Sunteți pe pagina 1din 5

Victime europene ale cotei de imigrare moldovenesti

Chiar daca mii de persoane parasesc Moldova in cautarea unui loc mai bun de munca sau
de trai, autoritatile moldovene stabilesc reguli extrem de stricte pentru imigrarea
persoanelor in Republica Moldova. Situatia creata este una paradoxala, pe de o parte, tara
este in pericol de depopulare, iar pe de alta parte, politicile imigrationiste sunt anacronice.
Barierele privind imigrarea reprezinta mostenirea anilor ’90 ai secolului trecut. Pe atunci,
Moldova era o atractie pentru multi straini si autoritatile au decis sa limiteze imigratia
pentru a asigura si garanta drepturile populatiei autohtone. Chiar daca situatia
demografica s-a schimbat, prevederile legale nu au fost adaptate noilor realitati. Una din
aceste prevederi legale, careia cu greu ii gasim o explicatie practica in prezent, o
reminescenta a trecutului, este cota de imigrare anuala. In acest an, cota de imigrare
moldoveneasca a facut primele victime europene prejudiciind grav imaginea Moldovei in
ochii europenilor veniti pentru a desfasura activitati economice, culturale sau sociale in
Moldova.

Ce este cota de imigrare?


Cota de imigrare se refera la numarul de cetateni straini, care au dreptul de a obtine
permisul de sedere pe teritoriul Republicii Moldova. Repatriatii nu sunt inclusi in aceasta
cota. In unele state cota este utilizata pentru a proteja piata de munca autohtona de
concurenta fortei de munca straine, dar in esenta este o prevedere ce corespunde unei
atitudini protectioniste. In acelasi timp este un instrument de control al imigratiei si face
parte din politica migrationala a statului.

Prima prevedere legala care incerca sa reglementeze fluxurile migrationale pe teritoriul


Moldovei a fost Legea cu privire la Migratiune adoptata in 1990. Aceasta avea drept scop
garantarea drepturilor populatiei aflate pe teritoriul Republicii Moldova inainte de a fi
definite procedurile de atribuire a cetateniei noului stat. In aceasta lege gasim prima
referire la cota de imigrare. Aceasta era stabilita la 0,05% din numarul populatiei statului.
Cota de imigrare urma sa fie stabilita anual de catre Parlament, iar fiecare raion avea
dreptul sa primeasca doar un anumit numar de imigranti. In octombrie 2002, Parlamentul
a adoptat Conceptia Politicii Migrationale a Republicii Moldova (Hotararea nr. 1386-
XXV din 11 octombrie 2002) si Legea cu privire la Migratiune (nr. 1518-XV din 6
decembrie 2002). Aceste acte propuneau o gestionare complexa si moderna a migratiei si
imparte imigratia in trei categorii: migratia de familie, migratia de munca si migratia
pentru studii..

Legea cu privire la Migratiune din 2002 stabileste clar ca “imigrarea in Moldova trebuie
sa se incadreze in limitele cotei de imigrare stabilita de Guvern la propunerea
Departamentul de Migratiune. Aceasta cota nu poate depasi 0,05% din numarul total al
populatiei (in 2002 ea a fost stabilita la 2140 persoane)”.1 Scopul principal al cotei de
imigrare consta in reglementarea numarului strainilor care vin in Moldova pentru a
munci, avand scopul, de a proteja piata muncii din Republica Moldova. Totusi, intr-un
raport de evaluare a politicii in domeniul migratiei elaborat de catre Organizatia
1
Legea cu privire la Migratiune (Art. 14), nr. 1518-XV, 6 decembrie 2002.

1
Internationala pentru Migratie (OIM) este exprimata recomandarea de a verifica
necesitatea mentinerii sistemului de cote.2 “Reglementarea prin intermediul permiselor de
munca ar permite mai multe flexibilitate”, cred autorii raportului OIM din 2003.
Autoritatile emit permisele de munca pentru cetatenii straini si apatrizi in limita cotei
stabilite anual de guvern si in situatia, in care ocuparea locurilor de munca vacante nu
poate fi asigurata din resursele umane autohtone. Exceptie sunt investitorii, care investesc
mai mult de 10 000 USD in tara. In perioada 1992-2002, cei care veneau in Moldova
erau cetateni rusi sau ucraineni. Majoritatea imigrantilor din perioada 1992-2002 au venit
in scopuri de familie sau pentru studii si doar circa 2000 in scopuri de munca. Dupa rusi
si ucraineni, ca numar sunt sirienii si iordanienii.

Comparand legislatia in domeniu cu cea a altor state, observam ca cota moldoveneasca de


imigrare este identica cu cea estoniana si corespunde cu 0,05% din populatia tarii. Spre
deosebire de cota moldoveneasca cea estoniana nu include cetatenii Uniunii Europene,
SUA, Elvetia, Norvegia, Islanda si Japonia.

Canada nu are cota de imigrare, insa regiunea Quebec stabileste anual o cota de cateva
zeci de mii de imigranti. Austria are o cota pentru migratie ce se situeaza in jurul cifrei de
8000 de persoane. SUA au si ele o cota de imigrare foarte amanuntita, Kazahstanul
confruntandu-se cu o serie de probleme demografice a dublat cota de imigrare in 2003.
Italia a decis in 2000 sa stabileasca o cota de imigrare a fortei de munca. Aceste state pot
fi considerate state bogate, care incearca sa-si protejeze cetatenii salariati, pentru ca de
cele multe ori cotele de imigrare sunt stabilite la presiunea sindicatelor. In cazul
Moldovei sindicatele nu au avut vreo pozitie clara in privinta cotei de imigrare.

Specificul anului 2007


Pana acum cota de imigrare oscila in jurul cifrei de 2000 de persoane, ceea ce ar
reprezenta potrivit calculelor autoritatilor 0,05% din numarul populatiei, adica cuantumul
prevazut de lege. In 2006, in Republica Moldova au primit adeverinte de imigrant 1968
persoane (443 turci, 354 ucraineni, 182 rusi, 171 romani, 112 americani, 75 bulgari, 72
evrei, 65 evrei etc.). Majoritatea imigrantilor au venit in 2006 la munca sau pentru
reunificarea familiei.

Potrivit Hotararii de Guvern nr. 147 din 12 februarie 2007, cota imigratiei pentru anul
curent a fost stabilita la 2070 de persoane. In acest an situatia este diferita, doar in
primele noua luni ale anului au primit adeverinte de imigrant 1750 cetateni straini dintre
care 403 turci, 364 ucraineni, 223 cetateni rusi,158 romani, 89 americani, 86 azeri, 78
italieni, 29 sirieni, 25 armeni, 22 belorusi, 19 bulgari etc. Din acest numar, 801 persoane
au venit in Moldova pentru reunificarea familiei – mai ales ucraineni, rusi, turci, romani
si azeri. In timp ce tinerii din Moldova se decid cu greu sa ramana si sa munceasca acasa,
cetatenii altor state aleg Moldova drept destinatie de munca. Pe primul loc, la acest
capitol se situeaza cetatenii turci (315) urmati de romani (92), italieni (70), ucraineni
(69), americani (64) etc.

2
Gestionarea Migratiei in Moldova, Raport de Evaluare al Organizatiei Internationale pentru Migratie,
23.11.2003, p.16.

2
Cu exceptia cetatenilor romani si bulgari, cifrele din 2006 si 2007 arata ca cetatenii
Uniunii Europene nu se grabesc sa imigreze in Moldova. Daca cetatenii europeni nu se
grabesc sa imigreze in Moldova, exista numerosi cetateni ai Libanului, Siriei, Indiei,
Iordaniei, Irakului, Iranului, Sudanului, Chinei, Marocului carora le este refuzata intrarea
pe teritoriul Moldovei, pentru ca aceste state fac parte din grupul statelor cu un grad de
risc ridicat. In prezent, pe teritoriul Moldovei sunt la ora actuala 13 255 straini cu permise
de sedere.

Pentru diverse incalcari autoritatile moldovene au dreptul sa expulzeze cetatenii straini.


Lucru curios este ca la acest capitol cetatenii rusi se situeaza pe primul loc, pana acum au
fost expulzati 68 de cetateni rusi. Acestia sunt urmati de ucraineni, turci, azeri, armeni,
georgieni s.a.

Intrucat de la 1 ianuarie 2007, cetatenii UE pot intra in Moldova fara vize numarul
doritorilor de a veni in Moldova a crescut treptat. Chiar daca am vazut ca cetatenii
europeni nu se inghesuie sa vina in Moldova, iata ca in acest an cota de imigrare a facut
printre altele si victime europene. Legea spune ca imigrarea este permisa numai in limita
cotei de imigrare, in cazul in care aceasta este depasita strainii ce solicita drept de sedere
nu mai pot obtine acest drept.

Pentru multi cetateni europeni, abolirea vizelor a fost un semn de deschidere a Moldovei
catre Europa si multe institutii economice, culturale, civice europene au decis din 2007 sa
includa Moldova in activitatile lor. Paradoxal, dar multi dintre cei care au dorit sa ajute
Moldova sa se apropie de Europa, nu au avut norocul sa obtina un permis de sedere. Cota
de imigrare s-a dovedit a fi prea mica in acest an, iar autoritatile moldovene nu le-au
acordat dreptul de sedere. Reamintim ca cetatenii europeni au dreptul de a ramane in
Moldova fara viza timp de 90 de zile. In cazul in care vor sa ramana mai mult de 90 de
zile acestia trebuie sa solicite adeverinta de imigrant, odata cu care ei primesc si statutul
de imigrant.

Declaratiile victimelor si ale autoritatilor sunt contradictorii


Incercand sa aflam de ce au nevoie cetatenii europeni, care doresc obtinerea permisului
de sedere, am constatat ca la fel ca cetatenii moldoveni ce muncesc in UE, acestia trebuie
sa treaca printr-o serie de proceduri extrem de birocratice. Ei trebuie sa completeze un sir
de acte la notar, sa treaca mai multe examene medicale (examen psihiatric, analiza
sangelui, testul SIDA), sa prezinte numeroase traduceri legalizate, sa faca numeroase
drumuri la institutiile responsabile de eliberarea permisului de sedere si de munca.

Din discutiile cu unii dintre ei a reiesit ca in acest an au aparut probleme grave. Cota de
imigrare este depasita si multi dintre cetatenii UE care se afla in Moldova trebuie sa
paraseasca tara pentru a reveni abia in ianuarie cand va fi stabilita o noua cota de imigrare
pentru anul 2008. Din spusele acestora peste saizeci de persoane trebuie sa paraseasca
Moldova din cauza faptului ca cota de imigrare este “plina”. Printre acestia se afla
mediatori culturali, numerosi voluntari, afaceristi, bursieri straini – toti cetateni ai Uniunii
Europene.

3
John Smith, unul dintre cetatenii UE, care va trebui sa paraseasca Moldova, compara
atitudinea autoritatilor moldovene cu atitudinea similara vizavi de cetatenii europeni
adoptata de Belarus, unde este foarte greu sa initiezi vreo activitate culturala in calitate de
cetatean strain. “Nimeni nu stie, daca in ianuarie cand voi reveni pentru a ma incadra in
noua cota, nu voi avea probleme la intrarea in tara”, spune el. “Poate ca aceasta este o
reactie la extinderea Spatiului Schengen”, incearca John sa gaseasca o explicatie logica a
acestei situatii.

Tanarul constata ca nu se face nicio diferenta intre cei care vor sa desfasoare activitati
culturale in Moldova si cei care pur si simplu doresc sa se stabileasca permanent. “Avem
sentimentul ca nu suntem doriti in Moldova. Si acest lucru ne doare”, a incheiat el
discutia. Diplomati europeni acreditati la Chisinau au incercat sa convinga autoritatile
moldovene, insa deocamdata fara vreun rezultat.

Sarah a castigat o bursa si a venit in Moldova ca sa desfasoare activitati culturale, insa la


inceputul lunii noiembrie si-a intrerupt activitatea si a parasit tara pentru ca nu a reusit sa
obtina permisul de sedere. Chiar daca este cetatean UE, acest fapt este considerat lipsit de
importanta de catre autoritati.

In acest an au avut probleme si cetatenii moldoveni casatoriti cu cetateni straini. Tatiana


este cetateantca moldoveanca casatorita cu un cetatean turc. Cei doi au un copil. Tatiana
doreste sa-si invite sotul turc in Moldova pentru ca familia sa locuiasca impreuna, insa
din cauza cotei de imigrare “pline” acest lucru nu este posibil.

Unele dintre victimele cotei de imigrare moldovenesti au fost de mai multe ori la Biroul
pentru Migratie si Azil din cadrul MAI. Functionarii de acolo le-au promis de cateva ori
solutionarea problemelor cu permisele de sedere, insa problemele au ramas, iar cetatenii
UE au parasit deja tara cu impresia ca nu sunt bineveniti in Moldova, asta chiar daca
autoritatile si-au declarat intentia de a se apropia de UE. In aceasta situatie, imaginea
Moldovei si asa sifonata, este si mai mult afectata din cauza unor legi depasite si lipsa
unei reactii adecvate la nivel oficial.

Unii oficiali din cadrul Biroului pentru Migratie si Azil din cadrul Ministerului Afacerilor
Interne vad situatia in culori mai putin sumbre. “Noi nu facem decat sa respectam legea.
Nimanui nu i se incalca drepturile. Lucram deja asupra modificarii legii si asupra
modificarii acestei cote. Aceasta cota a fost stabilita inca in anii ’90 si preluata in Legea
cu privire la Migratie din 2002”, a declarat Eduard Vecvert. Premierul Vasile Tarlev stie
ca exista anumite probleme cu aceasta cota de imigrare. “Consideram ca este depasita si
ca trebuie revizuita”, a mentionat recent premierul, insa lucrurile nu s-au miscat din loc.

O posibila solutie: anularea cotei de imigrare?


Cota de imigrare si-a pierdut functionalitatea si ar trebui anulata, intrucat este un obstacol
pentru stabilirea cetatenilor UE in Moldova. Singurul efect al acesteia este crearea unei
imagini negative tarii. Un studiu recent arata ca regulile de imigrare in UE din state-terte

4
devin tot mai stricte.3 Atunci cand analizeaza eficienta cotei de imigrare autorii considera
ca cea mai buna solutie este o cota de imigrare flexibila. In contextul depopularii
Republicii Moldova, protectia pietei de munca locale prin stabilirea unei cote de imigrare
este o masura ineficace. Existenta acestei cote arata ca depopularea nu este perceputa de
oficiali ca un pericol real.

Pe termen scurt ar fi posibile doua solutii: o interpretare flexibila si diferentiata a acestei


cote sau marirea ei printr-o hotarare de guvern. In ceea ce priveste prima optiune,
autoritatile ar trebui sa faca o diferentiere intre cetatenii Uniunii Europene si cei veniti
din state arabe, asiatice sau africane. O alta diferentiere pe care ar trebui sa o faca
autoritatile moldovene este cea intre strainii care vin sa se stabileasca definitiv si cei care
raman temporar. Bineinteles ca cea de a doua solutie ar fi cea mai simpla si anume
marirea de catre guvern a cotei de imigrare din acest an. Pentru marirea acestei cote sunt
necesare cateva zile, insa efectele ar fi in mod sigur de durata si in mod sigur imaginea
Moldovei in UE nu ar avea de suferit.

* Persoanele care au vorbit despre problemele cotei de imigrare au dorit din diverse
motive sa-si pastreze anonimatul. Numele acestor persoane mentionate in text sunt
fictive.

3
Michele Moretto and Sergio Vergalli, Uncertainty over the Immigration Quota System, University of
Padua, 31.08.2007.