
acest sens, dar nu poate fi acordat simultan cu alte concedii prevazute
de legislatia privind sistemul public de pensii si alte drepturi de
asigurari sociale.
Concediul de risc maternal se poate acorda in intregime sau fractionat,
pe o perioada ce nu poate depasi 120 de zile.
Pe durata concediului de risc maternal salariata are dreptul la
indemnizatia de risc maternal, care se suporta din bugetul asigurarilor
sociale de stat.

Ce pot face in cazul in care nu imi sunt respectate

drepturile in ceea ce priveste protectia maternitatii la
locul de munca?
Salariatele ale caror raporturi de munca au incetat din motive pe care
le considera ca fiind legate de starea lor, au dreptul sa conteste
decizia angajatorului la instanta judecatoreasca competenta, in
termen de 30 de zile de la data comunicarii acesteia.
Actiunea in justitie a salariatei este scutita de taxa de timbru si de
timbru judiciar.
Constatarea contraventiilor si aplicarea amenzilor contraventionale
corespunzatoare pentru alte situatii de incalcare a drepturilor
salariatelor se fac de catre:
inspectorii de munca din cadrul inspectoratelor teritoriale de munca pe
a caror raza teritoriala se afla sediul sau domiciliul angajatorului si de
catre personalul imputernicit al Agentiei Nationale a Functionarilor
Publici;
personalul imputernicit din casele judetene de pensii si alte drepturi
de asigurari sociale;
personalul imputernicit din cadrul directiilor de sanatate publica
judetene si a municipiului Bucuresti, conform legislatiei sanitare in
vigoare.
Nota : Legea 25/2004 prevede informarea semestriala a
angajatelor despre protectia maternitatii la locul de munca

3.3.8. Zone de pericol grav

Zone cu risc ridicat i specific - acele zone din cadrul
ntreprinderii n care au fost identificate riscuri ce pot genera
accidente sau boli profesionale cu consecine grave, ireversibile,
respectiv deces sau invaliditate
Evidenta zonelor cu risc ridicat i specific trebuie sa conin
nominalizarea i localizarea acestor zone n cadrul ntreprinderii
i msurile stabilite n urma evalurii riscurilor pentru aceste
zone
Angajatorul trebuie sa aduc la cunostinta conductorilor locurilor
de munca i lucrtorilor care isi desfoar activitatea n zonele
cu risc ridicat i specific msurile stabilite n urma evalurii
riscurilor
Aciunile pentru realizarea msurilor stabilite n urma evalurii
riscurilor pentru zonele cu risc ridicat i specific constituie o
prioritate n cadrul planului de protecie i prevenire.

Cerinele minime pentru securitatea i

protecia sntii lucrtorilor aflai n potenial
pericol n atmosfere explozive
HG 1058/2006
Angajatorul trebuie sa ia msuri tehnice i/sau
organizatorice corespunztoare naturii operaiei, n
ordinea prioritilor i respectnd urmtoarele principii
de baz:
a) prevenirea formrii atmosferelor explozive; sau
b) acolo unde natura activitii nu o permite, evitarea
aprinderii atmosferelor explozive; i
c) limitarea efectelor duntoare ale unei explozii n
vederea asigurrii sntii i securitii lucrtorilor.
Acolo unde este cazul, msurile prevzute trebuie s
fie combinate i/sau suplimentate cu msuri mpotriva
propagrii exploziilor i trebuie revizuite periodic

 Angajatorul trebuie s evalueze riscurile

specifice din atmosferele explozive
angajatorul asigur elaborarea i actualizarea
unui document, numit document privind
protecia mpotriva exploziilor.
Un loc n care pot aprea atmosfere explozive n
concentraii att de mari nct s necesite
msuri speciale de precauie pentru a proteja
sntatea i securitatea lucrtorilor implicai este
considerat periculos
Angajatorul clasific locurile unde pot aprea
atmosfere explozive pe zone

Clasificarea locurilor periculoase

Locurile periculoase sunt clasificate pe zone n funcie de frecvena
i durata permanenei unei atmosfere explozive.

Gradul msurilor luate n conformitate cu partea A din anexa nr.

2 este stabilit de aceast clasificare.

Zona 0

Un loc n care este prezent permanent sau pe perioade lungi

ori frecvent o atmosfer exploziv format la contactul substanelor
inflamabile sub form de gaz, vapori sau cea cu aerul.

Zona 1

Un loc n care este probabil s apar ocazional n operaii

normale o atmosfer exploziv format la contactul substanelor
inflamabile sub form de gaz, vapori sau cea cu aerul.

Zona 2

Un loc n care nu este probabil s apar o atmosfer exploziv

format la contactul substanelor inflamabile sub form de gaz,
vapori sau cea cu aerul, dar, dac apare, persist doar o scurt
perioad.

 Zona 20

Un loc n care este prezent permanent sau pe

perioade lungi ori frecvent o atmosfer exploziv format
sub form de nor sau pulbere combustibil n aer.

Zona 21

Un loc n care este posibil s apar ocazional n

operaii normale o atmosfer exploziv sub form de nor
de pulbere combustibil n aer.

Zona 22

Un loc n care nu este probabil s apar o atmosfer

exploziv sub form de nor de pulbere combustibil n
aer, n operaii normale, dar, dac apare, persist doar o
scurt perioad.

CERINE MINIME PENTRU MBUNTIREA

PROTECIEI SNTII I SECURITII
LUCRTORILOR AFLAI N POTENIAL PERICOL
N ATMOSFERE EXPLOZIVE
In locurile clasificate ca periculoase se iau urmatoarele
masuri :
Masuri organizatorice : instruirea lucratorilor, indicatii
scrise, permise de lucru
Masuri de protectie impotriva exploziilor
Categorii de echipament care trebuie folosite n zonele
indicate, cu condiia ca ele s fie adecvate naturii gazelor,
vaporilor sau ceei i/sau pulberilor, dup cum urmeaz:
- n zona 0 sau zona 20, echipament de categoria 1;
- n zona 1 sau zona 21, echipament de categoria 1 sau 2;
- n zona 2 sau zona 22, echipament de categoria 1, 2 sau 3

INDICATOARE DE AVERTIZARE
pentru locuri unde pot aprea atmosfere explozive
Trsturi caracteristice:
- form triunghiular;
- litere negre pe fond
galben, cu margine neagr
(partea galben acoper
cel puin 50% din
suprafaa indicatorului).

Se pot aduga alte date

explicative.

3.3.9. Situatii de urgenta

Legislatie
Legea 307/2006 privind apararea
impotriva incendiilor
Ord. 163/2007 Norme generale de
aparare impotriva incendiilor
Ord. 712/2005 privind instruirea
salariatilor in domeniul situatiilor de
urgenta

Situatii de urgenta
Aparitia unei situatii de urgenta poate fi
din cauze :
naturale: furtuni, traznete, alunecari de
teren, cutremure de pamant, caderi de
obiecte din spatiu etc
antropice: avarii tehnologice, erori
umane, intentii criminale etc.
Majoritatea situatiilor de urgenta
insumeaza factorii care concura la
initierea incendiului

Incendiul
Incendiul este definit in L 307/2006
ca:
o ardere autontreinut,
care se desfoar fr control n
timp i spaiu,
care produce pierderi de viei
omeneti i/sau pagube materiale
care necesit o intervenie
organizat n scopul ntreruperii
procesului de ardere

Cauzele de incendiu
Cauzele de incendiu reprezinta suma
factorilor care concur la iniierea
incendiului, care const, de regul,
n :
sursa de aprindere;
mijlocul care a produs aprinderea;
primul material care s-a aprins;
mprejurrile determinante care au
dus la izbucnirea incendiului

Evaluarea riscului de incendiu

este reglementata prin lege si
determina nivelul de risc al unei
activitati
Astfel, daca riscul evaluat este de nivel
mediu/mare, acesta constituie o urgenta
interna care reprezinta totalitatea
masurilor necesar a fi luate in interiorul
obiectivului in vederea limitrii si
nlturrii consecinelor ce pun in pericol
sntatea personalului si/sau calitatea
mediului pe amplasament si in care sunt
implicate una sau mai multe substane
periculoase.

Legea 307/2006 prezinta procedura

cadru pentru activitatea de aparare
impotriva incendiilor
Fiecare salariat are, la locul de munc,
urmtoarele obligaii principale:
a) s respecte regulile i msurile de
aprare mpotriva incendiilor, aduse la
cunotin, sub orice form, de
conductorul instituiei;
b) s utilizeze substanele periculoase,
instalaiile, utilajele, mainile, aparatura
i echipamentele, potrivit instruciunilor
tehnice, precum i cele date de
conductorul institutiei

Ord.163/2007 stabileste normele

generale de aparare impotriva
incendiilor
Stabileste :
principiile, criteriile de performanta,cerintele
si conditiile tehnice privind siguranta la foc
pentru constructii,instalatii si alte
amenajari,
agentii care pot interveni in caz de incendiu
si pentru inlaturarea efectelor acestuia,
exigentele utilizatorilor,
normele, regulile, recomandarile si masurile
generale ce trebuie avute in vedere in scopul
apararii impotriva incendiilor.

Organizarea activitatii de aparare

impotriva incendiilor la locul de
munca
Permite salariatilor ca, pe baza instruirii si
cu mijloacele tehnice pe care le au la
dispozitie, sa actioneze eficient pentru :
- prevenirea si stingerea incendillor
- evacuarea si salvarea oamenilor, si a
bunurilor materiale
inlaturarea efectelor distructive provocate
de incendii, explozii sau accidente tehnice
Se completeaza de catre conducatorul
locului de munca si se afiseaza la loc
vizibil.

Planurile de protectie
impotriva incendiilor
Planul de evacuare a persoanelor
Planul de depozitare si de evacuare
a materialelor periculoase
Planul de interventie
Fiecare conductor de loc de munc are
obligaia de a organiza echipe de
intervenie, care vor interveni n caz de
incendiu la stingerea acestuia, evacuarea
personalului i a bunurilor aflate n pericol

Planul de evacuare a persoanelor

se intocmeste:
- pe nivel, daca se afla simultan
mai mult de 30 persoane
- pe incaperi, daca in ele se afla
cel putin 50 de persoane
Se face pe schita incaperii si se
marcheaza cu culoare verde
traseele de evacuare

Planurile de depozitare si evacuare a

materialelor clasificate conform legii
ca fiind periculoase se intocmesc pe
baza schitelor pentru fiecare incapere
unde se afla acestea
Planurile de interventie trebuie
avizate de ISU Cluj si trebuie
actualizate periodic, in functie de
conditiile reale
Anexa 3 a normelor generale
prezinta modelul-cadru al planului de
interventie care trebuie insotit de
planul general al incintei unitatii

Instructiunile de aparare
impotriva incendiilor (art.33)
Se elaboreaza pentru toate locurile
de munca de catre seful sectorului,
se verifica de inspectorul SU si se
aproba de director. Fiecare
instructiune trebuie sa aiba data
intocmirii/reviziei si data aprobarii.
Se actualizeaza periodic
Se afiseaza in intregime sau in
sinteza
Salariatii au obligatia sa le studieze,
sa le insuseasca si sa le aplice.

Instruirea salariatilor in domeniul

situatiilor de urgenta
Ord.712/2005
Instruirea salariatilor n
domeniul situatiilor de urgent
se realizeaz prin:
- instructaje
- participarea la cursuri, aplicatii,
exercitii practice si
antrenamente, n functie de
tipurile de risc specifice.

Instruirea salariatilor n domeniul

situatiilor de urgent se face la
angajare si periodic, prin urmtoarele
categorii de instructaje:
a)
b)
c)
d)

instructajul introductiv general;

instructajul specific locului de munc;
instructajul periodic;
instructajul pe schimb, acolo unde situatia
o impune;
e) instructajul special pentru lucrri
periculoase;
f) instructajul la recalificarea profesional;
g) instructajul pentru personalul din afara
operatorului economic .

Tematica orientativa se
adapteaza si se completeaza pe
parcurs
Periodicitatea instructajelor se mentioneaza
in graficul anual de instruire, pe locuri de
munca si categorii de angajati
Instructajele se fac pe baza unor materiale
scrise si prezentate
Instructajul periodic are durata de cel putin
2 ore
Se pune accent si pe demonstratii practice,
verificarea se face prin sondaj
Anual se efectueaza o verificare pe baza de
teste chestionar, rezultatele se
consemneaza in fisa individuala de instruire

PLAN STRATEGIC NATIONAL IN VEDEREA UNUI DIALOG SOCIAL PERFORMANT PRIN INSTRUMENTE EUROPENE MODERNE:
Impreuna pentru siguranta noastra
noastra - POSDRU/ 63/ 3.2/ S/ 41746

Multumesc pentru atentie !

Proiect cofinan
cofinanat din Fondul Social European prin Programul Opera
Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 20072007-2013
28062010
28062010