Sunteți pe pagina 1din 10

n acele vremuri de cumplit ncletare,

cnd se afla n primejdie existena i fiina


naional a multor popoare, forele din
lume s-au unit n lupta mpotriva mainii de
rzboi germane. n septembrie 1941, la
Moscova, reprezentanii celor trei mari
puteri: U.R.S.S. , S.U.A i Anglia, au pus
bazele coaliiei antihitleriste, la care au
aderat numeroase state.

State membre ale coalitiei


Imperiul
Britanic

Statele Unite
ale Americii
Uniunea
Sovietic
Astea au fost
cele mai
importante,
celelalte fiind
nvinse cu mare
uurin ntr-o
perioad scurt
de timp, n
fiecare dintre
ele aprnd
muli tineri
susintori ai
nazismului.

Tripla Intelegere
sau
Antanta
Franta
Rusia
Anglia

Marile btlii in razboiul pentru apararea patriei.


Pe frontul sovieto-german s-a dat una dintre cele mai mari
batalii ale rzboiului, batalia Moscovei. Hitleristii concentreaza
impotriva Moscovei mari forte, cutind s pun mina pe capitala
Uniunii Sovietice La sfirsitul lunii noiembrie 1941, trupele
hitleriste ajunseser la portile orasului. Luptind cu dirzenie si
eroism, trupele sovietice, aprind fiecare palm de pamint, au
trecut la contraofensiv. Armatele hitleriste au fost invinse si
silite s se retrag cu pierderi insemnate. Victoria armatelor
sovietice in fata Moscovei a fost prima mare infringere suferit
de hitleristi in cel de-al doilea rzboi mondial.

Extinderea rzboiului in oceanul Pacific.


La inceputul lunii decembrie 1941, Japonia a atacat, prin
surprindere, baza principal a flotei ameri cane din
Oceanul Pacific de la Pearl Harbour, distrugind un mare
numar de vase de rzboi. statele Unite si Anglia au
rspuns declarind, la 8 decembrie 1941, rzboi Japoniei.
Rzboiul dezlntuit de japonezi, in oceanul Pacific si in
Asia, a atras in flcrile lui sute de milioane de oameni.
Armatele cotropitoare japoneze au ocupat o mare parte
din teritoriul Chinei, Birmaniei, Malaya, Indonezia,
Filipinele, Indochina si multe arhipelaguri din Oceanul
Pacific. In vara anului 1942 fortele anglo-americane au
debarcat in Africa de Nord si au infrint trupele germanoitaliene de aici. In acelasi timp, concentrind un mare
numr de divizii, in Uniunea Sovietic, hitleristii au trecut
la ofensiv n directia Stalingradului (azi Volgograd) si a
Caucazului de nord. La Stalingrad s-a desfasurat cea mai
puternica inclestare din istoria razboiului. Dobindind
victoria, armata sovietica a trecut la o ofensiva de mari
proportii pentru izgonirea cotropitorilor hitleristi din tara.

Miscarea de rezistenta.
In tarile cotropite, hitleristii au dus o politica de represiuni singeroase
si de jaf sistematic. Ei au infiintat numeroase lagare de concentrare,
,,lagarele mortii", in care au asasinat prin torturi, infometare, camere de
gazare si ardere in crematorii milioane de oameni pasnici, nevinovati .
Popoarele cotropite au opus rezistenta prin cele mai variate mijloace: de
la nesupunerea fata de legile impuse de hitleristi si sabotaje, pina la lupta
de partizani cu arma in mina.
In Franta, Iugoslavia, Cehoslovacia, Polonia, Grecia, Romania,
Filipine, Coreea si alte tari au luat fiinta unitati de partizani, organizate
militareste. Sprijinite de masele largi ale poporului, ele au dat puternice
lovituri trupelor de ocupatie. Rezistenta popoarelor a contribuit intr-o
masura insemnata la infringerea, pina la urma, a agresorilor hitleristi .
Victoriile coalitiei antihitleriste in 1943-1944. In vara anului 1943
armatele sovietice au nfrnt fortele armate germane, pricinuindu-le mari
pierderi in oameni si tancuri
Luptele crincene de pe frontul sovieto-german au inlesnit armatelor
anglo-americane sa debarce in sudul Italiei. Italia fascista a fost silita sa
capituleze (septembrie 1943) si sa declare razboi Germaniei.
n razboiul din Pacific, prin operatii combinate, navale, terestre si
aeriene, fortele americane au obligat trupele cotropitoare japoneze sa se
retraga din principalele insule ale arhipelagului Solomon.

La sfirsitul lunii noiembrie 1943 s-a tinut, la Teheran, prima


conferinta a conducatorilor U.R.S.S. -I V. Stalin, S.U.A -F D.
Roosevelt Churchill si Anglia W. Churchill.
Aici s-a hotarit deschiderea celui de-al doilea front, adica
debarcarea fortelor anglo-americane in Franta, la mijlocul anului
urmator.
Operatiile militare din anul 1944 au reprezentat perioada de
victorii hotaritoare ale coalitiei antihitleriste. n mari batalii
desfasurate pe spatii uriase, armatele sovietice au infrint pe
cotropitori si au eliberat intreg teritoriul tarii. Fortele angloamericane au debarcat in iunie 1944 in Franta; cu sprijinul
miscarii de partizani, ele au reusit sa formeze puternice capete de
pod si sa inceapa izgonirea trupelor hitleriste de pe teritoriul
Frantei.
In Extremul Orient, fortele americano-engleze au alungat pe
cotropitorii japonezi din Noua Guinee si Filipine. Armatele
chineze, create de Partidul Comunist Chinez, au infrint trupele
japoneze si au eliberat noi teritorii.

Intr-o serie de tri au inceput insurectiile antifasciste, care au dus la


zdrobirea fortelor hitleriste aflate pe teritoriile lor. Astfel, in august 1944
Partidul Comunist Romn, in aliant cu fortele antihitleriste, a trecut la
infaptuirea revolutiei de eliberare social si national, antifascist si
antimperialist.Romnia a intors armele impotriva Germaniei alturindu-se,
cu toate fortele ei militare si economice, coalitiei antihitleriste. Alturi de
sovietici, trupele romne au contribuit la nimicirea si zdrobirea hitleristilor
din Un-garia, Cehoslovacia si Austria.
Victoria definitiv a coalitiei antihitleriste. Anul 1945 a fost anul victoriei
fortelor coalitiei antihitleriste, anul zdrobirii masinii de rzboi germane si
japoneze. In lupte grele, armata sovietic a eliberat Ungaria, Polonia,
Cehoslovacia, Austria si a ptruns pe teritoriul Germaniei. In acest timp,
armatele anglo-americane au eliberat Franta, Olanda, Danemarca ,Belgia si
nordul Italiei, ptrunzind pe teritoriul Germaniei. La 25 aprilie, pe fluviul
Elba s-au intilnit uniti ale armatei sovietice cu unit i anglo-americane.
Citeva zile mai tirziu, armata sovietic a cucerit Berlinul. Germania a
capitulat la 9 mai 1945.

Conferinta conductorilor U.R.S.S., S.U.A. si


Angliei, tinut la Potsdam(iulie-august 1945), a
hotrit nceperea lucrrilor pentru incheierea
tratatelor de pace in Europa si pedepsirea
criminalilor de rzboi, judecati de un tribunal
militar international.
U.R.S.S. a intrat in rzboi impotriva Japoniei
(august 1945), incepind ofensiva pe un front larg.
Tot impotriva acestei tari, S.U.A. a folosit bomba
atomic, nimicind populatia civila din dou orase
japoneze: Hiroshima si Nagasaki. Aceast actiune
lipsit de importan militara, intrucit Japonia era
gata s capituleze, a fost condamnat de lumea
progresista. Japonia a capitulat la 2 septembrie
1945. Astfel s-a sfirsit cel de-al doilea rzboi
mondial.

Urmarile si invmintele rzboiului. In al


doilea rzboi mondial au fost ucisi si
schiloditi peste 50 000 000 oameni.
Fascistii au exterminat milioane de
oameni in tarile ocupate din Europa si
Asia, au distrus vechi monumente de
art, biblioteci, muzee, laboratoare .
Greul rzboiului in Europa l-au dus
popoarele sovietice, care au suferit si cele
mai mari pierderi in vieti omenesti si in
bunuri materiale.
Impotriva ocupantilor fascisti s-au
ridicat la lupt si popoarele cotropite.
Victoria impotriva fascismului a
prabusit planurile imperialistilor fascisti
de a cuceri lumea intreaga si a inrobi
popoarele. Aceast urias lupt
international a demonstrat cu putere c
dac fortele democratice, popoarele
actioneaz unite, ele isi pot apara
libertatea independenta si Suveranitatea,
pot infringe orice agresor, oricit de
puternic ar fi el, pot impune pacea si