Sunteți pe pagina 1din 11

BILETUL nr.

1. Problema inviolabilitatii persoanei, domiciliului, proprietatii si vietii


private in procesul penal.
Atit Constitutia, cit si CPP prevad ca libertatea individuala si siguranta persoanei sunt
inviolabile. Retinerea persoanei pina la emiterea mandatului de arestare nu pote depasi 72 ore.
Persoanei retinute i se aduc la cunostinta imediat motivul retinerii si drepturile. Orice persoana
retinuta tratata cu respectarea demitatii umane. Nimeni nu poate fi maltratat fizic sau psihic,
interzise metode care creaza pericol pentru viata si sanatatea, nu se admite supunerea persoanei
la violenta. Inviolabilitatea domiciliului este garantata de lege. In cadrul desfasurarii PP nimeni
nu are dreptul sa patrunda la domiciliul persoanei fara acordul acesteia sau doar in cazurile
prevazute de lege. Perchezitiile domiciliului se fac doar in baza unui mandat judiciar.
Inviolabilitatea proprietatii stabileste ca persoana nu poate fi lipsita in mod arbitrar de dreptul
de proprietate. Nimeni nu poate fi privat de proprietate decit prin motive de utilitate publica.
Bunurile pot fi puse sub sechestru doar prin hot.jud. Inviolabilitatea vietii private , orice
persoana are dreptul la aceasta, la confident vietii intime, familiale,protejarea demnitatii
personale. In cursul PP, nimeni nu etse in drept sa se implice in mod arbitrar si nelegitim in viata
intima a persoanei.
2. Caracterizati cazurile de revizuire a procesului penal.
Revizuirea poate fi ceruta in cazurile in care: 1) s-a stabilit prin hotarire irevocabila, ca martorul
a facut cu buna-stiinta declaratie mincinoasa sau expertul a prezentat cu buna stiinta concluzii
false, sa ca corpuri delicate, procese verbale privind actiunile de urmarire penala sau
judecatoresti, sa ca a fost facuta intentionat o traducere gresita, ceea ce a avut ca urmare
adoptarea unei hotariri neintemeiate sau contrare legii ; 2) s-a stabilit prin hotarire ramasa
definitiva, ca judecatorii si procurorii au comis, in cursul judecarii acestei cauze, abuzuri ce
constituie infractiuni ; 3) s-a stabilit prin hotarire ramasa definitiva, ca persoanele care au
efectuat urmarirea penala in cauza au savirsit abuzuri, ce constituie infractiuni, care au dus la
pronuntarea unei hotariri neintemeiate sau contrare legii ; 4) s-au stabilit alte circumstante de
care nu avea cunostinta instanta atunci cind a dat hotarirea ; 5) 2 sau mai multe hotariri
judecatoresti irevocabile nu se pot concilia.
BILETUL nr.2
1. Realizarea principiului accesului liber la justitie in procesul penal.
CPP stipuleaza faptul ca orice persoana are dreptul la examinarea si solutionarea cauzei sale in
termen rezonabil, in mod echitabil, de catre o instanta independenta, impartiala, legal
constituita, care actioneaza in conformitate cu CPP. Organul de urmarire penala are obligatia
de a lua toate masurile prevazute de lege pentru cercetarea completa si obiectiva, sub toate
aspectele, a circumstantelor cauzei, de a evidential circumstantele care dovedesc vinovatia
banuitului, invinuitului, inculpatului, cit sic ale care il dezvinovatesc, precum si circumstantele
care ii atenuiaza sau agraveaza vinovatia. Astfel, persoana care efectuiaza urmarirea penala si
judecatorul nu pot participa la judecarea cauzei in cazul in care ei, indirect sau direct, sunt
interesati in proces.
2. Analizati temeiurile pentru recursul ordinar.
Hotaririle judecatoresti pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de catre
instantele de fond daca: nu au fost respectate dispozitiile privind competenta dupa materie sau
calitatea persoanei ; sedinta de judecata nu a fost publica ; judecata a avut loc fara prezenta
procurorului, inculpatului, aparatorului, interpretului cind era obligatoriu ; cauza a fost judecata
in I instanta fara citarea legala a unei parti ; inculpatul a fost condamnat pentru o fapta
neprevazuta de legea penala ; nu a fost intrunite elementele infractiunii ; persoana condamnata a
1

fost judecata anterior definitiv pentru aceiasi fapta ; faptei savirsite i s-a dat o incadrare juridica
gresita ; a intervenit o lege penalaa mai favorabila condamnatului ; Curtea Constitutionala a
recunosut neconstitutionala prevederea legii aplicate s.a.
BILETUL nr.3
1. Prezumtia de nevinovatie si realizarea acestui principiu in procesul penal.
Persoana acuzate de savirsirea unei infractiuni este considerata atita timp cit vinovatia acesteia
nu va fi dovedita, in modurile prevazute de catre CPP, in cadrul unui proces judiciar public, in
cadrul caruia vor fi asigurate toate garantiile necesare apararii sale, si nu va fi constata printr-o
hotarire judecatoreasca de condamnare definitiva. Nimeni nu este obligat sa dovedeasca
nevinovatia sa. Legea PP stabileste ca rasturnarea prezumtiei nevinovatiei sau concluziile despre
vinovatia persoanei de savirsirea infractiunii nu pot fi intemeiate pe presupuneri. Toate dubiile
in probarea invinuirii, care nu pot fi inlaturate legal, se interpretaeaza in favoarea invinuitului,
banuitului, inculpatului. Acest principiu este subordonat principiului legalitatii si constituie baza
principiilor, libertatii persoanei, respectarii demnitatii umane si a dreptului de operare. De
asemenea principiul stabileste ca nici o persoana recunoscuta vinovata de savirsirea unei
infractiuni nu trebuie sa ramina nepedepsita, iar sanctiunile trebuie sa fie aplicate in
conformitate cu gravitatea infractiunilor savirsite.
2. Analizati natura juridica a neagravarii situatiei in apel si recurs.
Esenta acestui principiu consta in sarcina de a asigura si a garanta libertatea folosirii cailor de
atac pentru parti fara team aca odata exercitata, calea de atac le poate inrautati situatia. Instanta
de apel, solutionind cauza, nu poate crea o situatie mai grava pentru persoana care a declarat
apel. In apelul declara de procuror in favoarea unei parti, instanta de apel nu poate agrava
situatia acesteia. In cazul neagravarii situatei in recurs, instanta de recurs solutionind cauza, nu
poate crea o situatie mai grava pentru persoana in favoarea careia a declarat recurs.
BILETUL nr.4
1. Asigurarea rezonabilitatii termenilor desfasurarii procesului penal.
Urmarirea penala si judecarea cuzei se face in termen rezonabil. Scopul prevederii date este de a
asigura ca nici o persoana realzarea sau limitarea drepturilor careia depinde de desfasurarea unui
proces penal sa nu fie nevoita sa astepte un termen nejustificat de mare pina cind decizia fianala
va fi pronuntata. Acest principiu este si un drept fundamental al omului si o conditie ca acest
proces sa fie considerat echitabil. Criteriile de apreciere a termenului rezonabil de solutionare a
cauzei penale sint : complexitatea cazului ; comportamenul partilor la proces ; conduita
organului de urmarire penala si a instantei de judecata. Se fac de urgenta si in mod preferential,
urmarirea penala si judecarea cauzelor penale in care sunt banuiti, invinuiti, inculpate, arestati
preventive, precum si minori. Respectarea termenului rezonabil la urmarirea penala se asigura
de catre procuror, iar la judecarea cazului de catre instanta respectiva. Respectarea termenului
rezonabil la judecarea cauzelor concrete se verifica de catre instanta ierarhic superioara in
procesul judecarii cauzei respective pe calea de atac ordinara sau extraordinara.
2. Apreciati esenta efectului extensiv a apelului si a recursului.
Efectul extensiv al apelului presupune faptul ca instanta de apel examineaza cauza prin
extindere cu privire la partile care nu au declarat apel sau la care acestea nu se refera, avind
dreptul de a hotari si in privinta lor, fara sa creeze acestor parti o situatie mai grava. Cit priveste
efectul extensiv al recursului, instanta de recurs examineaza cauza prin extindere cu privire la
persoanele in privinta carora nu s-a declarat recurs sau la care aceasta nu se refera putind hotari
si in privinta lor, fara a crea acestora o situatie mai grava, daca s-a decis admisibilitatea
recursului.
BILETUL nr.5
2

1. Realizarea principiului contradictorialitatii in procesul penal.


Principiul contradictorialitatii este o realizare esentiala a procesului penal contemporan, fiind o
conditie iminenta pentru solutionarea unei cauze penale in cel mai just mod. Astfel urmarirea
penala, apararea si judecarea cauzei sint separate si se face de diferite organe si persoane.
Partile participante la judecarea cauzei au drepturi egale, fiind investite de legea PP cu
posibilitati egale pentru sustinerea pozitiilor lor. Instanta de judecata pune le baza sentintei
numai acele probe le cercetarea carora partile au avut acces in egala masura. Partile in PP isi
aleg pozitia, mijloacele si modul de sustinere a ei de sinestatator, fiind independente de instanta,
organe sau persoane. Instanta de judecata acorda ajutor oricarei parti, la solicitarea acesteia, in
conditiile prezentului cod, pentru administrarea probelor necesare. Instanta judecatoreasca nu
este un organ de urmarire penala, nu se manifesta in favoarea apararii sau acuzarii si nu exprima
alte interese decit interesele legii. Contradictorialitatea, ca metoda de reglementare a raporturilor
procesual penale, include urmatorele aspecte : pozitia partilor in raporturile reglementate,
faptele juridice care genereaza, modifica sau sting raporturile reglementate si modul de aparare
a drepturilor lezate ale subiectilor raportului juridic.
2. Aratati deosebirile intre efectul devolutiv a apelului si recursului.
Instanta de apel judeca apelul numai cu privire la persoana care l-a declarat si la persoana la
care se refera declaratia de apel si numai in raport cu calitatea pe care apelantul o are in proces.
Instanta de apel este obligata ca in afara de temeiurile invocate si cererile formulate de apelant,
sa examineze aspectele de fapt si de drept ale cauzei, insa fara a inrautati situatia apelantului. Cit
priveste efectul devolutiv in cazul recursului, instanta de recurs judeca recursul numai cu privire
la persoana la care se refera declaratia de recurs si numai in raport cu calitatea pe care acesta o
are in proces.
BILETUL nr.6
1. Problema realizarii principiului oficialitatii in procesul penal.
Principiul oficialitatii exprima caracterul si importanta de stat a activitatii procesual penale.
Esenta lui consta in faptul ca apararea societatii si a cetatenilor de infrcatiuni este o sarcina
obligatorie a organelor de stat si nu pote fi privita ca o chestiune privata a cetatenilor. Potirvit
acestui principiu desfasurarea PP trebuie sa fie asigurata pe tot parcursul acestuia, prin
interventia activa a organelor judiciare penale competente. Conform CPP, procurorul si organul
de urmarire penala, au obligatia in limitele competentei lor, de a porni urmarirea penala in cazul
in care sunt sesizate, in modul prevazut de CPP, ca s-a savirsit o infractiune si de a efectua
actunile necesare in vederea constatarii faptei penale si a persoanei vinovate. Instanta de
judecata efectuiaza actiunile procesuale din oficiu, in limitele competentei sale, in afara de cazul
cind prin lege se dispune efectuarea acestora la cererea partilor.
2. Analizati chestiunile care trebuie sa le solutioneze instanta de judecata in
adoptarea sentintei.
Ele sunt : daca a avut loc fapta de savirsirea careia este invinuit inculpatul ; daca aceasta fata a
fost savirsita de inculpat ; daca fapta intruneste elementele infractiunii ; daca inculpatul este
vinovat de savirsirea acestei infractiuni ; daca inculpatul trebuie sa fie pedepsit pentru
infractiunea savirsita ; daca sunt circumstante care atenuiaza sau agraveaza raspunderea
inculpatului ; ce pedeapsa urmeaza sa fie stabilita inculpatului ; tipul penetenciarului in care
trebuie sa-si execute pedeapsa ; daca trebuie admisa actiunea civila ; daca trebuie reparata
paguba materiala ; ce trebuie sa se faca cu corpurile delicte ; cine si in ce proportie trebuie sa
plateasca cheltuielile judiciare.
BILETUL nr.7
1. Competenta judecatoreasca si formele ei in procesul penal.
3

Prin competenta judecatoreasca se are in vedere totalitatea proprietatilor cauzei penale, in


functie de care aceasta se atribuie spre solutionare unuia sau altui organ judiciar. Este:
competenta functionala determinate de atributiile specifice conferite de lege instantelor
judecatoresti in desfasurarea procesului penal si de modul particular in care aceasta se realizeaza
activitatea procesuala in diferite faze ale cauzei ori in raport cu caracterul deosebit al unor
institutii. Competenta materiala e determinate de obiectul cauzei penale, adica de faptul
juridic care a produs conflictul de drept penal si in legatura cu care se desfasoara activitatea
judiciara. Competenta teritoriala este capacitatea unei instante de a solutiona cauzele penale
care au legatura, cu relevanta social-juridica, in raport cu raza teritoriala in care instanta isi
exercita atributiile functionale. Competenta personala este competenta care se stabileste in
functie de calitatea persoanei.
2. Structurati ordinea cercetarii judecatoresti cit si cazurile de reluare a
cercetarii.

BILETUL nr.9
1. Caracteristica generala a mijloacelor de asigurare a admisibilitatii
probelor in procesul penal.
Sint admisibile probele concludente, pertinente, si utile administrate in conformitate cu CPP.
Prin pertinenta se intelege legatura dintre continutul probei si circumstantele care necesita a fi
probate intr-o cauza penala. Este necesar sa se tina cont de 2 aspecte : daca se include faptul ca
va fi dovedit drept proba in obiectul probatiunii ; daca este in stare proba data sa constate acest
fapt. Concludente sunt probele care influienteaza asupra solutionarii cauzei penale. Probele care
nu sint edificatoare, intrucit nu determina in nici un fel solutia, se numesc neconcludente. Utile
sunt probele concludente, care prin informatiile care le contin sunt necesare solutionarii cauzei.
Nu toate probele concludente sunt si utile. In cazul in care proba nu este necesara pentru
solutionarea cauzei, ea este inutila. O proba poate fi pusa la baza sentintei numai daca intruneste
calitatile de admisibila, pertinenta, concludenta si utila.
2. Analizati situatiile de suspendare si aminare a judecarii cauzei.
Suspendarea judecarii cauzei se face in cazul in care se constata ca inculpatul sufera de o boala
grava care ii impiedica participarea la judecarea cauzei. Daca in cauza penala sunt mai multi
inculpati unul din ei s-a imbolnavit, PP in privinta acestuia se suspenda pina la insanatosire. In
cazul in care cauza nu poate fi solutionata din cauza neprezentarii in sdeinta a uneia din parti
sau a martorilor sau din alte motive intemeiate, instanta in urma consultarii partilor, decide
aminarea sedintei si dispune parii obligate sa prezinte probe si sa ia masurile respective pentru
asigurarea prezentei persoanelor. Daca apare necesitatea de a administra noi probe sau de a
modifica invinuirea adusa inculpatului in sensul agravarii ei. Hotarirea instantei de a amina
sedinta se face prin hotarire intemeiata, care se inscrie in procesul verbal al sedintei.

BILETUL nr.11
1. Probatoriul in procesul penal.
4

In desfasurarea PP, invocarea si propunerea de probe, admiterea si administrarea lor constituie


un fascicul de acte procedurale, care porta denumirea de probatoriu. Notiunea de probatoriu are
2 sensuri, fie cel de cugetare a probelor, fie cel de totalitate a probelor adunate si prezentate intrun litigiu. Conform CPP probatoriul consta in invocarea de probe, admiterea si administrarea lor
in scopul constatarii circumstantelor lor care au importanta pentru cauza. Probele administrate
se verifica si apreciza de catre organul de urmarire penala sau instanta. Admiterea lat se
defineste a fi ca situatia de a fi de acord cu ceva, a ingadui, a permite. Administrarea se
considera folosirea folosirea unui mijloc de proba intr-un proces. Instanta de judecata se obliga
sa verifice toate probele propuse de catre parti in vederea constatarii admisibilitatii, pertinentei,
concludentei si utilitatii. Aprecierea probelor se face in baza intimei convingeri a
reprezentantului organului de urmarire penala si a judecatorului.
2. Analizati procedura si formele de liberare provizorie.
Persoana arestata preventiv poate cere, in tot cursul PP, punerea in libertate provizorie sub
control judiciar sau pe cautiune. Sunt formele de liberare provizorie: Liberarea provizorie sub
control judiciar a persoanei detinute se poate acorda de catre judecatorul de instructie sau dupa
caz de catre instanta de judecata. Aceasta nu se acorda banuitului, invinuitului, inculpatului in
cazul in care acestia au antecedente penale nestinse pentru infractiuni grave. Liberarea
provizorie este insotita de catre obligatii : sa nu paraseasca localitatea ; sa comunice org. de
urm. pen. orice schimbare de domiciliu ; sa nu mearga in anumite locuri stabilite ; sa nu intre in
legatura cu anumite persoane ; sa nu conduca autovehicule ; sa nu exercite o profesie in lagatura
cu care s-a folosit la savirsirea infractiunii ; sa predea pasaportul judecatorului de instructie sau
instantei de judecata. Liberarea provizorie pe cautiune a persoanei detinute poate fi acordata in
cazul in care este asigurata repararea prejudiciului cauzat de infractiune si s-a depus cautiunea
stabilita. Aceasta nu se aplica daca exista unul din cazurile enumerate mai sus. Cuantumul
cautiunii se fixeaza intre 300-1000 unitati conv. In dependenta de gravitatea infractiunii.
BILETUL nr.12
1. Caracteristica generala a temeiurilor de aplicare a masurilor preventive.
Masurile preventivepot fi aplicate de catre procuror, din oficiu sau la propunerea organului de
urmarire penala, doar in cazul in care exista suficiente temeiuri rezonabile de a presupune ca
banuitul, invinuitul, inculpatul ar putea sa se ascunda de organul de urmarire penala, sa
impiedice stabilirea adevarului in procesul penal sau sa savirseasca alte infractiuni. Arestarea
preventiva si masurile preventive alternative arestarii se aplica doar in cazurile unei arestari
rezonabile privind savirsirea unei infractiuni pentru care legea prevede pedeapsa privativa de
libertate pe un termen mai mic de 2 ani. La solutionarea aplicarii masurii preventive se vor lua
in considerare : caracterul si gradul prejudiciabil al faptei incriminate ; persoana b,i,i ; virsta si
starea sanatatii lui ; ocupatia lui ; situatia familiala si prezenta persoanelor intretinute ; starea lui
materiala ; prezenta unui loc permanent de trai s.a.
2. Analizati procedura aplicarii arestului preventiv fata de banuit si invinuit.
Arestarea preventiva consta in detinerea banuitului si invinuitului in stare de arest in locurile si
in conditiile prevazute de lege. Arestarea preventiva poate fi aplicata in cazurile daca: banuitul,
invinuitul nu este identificat sau au incalcat conditiile altor masuri preventive aplicate in
privinta sa. La solutionarea chestiunii privind arestarea preventiva, judecatorul de instructie sau
instanta de judecata este in drept sa dispuna de arestare la domiciliu, liberare provizorie sub
control judiciar sau liberare provizorie pe cautiune. Incheierea privind arestarea preventiva
poate fi atacata cu recurs in instanta ierarhic superioara.
BILETUL nr.13
5

1. Caracteristica generala a liberarii provizorii in procesul penal.


Persoana arestata preventiv poate cere, in tot cursul PP, punerea in libertate provizorie sub
control judiciar sau pe cautiune. Sunt formele de liberare provizorie: Liberarea provizorie sub
control judiciar a persoanei detinute se poate acorda de catre judecatorul de instructie sau dupa
caz de catre instanta de judecata. Aceasta nu se acorda banuitului, invinuitului, inculpatului in
cazul in care acestia au antecedente penale nestinse pentru infractiuni grave. Liberarea
provizorie este insotita de catre obligatii : sa nu paraseasca localitatea ; sa comunice org. de
urm. pen. orice schimbare de domiciliu ; sa nu mearga in anumite locuri stabilite ; sa nu intre in
legatura cu anumite persoane ; sa nu conduca autovehicule ; sa nu exercite o profesie in lagatura
cu care s-a folosit la savirsirea infractiunii ; sa predea pasaportul judecatorului de instructie sau
instantei de judecata. Liberarea provizorie pe cautiune a persoanei detinute poate fi acordata in
cazul in care este asigurata repararea prejudiciului cauzat de infractiune si s-a depus cautiunea
stabilita. Aceasta nu se aplica daca exista unul din cazurile enumerate mai sus. Cuantumul
cautiunii se fixeaza intre 300-1000 unitati conv. In dependenta de gravitatea infractiunii.
2. Caracterizati modalitatea de autorizare de catre judecatorul de instructie
a efectuarii actiunilor procesuale si a masurilor operative de investigatii.
Judecatorul de instructie asigura controlul judecatoresc in cursul urmaririi penale prin :
dispunerea, inlocuirea, incetarea sau revocarea arestarii preventive si a arestarii la domiciliu ;
dispunerea liberarii provizorii a persoanei retinute sau arestate, revocarea ei, ridicarea
provizorie a permisului de conducere ; autorizarea efectuarii perchezitiei, examinarii corporale,
punerea sub sechestru a bunurilor, ridicarea de obiecte ce contin secret de stat ; dispunerea
internarii persoanei in institutie medicala ; autorizarea interceperii comunicarilor, a sechestrului
corespondentei, a inregistrarii de imagini ; audierea martorilor s.a.
BILETUL nr.15
1. Competenta organelor de urmarire penala.
Urmarirea penala se face de catre ofiterii de urmarire penala ai organelor de urmarire penala.
OUP au sarcina de a efectua anumite masuri operative de investigatii, inclusiv de a folosi
inregistrari audio si video, foto, filmari, s.a.in scopul descoperirii indicilor infractiunilor si
persoanelor care au savirsit-o. OUP are de asemenea obligatia de a lua toate masurile necesare
pentru prevenirea si curmarea infractiunii. Daca sunt indici ai infractiunii OUP porneste
procesul de urmarire penala calauzindu-se de dispozitiile CPP, face actiuni de urmarire penala
pentru descoperirea ei, fixarea probelor care confirma sau infirma savirsirea infractiunii. Ia
masuri in privina confiscarii bunurilor ilicite.
2. Analizati modalitatile de arestare a persoanei cit si asigurarea drepturilor
persoanei arestate.

BILETUL nr.22
1. Caracteristica generala a hotaririlor instantei de fond.
2. Apreciati particularitatile statutului martorului in procesul penal.
6

Martorul este persoana citata in aceasta calitate de catre organul de urmarire penala sau de
instanta precum si de persoana care face declaratii, in modul prevazut de prezentul cod in
calitate de martor. Ca martori pot fi citate persoanele care au informatii cu privire la vreo
circumstanta care urmeaza sa fie constatata in cauza. Nici o persoana nu pote fi silita sa faca
declaratii contrar intereselor sale sau ale rudelor sale apropiate. No pot fi citati si ascultati ca
martori : persoanele care din cauza deficientelor fizice sau psihice nu sint in stare sa inteleaga
just imprejurarile care au importanta pentru cauza ; aparatorii, colaboratorii birourilor de avocati
in cazul cunoasterii cauzei in legatura cu adresarea pentru asistenta juridica ; judecatorul,
procurorul, grefierul, jurnalistul, slujitorii cultelor, medicul de familie. Martorul este obligat sa
se prezinte la citarea ; sa faca declaratii veridice, sa comunice tot ce stie in legatura cu cauza
respectiva ; sa prezinte obiecte, documente, mostre ; sa nu paraseasca sala fara pemisiunea
judecatorului. Martorul are dreptul : sa stie in legatura cu care cauza este citat ; sa ceara
recuzarea interpretului, traducatorului care participa la audierea sa ; sa ininteze cereri ; sa faca
declaratii in limba materna s.a.
BILETUL nr.23
1. Hotaririle supuse apelului si recursului si titularii dreptului de apel si
recurs.
Titularii dr. de apel sunt : Procurorul este titularul dr.de apelare, spre deosebire de ceilalti, nu
exercita apelul in nume propriu, in scopul realizarii dr. si intereselor personale.poate declara
apel atit ceea ce priveste latura penala, cit si latura civila. Inculpatul ca subiect are interes atit
asupra laturii penale, cit si in cea civila a cauzei, se bucura de dreptul de a ataca ambele leturi
ale hotaririi sub toate aspectele. Martorul, expertul, interpretul, aparatorul fiind subiecti
procesuali pot ataca hotarirea sub aspectul cheltuielilor judiciare cuvenite. Titularii dr.de recurs
ordinar: Procurorul in ce priveste latura penala si cea civila, inculpatul ,in ce priveste latura
penala si latura civila. Sentintele de achitare sau de incetare a procesului penal pot fi atacate si
in ce priveste temeiurile achitarii sau incetarii procesului penal ; partea vatamata, in ce priveste
latura penala in cazurile in care PP se porneste doar la plingerea prealabila a acesteia in
conditiile legii ; partea civila si partea civilmanteresponsabila, in ceea ce priveste latura civila ;
martorul, expertul in ceea ce priveste cheltuielile judiciare.
2. Dati caracteristica generala a statutului aparatorului in procesul penal.
Aparatorul este persoana care pe parcursul procesului penal, reprezinta interesele b,i,i, ii acorda
asistenta juridica prin toate mijloacele si metodele neinterzise de lege. Aparatorul nu poate fi
asimilat de catre organele de stat si persoanele cu functie de raspundere cu persoana interesele
careia le apara si cu caracterul cauzei penale care se examineaza cu participarea lui. In calitate
de aparator in PP pot participa : avocatul, alte persoane abilitate prin lege cu atributii de
aparator ; un avocat din strainatate in cazul in care acesta este asistat de o persoana special
abilitata. Avocatul care acorda asistenta juridica banuitului sau invinuitului la retinere sau
arestare se considera avocatul lor pe aceasta perioada de timp si cu consimtamintul lor el poate
continua participarea in calitate de aparator pina la terminarea procesului. Aparatorul nu-si poate
asuma aceasta functie si nu poate fi numit in aceasta calitate de catre organul de urmarire penala
sau de catre instanta in cazurile expres prevazute de lege.

BILETUL nr.24
1. Termenele apelului si recursului. Repunerea in termen, apel peste termen.
7

Termenul de apel este de 15 zile de la data redactarii sau a pronuntarii sentintei integral, daca
legea nu dispune altfel. Pentru inculpatul arestat, termenul de apel curge de la inminarea copiei
de pe sentinta redactata, iar pentru partile care au lipsit de la pronuntarea sentintei de la data
comunicarii in scris despre redactarea sentintei. Daca procurorul care a participat la judecarea
cauzei sau partea vatamata a declarat intermen apel in defavoarea inculpatului, procurorul
participant in instanta de apel, in termen de 15 zile de la data primirii de catre parte a copiei
apelului declarat, pot declara apel suplimentar, in care pot invoca motive suplimentare de apel.
Daca inculpatul declara apel in termen si isi inlocuieste aparatorul, noul aparator in termen de
15 zile, de la data primirii de catre parte a copiei apelului declarat, poate declara apel
suplimentar pentru inculpat, in care poate invoca motive adaugatoare de apel.
2. Analizati statutul procesual al invinuitului, inculpatului si colaborarea
acestuia cu aparatorul.
Invinuitul este recunoscut figura centrala a PP, dat fiind ca activitatea procesuala se desfasoara
in jurul faptei savirsite de aceasta persoana si in vederea tragerii sale la raspundere. Invinuit pote
fi numai o persoana fizica. Actul procesual prin care se confera calitatea de invinuit este
ordonanta de punere sub invinuire. Inaintarea acuzarii se face de catre procuror in prezenta
avocatului in decurs de 48 de ore din momentulu emiterii ordonantei de punere sub invinuire.
Invinuitul in privinta caruia cauza a fost trimisa in judecata se numeste inculpat. Persoana in
privinta careia sentinta a devenit definitiva, adica impotriva careia nu mai exista nici o cale
ordinara de atac se numeste : condamnat daca sentinta este partial sau integral de condamnare
sau achitat daca sentinta este integral de achitare. Invinuitul are drepturi stipulate expres in CPP.
Acesta trebuie sa fie prezent la desfasurarea procesului penal.
BILETUL nr.25
1. Judecarea apelului si solutiile pronuntate.
Etapa premergatore judecatii. Judecarea apelului se face dupa reguli si principii comune
judecatii in I instanta. Pentru a asigura examinarea apelului, sunt necesare anumite masuri luate
atit de instanta care a pronuntat hotarirea, cit si de catre instanta de apel. Masurile necesare
pentru pregatirea cauzei de judecare in apel se iau de catre presedintele instantei de apel.
Procedura examinarii si judecarii apelului. Judecarea apelului are aceiasi structura ca judecata
de fond. Judecata incepe cu enuntarea cauzei care se va judeca si cu apelul nominal al partilor.
Presedintele anunta numele aparatorului. Dupa incheierea dezbaterilor judecatorul trece la
deliberare. Instanta de apel verifica temeinicia si legalitatea hotaririi pe baza intregului material
probator. Decizia instantei de apel. Dupa judecarea apelului instanta poate pronunta una din
urmatoarele decizii : respingerea apelului sau admiterea apelului.
2. Caracterizati statutul banuitului si colaborarea acestuia cu aparatorul.
Savirsirea infractiunii genereaza un raport de drept general substantial. Subiestii fiind pe de o
parte societatea si cel ce a savirsit fapta prejudiciabila. Calitatea procesuala de banuit apare
doar dupa pornirea urmaririi penale. Banuit poate fi doar persoana fizica fata de care exista
anumite probe ca a savirsit o infractiune. Actele procedurale prin care se capata calitatea de
banuit : procesul verbal de retinere ; ordonanta sau incheierea de aplicare a unei masuri
preventive ; ordonanta de recunoastere in calitate de banuit. Pentru a detine calitatea de
procesuala de banuit este sufiecienta emiterea unuia din aceste acte procedurale. Legiuitorul
enumera exhaustiv modalitatile prin care persoana pierde calitatea de banuit :eliberarea
banuitului retinut ; revocarea masurii preventive aplicate fata de banuit s.a.
BILETUL nr.26
1. Examinarea recursului si solutiile pronuntate.
8

Recursul impotriva hotaririlor instantelor de apel corespunde celui de al III-lea grad de


jurisdictie, pe cind recursul impotriva hotaririlor judecatoresti pentru care nu este presupusa
calea de atac apelul corespunde celui de-al II- lea grad de jurisdictie. Dupa primirea cererii de
recurs, instanta de recurs este obligata sa efectuieze acte procedurale preperatorii, privitor la
recursul impotriva instantelor de apel. 1. Sa solicite dosarul de instanta respectiva ; 2. Sa
desemneze un judecator, sau dupa caz un judecator asistent pentru a intocmi un raport scris
asupra recursului. 3. Sa fixeze termenul pentru intocmirea raportului. 4. Cauza se numeste spre
judecare, cu inminarea copiilor de pe recurs partilor interesate. Procedura judecarii recursului
este orala, publica si contradictorie. La judecarea recursului participa numai procurorul si
avocatii admisi de Curtea Suprema de Justitie. Avocatii reprezinta interesele partilor in proces
si au cuvintul la dezbaterile cu privire la recursul declarat anterior. Presedintele sedintei de
judecata anunta cauza in care a fost declarat recursul, numele si prenumele judecatorilor
completului de judecata, al procurorului, avocatilor, interppretului s.a. In cazul recursului
impotriva hotaririlor instantelor de apel : respinge recursul ca inadmisibil ; admite recursul.
2. Analizati statutul ofiterului de urmarire si caracterizati colaborarea
acestuia cu procurorul.
Ofiterul de urmarire penala este persoana cu functie de raspundere, care in numele statului, in
limitele competentei sale, efectuiaza urmarire penala in cauze penale. Atributii : asigura
inregistrarea infractiunii in modul stabilit, propune procurorului de a inceta urmarirea penala,
clasa dosarul penal sau de a nu incepe urmarirea penala in lipsa indicilor infrcatiunii ; porta
raspundere pentru efectuarea legala si la timp a urmaririi penale ; citeaza si audiaza persoane in
calitate de banuit, parte vatamata, martori ; cerceteaza locul savirsirii infractiunii ; executa
indicatiile scrise ale procuorului ; prezinta la cererea procurorului, explicatii in scris ; prezinta
procurorului probe acumulate in cauza, necesare pentru punerea sub invinuire.
BILETUL nr.27
1. Acordul de recunoastere a vinovatiei.
Acordul de recunoastere a vinovatiei este o tranzactie incheiata intre procuror si invinuit sau
dupa caz inculpat care si-a dat consimtamintul de a-si recunoaste vina in schimbul unei pedepse
reduse. Se intocmeste in scris, cu participarea obligatorie a aparatorului, invinuitului sau
inculpatului. Este interzis instantei de judecata sa participe la discutii de recunoastere a
vinovatiei. Instanta de judecata este obligata sa constate deca acordul de recunostere a
vinovatiei a fost incheiat in conditiile legii. Acordul de recunoastere a vinovatiei poate fi
incheiat in orice moment dupa punerea sub invinuire pina la inceperea cercetarii judecatoresti.
In cazul infractiunii savirsite cu participatie cauza in privinta persoanei care a semnat acordul de
recunoastere a vinovatiei, acceptat de catre instanta de judecata, sa disjunga formind un dosar
separat.
2. Caracterizati institutiile conflictelor de competenta si stramutarii cauzei
penale in procesul penal.
Cind 2 sau mai multe instante se considera competente de a judeca aceiasi cauza ori isi declina
competenta, conflictul se solutioneaza de instanta ierarhic superioara comuna. Curtea suprema
de Justitie stramuta judecarea unei cauze penale de la instanta competenta la o alta instanta
egala in grad in cazul in care prin aceasta se obtine solutionarea ei obiectiva, rapida si completa
si se asigura desfasurarea normala a procesului. Stramutarea cauzei pote fi ceruta de catre
presedintele instantei de judecata sau de una dintre parti. Cererea de stramutare se adreseaza
Curtii Supreme de Justitie pina la inceperea cercetarii judecatoresti si trebuie motivata. In cerere
se face mentiune daca sunt persoane arestate. CEJ dispune cu indicarea motivelor, admiterea sau
respingerea cererii de staramutare.
9

BILETUL nr.28
1. Procedura in cazurile cu infractorii minori.
Persoanele minore sunt pina la 18 ani. In cadrul urmaririi penale si judecarii cauzei penale
privind minorii se stabileste : virsta minorului ; conditiile in care traieste si este educat, gradul
de dezvoltare intelectuala, volitiva si psihologica a lui, caracterul, temperamentul ; influienta
adultilor sau a altor minori ; cauzele, conditiile care au contribuit la savirsirea infractiunii.
Audierea minorului nu pote dura mai mult de 2 ore consecutiv, nu pote depasi 4 ore pe zi.
Participarea aparatorului, reprezentantului legal este obligatorie. La terminarea urmaririi penale
organul de urm.pen. poate sa nu prezinte invinuitului minor unele materiale ale urmaririi penale
care pot influienta negativ asupra minorului. Inculpatul minor poate fi indepartat din sala
sedintei de judecata daca exista circumstante care pot avea influienta negativa asupra minorului.
Minorul poate fi eliberat de pedeapsa penala aplicindu-se fata de el masuri cu caracter educativ.
2. Analizati statutul procurorului in faza de urmarire si colaborarea cu
judecatorul de instructie.
Procurorul este persoana cu functie de raspundere care exercita in numele statului urmarirea
penala, reprezinta invinuirea la instanta s.a. Procurorul este in drept sa porneasca o actiune
civila contra invinuitului care poarta raspundere materiala pentru fapta invinuitului. Procurorul
este independent si se supune numai legii. Este in drept sa declare apel sau recurs impotriva
hotaririlor judecatoresti pe care el le considera ilegale sau neintemeiate. In cadrul urmaririi
penale : porneste urmarirea penala ; exercita nemijlocit urmarirea penala ; conduce personal
u.p., efectuiaza controlul asupra legalitatii retinerii persoanei ; asista la efectuarea oricarei
actiuni de u.p. sau o face personal ; pune sub invinuire ; aduce la cunostinta partilor materialelor
dosarelor. In instanta de judecata : reprezinta acuzarea in numele statului si przinta probele ;
prezinta noi probe necesare necesare pentru confirmarea acuzarii.
BILETUL nr.29
1. Extradarea si comisia rogatorie.
Republica Moldova se poate adresa unui stat strain cu cerere de extradare a persoanei in
privinta careia se efectuiaza u.p. in legatura cu infractiunile pe care legea penala prevede o
pedeapsa maxima de cel putin un an de inchisoare ori o alta persoan in privinta careia a fost
adoptata o sentinta de condamnare la pedeapsa inchisorii pe o durata de cel putin 6 luni in cazul
extradarii pentru executare, daca tratatele internationale nu prvad altfel. Cererea de extradare
trebuie sa contina o descriere corespunzatoare privind : denumirea si adresa institutiei
solicitate ; denumirea institutiei solicitate ; tratatul international sau acordul de reciprocitate in
baza caruia se solicita extradarea s.a. Pentru extradare sunt necesare un sir de documente.
Organul de urmarire penala sau instanta de judecata, in cazul in care considera necesara
efectuarea unei actiuni procesuale pe teritoriul unui stat strain, se adreseaza prin comisie
rogatorie instantei de judecata din statul respectiv. Cererea de comisie rogatorie se face in scris
si trebuie sa cuprinda : denumirea organului care se adreseaza cu cerere ; denumirea si adresa
daca este cunoscuta ; tratatul international respectiv s.a. Cererea de comisie rogatorie si
documentele anexate se semneaza si se autentifica cu stampila oficiala a institutiei competente
solicitante.
2. Apreciati importanta institutiilor pertinentei, concludentei si utilitatii
probelor in procesul penal.
Prin pertinenta se intelege legatura dintre continutul probei si circumstantele care necesita a fi
probate intr-o cauza penala. Este necesar sa se tina cont de 2 aspecte : daca se include faptul ca
va fi dovedit drept proba in obiectul probatiunii ; daca este in stare proba data sa constate acest
fapt. Concludente sunt probele care influienteaza asupra solutionarii cauzei penale. Probele care
10

nu sint edificatoare, intrucit nu determina in nici un fel solutia, se numesc neconcludente. Utile
sunt probele concludente, care prin informatiile care le contin sunt necesare solutionarii cauzei.
Nu toate probele concludente sunt si utile. In cazul in care proba nu este necesara pentru
solutionarea cauzei, ea este inutila. O proba poate fi pusa la baza sentintei numai daca intruneste
calitatile de admisibila, pertinenta, concludenta si utila.
BILETUL nr.30
1. Procedura de suspendare conditionata a urmaririi penale si de eliberare de
raspundere penala.
In privinta persoanei puse spre invinuire pentru o infractiune usoara sau mai putin grava, care isi
recunoaste vinovatia, nu prezinta pericol social si poate fi reeducata fara aplicarea unei pedepse
penale, urmarirea penala poate fi suspendata conditionat, cu liberarea ulterioara de raspundere
penala. Aceste prevederi nu se aplica fata de persoanele : care au antecedente penale ; care sunt
dependente de alcool sau droguri ; cu functii de raspundere ce au comis infractiuni facind abuz
de sevciu ; care nu au reparat paguba cauzata in urma infractiunii. Procedura de suspendare
conditionata a urmaririi penale. Procurorul prin ordonanta suspenda conditionat urmarirea
penala pe un termen de 1 an stabilindu-i una sau mai multe din urmatoarele obligatii : sa nu
paraseasca localitatea unde isi are domiciliul ; sa comunice organului de urmarire penala orice
schimbare de domiciliu ; sa nu savirseasca infractiuni sau contraventii ; sa continuie lucrul sau
studiile. Daca in termenul de suspendare conditionata a urmaririi penale, invinuitul a respectat
conditiile stabilite de procuror, procurorul inainteaza un demers judecatorului de instructie cu
propunerea de a libera persoana de raspundere penala. Judecatorul poate sa accepte sau sa
respinga demersul.
2. Determinati importanta incompatibilitatii abtinerii si recuzarii in procesul
penal si caracterizati aceste institutii.
Incompatibilitatea judecatorului. Judecatorii care sunt soti sau rude nu pot face parte din acelasi
complet de judecata. Judecatorul trebuie recuzat : daca e direct sau indirect interesat in proces(el
sau rudele); daca el e parte vatamata sau reprezentant al ei, parte civila, parte civilmente
responsabila, sot, ruda s.m.d.; daca si-a expus opinia asupra vinovatiei anterior. Nu poate
participa la judecarea apelului sau recursului daca a judecat in I instanta. Daca exista motive
prevazute judecatorul e obligat sa faca declaratie de abtinere de la judecarea cauzei. Pentru
aceleasi motive judecatorul poate fi recuzat si de catre partile din proces. Recuzarea trebuie sa
fie motivata si poate fi propusa inainte de inceperea cercetarii judecatoresti.

11