DACIE Dezvoltare Antreprenorial pentru Competitivitate prin Inovaie i Ecoeficien - POSDRU/92/3.

1/S/48309
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investete n oameni!

DEZVOLTAREA DURABILA
Cuprins:
1. Conceptul de dezvoltare durabila
2. Cronologia dezvoltarii durabile
3. Institutionalizarea internationala si nationala privind dezvoltarea durabila
4. Cadrul Strategic al Dezvoltarii Durabile in UE si in Romania
4.1. Strategia de dezvoltare durabil a Uniunii Europene, adoptata in anul 2001
4.2 Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romniei Orizonturi 2013-20202030
4.3. Tratatul de Aderare Romnia Uniunea Europeana,
4.4. Planul National de Dezvoltare 2007-2013 (PND)
4.5. Cadrul Strategic National de Referinta 2007-2013 (CSNR)
4.6. Programul Operational Regional-POR
5. Obiectivele generale ale Dezvoltarii Durabile
6. Indicatori de dezvoltare durabila
7. Obiectivele concrete de dezvoltare durabila vizate prin proiectul DACIE

1. Conceptul de dezvoltare durabila

Conceptul de dezvoltare durabila a evoluat istoric plecand de la o fundamentare si intelegere
a unor influente locale ori sectoriale la nivel global. Fara sa fie deloc o preocupare
intamplatoare, incercarile de corelare a unor efecte globale de unele cauze, activitati ori
fenomene locale trebuiau, pana la urma , sa fie puse ca evolutii si desfasurari sub o
intelegere unica, un concept integrat si o denumire pe masura.
In fapt, ce se intelege acum prin dezvoltare durabila (Sustainable Development)?
Dezvoltarea durabila a fost definita in mai multe feluri, dar definitia cea mai apropiata de
intelegerea comuna este: viitorul nostru comun de maine, determinat de responsabilitatea cu
care tratam azi mediul ambiant, bunastarea economica si sociala. Termenul a fost folosit de
ctre Comisia Brundtland, care a inventat ceea ce a devenit definiia cel mai adesea citata
pentru dezvoltarea durabil, adica aceea de dezvoltare, care "satisface nevoile prezentului
fr a compromite capacitatea generaiilor viitoare de a-i satisface propriile nevoi".

ASOCIAIA FORUMUL

CENTRUL PENTRU EDUCAIE

ECONOMIC I DEZVOLTARE

SC IPA SA

TINERILOR

DACIE Dezvoltare Antreprenorial pentru Competitivitate prin Inovaie i Ecoeficien - POSDRU/92/3.1/S/48309

Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investete n oameni!

( http://en.wikipedia.org/wiki/Sustainable_development ).
Acesta definitie inglobeaza, in fapt, dou concepte cheie.:
conceptul de nevoi, n special nevoile eseniale ale lumii sarace, care ar trebui s fie
prioritatea absolut i
ideea de limitri impuse de ctre stat asupra tehnologiei i organizrii sociale determinate
de capacitatea mediului de a satisface nevoile prezente i viitoare.
Dezvoltarea durabila trebuie privita ca un sistem peste spatiu si peste timp. Peste spatiu
pentru ca, de exemplu, poluarea aerului in America de Nord afecteaza calitatea aerului din
Asia, c pesticidele utilizate n Argentina ar putea afecta stocurile de pete din largul coastei
Australiei, iar peste timp pentru ca deciziile bunicilor noastri luate cu privire la modul de a
folosi terenurile agricole continua s afecteze practicile agricole actuale, iar politicile
economice pe care le susinem astzi vor avea un impact asupra srciei urbane atunci
cnd copiii notri vor deveni aduli.
Oare nelegem bine si c, de asemenea, si calitatea vieii este un sistem?
E bine s fii sntos fizic, dar ce se ntmpl dac eti srac i nu ai acces la educaie?
Este bine sa ai un venit sigur, dar ce se ntmpl dac aerul din zona in care traiesti este
poluat?
i ca este bine s ai libertate de exprimare religioasa, dar ce se ntmpl dac nu poti hrani
satisfacator familia ta?
Problemele cu care ne confruntm sunt complexe i grave, i nu le mai putem aborda n
acelai mod in care le-am generat.
Aceste prime elemente de definire au fost preluate de pe pagina International Institute for
Sustenable Development (http://www.iisd.org/ )
Tot la aceasta adresa se afla si o cronologie a dezvoltarii durabile.
2. Cronologia dezvoltarii durabile
1962. Rachel Carson publica cartea Silent Spring, care este considerata de multi ca
momentul de cotitur n nelegerea noastr asupra interconexiunilor dintre mediu, economie
i bunstarea social. De atunci, multe etape au marcat drumul ctre fundamentarea
dezvoltarii durabile. Cartea reunete cercetari de toxicologie, ecologie i epidemiologie care
sugereaza faptul c pesticidele agricole reprezinta interventii la niveluri catastrofale asupra

ASOCIAIA FORUMUL

CENTRUL PENTRU EDUCAIE

ECONOMIC I DEZVOLTARE

SC IPA SA

TINERILOR

DACIE Dezvoltare Antreprenorial pentru Competitivitate prin Inovaie i Ecoeficien - POSDRU/92/3.1/S/48309

Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investete n oameni!

speciilor de animale i sntii umane.

1967. Se infiinteaza Environmental Defense Fund (FED) care este insarcinata sa gaseasca
soluii legale pentru daunele aduse mediului. FED merge la tribunal pentru a opri Comisia
Suffolk County Mosquito Control de la pulverizarea DDT-ului pe mlatinile Long Island.
(www.environmentaldefense.org ).
1968.Conferina interguvernamental pentru Utilizarea raional i conservarea Biosferei
(UNESCO); discuiile se concentreaza pe conceptul, punctul de vedere ecologic de
dezvoltare durabil (www.unesco.org )
Paul Ehrlich public The Population Bomb, in care se face legtura dintre populaia uman,
resursele in exploatare i mediu.
1970. Se sarbatoreste pentru prima data Ziua Pamantului. Peste 20 de milioane de oameni
participa la demonstratii pasnice in Statele Unite. Se infiinteaza un Consiliu de Aparare a
Resurselor Naturale prin care avocati si oameni de stiinta sa faca presiuni consistente la
nivelul SUA in ceea ce priveste politica de mediu (www.nrdc.org ).
1971. Greenpeace ncepe n Canada i lanseaz demonstratii agresive pentru a opri
deteriorarea mediului prin proteste civile i interferene non-violente ( www.greenpeace.org ).
Este ntocmit Raportul Founex de un grup de experi legat de necesitatea integrarii mediului
cu strategia dezvoltrii.
1972. Conferina ONU privind protectia mediului inconjurator . Conferina de la Stockholm
este axata pe combaterea poluarii i a consecintelor ploilor acide din nordul Europei. Ea
conduce la crearea de numeroase agenii de protecie naionale de mediu conectate la
Programul Naiunilor Unite pentru Mediu
(UNEP- www.unep.org ). Clubul de la Roma public controversatele Limitele de cretere,
care preziceau consecine grave n cazul in care cretere populatiei nu este ncetinit. Trile
nordice critic raportul pentru ca nu da si solutii, inclusiv tehnologice, iar rile sudice sunt
nfuriate, deoarece se contura abandonarea dezvoltarii economice (www.clubofrome.org ).
1973. Statele Unite editeaza Documentul Specii pe cale de dispariie, devenind una dintre
primele ri care pune n aplicare protectia juridica pentru patrimoniul su piscicol, de plante
i de animale slbatice.

ASOCIAIA FORUMUL

CENTRUL PENTRU EDUCAIE

ECONOMIC I DEZVOLTARE

SC IPA SA

TINERILOR

DACIE Dezvoltare Antreprenorial pentru Competitivitate prin Inovaie i Ecoeficien - POSDRU/92/3.1/S/48309

Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investete n oameni!

OPEC declanseaza dezbateri privind criza petrolului.

1974. Rowland si Molina n Jornalul Nature, calculeaza c utilizarea n continuare a
chorofluorocarbons (CFC), la ratele actuale, diminueaz critic stratul de ozon.
America Latin dezvolta World Model prin Fundacin Bariloche. Acesta este rspunsul
Sudului la limitele de cretere prin care se solicit cretere economic i echitate pentru
Lumea a Treia (www.fundacionbariloche.org.ar / LP-mod-latinoam.htm )
1975. CITES. Convenia internaional privind Comerul cu specii slbatice de faun i flor
intr n vigoare ( www.cites.org )
Worldwatch Institute, cu sediul n
Statele Unite ale Americii, incepe s sensibilizeze opinia public la nivel mondial
privitor la ameninrile la adresa mediului i pentru a determina eficiente rspunsuri
strategice eficiente (www.worldwatch.org ).
1976. Habitat- Conferina ONU privind Asezarile Umane, prima reuniune la nivel mondial
care leaga problemele de mediu de aezarile umane.
1977. Green Belt Movement incepe in Kenya, prin plantarea de catre comunitate a copacilor
pentru a preveni deertificarea (www.greenbeltmovement.org )
Se tine Conferina ONU privind deertificarea.
1978. Amoco Cadiz -se produce o deversare de petrol n largul coastelor bretone.
OCDE Direcia de Mediu relanseaza cercetarea asupra conexiunilor intre economie i
mediu. (www.oecd.org )
1979. Convenia privind poluarea atmosferica pe distane lungi, transfrontalier
este adoptata.
Se produc trei accidente nucleare la Mile Island, n Pennsylvania, Statele Unite ale Americii.
1980. Este lansata World Conservation Strategy document produs de Uniunea
Internaional pentru Conservarea Naturii (IUCN). Seciunea "Ctre o dezvoltare durabil"

ASOCIAIA FORUMUL

CENTRUL PENTRU EDUCAIE

ECONOMIC I DEZVOLTARE

SC IPA SA

TINERILOR

DACIE Dezvoltare Antreprenorial pentru Competitivitate prin Inovaie i Ecoeficien - POSDRU/92/3.1/S/48309

Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investete n oameni!

identific Principalii ageni de distrugerea a habitatului precum: srcia, presiunea

populaionala, inechitea sociala i regimurile de tranzacionare. Raportul solicit
o nou strategie de dezvoltare internaional cuprinzand despgubiri pentru inechiti.
(www.iucn.org)
Comisia Internaional privind Problemele de dezvoltare Nord-Sud lanseaza un program
de supravietuire (Brandt Report), pentru o noua relatie economic ntre Nord i Sud.
Global Report 2000 este publicat. El recunoate ca starea biodiversitii, pentru prima dat
este critic pentru buna funcionrii ecosistemului planetar. Acesta afirm c robustetea
ecosistemelor naturii este slbit prin disparitia de specii.
1981. Adunarea Mondial a Sntii, n unanimitate, adopt Strategia global pentru
sntate pentru toi pana in anul 2000, care afirm c obiectivul major social al guvernelor
ar trebui s fie ca toate popoarele s ating un nivel de sntate care le-ar permite s
determine viziunea sociala si economica a vietii productive (www.who.org ).
1982. World Resources Institute se fondeaza n Statele Unite ale Americii. Aceasta ncepe
publicarea bianuala a evaluri resurselor mondiale, n 1986 ( www.wri.org )
Convenia ONU privind drepturile asupra mriieste adoptata. Acesta stabilete norme privind
continutul standardelor de mediu i msurile de aplicare care se ocup cu combaterea
polurii marine (www.un.org / depts / los)
Criza internaional a datoriilor erupe i amenin sistemul financiar mondial. S-au pierdut,
astfel, zece ani pentru America Latin i alte regiuni n curs de dezvoltare.
The UN World Charter for Nature adopt principiul c fiecare form de via este unic i ar
trebui s fie respectat acest principiu, indiferent de valoarea acelei forme de via pentru
omenire. Acesta necesita o nelegere a dependenei noastre de resursele naturale i nevoia
de a controla exploatarea acestora (www.un.org/documents/ga/res/37/a37r007.htm )
1983. Development Alternatives se constituie n India. Ea promoveaz o nou relaie ntre
oameni, tehnologie i mediu n Europa de Sud ( www.devalt.org )
Grameen Bank este creata pentru a oferi credite pentru cei mai sraci dintre sraci n
Bangladesh, si respectiv a unui noi nelegeri a rolului microcreditelor n dezvoltare
(www.grameen-info.org )
1984. Se produc scurgeri chimice toxice in Bhopal, India. 10000 mori i 300.000 rnii
(www.bhopal.net ).
Seceta n Etiopia. ntre 250.000 si 1 milion de oameni mor de foame.

ASOCIAIA FORUMUL

CENTRUL PENTRU EDUCAIE

ECONOMIC I DEZVOLTARE

SC IPA SA

TINERILOR

DACIE Dezvoltare Antreprenorial pentru Competitivitate prin Inovaie i Ecoeficien - POSDRU/92/3.1/S/48309

Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investete n oameni!

In Lumea a treia se manifesta ca voce a activistilor din Sud pe probleme de economie, de

dezvoltare i de mediu ( www.twnside.org.sg ).
Se tine Conferina internaional privind Mediul i Economia patronata de ctre OECD.
Se concluzioneaz c mediul i economie ar trebui s fie reciproc tratate ca parti
inseparabile ale unui sistem. Aceasta contribuie la forma Raportul Viitorul nostru comun.
1985. Responsible Care, iniiativ a Productorilor canadieni de chimicale, emite Codul de
conduit pentru productori chimici, care apoi a fost adoptat n multe ri (www.ccpa.ca ).
Schimbri climatice. ntlnirea din Austria a Societii Mondiale de Meteorologie, UNEP
i Consiliul Internaional al Stiinific lanseaza rapoartele cu privire la acumularea de dioxid de
carbon i alte "gaze cu efect de ser" n atmosfer. Ei prezic nclzirea global.
In Antarctica s-a descoperit o gaura de ozon de ctreoameni de tiin britanici i americani.
1986. Accidentul de la Cernobil al centralei nucleare genereaz o imprastiere masiva de
substante toxice radioactive.
1987. Viitorul nostru comun (Raportul Brundtland). Raport al Comisiei Mondiale pentru Mediu
i Dezvoltare intreese aspectele sociale, economice, culturale i de mediu
ca probleme i soluii globale. Acesta popularizeaza termenul de "Dezvoltare durabil".
Comitetul Consultativ de Dezvoltare al OCDE creeaz linii directoare pentru mediu i
dezvoltare (www.oecd.org / DAC )
Este adoptat Protocolul de la Montreal privind substanele care distrug stratul de ozon
(http://ozone.unep.org )
1988. Chico Mendes, un culegator de cauciuc brazilian care lupt contra distrugerilor din
jungla amazonian, este asasinat.
Oamenii de tiin folosesc fotografii prin satelit pentru a documenta ceea ce produc
incendiile de paduri de langa Amazon (www.chicomendes.com )
Grupul interguvernamental de experi privind schimbrile climatice (IPCC) |
este nominalizat pentru a evalua cele mai actuale date tiinifice, de cercetare tehnic i
socio-economice n domeniu (www.ipcc.ch )
1989. Petrolierul Exxon Valdez eueaza si 11 milioane de galoane de petrol sunt deversate
n Alaska, la Prince William Sound (www.evostc.state.ak.us )
Institutul de Mediu de la Stockholm este nominalizat ca institut independent pentru realizarea

ASOCIAIA FORUMUL

CENTRUL PENTRU EDUCAIE

ECONOMIC I DEZVOLTARE

SC IPA SA

TINERILOR

DACIE Dezvoltare Antreprenorial pentru Competitivitate prin Inovaie i Ecoeficien - POSDRU/92/3.1/S/48309

Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investete n oameni!

de cercetari de mediu la nivel mondial i regionale (www.sei.se ).

1990. Institutul Internaional pentru Dezvoltare Durabil (IISD) este fondat n Canada i
ncepe publicarea Buletinului Negocierile pentru Pamant , ca autoritate de nregistrare
internaional pentru negocierile privind mediul i dezvoltarea (www.iisd.org
Se organizeaza Summitul ONU pentru copii, un important mod de recunoatere a impactului
de mediu pentru viitorul noilor generaii (www.unicef.org / WSC)
Centrul Regional de Mediu pentru Europa Central i de Est este infiintat pentru a aborda
provocrile legate de mediu n ntreaga regiune, cu accent pe angajarea de afaceri, precum
i legat de societatea civil (www.rec.org )
1991. Pescuitul de cod pe coasta estica canadiana se diminueaza drastic atunci cnd numai
2700 de tone de biomasa reproducere este deversata accidental, dup o recolta de 190 mii
tone.
Sute de incendii la sonde n Kuweit, timp de luni de zile n urma rzboiului Golfului Persic.
1992. Se infiinteaza Consiliul de Afaceri pentru Dezvoltare Durabil, Dezvoltare public,
Schimbari de golf, pentru stabilirea de afaceri n promovarea practicilor dezvoltarii durabile
(www.wbcsd.ch )
Summit-ul Pmntului. Conferina ONU privind Mediul i Dezvoltare (UNCED), are loc la Rio
de Janeiro. Acordurile sunt prinse in Planul de aciune Agenda 21 i in: Convenia
privind diversitatea biologic, Convenia-cadru privind schimbrile climatice, Schimbarea
principiilor de exploatare a padurilor.
1993. Prima reuniune a Comisiei ONU privind Dezvoltare Durabil, creata pentru a asigura
monitorizarea UNCED, consolidarea cooperrii internaionale i de facilitare a capacitatii de
luare a deciziilor interguvernamentale (www.un.org / ESA / sustdev )
1994. Global Environment Facility aloca miliarde de dolari ajutor pentru restructurare, pentru
luarea deciziilor necesare in rile n curs de dezvoltare ( www.gefweb.org )
se publica Agenda 21 a Chinei, o Carta alb pe Poporului din Republica Popular Chinez
privitoare la populaie, mediu i dezvoltare. China ofer un exemplu internaional pentru
strategii nationale de dezvoltare durabil.

ASOCIAIA FORUMUL

CENTRUL PENTRU EDUCAIE

ECONOMIC I DEZVOLTARE

SC IPA SA

TINERILOR

DACIE Dezvoltare Antreprenorial pentru Competitivitate prin Inovaie i Ecoeficien - POSDRU/92/3.1/S/48309

Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investete n oameni!

1995. Are loc Summit-ul Mondial pentru Dezvoltare Social este inut la Copenhaga. Este
prima dat cnd comunitatea internaional exprim un angajament clar n favoarea
eradicrii srciei absolute (www.un.org / ESA / socdev / WSSD / index.html )
Are loc A patra Conferin mondial privind femeile inut la Beijing. Negocierile recunosc c
statutul de femei a facut progrese, dar rmn inca obstacole la concretizarea pentru femei a
drepturilor lor ca drepturi ale omului (www.un.org / womenwatch / Daw / Beijing)
Are loc executarea lui Ken Saro-Wiwa n Nigeria, fapt care aduce in atenia internaional
legturile ntre drepturile omului, justiie, mediu, securitate i creterea economic.
Organizaia Mondial a Comerului (OMC) a recunoscut formal relatiile intre comer, mediu
i dezvoltare (www.wto.org )
1996. Este adoptat ISO 14001 n mod oficial ca standard internaional neobligatoriu pentru
protecia mediului ca parte a sistemelor de management al societatilor (www.iso.org )
1997. Haos ecologic i financiar in Asia. El Nio a cauzat, pe langa distrugerile proprii,
secet in regiune i a necesitat si 3 miliarde de dolari n domeniul sntii.
1998. Controversa fata de organismele modificate genetic (OMG). Preocupari fata de mediu
i de securitatea alimentara sunt formulate de Uniunea European si fata de
importurile de culturi modificate genetic din America de Nord,iar fermierii din rile n curs de
dezvoltare se rzvrtesc mpotriva "Tehnologia terminator. Vreme neobisnuit de sever. In
China, cele mai grave inundaii din ultimele decenii, dou treimi Bangladesh este de sub ap
timp de cteva luni, uraganul Mitch distruge pri ale Americii Centrale, 54 de ri sunt
afectate de inundaii i 45 de secet, iar temperatura la nivel mondial atinge cea mai mare
valoare nregistrat vreodat
(http://lwf.ncdc.noaa.gov/oa/climate/research/1998/ann/extremes98.html )
1999. Lansarea Indicilor Dow Jones privind Durabilitatea (http://www.sustainabilityindex.com/ ). Primul instrument de acest gen ofer ndrumare pentru investitori n cutarea
companii profitabile care urmeaz principiile de dezvoltare durabil (www.sustainabilityindex.com )
A treia Conferin ministerial a OMC a avut loc la Seattle. Mii de demonstrani au protestat
fa de efectele negative ale globalizrii i fata de creterea de corporatii globale. Este primul
dintre multele proteste antiglobalizare, demonstraii dand semnalul unei noi ere de onfruntare
ntre nemulumii, prile interesate i cei aflai la putere

ASOCIAIA FORUMUL

CENTRUL PENTRU EDUCAIE

ECONOMIC I DEZVOLTARE

SC IPA SA

TINERILOR

DACIE Dezvoltare Antreprenorial pentru Competitivitate prin Inovaie i Ecoeficien - POSDRU/92/3.1/S/48309

Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investete n oameni!

(www.iisd.org / comerciale / OMC / seattleandsd.htm )

2000. Obiectivelor ONU de Dezvoltare ale Mileniului aduna cel mai mare numar de lideri
mondiali care sunt de acord cu un set de obiective limitate n timp i msurabile pentru
combaterea srciei, foametei, bolilor, analfabetismului, degradarea mediului i
discriminarea mpotriva femeilor, care urmeaz s fie realizate pn n 2015
(www.un.org / millenniumgoals)
Potrivit IUCN Lista Rosie cuprinde 11046 specii care sunt acum ameninate cu dispariia.
2001.9.11. Teroritii nonstatali reprezentnd interese si ideologii anti -Vest interesele ataca
World Trade Center i Pentagon, marcnd sfritul unei ere de nestingherita expansiune
economice. Pietele de capital i economiile se poticnesc iar Statele Unite se pregtesc
pentru un rzboi de durata mpotriva terorismului.
A patra Conferin ministerial a OMC care a avut loc la Doha, in Qatar, recunoate
problemele de mediu si preocuprile legate de dezvoltare, n declaraia sa finala
(www.ictsd.org / ministerial / Doha )
China se altur OMC, se produce o accelerare a schimbarilor structurale naionale
economice. Iar China, mpreun cu India i Brazilia, sunt recunoscute ca fore majore noi n
economia global.
2002. Are loc Summit-ul mondial privind dezvoltarea durabil care se tine la Johannesburg,
pentru a marca 10 ani de la UNCED. ntr-un climat de frustrare fa de lipsa de progres a
Guvernelor, summit-ul promoveaz "parteneriate" de nonnegotiated
privind abordarea durabilitatii (www.worldsummit2002.org )
Comunicatul Global Reporting Initiative prezinta linii directoare pentru raportarea activitatilor
privind aspectele economice, dimensiunile sociale i de mediu, de afaceri
(www.globalreporting.org )
2004. Lui Wangari Muta Maathai ii este acordat Premiul Nobel pentru Pace. Fondator al
Green Belt Movement n Kenya, ea este primul ecologist caruia s i se fi atribuit un Premiu
Nobel (http://nobelprize.org/peace/laureates/2004 )
HIV / SIDA n Africa sub-saharian. Numai n 2004 2,5 milioane de oameni din regiune mor
de SIDA i peste trei milioane devin recent infectati. Acolo traiesc doar 10 la sut din
populaia lumii, mai mult de 60 pe sut dintre persoane au HIV( www.unaids.org )
2005. Protocolul de la Kyoto intr n vigoare, din punct de vedere juridic. Trile dezvoltate isi
asuma obiective de reducere a emisiilor de gaze cu efect de ser i stabilirea de dezvoltare

ASOCIAIA FORUMUL

CENTRUL PENTRU EDUCAIE

ECONOMIC I DEZVOLTARE

SC IPA SA

TINERILOR

DACIE Dezvoltare Antreprenorial pentru Competitivitate prin Inovaie i Ecoeficien - POSDRU/92/3.1/S/48309

Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investete n oameni!

curat.
Millenium Ecosystem utilizand peste 1300 de experi din 95 de tari furnizeaza informaii
tiinifice cu privire la consecinele schimbarilor ecosistemului pentru bunstarea oamenilor
(www.millenniumassessment.org )
2006. Raportul Stern descrie convingtor costurile privind lipsa de aciune fata de
schimbrile climatice ca fiind de pn la 20 ori mai mari dect msurile necesare pentru a
aborda problemele astzi (www.sternreview.org.uk )
NASA emite rapoarte care arata o refacere a stratului de ozon, n parte datorit reducerii
concentraiilor de CFC, liminate n conformitate cu Protocolul de la Montreal.
(http://science.nasa.gov/headlines/y2006/26may_ozone.htm )
2007. Atenia public fata de schimbrile climatice creste. Fostul Vice President Al Gore,
publica documentul Un Adevr neconvenabil si ctig un Premiu al Academiei, iar IPCC
face previziuni alarmante despre sanatatea planetei. Gore este nominalizat pentru Premiul
Nobel pentru Pace (www.ipcc.ch )
Mai multe semne devin ingrijoratoare. Se prezice c stocurile de pete ar putea disprea n
50 de ani, iar oamenii de tiin spun ca si rechinii i albinele sunt, de asemenea, in mare
risc.
2008. Ideile economiei verzi se constituie intr-un set consistent. Guvernele naionale
investesc o parte din buget pentru stimularea economic n aciunile de mediu, precum i
pentru un nivel redus de carbon. Obiectivele pentru economia viitoare se bazeaza pe verde
(www.oecd.org/dataoecd/58/34/44077822.pdf )
Crete urbanizarea. Pentru prima dat n istorie mai mult de 50 la sut din populaia lumii
traieste n orae (www.unfpa.org / PDS / urbanization.htm ).
Crizele mondiale ale alimentelor, combustibilului i financiare devin convergente. Preurile
globale la produsele alimentare sunt in cretere cu 43 la sut ntr-un an; datorita cererii de
energie n cretere din China, India i din alte parti cresc preurile la energie; instituiile
financiare se cltina, are loc prbuirea creditelor ipotecare din Statele Unite Statele,
trimiterea lumii n recesiune.
2009. Topirea ghetarilor si a stratului de gheata din Oceanul Arctic aduce seceta in Australia,
nceputa n 2003, si insotita de cele mai grave incendii din istorie.
G20 promite subventii pentru eliminarea treptat a combustibililor fosili. Experii estimeaz c

ASOCIAIA FORUMUL

CENTRUL PENTRU EDUCAIE

ECONOMIC I DEZVOLTARE

SC IPA SA

TINERILOR

10

DACIE Dezvoltare Antreprenorial pentru Competitivitate prin Inovaie i Ecoeficien - POSDRU/92/3.1/S/48309

Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investete n oameni!

anual subveniile s-ar putea ridica la 500 miliarde dolari, suma egal cu
1 la suta din PIB-ul mondial ( www.globalsubsidies.org / files / active / I_policy_
brief_on_G-20_Announcement_Oct_09-1.pdf )
Conectivitatea ntreagii lumi depete previziunile. Aproximativ 60 la sut din oameni din
lume au acum telefoane mobile, 25 la suta sunt pe Internet. Reelele de socializare
influeneaz n mod direct angajarea ceteanului fata de chestiuni diverse precum campania
prezideniala a lui Obama.
La Copenhaga se desfasoara negocieri privind aspectele climatice, dar rezultatele acestor
negocieri de la Copenhaga sunt neclare (www.iisd.ca/climate/cop15/ )
3. Institutionalizarea internationala si nationala privind dezvoltarea durabila
Dupa cum transpare deja din cele prezentate mai sus dezvoltarea durabila a fost
institutionalizata progresiv. Dintre institutiile semnificative care se preocupa de acest
fenomen complex si complicat enumeram, nu neaparat in ordinea aparitiei lor, doar cateva:
-

ONU-Organizatia Natiunilor Unite, prin Departamentul pentru Afaceri Economice si

Sociale- Divizia pentru Dezvoltare Durabila
(http://www.un.org/esa/dsd/csd/csd_index.shtml ) [The United Nations Commission
on Sustainable Development (CSD) was established by the UN General Assembly in
December 1992 to ensure effective follow-up of United Nations Conference on
Environment and Development (UNCED), also known as the Earth Summit],
respectiv prin organismele:
UNCED- United Nations Conference on Environment and Development
UNFF-United Nations Forum on Forest
UNEP-United Nations Environment Programme (www.unep.org )
UN-HABITAT -Council of the United Nations Human Settlements Programme,

si Programele Globale:

Sustainable Development
Environment and Energy

Sustainable Forest Management

Ecosystem Management

Resource Efficiency

ASOCIAIA FORUMUL

CENTRUL PENTRU EDUCAIE

ECONOMIC I DEZVOLTARE

SC IPA SA

TINERILOR

11

DACIE Dezvoltare Antreprenorial pentru Competitivitate prin Inovaie i Ecoeficien - POSDRU/92/3.1/S/48309

Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investete n oameni!

Harmful Substances and Hazardous Waste

Water and Sanitation

Sustainable Cities

Urban Management

respectiv prin Programele Regionale:

Food Security and Sustainable Development

Environment and Development

Sustainable Energy

Sustainable Development and Human Settlements

Sustainable Development and Productivity

OECD-Organizatia pentru Cooperare Economica si Dezvoltare, prin Directoratul de

mediu si Comitetul Consultativ de Dezvoltare

WB-Banca Mondiala (World Bank), prin finantarea unor organisme care realizeaza
studii legate de globalizare si efectele acesteia

IBRD-Banca Internationala pentru Recoconstructie si Dezvoltare (BIRD)

IISD- Institutul Internaional pentru Dezvoltare Durabil (www.iisd.ca )

CCE- COMISIA COMUNITILOR EUROPENE, prin Strategia de dezvoltare

durabil a Uniunii Europene, adoptata in anul 2001, ultimul raport de evaluare fiind
facut in 2009 (Mainstreaming sustainable development into EU policies: 2009 Review
of the European Union Strategy for Sustainable Development)

Guvernul Romaniei ( prin Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile), care a realizat si

aprobat Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romniei-Orizonturi 20132020-2030, Bucuresti 2008

INS- Institutul National de Statistica

ASOCIAIA FORUMUL

CENTRUL PENTRU EDUCAIE

ECONOMIC I DEZVOLTARE

SC IPA SA

TINERILOR

12

DACIE Dezvoltare Antreprenorial pentru Competitivitate prin Inovaie i Ecoeficien - POSDRU/92/3.1/S/48309

Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investete n oameni!

4. Cadrul Strategic al Dezvoltarii Durabile in UE si in Romania

4.1. Strategia de dezvoltare durabil a Uniunii Europene, adoptata in anul 2001
(v. http://ec.europa.eu/environment/eussd/, respectiv:
http://europa.eu/legislation_summaries/environment/sustainable_development/l28117_en.ht
m)
O intelegere mai buna a tuturor aspectelor componente ale Strategiei de dezvoltare durabil
a Uniunii Europene se obtine daca se consulta documentele:
-Commission Communication of 15 May 2001 A Sustainable Europe for a Better World: A
European Union Strategy for Sustainable Development (Commission proposal to the
Gothenburg European Council) [COM(2001) 264 final
-Commission Communication of 13 December 2005 on the review of the Sustainable
Development Strategy A platform for action [COM(2005) 658 final
-Communication from the Commission to the European Parliament, the Council, the
European Economic and Social Committee and the Committee of the Regions of 24 July
2009 - Mainstreaming sustainable development into EU policies : 2009 Review of the
European Union Strategy for Sustainable Development [COM(2009) 400 final
-Commission Communication of 22 October 2007 Progress Report on the Sustainable
Development Strategy 2007 [COM(2007) 642 final
-Commission Communication of 9 February 2005 The 2005 Review of the EU Sustainable
Development Strategy: Initial Stocktaking and Future Orientations [COM(2005) 37 final
Abstract: The Sustainable Development Strategy deals in an integrated way with economic,
environmental and social issues and lists the following seven key challenges:

Climate change and clean energy

Sustainable transport

Sustainable consumption and production

Conservation and management of natural resources

Public health

Social inclusion, demography and migration

ASOCIAIA FORUMUL

CENTRUL PENTRU EDUCAIE

ECONOMIC I DEZVOLTARE

SC IPA SA

TINERILOR

13

DACIE Dezvoltare Antreprenorial pentru Competitivitate prin Inovaie i Ecoeficien - POSDRU/92/3.1/S/48309

Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investete n oameni!

Global poverty

Dezvoltarea durabila a devenit un obiectiv politic al Uniunii Europene ncepnd cu anul 1997,
prin includerea sa n Tratatul de la Maastricht. n anul 2001, Consiliul European de la
Goteborg a adoptat Strategia de Dezvoltare Durabila a Uniunii Europene, careia i-a fost
adaugata o dimensiune externa la Barcelona, n anul 2002.
n anul 2005, Comisia Europeana a demarat un proces de revizuire a Strategiei,
publicnd, n luna februarie, o evaluare critica a progreselor nregistrate dupa 2001, care
puncteaza si o serie de directii de actiune de urmat n continuare. Documentul a evidentiat si
unele tendinte nesustenabile, cu efecte negative asupra mediului nconjurator, care puteau
afecta dezvoltarea viitoare a Uniunii Europene, respectiv schimbarile climatice, amenintarile
la adresa sanatatii publice, saracia si excluziunea sociala, epuizarea resurselor naturale si
erodarea biodiversitatii. Ca urmare a identificarii acestor probleme, n iunie 2005, sefii de
state si guverne ai tarilor Uniunii Europene au adoptat o Declaratie privind liniile directoare
ale dezvoltarii durabile, care ncorporeaza Agenda de la Lisabona, revizuita, pentru cresterea
economica si crearea de noi locuri de munca drept o componenta esentiala a obiectivului
atotcuprinzator al dezvoltarii durabile.
Dupa o larga consultare, Comisia Europeana a prezentat, la 13 decembrie 2005, o
propunere de revizuire a Strategiei de la Goteborg din 2001.
Ca rezultat al acestui proces, Consiliul UE a adoptat, la 9 iunie 2006, Strategia rennoita de
Dezvoltare Durabila, pentru o Europa extinsa. Documentul este conceput ntr-o viziune
strategica unitara si coerenta, avnd ca obiectiv general mbunatatirea continua a calitatii
vietii pentru generatiile prezente si viitoare prin crearea unor comunitati sustenabile, capabile
sa gestioneze si sa foloseasca resursele n mod eficient si sa valorifice potentialul de inovare
ecologica si sociala al economiei n vederea asigurarii prosperitatii, protectiei mediului si
coeziunii sociale.
Strategia UE pentru Dezvoltare Durabila, ce reprezinta fundamentul Strategiei
Nationale a Romniei n domeniu, completeaza Strategia de la Lisabona si se doreste a fi
un catalizator pentru cei ce elaboreaza politici publice si pentru opinia publica, n scopul
schimbarii comportamentului n societatea europeana si, respectiv, n societatea
romneasca si implicarii active a factorilor decizionali, publici si privati, precum si a
cetatenilor n elaborarea, implementarea si monitorizarea obiectivelor dezvoltarii
durabile.
Responsabilitatea pentru implementarea Strategiei revine Uniunii Europene si statelor
sale membre, implicnd toate componentele institutionale la nivel comunitar si national.
Este subliniata, de asemenea, importanta unei strnse conlucrari cu societatea civila,
partenerii sociali, comunitatile locale si cetatenii pentru atingerea obiectivelor dezvoltarii
durabile.

ASOCIAIA FORUMUL

CENTRUL PENTRU EDUCAIE

ECONOMIC I DEZVOLTARE

SC IPA SA

TINERILOR

14

DACIE Dezvoltare Antreprenorial pentru Competitivitate prin Inovaie i Ecoeficien - POSDRU/92/3.1/S/48309

Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investete n oameni!

n acest scop, sunt identificate patru obiective-cheie:

Protectia mediului, prin masuri care sa permita disocierea cresterii economice de
impactul negativ asupra mediului;
Echitatea si coeziunea sociala, prin respectarea drepturilor fundamentale,
diversitatii culturale, egalitatii de sanse si prin combaterea discriminarii de orice fel;
Prosperitatea economica, prin promovarea cunoasterii, inovarii si competitivitatii
pentru asigurarea unor standarde de viata ridicate si unor locuri de munca abundente si
bine platite;
ndeplinirea responsabilitatilor internationale ale UE prin promovarea institutiilor
democratice n slujba pacii, securitatii si libertatii, a principiilor si practicilor dezvoltarii
durabile pretutindeni n lume.
Pentru a asigura integrarea si corelarea echilibrata a componentelor economice,
ecologice si socio-culturale ale dezvoltarii durabile, Strategia UE statueaza urmatoarele
principii directoare:
Promovarea si protectia drepturilor fundamentale ale omului;
Solidaritatea n interiorul generatiilor si ntre generatii;
Cultivarea unei societati deschise si democratice;
Informarea si implicarea activa a cetatenilor n procesul decizional;
Implicarea mediului de afaceri si a partenerilor sociali;
Coerenta politicilor si calitatea guvernarii la nivel local, regional, national si
global;
Integrarea politicilor economice, sociale si de mediu prin evaluari de impact si
consultarea factorilor interesati;
Utilizarea cunostintelor moderne pentru asigurarea eficientei economice si
investitionale;
Aplicarea principiului precautiunii n cazul informatiilor stiintifice incerte;
Aplicarea principiului poluatorul plateste.
Aspectele de continut ale Strategiei UE se concentreaza asupra unui numar de 7
provocari cruciale si 2 domenii trans-sectoriale. Multe dintre tintele convenite n cadrul
UE sunt stabilite n expresie numerica sau procentuala, cu termene stricte de implementare,
fiind obligatorii pentru toate statele membre. Strategia UE stabileste, de asemenea,
proceduri precise de implementare, monitorizare si urmarire, cu obligatii de raportare la
fiecare doi ani, din partea Comisiei Europene si statelor membre, asupra angajamentelor
asumate. Termenul pentru analizarea progreselor nregistrate si revederea prioritatilor
Strategiei UE de catre Consiliul European a fost septembrie 2009, cu obligatia statelor

ASOCIAIA FORUMUL

CENTRUL PENTRU EDUCAIE

ECONOMIC I DEZVOLTARE

SC IPA SA

TINERILOR

15

DACIE Dezvoltare Antreprenorial pentru Competitivitate prin Inovaie i Ecoeficien - POSDRU/92/3.1/S/48309

Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investete n oameni!

membre de a raporta asupra implementarii Strategiilor Nationale pna cel mai trziu n luna
iunie 2009.
4.2 Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romniei Orizonturi 2013-2020-2030 ,
Bucuresti 2008 (http://strategia.ncsd.ro/docs/sndd-final-ro.pdf )
Lucrarea reprezinta un proiect comun al Guvernului Romniei, prin Ministerul Mediului si
Dezvoltarii Durabile (MMDD) si al Programului Na_iunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD),
prin Centrul Na_ional pentru Dezvoltare Durabila, aprobat prin Hotarrea de Guvern Nr. 1216
din 4 octombrie 2007, publicata n Monitorul Oficial Nr. 737 din 31 octombrie 2007.
n perioada 1997-1999 a fost elaborata pentru prima data, cu asistenta din partea
Programului ONU pentru Dezvoltare (PNUD), o Strategie Nationala pentru Dezvoltare
Durabila, care a fost definitivata n urma unui numar mare de contributii asamblate ntrun
cadru larg participativ si adoptata ca document oficial al Guvernului Romniei. Desi
impactul acestui document asupra politicilor publice la nivel national a fost relativ
restrns, el a oferit cadrul conceptual si metodologia de consultare a factorilor interesati
pentru implementarea cu succes a programului Agenda Locala 21 ntr-un numar de circa
40 municipalitati si judete. Dupa aderarea Romniei la UE, Strategia din 1999 a format
obiectul unei raportari interimare catre Comisia Europeana asupra aplicarii obiectivelor
dezvoltarii durabile, n iulie 2007.
Demersurile pentru elaborarea unei strategii complexe de dezvoltare durabila a
Romniei, cu orizont de timp 2025, au continuat, la initiativa Presedintelui Romniei si
sub egida Academiei Romne, pe parcursul anilor 2002-2004, nsa nu si-au gasit
finalizarea ntr-un document coerent si au ramas n stadiul de proiect.
Vom reda, pentru intelegerea structurarii strategiei, cuprinsul acesteia.
Cuprins-pg.4
Rezumat executiv- pg.7
Istoricul si metodologia lucrarii
Partea I Cadrul conceptual - pg.10
1. Introducere: Defini_ii necesare - pg.10
2. Strategia UE pentru Dezvoltare Durabila- pg.11
3. Indicatorii dezvoltarii durabile- pg.13
4. Masurile de conformitate cu obiectivele dezvoltarii durabile adoptate de Romnia
nprocesul de pre- si post-aderare- pg.15
Partea II Situatia actuala a sistemului socio-economic si a capitalului natural al Romniei pg.19
1. Capitalul natural- pg.19
2. Capitalul antropic- pg.26
3. Capitalul uman - pg.32

ASOCIAIA FORUMUL

CENTRUL PENTRU EDUCAIE

ECONOMIC I DEZVOLTARE

SC IPA SA

TINERILOR

16

DACIE Dezvoltare Antreprenorial pentru Competitivitate prin Inovaie i Ecoeficien - POSDRU/92/3.1/S/48309

Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investete n oameni!

4. Capitalul social - pg.37

Partea III Obiective-tinta si modalitati de actiune la orizont 2013, 2020, 2030, conform
orientarilor strategice ale UE- pg.41
1. Provocari cruciale - pg.41
1.1 Schimbarile climatice si energia curata - pg.41
1.2 Transport durabil - pg.47
1.3 Productie si consum durabile - pg.52
1.4 Conservarea si gestionarea resurselor naturale - pg.59
1.5 Sanatatea publica - pg.66
1.6 Incluziunea sociala, demografia si migratia - pg.70
1.7 Saracia globala si sfidarile dezvoltarii durabile - pg.77
2. Teme inter- si trans-sectoriale - pg.81
2.1 Educatia si formarea profesionala - pg.81
2.2 Cercetarea stiintifica si dezvoltarea tehnologica, inovarea - pg.90
3. Instrumente financiare si economice - pg.94
4. Comunicare, mobilizarea actorilor si multiplicarea factorilor de succes - pg.96
Partea IV Probleme si preocupari specifice situatiei din Romnia - pg.99
1. Riscuri si vulnerabilitati generate de factori endogeni si exogeni - pg.99
2. Cresterea sustenabila: transformarile structurale si echilibrele macroeconomice - pg.101
2.1 Asigurarea sustenabilitatii pe termen lung a consumurilor energetice si materiale
bazate pe evaluarea realista a capacitatii de suport a capitalului natural- pg.103
2.2 Modernizarea treptata a macrostructurii economiei pentru a corespunde cerintelor sociale
si de mediu- pg.104
2.3 Cresterea productivitatii muncii si mbunatatirea ratei de ocupare - pg.105
2.4 mbunatatirea managementului micro- si macro-economic - pg.106
2.5 Politica de investitii si diversificarea surselor de finantare - pg.107
2.6 Mentinerea echilibrelor macro-economice - pg.108
3. Dezvoltarea regionala si actiunea locala; problematica specifica a dezvoltarii rurale pg.111
3.1 Dezvoltarea regionala -pg.112
3.2 Dezvoltarea rurala, agricultura, silvicultura si pescuitul - pg.117
3.3 Implementarea Agendei Locale pentru secolul XXI (AL-21) - pg.123
4. Amenajarea teritoriului si planificarea spatiala - pg.125
4.1 Planificarea spatiala - pg.126
4.2 Cadastrul Romniei - pg.130
5. Dimensiunea culturala a dezvoltarii durabile - pg.133
6. Capacitatea administrativa si calitatea serviciilor publice; dezvoltarea durabila ca
masura a eficientei guvernarii si a calitatii politicilor publice- pg.139
7. Politica externa si de securitate: orientari generale si contributii specifice ale Romniei
la Politica Externa si de Securitate Comuna si la Politica Europeana de Securitate si

ASOCIAIA FORUMUL

CENTRUL PENTRU EDUCAIE

ECONOMIC I DEZVOLTARE

SC IPA SA

TINERILOR

17

DACIE Dezvoltare Antreprenorial pentru Competitivitate prin Inovaie i Ecoeficien - POSDRU/92/3.1/S/48309

Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investete n oameni!

Aparare ale UE n raport cu cerintele dezvoltarii durabile- pg.143

Partea V Implementare, monitorizare si raportarea rezultatelor - pg.149
4.3. Tratatul de Aderare Romnia Uniunea Europeana,
(http://eur-lex.europa.eu/JOHtml.do?uri=OJ:L:2005:157:SOM:RO:HTML )
semnat la 25 aprilie 2005, si protocoalele anexate cuprind angajamentele concrete ale
Romniei de transpunere n practica a ntregului acquis comunitar si prevad unele decalari
ale termenelor de implementare ale unor obligatii de mediu (pna n 2015 pentru instalatiile
industriale cu grad ridicat si complex de poluare, pna la 16 iulie 2017 pentru depozitele
municipale de deseuri, 2018 pentru extinderea sistemelor urbane de alimentare cu apa
potabila si tratare a apelor uzate).
4.4. Planul National de Dezvoltare 2007-2013 (PND)
(http://www.inforegio.ro/user/File/PND_2007_2013.pdf )
reprezinta documentul de planificare strategica si programare financiara multianuala care
orienteaza si stimuleaza dezvoltarea economica si sociala a tarii n concordanta cu principiile
Politicii de Coeziune a Uniunii Europene. Planul stabileste drept obiectiv global reducerea ct
mai rapida a disparitatilor de dezvoltare socio-economica dintre Romnia si celelalte state
membre ale Uniunii Europene si detaliaza obiectivele specifice ale procesului pe 6 directii
prioritare care integreaza direct si/sau indirect cerintele dezvoltarii durabile pe termen scurt si
mediu:
Obiectivul cresterii competitivitatii si dezvoltarii economiei bazate pe cunoastere
include, ca una dintre principalele subprioritati, mbunatatirea eficientei energetice si
valorificarea resurselor regenerabile de energie n vederea reducerii efectelor
schimbarilor climatice;
Aducerea la standarde europene a infrastructurii de baza pune accentul pe dezvoltarea
durabila a infrastructurii si mijloacelor de transport prin reducerea impactului asupra mediului,
promovarea transportului intermodal, mbunata_irea siguran_ei traficului
si protectia elementelor critice de infrastructura;
Prioritatea privind protectia si mbunatatirea calitatii mediului prevede mbunatatirea
standardelor de viata pe baza asigurarii serviciilor de utilitati publice, n special n ceea ce
priveste gestionarea apei si deseurilor; mbunatatirea sistemelor sectoriale si regionale ale
managementului de mediu; conservarea biodiversitatii; reconstructia ecologica; prevenirea
riscurilor si interventia n cazul unor calamitati naturale;
Perfectionarea si utilizarea mai eficienta a capitalului uman are n vedere promovarea
incluziunii sociale si ntarirea capacitatii administrative pentru dezvoltarea unei piete a muncii
moderne si flexibile, mbunatatirea relevantei sistemului de educatie si formare profesionala
pentru ocuparea fortei de munca, stimularea culturii antreprenoriale;

ASOCIAIA FORUMUL

CENTRUL PENTRU EDUCAIE

ECONOMIC I DEZVOLTARE

SC IPA SA

TINERILOR

18

DACIE Dezvoltare Antreprenorial pentru Competitivitate prin Inovaie i Ecoeficien - POSDRU/92/3.1/S/48309

Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investete n oameni!

Dezvoltarea economiei rurale si cresterea productivitatii n sectorul agricol, silvic

si piscicol contine prevederi privind utilizarea rationala a fondului funciar, reabilitarea
ecologica a unor terenuri degradate sau poluate, siguranta alimentara, bunastarea
animalelor, ncurajarea acvaculturii n zonele costiere;
Obiectivul de diminuare a disparitatilor de dezvoltare ntre regiuni si n interiorul
acestora are n vedere, printre altele, mbunatatirea performantei administrative si a
infrastructurii publice locale, protectia patrimoniului natural si cultural, dezvoltarea rurala
integrata, regenerarea zonelor urbane afectate de restructurarea industriala, consolidarea
mediului de afaceri si promovarea inovarii. Sunt prevazute, de asemenea, actiuni n
domeniul cooperarii transfrontaliere, transnationale si interregionale n vederea integrarii
socio-economice a zonelor de granita si cresterea accesibilitatii regiunilor Romniei n
cadrul teritoriului UE.
Programarea financiara a Planului National de Dezvoltare 2007-2013 estimeaza investitiile
necesare, esalonate pe ani, n valoare totala de circa 58,67 miliarde euro.
4.5. Cadrul Strategic National de Referinta 2007-2013 (CSNR),
(http://www.fonduri-ue.ro/upload/118786170647.pdf )
aprobat de Comisia Europeana la 25 iunie 2007, stabileste prioritatile de interventie ale
Instrumentelor Structurale ale UE (Fondul European de Dezvoltare Regionala, Fondul Social
European si Fondul de Coeziune) n cadrul politicii de coeziune economica si sociala si face
legatura ntre prioritatile Planului National de Dezvoltare 2007-2013 si cele ale UE stabilite
prin Orientarile Strategice Comunitare privind Coeziunea 2007-2013 si Strategia Lisabona
revizuita. CSNR prezinta situatia socio-economica a Romniei la momentul aderarii, analiza
punctelor tari si slabe, oportunitatilor si amenintarilor (SWOT), viziunea strategica si sinteza
Programelor Operationale Sectoriale (POS) si Programului Operational Regional (POR) ce
urmeaza a fi implementate n cadrul obiectivului Convergenta.
4.6. Programul Operational Regional-POR
(http://www.mdrl.ro/_documente/POR/POR_august_07.pdf , http://www.fonduri-structuraleeuropene.ro/por.html )
Principalele caracteristici ale POR, care il individualizeaza de celelalte Programe
Operationale, sunt:
- Are o dimensiune locala evidenta, in abordarea problemelor socio-economice din punct de
vedere local si valorificarea resurselor si oportunitatilor locale; Da prioritate regiunilor relativ
ramase in urma si mai putin dezvoltate, pentru a le asigura un set minim de preconditii de
crestere, neavand, in sine, un scop redistributiv;
- Domeniile de interventie ale POR sunt complementare domeniilor de interventie ale

ASOCIAIA FORUMUL

CENTRUL PENTRU EDUCAIE

ECONOMIC I DEZVOLTARE

SC IPA SA

TINERILOR

19

DACIE Dezvoltare Antreprenorial pentru Competitivitate prin Inovaie i Ecoeficien - POSDRU/92/3.1/S/48309

Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investete n oameni!

celorlalte Programe Operationale, si se asteapta sa opereze in sinergie cu acestea;

Promoveaza o abordare de jos in sus a dezvoltarii economice;
- Ia in considerare gradul scazut al capacitatii de planificare si programare din tara si
prevede, in linii mari, axe prioritare tematice la nivel national, si anume:
Axa 1 Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor potentiali poli de crestere
Axa 2 Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport
Axa 3 Imbunatatirea infrastructurii sociale
Axa 4 Consolidarea mediului de afaceri regional si local
Axa 5 Dezvoltarea durabila si promovarea turismului
Axa 6 Asistenta tehnica
Din continutul acestora intereseaza cu prioritate pentru proiectul DACIE:
Profilurile Socio-Economice ale Regiunilor si Disparitati Intraregionale
- Regiunea de Dezvoltare Sud-Est
- Caracteristici demo-geografice SE
- Forta de munca si migratia
- Economia regionala SE
- Infrastructura SE
- Zone problema
- Potential de dezvoltare
- Regiunea de Dezvoltare Sud
- Caracteristici demo-geografice SUD
- Forta de munca si migratia SUD
- Economia regionala SUD
- Infrastructura SUD
- Zone problema SUD
- Potential de dezvoltare SUD
- Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest
- Caracteristici demo-geografice Sud-Vest
- Forta de munca si migratia Sud-Vest
- Economia regionala Sud-Vest
- Infrastructura Sud-Vest
- Zone problema Sud-Vest
- Potential de dezvoltare Sud-Vest
Nota: O adancire a cadrului strategic ar presupune si prezentarea aspectelor dezvoltarii
durabile continute in:
-STRATEGIA DE DEZVOLTARE A REGIUNII DE DEZVOLTARE SUD-EST 2007-2013
-STRATEGIA DE DEZVOLTARE A REGIUNII DE DEZVOLTARE SUD 2007-2013
-STRATEGIA DE DEZVOLTARE A REGIUNII DE DEZVOLTARE SUD-VEST 2007-2013

ASOCIAIA FORUMUL

CENTRUL PENTRU EDUCAIE

ECONOMIC I DEZVOLTARE

SC IPA SA

TINERILOR

20

DACIE Dezvoltare Antreprenorial pentru Competitivitate prin Inovaie i Ecoeficien - POSDRU/92/3.1/S/48309

Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investete n oameni!

si a Planurilor de Dezvoltare Regionala asociate.

5. Obiectivele generale ale Dezvoltarii Durabile
ONU, OECD si Banca mondiala au identificat urmatoarele Obiective generale ale dezvoltarii
durabile:
-Reducerea saraciei
-Educatie universala
-Egalitatea intre sexe
-Reducerea ratei mortalitatii
-Sanatate reproductiva
-Protectia mediului
Le vom rementiona, in continuare, sintetic, pe cele ale Strategiei Nationale pentru
Dezvoltare Durabila a Romniei Orizonturi 2013-2020-2030 si alaturi de acestea pe cele ale
Strategiei UE specifice si anume:
Romania
- Schimbarile climatice si energia curata
- Transport durabil
- Productie si consum durabile
- Conservarea si gestionarea resurselor
naturale
- Sanatatea publica
- Incluziunea sociala, demografia si
migratia
- Saracia globala si sfidarile dezvoltarii
durabile

UE

Climate change and clean energy

Sustainable transport

Sustainable consumption and

production

Conservation and management of

natural resources

Public health

Social inclusion, demography and

migration

Global poverty

Se observa cu usurinta ca exista o orientare oarecum diferita in Europa fata de obiectivele

generale mondiale, explicatia fiind ca obiectivele UE si ale tarilor care au aderat la UE au
intensitati diferite chiar fata de obiectivele similare globale, corespunzand specificului si
nivelului de dezvoltare european.

ASOCIAIA FORUMUL

CENTRUL PENTRU EDUCAIE

ECONOMIC I DEZVOLTARE

SC IPA SA

TINERILOR

21

DACIE Dezvoltare Antreprenorial pentru Competitivitate prin Inovaie i Ecoeficien - POSDRU/92/3.1/S/48309

Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investete n oameni!

6. Indicatori de dezvoltare durabila

Indicatori de dezvoltare durabil variaz spaial i temporal odata cu schimbarile condiiilor
de mediu, socio-economice i politice.
Diferitele instituii cu preocupari fata de fenomen nu au facut suficiente eforturi pentru a
standardiza evaluarea, masurarea progresului dezvoltrii durabile la nivel global, regional i
naional. Ar fi nevoie desigur de o abordare bazat pe larga colaborare i cu viziune
holistic. Indicatori de dezvoltare durabil pot fi asociati nivelelor: de politic, de planificare
si de implementare. Unii indicatori relevani pot fi prezentate dup cum urmeaz:
Formularea politicii prietenoase fata de mediu, planificare, strategie de management
la nivel naional, la nivel regional, cu asigurarea cadrului juridic i instituional.
Alocarea de fonduri adecvate pentru a asigura adoptarea unor abordri de dezvoltare
durabil.
Disponibilitatea forei de munc calificate, instruite n domeniul managementului de
mediu durabil
Difuzarea de informaii privind modalitile de gestionarea durabil a resurselor
Conservarea de specii rare, pe cale de dispariie i de plante protejate / speciile de
animale i a habitatelor lor fragile.
Costul efectiv, cele mai bune practici de mediu prietenos i uor de gestionat la nivel
local pentru conservarea aerului, apei, solului i a biodiversitii
Conservarea echilibrata la nivel naional, regional pentru situatiile critice
Furnizare de surse alternative de energie care s nlocuiasc poluarea facuta cu
sursele convenionale de energie.
Facilitatea de ap potabil de calitate si in cantitatile necesare
Acordarea de stimulente financiare pentru conservare i pedeapsirea pentru poluare
Mecanism de mprire echitabil a beneficiilot ntre prile interesate.
Mecanism de monitorizare i evaluare pentru a asigura adoptarea de practici de
mediu prietenos i feedback pentru mbuntirea n timp util.
In tabelul de mai jos se rafineaza si mai mult indicatorii dezvoltarii durabile, asociindu-I in
mod firesc de obiectivele acesteia, respectiv:
OBIECTIVE
Bunastare economica
Reducerea srciei extreme. Proporia
celor care triesc n srcie extrem n
rile n curs de dezvoltare ar trebui s fie

INDICATORI
Bunastare economica
1. Incidenta saraciei extreme: Populaia sub un
dolar pe zi
2. Ratia Srcia Gap: Incidena inmultita cu

ASOCIAIA FORUMUL

CENTRUL PENTRU EDUCAIE

ECONOMIC I DEZVOLTARE

SC IPA SA

TINERILOR

22

DACIE Dezvoltare Antreprenorial pentru Competitivitate prin Inovaie i Ecoeficien - POSDRU/92/3.1/S/48309

Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investete n oameni!

redus cu cel puin o jumtate pn n

2015. ( Copenhaga)

profunzimea srciei
3. Inegalitatea: Cei mai sraci acincea cota din
consumul naional
4. Malnutriia infantil: Prevalena de sub-greutate
la populatia cu varsta de sub 5 ani
Durabilitatea mediului
Durabilitatea mediului
Srcie, Mediu, i Resurse Naturale
Exemple de tinte din Planul de implementare
Punerea n aplicare practic a dezvoltrii Johannesburg
durabile ar trebui s fie concertate la nivel 1. Srcia: Reducerea populaiei cu venit de sub
naional i internaional, pentru a combate un dolar pe zi
srcia i proteja mediul.
2. Ap i canalizare: Populatie cu acces la surse
sigure de ap i sanitare de baz
(Johannesburg Summit 2002)
3. Producie i consum durabile: elaborarea unui
cadru pe 10 ani pentru Dezvoltare Durabil
4. Energie: Accesibilitatea la surse de alimentare
cu energie care protejeaza mediul
5. Produse Chimice: Dezvoltarea abordrii
strategice de gestionare a produselor chimice
6. Gestionarea bazei de resurse naturale:
meninerea sau restaurarea rezervelor srcite de
peti
7. Sntate: mbuntirea Educaiei pentru
Sntate
8. Dezvoltarea durabil a statelor insulare mici n
curs de dezvoltare: Dezvoltarea iniiativelor
comunitare bazate pe dezvoltarea durabil a
turismului
9. Dezvoltare durabil pentru Africa:
mbuntirea productivitii agricole durabile

Dezvoltarea Sociala
Educaia primar universala
Ar trebui s existe educaie primara n
toate rile pn n 2015.
(Jomtien, Beijing, Copenhagen)

Dezvoltarea Sociala
1. nscrierea neta n nvmntul primar
2. Finalizarea clasei a 4-a din nvmntul
primar
3. Rata de alfabetizare pentru grupa de varsta
15 - 24 ani

ASOCIAIA FORUMUL

CENTRUL PENTRU EDUCAIE

ECONOMIC I DEZVOLTARE

SC IPA SA

TINERILOR

23

DACIE Dezvoltare Antreprenorial pentru Competitivitate prin Inovaie i Ecoeficien - POSDRU/92/3.1/S/48309

Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investete n oameni!

Egalitatea de gen
1. Raportul fete - biei n nvmntul primar
Progresul ctre egalitatea de gen i
i secundar
abilitarea femeilor ar trebui s fie
demonstrat prin eliminarea disparitilor
2. Raportul femei la barbati literati (15-24 ani)
de gen n nvmntul primar i secundar
pn n 2005.
( Cairo, Beijing, Copenhagen)
Mortalitatea infantil si a nou-nascutilor
Ratele de mortalitate pentru sugari i copii
sub vrsta de cinci ani ar trebui reduse n
1. Rata mortalitii infantile
fiecare ar n curs de dezvoltare cu dou
2. Rata mortalitii sub varsta de 5 ani
treimi fata de nivelul din 1990, pn n
2015.
(Cairo)
Mortalitatea materna
1. Rata mortalitii materne
Rata mortalitii materne ar trebui s fie
2. Nateri asistate de personal medical
redus cu trei ptrimi ntre 1990 i 2015
calificat
(Cairo, Beijing)
Sntatea reproducerii
1. Rata Prevalena Contraceptiva
Accesul ar trebui s fie disponibil prin
2. Prevalena HIV ntre 15 - 24 ani la femeile
intermediul sistemului de ngrijire
gravide
medical primar la servicii de sntate a
reproducerii pentru toate persoanele de
varsta adecvata, nu mai trziu de anul
2015.
(Cairo)
Indicatori Generali
Indicatori Generali
Alti indicatori generali utilizati

PNB pe cap de locuitor

Rata de alfabetizare a adulilor
Rata de viata total a fertilitii
Sperana la natere
Ajutor ca % din PNB
Datoria extern ca% din PNB
Investiii ca% din PIB
Comer ca% din PIB

ASOCIAIA FORUMUL

CENTRUL PENTRU EDUCAIE

ECONOMIC I DEZVOLTARE

SC IPA SA

TINERILOR

24

DACIE Dezvoltare Antreprenorial pentru Competitivitate prin Inovaie i Ecoeficien - POSDRU/92/3.1/S/48309

Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investete n oameni!

In ceea ce priveste Romania exista, pe langa indicatorii folositi de INS, in concordanta cu

indicatorii EUROSTAT, si alte incercari de a defini indicatori si mai rezoluti de dezvoltare
durabila, chiar pana la nivelul judetelor. Astfel, pentru a cuantifica si a avea o imagine corecta
a dezvoltarii durabile, se apreciaza ca se impune dezvoltarea unui sistem informational
statistic n acest domeniu.
Abordarea unui sistem de indicatori care sa ajute la monitorizarea dezvoltarii durabile a tarii
noastre, trebuie sa porneasca de la obiectivele si tintele prevazute n Strategia Nationala
pentru Dezvoltare Durabila, n Strategia de dezvoltare a Romniei Orizont 2025 si alte
documente programatice adoptate la nivel national si sa fie n concordanta cu Strategia de
Dezvoltare Durabila a UE adoptata n anul 2001 la Gteborg.
Acesti indicatori trebuie sa fie consensuali si sa dea o imagine reprezentativa celor trei
dimensiuni a dezvoltarii durabile: societate, economie si mediu. n aceeasi masura, este
necesar ca acestia sa fie foarte clari, robusti si viabili din punct de vedere statistic, sa fie
obtinuti din cele mai bune surse de date, surse care sa fie armonizate din punctul de vedere
al metodologiei cu standardele internationale, sa fie comparabili cu Statele Membre ale UE si
sa ofere comparabilitate si cu standardele internationale utilizate de Organizatia Natiunilor
Unite si OECD. n acealsi timp, acesti indicatori trebuie sa se poata obtine n timp util si sa fie
usor de revizuit, n vederea actualizarii lor.
Institutul National de Statistica a luat initiativa de a include si de a initia n Programul Phare
2001, componenta Statistica mediului, un studiu pilot pentru dezvoltarea unui sistem de
indicatori de dezvoltare durabila. Scopul acestui proiect este realizarea unui sistem de
indicatori care sa acopere n totalitate cei trei piloni ai dezvoltarii durabile si de a pune bazele
unei largi dezbateri cu factorii interesati n dezvoltarea acestui domeniu. La construirea
indicatorilor s-a avut n vedere un model de organizare sistematica si coerenta a datelor,
adoptat de Eurostat si Agentia Europeana de Mediu, respectiv modelul DPSIR.
Lista indicatorilor cuprinde:
- indicatori structurali cu referinta la mediu, pentru care Romnia are obligativitate de
raportare catre organismele internationale;
- indicatori care monitorizeaza atingerea obiectivelor de dezvoltare ale mileniului;
- indicatori care monitorizeaza atingerea obiectivelor cuprinse n Strategia de dezvoltare a
Romniei Orizont 2025 (v. SISTEM DE INDICATORI DE DEZVOLTARE DURABILA
SITUATIA N ROMNIA SIMONA TOMA, INS DUMITRA MEREUTA, MMGA)
Pe linia celor mentionate in lucrarea Indexul dezvoltrii durabile n Romnia la nivel
judeean i regional- Ruxandra MocanuPerdichi propune un sistem cu 19 indicatori ( a se
vedea: http://www.inovatiasociala.ro/index.php/jurnal/article/view/35 )

7. Obiectivele concrete de dezvoltare durabila vizate prin proiectul DACIE

ASOCIAIA FORUMUL

CENTRUL PENTRU EDUCAIE

ECONOMIC I DEZVOLTARE

SC IPA SA

TINERILOR

25

DACIE Dezvoltare Antreprenorial pentru Competitivitate prin Inovaie i Ecoeficien - POSDRU/92/3.1/S/48309

Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investete n oameni!

Proiectul DACIE Dezvoltare Antreprenoriala pentru Competitivitate prin Inovatie si

Ecoeficienta promoveaza principiile si cerintele exprese ale Uniunii Europene privind
dezvoltarea durabila prin componente specifice ale pachetului integrat de servicii (informare
si constientizare, formare, consultanta, bune practici europene).
Proiectul va oferi materiale menite sa explice si sa promoveze conceptul de dezvoltare
durabila, legislatia nationala si acquis-ul comunitar cu privire la inovare, protectia mediului si
eficienta energetica. Programele de instruire vor cuprinde module privind eficientizarea
consumului energetic de calitate, promovarea energiilor alternative, ecoeficienta,
reciclabilitatea si ecoproiectarea. Consultantii vor facilita integrarea principiilor dezvoltarii
durabile in modelele organizationale si tehnologice elaborate. Proiectul contribuie astfel la
formarea unor mentalitati si comportamente noi si la dobandirea competentelor necesare
aplicarii principiilor dezvoltarii durabile, stimuland protejarea resurselor si crearea unui mediu
mai curat pentru intreaga comunitate. Prin dezvoltarea competentelor beneficiarilor se vor
crea si premise pentru implicarea lor in activitati cu o valoare adaugata mai mare si cresterea
competitivitatii firmelor, elemente ce vor permite, pe termen lung, o dezvoltare economica si
sociala durabila la nivel regional si national.

ASOCIAIA FORUMUL

CENTRUL PENTRU EDUCAIE

ECONOMIC I DEZVOLTARE

SC IPA SA

TINERILOR

26