Sunteți pe pagina 1din 123

Curs de Calificare

MINISTERUL EDUCATIEI SI STIINTEI


MINISTERUL MUNCII SI PROTECTIEI SOCIALE

Programul cursului de calificare

Curs teoretic cu durata de 120 ore


Curs practic cu durata de 240 ore

Programul cursului
-Introducere
-Test initial de abilitati colorimetrice
-Prezentarea standardului ocupational,,vopsitor industrial
-Prezentarea obiectivelor cursului
-Prezentarea competentelor ce vor trebui dobandite
-Evaluarea si dobandirea competentelor cheie
-Testare
-Evaluarea si dobandirea competentelor generale
-Testare
-Evaluarea si dobandirea competentelor specifice
-Testare

Introducere
Inca de la inceput tinem sa multumim partenerilor
nostri care ne-au pus la dispozitie materiale,
documentatie si suport, lucruri fara de care nu ne
puteam sustine activitatea.

Evaluare initiala
Ce vedeti in interiorul cercurilor?

Descrierea ocupatiei de vopsitor


industrial
Vopsitorul industrial este persoana care realizeaza lucrari de vopsitorie pe o gama variata de
produse simple
sau complexe din metal, lemn, plastic, fibra de sticla etc.
Vopsirea este procesul tehnologic de acoperire cu unul sau mai multe straturi de primer,
grund, vopsea
sau lac a diferitelor obiecte, in urma caruia acestea capata culoarea si aspectul exterior
necesare .
Metodele de realizare ale vopsirii sunt diferite, cum ar fi: pensulare, imersare, pulverizare cu
pistolul
de vopsit, instalatii de vopsire cu pulberi in camp elecrostatic, instalatii de vopsire cu
vopsea calda .
Aceste lucrari sunt realizate in scopul protejarii metalului impotriva coroziunii si lemnului
impotriva
agentilor biochimici, constituind un gen predominant de finisare, avand in acelasi timp si rol
decorativ.

Obiectivele cursului
Ne dorim ca in timpul acestui curs de calificare viitorul practicant al
meseriei de ,, Vopsitor industrial sau ,,Vopsitor auto sa dobandeasca
competentele si abilitatile necesare pentru a incepe sa construiasca o cariera
de succes in aceasta meserie, considerata de unele persoane o arta. Fiecare
modul de teorie va fi urmat de practica astfel incat fixarea informatiei sa se
faca atat la nivel teoretic cat si practic iar cursantii sa poata dovedi o
intelegere deplina a obiectivelor urmarite prin rezultatele ce vor fi obtinute la
testarile combinate.
La final Examenul de Calificare ce va fi sustinut in prezenta unei comisii
mixte de evaluare, fiecare cursant va sustine un test scris si un test de
aptitudini .
In speranta ca ne vom dovedi competenta iar informatia ce dorim sa o
predam va ajunge in totalitate la dv. va invitam sa parcurgem impreuna acest
curs.

Unitati competente cheie

1. Comunicare in limba materna


2. Comunicare in limbi straine
3. Competenta matematica si competente de
baza in stiinta si tehnologie
4. Competente informatice
5. A invata sa inveti
6. Competente sociale si civice
7. Spirit de initiativa si antreprenoriat
8. Exprimare si constiinta culturala

Unitati competente generale

1. Aplicarea prevederilor legale referitoare la


sanatatea si securitatea in munca si in
domeniul situatiilor de urgenta
2. Norme PSI
3. Aplicarea normelor de protectia mediului
4. Aplicarea procedurilor de calitate
5. Organizarea locului de munca
6. Intretinerea echipamentelor de lucru

Unitati competente specifice

1.
2.
3.
4.
5.

Pregatirea suprafetelor de vopsit


Pregatirea materialelor de vopsit
Executarea lucrarilor de vopsire si finisare
Aplicarea tratamentelor speciale
Verificarea finala a calitatii suprafetelor
vopsite
6. Manipularea pieselor

Modul 1
Unitati competente cheie

1.Comunicare in limba materna

Comunicarea trebuie sa fie clara, de ea


depinzand realizarea obiectivelor propuse.
Aproape intotdeauna comunicarea nu se poate face direct
si claritatea mesajului este alterata de factorii disturbanti:
zgomot de fond, discutiile altor persoane, oboseala, stres
etc. Totodata informatiile despre un subiect total necunoscut
sunt percepute de multe ori ca o ,,limba straina.

1.1 Comunicare interactiva la locul de munc


Stabilirea relatiilor de raportare ierarhica(sensul de
comunicare)
Comunicarea planului de desfasurare a activitatii de catre
seful
de atelier catre toti participantii implicati in procesul de
productie
Comunicarea instructiunilor legate de desfasurarea activitatii
profesionale(pe etape si operatii ) fiecarui membru al echipei.
In cazul unor probleme aparute in timpul desfasurarii
procesului
de executie raportarea superioara se face imediat ce se
constata
ca problema aparuta depaseste puterea de decizie a
membrilor echipei.
In cazul in care problema poate fi rezolvata si nu ridica
dificultati
se va face o instiintare a sefului ierarhic la finalul etapei

1.2 Comunicare (Lucru in echipa)

Stabilirea ierarhiei
Receptionarea lucrarii
Stabilirea lucrarilor de executat
Stabilirea executantilor in functie de complexitatea
lucrarii si a experientei profesionale
Etapizarea lucrarilor de executat pentru fiecare
executant si fiecare operatie
Stabilirea timpilor de executie pe etape si operatii
cat si a termenului final de predare
Verificarea(autoverificarea) executiei pe fiecare
etapa(controlul calitativ)
Verificarea(autoverificarea) finala si eventual
corectarea defectelor
Predarea lucrarii

2.Comunicare in limbi straine


Comunicarea si intelegerea unei limbi straine ajuta
la atingerea unor obiective legate atat de viata personala
(calculator,reviste,carti) cat si de activitatea profesionala
(fise tehnice ale produselor,modalitati de lucru,
explicatii despre produse).

3.Competenta matematica,in stiinta si tehn

Aceste competente se presupune a fi dobandite in anii de studii(


si se dezvolta pe masura ce creste si experienta profesionala
interactionand cu diferite calcule, echipamente,
cursuri de calificare si specializare.

4.Competenta informatica

Anul 2012-Era informaticii si a tehnologiei


Aceasta competenta este necesara in interactiunea omului
cu interfetele aparute in acest ultim secol
(e-mail, bancomat, automat de cafea, sucuri, etc).
Totodata este necesara in folosirea programelor de retete coloris
si a programelor de gestiune si calcul devize pentru societatile d
in domeniul Service Auto.

5.A invata sa inveti

?!

!?

O competenta necesara tuturor datorita progresului rapid


al tehnologiei si al modului de viata.
Omul este supus continuu unui proces de schimbare si invatare.
Acest proces trebuie acceptat, agreeat si folosit!

6.Competente sociale si civice

Omul este o fiinta ce nu poate trai solitar dar pentru a trai


intr-o comunitate trebuiesc respectate normele si regulile sociale
si civice ce guverneaza aceea societate si se bazeaza pe inteleg
ajutor reciproc, actiuni civice comune.
La nivelul locului de munca aceste norme se regasesc si se aplica
buna functionare si realizarea performantelor la nivel de echipa.

7.Spirit de initiativa si antreprenoriat

Aceasta competenta diferentiaza oamenii in actiunile care le intrep


In functie de nivelul spiritului de initiativa al fiecarui individ, acesta
va putea sa sesizeze si implicit sa reactioneze pozitiv in situatia in
ceva merge rau.
Nivelul spiritului de initiativa genereaza implicarea sau neimplicare
in rezolvarea unei probleme, viteza si tipul de reactie in anumite si
si nu in ultimul rand cresterea nivelului social, profesional si ierarh

8.Exprimare si constiinta culturala

Constiinta culturala si exprimarea fac oamenii sa se apropie


sau sa se indeparteze unul fata de celalalt avand ca rezultat fina
relatii amicale sau animozitati.
Deobicei se spune ca prima impresie conteaza, dar de multe ori
este contrazisa ulterior de situatiile si faptele reale.

Test de evaluare

1. Cum trebuie sa fie comunicarea?


a. clara
b. ambigua

2. La ce ajuta cunoasterea unei limbi straine?


a. la nimic
b. calculator,fise tehnice etc.
3. Se poate lucra pe o instalatie de vopsit automata fara a avea
competente in stiinta si
tehnologie?
a. da
b. nu
4. Ce competenta ajuta la interactiunea cu interfata sistemului
bancar(bancomat)?
a. competente sociale si civice
b. competente informatice
5. Implicarea unui individ in rezolvarea unei probleme este legata
de spiritul de initiativa al
acestuia
a. adevarat

Modul 2
Unitati competente generale

1.Aplicarea prevederilor legale


referitoare
la sanatatea si securitatea in munca
1.Insusirea normelor referitoare la sanatatea si
securitatea in munca este realizata prin instruiri
periodice pe teme specifice locului de munca.
2.Se asigura de catre angajator si se foloseste de
catre angajat echipamentul de lucru si protectie
specific locului de munca.
3.Se verifica mijloacele de protectie si interventie
ca acestea sa fie mereu in buna stare si conform
cu recomandarile producatorului .
4.Situatiile periculoase sunt identificate si analizate
in scopul eliminarii imediate iar cele ce nu pot fi
eliminate sunt raportate persoanelor abilitate in
luarea deciziilor.

2.Norme de protectia muncii


Pot lucra n atelierele de vopsitorie doar persoanele care
corespund
d.p.v. medical.
Nu pot efectua operaii cu substane toxice persoane sub
18 ani, femei
gravide i cele care alpteaza.
Se interzice lucrul cu aceste materiale a persoanelor care
prezint
alergii la unele substane i produse chimice.
Toate persoanele care lucreaz n contact cu substane
toxice vor fi
examinate medical periodic conform instruciunilor
Ministerului
Sntii.
Se interzice lucrul cu substane toxice a persoanelor care
au leziuni ale
pielii sau a mucoaselor.
Se interzice contactul prelungit sau frecvent al produselor

2.1Norme de protectia muncii


lefuirea i polizarea se execut n ncperi separate de
ncperile n
care se execut vopsirea.
Instalaiile de lefuire, polizare, i lustruire trebuiesc s fie
dotate cu
sisteme individuale de absorie a prafului.
Dup folosirea pastelor de lustruit este obligatoriu
splarea minilor i
a feei.
Se interzice fumatul i focul deschis n spaiile amenajate
pentru
operaiile de pregatire deoarece pulberile rezultate sunt
extrem de
inflamabile.
Se interzice degresarea n apropierea surselor de foc, a
locului de fumat
sau n preajma celor care polizeaz sau sudeaz.

3.Norme PSI
Locurile de munca unde se lucreaza cu vapori vor fi dotate cu
instalatii
electrice antiexplozie.
Spalarea sculelor cu solvent se va face in locuri special
amenajate si bine
ventilate
In cazul unui incendiu nu se va stinge cu apa.
Locul de munca va trebui sa fie dotat cu extinctoare pe baza de
praf si
CO2.
In locurile unde exista vapori de solventi si/sau pulberi
inflamabile nu se
vor folosi echipamente electrice necorespunzatoare sau fire
electrice neizolate.
Fumatul si focul deschis sunt interzise cu desavarsire.
Se va consulta fisa tehnica a produselor folosite verificandu-se
conditiile de
autoaprindere (temperatura,concentratie de vapori ).
Usile folosite la echiparea atelierelor de vopsitorie trebuie sa fie
ignifuge si sa se

4.Reducerea factorilor de risc

1. Identificarea factorilor de risc se face in functie de


conditiile locului de munca.
2. Raportarea situatiilor de risc se va face conform
procedurilor interne.
3. Inlaturarea factorilor de risc se va face cf. cu
reglementarile in vigoare.

u
5.Sanatate si securitate
in munca

Instructajul pentru protectia muncii este general cat si


specific pentru fiecare tip de activitate in parte.
Cum activitatile prestate sunt diferite si pericolele de lovire,
taiere, sufocare etc. intr-un cuvant pericolele de accident de
munca sunt diferite si trebuie tratate in mod diferit.
Materialele si echipamentele de protectia muncii sunt
specifice fiecarui tip de activitate, astfel in cazul vopsitoriilor
industriale sunt necesare combinezoanele de protectie
impotriva vaporilor chimici, manusi de protectie rezistente la
solvent, masti de protectie a cailor respiratorii, ochelari
protectie, bocanci cu bombeu metalic pentru cei care
manipuleaza piesele, casti protectie etc.

6.Situatii de urgenta

Situatiile de urgenta se refera in general la calamitati naturale


(incendii,cutremure, inundatii, explozii, etc). In cazul acestor cala
fiecare spatiu in care se desfasoara activitati ce implica factorul
trebuie sa fie prevazute cu un plan de evacuare rapida marcat
prin semnalistica corespunzatoare, un numar de iesiri in functie
personalul ce activeaza in acea zona cat si o serie de reguli scris
ce trebuiesc aplicate cu strictete in caz de necesitate.
Concepute pentru a indica vizual in intuneric unde sunt aflate ca
de evacuare in situatiile de urgenta sau in timpul penelor de cure
toate produsele care fac parte din gama "Semnalistica" emit lum
in intuneric fara a necesita electricitate.

7.Legislatie Europeana referitoare la


ProtectiaMediului

HG 735/2006 privind limitarea emisiilor de compui organici


volatili datorate utilizrii solvenilor organici n anumite vopsele,
lacuri i n produsele de refinisare a suprafeelor vehiculelor.
Desi aceasta lege nu are aplicabilitate legala in domeniul
industrial tot mai multi producatori de vopsele, materiale de
acoperire si protectie anticoroziva implementeaza sistemul
ecologic de produse pe baza de apa.
A intrat in vigoare cu 1.01.2007

7.1 Valori limit ale coninutului de compui


organici volatili

Produs

Max. COV (g/l)

Chit

250

Grund

540

Washprimer

780

Vopsea, toate tipurile

420

Lac

420

Degresant

850

Soluie curat pistoale

850

8. Proceduri de calitate

Procedurile de calitate se refera la normele de


calitate(parametri),
modul de realizare sau de ajungere la acel nivel calitativ
cat si verificarea prin cel putin doua modalitati a
produselor, lucrarilor, serviciilor prestate/realizate de o
persoana sau un grup de persoane in timpul alocat de
lucru.
Normele de calitate sunt parametri(limite minime si
maxime) pe care trebuie sa le aiba un produs, lucrare,
serviciu pentru a fi considerat corespunzator.

8.1 Proceduri de calitate

Modul de realizare al nivelului acceptat se face printr-o


serie de impuneri(reguli) ce au fost stabilite in urma
unor teste, masuratori sau a experientelor anterioare.
Modalitatile de verificare cel mai des intalnite sunt:
1.Autocontrolul
2.Controlul superiorului ierarhic
3.Controlul persoanelor specializate(CTC)
Cresterea calitatii muncii este direct proportionala cu
nivelul de pregatire tehnica a individului si a
competentelor detinute de acesta!

8.2 Proceduri de calitate


Controlul calitatii se bazeaza pe respectarea unor norme de
executie pe principiul ,,Cauza-Efect.
Se foloseste atat Controlul vizual cat si cel tactil la verificare
calitativa.
Se respecta normele de acceptare referitoare la numarul de
impuritati pe dm/suprafata vopsita.
Identificarea culorii de vopsit se va face in lumina naturala sau
artficiala tip Daylight. Aceasta se poate face vizual cat si cu
ajutorul fotospectrometrului sau a echipamentelor de
tip,,Wawescan conectate la un retetar electronic
(program retete).
Identificarea culorii de vopsit se va face intr-un spatiu deschis
evitandu-se apropierea de obiecte puternic colorate (garduri
vopsite, acoperisuri, pereti, etc)
Se verifica etapizat cat si final corectitudinea pregatirii
suprafetelor de vopsit
(lipsa urmelor de materiale abrazive, etc.).

8.3 Proceduri de calitate


In cazul fluxurilor tehnologice de vopsire automata, inainte de
intrarea in
productie se verifica corectitudinea amestecului,
vascozitatea(cupa DIN 4), temperatura produselor de aplicat cat si
a pieselor de vopsit(termometru digital),grosimile de strat in ud
(cu pieptene) si uscat (aparat masurari grosimi strat cu
ultrasunete) cat si aspectul vizual(ochiul liber sau glossmetru).
Totodata se verifica si corectitudinea diametrelor duzelor,
distantei si a unghiurilor in cazul capetelor de vopsit fixe sau
mobile si a programelor de vopsire in cazul robotilor
electropneumatici (volum aer, vopsea si presiune cat si
intensitatea curentului din electrozi acestea reprezentand
parametrii operationali).

9. Organizarea locului de munca


Orice atelier de vopsitorie este bazat pe un flux tehnologic.
Acest flux trebuie sa fie organizat intr-un mod logic si eficace
atfel incat productivitatea obtinuta sa fie la un nivel maxim
cu costuri reduse ceea ce insemna eficienta atelierului.
Vopsitorul industrial trebuie sa cunoasca foarte bine
procedurile atelierului, etapele procesului tehnologic si
normele de calitate ce trebuiesc indeplinite si verificate.

Exemplu: ??????

9.1 Organizarea Atelierul de


Vopsitorie
Model1
Spatiu organizare (montare pe banda,
carucioare, alte
dispozitive)
Cabina sablare
Cabina aplicare protectie
anticoroziva(grunduri, grundfillere)
Cabina Vopsire-Uscare
Spatiu produs finit, retusare, pregatire pentru
livrare
Observatie:
n orice atelier seCabina
creeaza
un Cabina
flux vopsire
aplicari
Spatiu
Protectie
Cabina sablare
organizare
+ Uscare
anticoroziva
tehnologic.

Zona
produs
finit

Livrare

Zona Aplicare mat. Anticoroziva si vopsea


Piese Agabaritice

39

9.2 Organizarea Atelierul de


Vopsitorie
Model 2

Zona incarcare
piese

Cabina aplicari
Produse anticorozive

Cabina aplicari
Top coat

Cabina uscare

Zona
produs
Finit si
Rectificare
defecte

Livrare

40

9.3 Organizarea Atelierul de


Vopsitorie
Model 3

Linie de Vopsire produse serie in sistem airless manual si automat

41

9.4 Organizarea Atelierul de


Vopsitorie
Model 4

Linie de Vopsire electrostatica cu pulberi si uscare la cuptor

Cuptor uscare

Zona vopsire

Zona ambalare si
depozitare
42

Organizarea
Atelierul
9.5 Organizarea
Atelierulde
de
Vopsitorie
Vopsitorie
Spltorie Auto

Model 5
Recepie
Atelier de Tinichigerie
Spltorie
Auto
Zon de Preparare
Recepie
Cabin de Vopsire
Zon de Pregatire
pentru livrare
Atelier
de Tinichigerie
Observatie: n orice atelier se creeaza un
Zon de Preparare
flux tehnologic.

Cabin de Vopsire
Zon de Pregatire pentru
livrare
Zona de
Preparare

Receptie

Client

Spalatorie

Vopsitorie

Atelier de
Tinichigerie

Zona de Pregatire
pentru livrare

43

9.6 Fluxul tehnologic in fabrica de


automobile

U
L
9
U

10

1-spalare
2-uscare
3-fosfatare
4-uscare
5-baie de
cataforeza
6-spalare, uscare
7-masticare,
insonorizare
8-grunduire
9-vopsire,
uscare,lacuire
uscare
10-retusare,
control final
calitate

25

10. Intretinerea echipamentelor de

lucru
Cabina de vopsit va fi protejata la interior cu o pelicula de ceara de protectie ce va fi
indepartata lunar.

Aceasta se va curata la schimbul de filtre sau de cate ori este nevoie.

Iluminatia in interiorul cabinei va fi de tip DAYLIGHT.

Filtrele cabinei se vor schimba dupa un tabel de intretinere in care sunt specificate
orele de functionare
si data ultimei revizii.
In interiorul cabinei trebuie sa fie o usoara suprapresiune (1-1,5 bar) ce nu va
permite accesul prafului din
exterior.

Bateriile filtrante pentru aerul comprimat vor trebui curatate periodic.

Furtunul de aer comprimat din interiorul cabinei va trebui sa fie de tip antistatic si
rezistent la variatii de
temperatura.
Folositi intotdeauna combinezon, masca, manusi si ochelari de protectie (in special
la aplicarea
vopselelor baza apa).

Test
1.In atelierul de vopsitorie este necesara protectia:
a) Cailor respiratorii
b) Picioarelor

2.Care este legea care reglementeaza emisia de compusi volatili in a


a)OG 875/2004
b)HG 735/2006
3.Situatiile de urgenta se refera la:
a) Situatii normale
b) Calamitati naturale

4.Normele de calitate suntacceptati pe care trebuie sa ii aiba u


a) Parametri
b) Denumiri
5.Organizarea atelierului se face in baza unui flux
a)Monetar
b)Tehnologic

Modul 3
Competente specifice

Cuprins Modul
1.Pregatirea suprafetelor-definitie si rol
1.1.Pregatirea mecanica a suprafetelor
(materiale si echipamente)
1.2.Pregatirea chimica a suprafetelor
(materiale si echipamente)
1.3.Izolarea suprafetelor (materiale si
echipamente)
2.Pregatirea Vopselelor si Lacurilor (retete si
amestecuri)
3.Vopsirea (materiale sisteme si
echipamente de vopsit)
4.Aplicarea tratamentelor speciale
5.Verificarea finala a calitatii suprafetelor
vopsite

48

1.Pregatirea suprafetei-Definitie si rol


,,Pregatirea suprafetei este termenul general folosit pentru
descrierea tuturor operatiilor executate in repararea si/sau
inlocuirea pieselor afectate astfel incat suprafata sa fie bine
pregatita in vederea vopsirii.

,,Pregatirea suprafeteise face in urmatoarele scopuri:


Protectia pieselor de metal
craterelor .
Aderenta
straturile de

-Previne aparitia ruginii si a


-Genereaza aderenta intre
materiale de acoperire si

protectie.
Refacerea formelor
umplerea
originale pieselor
zgarieturilor rezultate

-Se face prin acoperirea si


denivelarilor si a

49

1.1 Pregatirea mecanica a suprafeteiSlefuire


Sablare
Rolul slefuirii/sablarii:
-Curatarea suprafetei de rugina,vopsele vechi,
murdarie, etc.
-Crearea aderentei mecanice pentru straturile de
materiale ce vor
fi aplicate.
Granulatii si dimensiuni alice
-Granulatia materialului abraziv sau a alicelor de
Diferente granulatie in functie de
sablare se va
producator
alege in functie
de tipul materialului
ce va fi aplicat
Corespondente
granulatie slefuire
ulterior
mecanica-manuala (ex. P 120mecanic=P
180 manual)
Diferente granulatie in functie de
excentricul
masinii de slefuit
Defecte aparute in urma slefuirii
necorespunzatoare

50

1.1 Slefuire manuala


Slefuire mecanica
Excentric orbital 2,5mm

izor unghiular (sau P60)

Excentric orbital 5mm

Zgarietura P 80

Alice sablare mari

Alice sablare mici

51

1.1 Slefuire cu aspiratie


Avantaje
Prin aspiratie crestem durata de viata a
materialului abraziv=Economie
Prin aspiratie scade timpul de slefuire
=creste Productivitatea
Praful rezultat in urma slefuirii materialelor
de acoperire
este Toxic si Inflamabil.
Curatenia se poate face mult mai rapid.
Scade riscul aparitiei impuritatilor in timpul
sau la finalul
Procesului de vopsire.
Este conform Normelor de protectia
muncii
Se incadreaza in cerintele Normelor de

52

1.1 Pregatirea mecanica a suprafetei


Materiale abrazive folosite in procesul de
pregatire-vopsire asociate cu produse de
Grosime
Grosime
Produs de
acoperire
Adancimea
Granulatie
maxima de
maxima de
acoperire
particula
abraziva

zgarieturii
lasate()

asociat
granulatiei

strat ud
recomandata

strat uscat
recomandata

500-800

350-600

200

165

250-300

110-180

Vopsea 2k

100

65

30

Vopsea
Baza+Lac

40+130

25+80

P1000

20

Lac

100-130

65-85

P 2000

15

P 3000

Sistem Polish

P 80

150

Chit

P 120

100

Chit finisaj,
Chit pistol

P180-220

60

Grund HS,Filler
HS

P 360-400

40

P 500

53

1.1 Materiale abrazive folosite in


procesul
de
pregatire-vopsire
Discuri
abrazive folosite la slefuire mecanica
uscata
Granulatie:P80,100,120,150,220,240,380,32
0,360,400,
500,600.
Nota:Desi numerotatia este similara,
granulatia reala difera in functie de
producator.
Slefuirea
suprafetelor
Hartie
abraziva
ce poate
fi folositase
la va face
uscat
pana
la slefuirea
fillerului.
slefuirea
umeda
si uscata
(granulatii
recomandate in refinish de la P 400
in sus).
Adaptati granulatia la tipul de
substrat cat si la materialul de
acoperire
ce vade
fi aplicat.
Burete abraziv
diferite granulatii
folosit atat la finisarea suprafetei cat
si in tehnica de
blend-in in combinatie cu pasta de
matuit.

54

1.1 Nisip si Alice de sablare folosite


in procesul de pregatire-vopsire
In cazul suprafetelor de tabla cu grosimi mici
nu se vor folosi alice de metal sau plastic ci
numai nisip.
Urmele lasate de particulele folosite in
procesul de sablare sunt similare cu urmele
lasate de materialele abrazive exceptie
facand doar forma urmei.
Alicele de sablare sunt de diferite dimensiuni
si se folosesc in functie de materialul
pulverizabil ce va fi aplicat.
Materialul din care sunt facute alicele difera
in functie de lucrarile executate cu ele.
Instalatiile folosite la sablare pot fi portabile
sau fixe.

Abraziv vs.alice

1.1 Instalatii sablare mecanica cu perii


Ultima tehnologie in domeniul sablarii
mecanice este instalatia BMX dedicata
curatarii suprafetelor puternic afectate de
coroziune, masticuri si insonorizanti vechi,
vopsele si lacuri.
Periile cu care sunt echipate dispozitivele
sunt facute din otel special si au ca rol
curatarea urmelor de coroziune, masticuri
si insonorizanti de pe suprafetele metalice
fara ca acestea sa fie afectate.
De asemenea aceste dispozitive pot fi
echipate si cu perii de cauciuc necesare in
curatarea urmelor de adeziv,a benzilor
dublu adezive
56

1.2 Pregatirea chimica a suprafetelor


De ce este necesar acoperirea
suprafeelor metalice?
Din punct de vedere chimic elementul fier(Fe) se combin
cu oxigenul (O2)coninut
de aer i ap, substane care exist n mediul nconjurtor,
deci
suprafeele metalice necesit o protecie anticoroziv
realizabil
cu ajutorul grundurilor , vopselelor i lacurilor de protecie.
Din punct de vedere estetic se spune ca ambalajul vinde
produsul
deci putem spune c n mare msur vopseaua vinde
automobilul,utilajul
piesa de mobilier, etc.

1.2 Pregatirea chimica a suprafetelor


Sisteme de lucru pentru diferite
suporturi(tipuri de suprafata
Aluminiu si suprafete zincate si galvanizate
Plastic si fibra sticla
Metal, tabla otel

Suprafata de Aluminiu

Grund reactiv,
Acid primer,
Primer de aderenta
Chit
Filler
Vopsea, Lac

Grundfiller cu
aderenta
pe aluminiu

Chit special cu aderenta


Pe suprafete de aluminiu

Vopsea,Lac
Grundfiller cu aderenta
pe aluminiu
Vopsea, Lac

Not:
Acestea sunt sisteme de vopsire. n afara produselor din schem se
mai folosesc i produse auxiliare - degresant antisiliconic, antistatic i
diluant de pierdere precum i o serie de produse speciale (ex: vopsele
speciale, cameleon, lac mat)

1.3 Izolarea(mascarea suprafetelor)


Definitie:
Suprafetele de vopsit pot fi simple sau
complexe din
punct de vedere geometric si spatial, pot fi
plane sau volumetrice, se pot vopsi complet
sau partial, pot fi vopsite intr-o singura
culoare sau mai multe culori,distincte sau
intercalate.
In functie de tipul vopsirii, suprafetele,
piesele, etc din imediata apropiere a
suprafetelor de vopsit trebuiesc protejate
pentru a nu fi vopsite.
Actiunea de protejare a suprafetelor ce nu
trebuiesc vopsite se numeste Izolare sau
Mascare.
Aceste actiuni se realizeaza cu ajutorul unor
materiale si echipamente specifice.

62

1.3 Izolarea(mascarea suprafetelor)


Materiale folosite in procesul de
izolare(mascare) a suprafetelor

Materialele folosite la izolare pot fi benzi


adezive de diferite dimensiuni si calitati,
hartie de mascare, folie de mascare statica
sau antistatica, burete de mascare, banda
cu straif rigid de plastic(stegoband),burete
pentru chedere, ceara protectie.

63

1.3 Izolarea(mascarea suprafetelor)


Materiale folosite in procesul de
izolare(mascare) a suprafetelor
Benzile adezive pot fi de latime si lungime variabila.
Astfel dimensiunile uzuale pe latime sunt 19,25,30,38,50
cm iar lungimea este intre 45 si 50 m.
Un alt criteriu de selectie este calitatea materialului
adeziv existent pe suprafata de lipire cat si calitatea
suportului de hartie pe care se aplica adezivul.
Adezivul poate rezista la diferite temperaturi
(40,60,80,120), la umiditate crescuta(dedicat
mascarii la vopsirea cu vopsele pe baza de apa), cu sau
fara efect remanent la dezlipire(imediat dupa vopsire,
dupa uscare la aer sau fortata, dupa un anumit timp).
Suportul de hartie al adezivului poate fi normal sau
ceruit. In cazul in care este necesara lipirea benzii pe
banda, la suportul ceruit lipirea se va face cu
dificultate(lipsa de aderenta din cauza cearei)

64

1.3 Izolarea(mascarea suprafetelor)


Materiale folosite in procesul de
izolare(mascare) a suprafetelor
Alt material folosit in procesul de mascare al
suprafetelor este folia de plastic. Aceasta poate avea
diferite grosimi, poate fi impregnata cu o ceara sau nu,
poate fi antistatica sau statica si poate avea diverse
lungimi(150m, 200m, 400m sau 450m).
In functie de alegerea facuta se pot realiza economii de
materiale sau nu. Astfel daca vom alege o folie cu o
grosime mai mare de strat, impregnata cu ceara si
antistatica, nu va mai fi necesara o dublare cu hartie de
mascare ci se va putea izola direct zona de protejat.
Hartia de mascare poate avea diverse densitati (cea
mai uzuala fiind cea de 40) si latimi(0,4m, 0,6m, 0,9m
si 1m latimi uzuale in zona reparatiilor auto).La fel ca si
folia, hartia poate fi impregnata cu mai multa sau mai
putina ceara, acest criteriu fiind in stransa legatura cu
permeabilitatea.acesteia(proprietatea materialului de a

65

1.3 Izolarea(mascarea suprafetelor)


Materiale folosite in procesul de
izolare(mascare) a suprafetelor
Buretele de mascare este de diferite grosimi (13mm,
15mm, 17mm)
si se alege in functie de suprafata ce trebuie protejata.
Astfel in zonele libere dintre piese(lufturi) se va folosi cu
succes acest material. In cazul in care distanta ramasa
libera intre piese este mai mare se va folosi un burete de
izolat cu diametru mai mare.
Banda de izolat cu straif rigid (stegoband) se va folosi
la protectia chederelor mai
dure(parbriz,luneta,etc).Banda dura de plastic se va
introduce sub cheder, apoi se va plia si lipi in asa fel
incat vopseaua si/sau lacul sa intre dedesubtul acestuia
nelasand margini.
Pentru suprafetele foarte inguste si curbate se pot
folosi in procesul de mascare benzile de mascare pentru

66

1.3 Izolarea(mascarea suprafetelor)


Materiale folosite in procesul de
izolare(mascare) a suprafetelor
Ultima tehnica de mascare si in acelasi timp cea mai moderna
este sistemul Smart Air.
Dupa cum se vede si
in imagini, se izoleaza o suprafata
foarte mica
dupa care se aplica
un cadru de
burete moale prevazut
cu gauri de absortie perimetrale
care au rolul de a absorbi particulele si
vaporii rezultati in urma
vopsirii.
Acest sistem se foloseste mai mult in
cazul retusurilor.
67

2.Pregatirea Vopselelor si Lacurilor (retete si


amestecuri)
Pregatirea vopselelor.
In aceasta etapa , la alegerea vopselelor ce se vor folosi, se va
tine cont de cateva criterii foarte importante :
1.Culoarea
2.Sistemul de vopsea(compozitie chimica)
3.Modul de preparare
4.Dilutia
5.Compatibilitatea cu lacul

68

1.3 Izolarea(mascarea suprafetelor)


Materiale folosite in procesul de
izolare(mascare) a suprafetelor
Ultima tehnica de mascare si in acelasi timp cea mai moderna
este sistemul Smart Air.
Dupa cum se vede si
in imagini, se izoleaza o suprafata
foarte mica
dupa care se aplica
un cadru de
burete moale prevazut
cu gauri de absortie perimetrale
care au rolul de a absorbi particulele si
vaporii rezultati in urma
vopsirii.
Acest sistem se foloseste mai mult in
cazul retusurilor.
69

1.3 Izolarea(mascarea suprafetelor)


Materiale folosite in procesul de
izolare(mascare) a suprafetelor
Ultima tehnica de mascare si in acelasi timp cea mai moderna
este sistemul Smart Air.
Dupa cum se vede si
in imagini, se izoleaza o suprafata
foarte mica
dupa care se aplica
un cadru de
burete moale prevazut
cu gauri de absortie perimetrale
care au rolul de a absorbi particulele si
vaporii rezultati in urma
vopsirii.
Acest sistem se foloseste mai mult in
cazul retusurilor.
70

Sisteme i echipamente de
vopsit
1.Definitia pistolului de vopsit
2.Atomizare-definitie
3.Sistem vopsire clasic pistol
gravitational/suctiune
4. Sistem vopsire Airless
5. Sistem vopsire Airmix
6. Sistem vopsire pulverizare
calda/fierbinte
7. Sistem vopsire in camp
electrostatic
8. Sistem vopsire prin imersie
9. Sistem vopsire
automata(roboti)

71

Definitia pistolului de vopsit

Pistol de vopsit = aparat pulverizator pentru vopsirea prin


stropire a suprafeelor.

Definitia atomizarii

Atomizare = transformarea unui lichid n picturi foarte fine prin


pulverizare.

Sistem vopsire clasic pistol


gravitational/suctiune
Pistolul cu cupa gravitationala (cana sus)

Caracteristici:
Este un pistol usor de folosit care foloseste principiul gravitatiei
pentru amestecul aerului cu vopseaua.

72

In ilustratia
grafica gasiti
componentele
unui pistol de
vopsit
gravitational si
schema care
de
Parametri
montaj
influenteaza
calitatea
vopsirii:
- Presiune aplicare
- Distanta aplicare
- Marimea duzei de
aplicare
-Vascozitate material
pulverizabil
-Numar de
straturi(grosime
de strat)

73

Pistol cu cana jos ( principiul suctiunii )

Caracteristici:
Este un pistol de vopsit mai dificil de manevrat dedicat vopsirii unor
suprafete mari ce nu necesita o finisare excelenta. De obicei
recipientul de vopsea(cana) este mai mare (0.75-1L) decat in cazul
pistolului cu cana sus si evident mai greu de manevrat.
Cand cantitatea de vopsea din recipient scade sub este posibil sa
apara intreruperi ale jetului de pulverizare implicit defecte de aplicare

Parametri care influenteaza


calitatea vopsirii:
- Presiune aplicare
- Distanta aplicare
- Marimea duzei de aplicare
- Vascozitate material
pulverizabil
- Numar de straturi(grosime de
strat)
- Inclinatia pistolului de vopsit 74

Sistem vopsire Airless


Sistem de vopsit airless manual

Caracteristici:
Este constituit dintr-o pompa de presiune, furtune de presiune
si pistol de aplicare.

75

Sistem vopsire Airless

1.Pistol
5.Furtun de aspiratie
vopsea
2.Pompa cu piston
6.Recipient vopsea
3.Furtun de presiune ridicata
7.Furtun
alimentare aer pompa
4.Alimentare cu aer comprimat 8.Regulator presiune

76

Functionarea sistemului
airless
Presiune inalta la iesirea din duza foarte mica (0,15 - 1,0 mm)
Inalta presiune necesara este produsa in mod normal de catre pompe cu
piston de inalta presiune pana la 400 bar
Duza airless creaza propriul jet de forma ovala, fara energie suplimentara,
printr-un orificiu de forma speciala in duza
Acest orificiu asigura unghiul de pulverizare si marimea formei jetului la o
distanta de 250 mm
Duzele airless sunt disponibile in marimi si unghiuri de pulverizare variate
Parametri care influenteaza calitatea vopsirii:
Presiune aplicare
Distanta aplicare
Marimea duzei de aplicare
Vascozitate material pulverizabil
Numar de straturi(grosime de strat)
Inclinatia pistolului de vopsit
Presiunea de aplicare se poate regla din robinetii de presiune ai pompei dar
debitul de vopsea se regleaza numai prin schimbarea duzei de dispersie.
Cu cat presiunea de lucru si duza vor fi mai mari, grosimea de strat(cantitatea
de materia dispersata )va fi mai mare .
77

Functionarea sistemului
Alegerea duzei de lucru se va face in functie de marimea suprafetei ce
airless
urmeaza a fi vopsita cat si a caracteristicilor vopselei ce va fi
aplicata(vascozitate,timp de curgere,etc.)
Pulverizarea airless pura nu foloseste nici o energie suplimentara, ca
atomizarea cu aer, presiunea materialului(vopselei) este de la 50 pana la
peste 400 bar si mai este denumita si pulverizare la mare presiune.

Cu o duza aleasa corect si cu o presiune adecvata


productivitatea vopsirii va creste
= calitate si consumul de vopsea va scadea
= economie
78

Tabel conversie duze pulverizare: airless la atomizare


aer conventional
Tip material pulverizabil

Airless
Tip marime duza

Pistol conventional
Tip marime duza

Vopsea solvent 2k

0,15 mm - 0,18 mm

0,5 mm - 0,8 mm

Lac

0,23 mm - 0,28 mm

1,0 mm - 1,2 mm

Primer/vopsea baza
metalizata/uni

0,28 mm - 0,38 mm

1,2 mm - 1,4 mm

Materiale protectie
anticoroziva

0,46 mm - 0,91 mm

1,4 mm - 1,8 mm

Vopsea baza apa - Latex

0,53 mm - 0,78 mm

1,8 mm - 2,8 mm

79

Tabel Alegere Duze

80

Schema pistolului
airless

1-7-Duza
8-13-14-21 Tragaci cu sistem prindere pe corpul pistolului
10-11-15-16-17-18-19 Sistem Ac fluide
20-22 Intrare fluide
In corpul pistolului se afla filtru de fluide
81

Tabel de alegere a sitelor in functie de


materialul pulverizabil folosit

Observatii:
Comparand marimea duzelor de atomizare airless cu cele pentru
atomizare conventionala cu aer, observam ca cele airless au
dimensiuni mult mai mici. Se cere o filtrare buna.
La unele aplicatii, unde se folosesc vopsele cu multe solide, filtrul
de vopsea nu poate fi prea mic, dar este necesara o duza airless
mica. Aceasta poate duce la infundarea duzei, ceea ce necesita
timp pentru curatare si duce la intreruperi.
In aceste situatii este disponibil un,,ajutor:

82

Duze Twist-Tip (Zip-Tip)


Duza este montata intr-un
suport ce permite rotirea
duzei
cu 180, astfel incat inalta
presiune din sens invers
elimina
blocajul.
De asemenea exista filtre ce se atasaza
in diferite parti ale sistemului
airless:

Filtru aspiratie

Filtru iesire pompa

Filtru pistol
83

Avantajele sistemului
Airless
Vascozitate ridicata - continut mare de solide, mai putini solventi.

Gazare redusa (sau foarte limitata), margini bine definite, in functie


material si vascozitate.
Grosime mare dintr-o singura trecere.

Eficienta mare, timp redus, cea mai buna metoda de vopsire pentr
repere plane mari.

Gama extinsa de duze pentru toate aplicatiile si orice cerinte ale cl


Numai un furtun la un pistol flexibilitate mare

84

Dezavantajele sistemului
Airless
Volum mare comparativ cu atomizarea cu aer (de doua trei
ori mai mult).
Volumul de material nu poate fi reglat, acesta fiind controlat
numai de catre duza.
Vopsirea pieselor mici, sau cu forme complexe, va duce la
pierderi uriase de material.
Risc de curgere a vopselei la piese cu forme complexe, din
cauza debitului mare de material. In acest caz se recomanda
vopsirea lichida in camp electrostatic.

85

Selectia echipamentului
Airless
Selectarea pompei airless corespunzatoare si marimea
acesteia, pentru o anumita aplicatie, sunt decise de catre
specificatie si de beneficiile urmarite, ceea ce inseamna:
Marimea duzei
Unghiul de pulverizare
Volumul de pulverizat pe minut
Lungimea necesara pentru furtun(e)
Tipul materialului vascozitate continul de solide etc.
Modul de lucru, continuu sau intermitent.
Reguli de baza pentru echipamente airless:
Cu cat este mai mare volumul pe ciclu cu atat este mai mica
viteza ciclului si mai mare durata de viata a pompei (foarte
important la folosirea de materiale abrazive).
Vopsire intermitenta (majoritate manual)-max. 30 cicluri / min.
Vopsire continua (majoritate automatica)-max. 15 cicluri / min
86

Segmente de piata tipice pentru


airless

87

Segmente de piata tipice pentru


airless

88

Sistem de vopsit Airless


automat

89

Sistemul de vopsit airless automat poate fi static sau mobil.


Cel static se bazeaza pe duze fixe alimentate cu material
pulverizabil ce aplica in mod automat materialul pulverizabil pe
piesele ce sunt in miscare, aflate pe o banda transportoare.
Astfel se creeaza un flux tehnologic in care piesele sunt vopsite
in mod succesiv cu materiale de acoperire anticoroziva,vopsea
de fond,vopsele 2k(Topcoat), vopsele de baza, lacuri, etc.
Sistemul static este recomandat in cazul reperelor plane si fara
a avea forme complexe.
Pentru piesele cu forme complexe (ex. caroserii auto) este
recomandat sistemul airless automat mobil (robotii de vopsire)

90

Vopsirea in camp electrostatic


Vopsirea pieselor cu pulbere in camp electrostatic asigura o calitate superioara a produsului finit,
atat din punct de vedere al rezistentei mecanice, al rezistentei la coroziune cat si din punct de
vedere al aspectului comercial.
Procesul de vopsire presupune urmatoarele etape:
pregatirea suprafetelor
- in vederea pulverizarii manuale cu vopsea pulbere, piesele vor fi pregatite din punct de vedere
mecanic, atat prin indepartarea ruginii, cat si a resturilor rezultate din prelucrarea acestora
- in situatiile in care este posibil, piesele vor fi sablate pentru pregatirea lor in vederea vopsirii
vopsirea cu pulberi in camp electrostatic
- piesele vor fi vopsite manual cu pulberea pulverizata de un pistol manual
- vopsirea se va face complet in toate colturile si la grosimea necesara unui strat consistent de
vopsea
polimerizarea vopselei pulbere
- polimerizarea se face intr-un cuptor stationar de polimerizare cu incalzire electrica
- polimerizarea vopselei pulbere are loc la temperaturi cuprinse intre 160 - 200 grade Celsius
-dupa iesirea pieselor din cuptorul de polimerizare, piesele vor fi lasate la racit
Vopsirea in camp electrostatic este asadar, o solutie profesionista si de inalta calitate
91

Principii de vopsire in camp


Intre un electrod alimentat cu tensiune ridicata si polul opus apare un camp electric cu linii
electrostatic
orientate conform principiilor fizicii. Intensitatea campului depinde de diferenta de potential si
distanta existenta intre cei doi poli, precum si de caracteristicile mediului inconjurator. Particulele
aflate in vecinatatea electrozilor sunt incarcate cu electroni, respinse de electrod si atrase de
polul opus, de-a lungul liniilor de cimp. In cazul in care polul opus este legat la pamant, electronii
captati vor fi astfel descarcati, mentinadu-se astfel constanta diferenta de potential si intensitatea
cimpului. In baza acestor considerentele de principiu materialul pulverizat este transportat pe
suprafata piesei care se acopera.
Pentru aceasta este necesar ca:
pistolul sa fie echipat cu electrod
piesa sa fie impamantata
intre cele doua elemente sa fie creat campul electric
Rezultatul este depunerea foarte fina si uniforma a particolelor de vopsea pe piesa.
Avantajele acestui sistem fata de acoperirea conventionala airless, aircoat sau clasica cu aer
comprimat:
randamentul depunerii superior, economie de material de pina la 70% strat depus foarte uniform
economie substantiala de timp in cazul pieselor filigrane, marunte se preteaza la depunerea
automata acoperirea superioara a muchiilor manuire usoara
ceata de vopsea pulverizata redusa respingerea redusa a vopselei de pe suprafata piesei in timpul
depunerii
Instalatia de vopsire in camp electrostatic cu vopsea lichida este compusa dintr-o pompa cu piston
actionata pneumatic, pistol special si pupitru de comanda. Calitatea suprafetei acoperite este
foarte buna, datorita campului electrostatic creat intre pistol si piesa, distributia vopselei pe piesa
se face uniform. Datorita posibilitatii decuplarii/cuplarii tensiunii electrostatice direct la
pistol se pot acoperi fara probleme si zonele care prezinta custi Faraday.
Pompele de vopsire nu au elemente elastice in treapta de vopsea, rezultand o durata de viata
sporita a instalatiei si o exploatare foarte comoda.

92

Principii de vopsire in camp


Intre un electrod alimentat cu tensiune ridicata si polul opus apare un camp electric cu linii
electrostatic
orientate conform principiilor fizicii. Intensitatea campului depinde de diferenta de potential si
distanta existenta intre cei doi poli, precum si de caracteristicile mediului inconjurator. Particulele
aflate in vecinatatea electrozilor sunt incarcate cu electroni, respinse de electrod si atrase de
polul opus, de-a lungul liniilor de cimp. In cazul in care polul opus este legat la pamant, electronii
captati vor fi astfel descarcati, mentinadu-se astfel constanta diferenta de potential si intensitatea
cimpului. In baza acestor considerentele de principiu materialul pulverizat este transportat pe
suprafata piesei care se acopera.
Pentru aceasta este necesar ca:
pistolul sa fie echipat cu electrod
piesa sa fie impamantata
intre cele doua elemente sa fie creat campul electric
Rezultatul este depunerea foarte fina si uniforma a particolelor de vopsea pe piesa.
Avantajele acestui sistem fata de acoperirea conventionala airless, aircoat sau clasica cu aer
comprimat:
randamentul depunerii superior, economie de material de pina la 70% strat depus foarte uniform
economie substantiala de timp in cazul pieselor filigrane, marunte se preteaza la depunerea
automata acoperirea superioara a muchiilor manuire usoara
ceata de vopsea pulverizata redusa respingerea redusa a vopselei de pe suprafata piesei in timpul
depunerii
Instalatia de vopsire in camp electrostatic cu vopsea lichida este compusa dintr-o pompa cu piston
actionata pneumatic, pistol special si pupitru de comanda. Calitatea suprafetei acoperite este
foarte buna, datorita campului electrostatic creat intre pistol si piesa, distributia vopselei pe piesa
se face uniform. Datorita posibilitatii decuplarii/cuplarii tensiunii electrostatice direct la
pistol se pot acoperi fara probleme si zonele care prezinta custi Faraday.
Pompele de vopsire nu au elemente elastice in treapta de vopsea, rezultand o durata de viata
sporita a instalatiei si o exploatare foarte comoda.

93

Etapele procesului de vopsire


Toate etapele necesare la efectuarea unei operaii de vopsire
industriala

trebuie ordonate intr-un mod simplu, raional, ce asigura evitarea


oricror defecte de vopsire, ntr-un program complet i logic, de la
intrarea Produsului in atelier pn la rezultatul final.
Montarea produsului pe carucioarele de transport sau pe
dispozitivele
transportoare
Curatarea , Identificarea defectelor .
Introducerea in spatiul de sablare.
Sablare, repararea eventualelor defecte.
Pregatirea echipamentelor de aplicare.
Protectia anticoroziva(se va face cu un produs specific pentru
fiecare tip de
suport si cerinte speciale),
Uscarea produsului daca este necesar.
Identificarea codului de culoare solicitat si mixarea vopselei,
pregatirea
echipamentelor de aplicare(reglaje, probe, etc.)
Introducerea n spaiul de vopsire
94
Vopsire,manipulare,uscare.

ndreptarea suprafeei
Se demonteaza piesele care incomodeaza reparatia sau
risca sa fie
deteriorate
Se protejeaza caroseria impotriva scanteilor si gazarilor
Se indreapta suprafata
Se aplica un grund de protectie (sau un grund reactiv)
Se aplica mastic poliuretanic si vopsea insonorizanta pe
partile noi
schimbate, care sunt expuse la coroziune.

Pregtirea suprafeei
Se curata piesa pentru a se putea constata defectele de
remediat.
Se face controlul vizual al suprafetei.
Se hotarasc operatiunie ce urmeaza a fi executate.
Se aplica, in functie de natura suprafetei, materiale
anticorozive,de
umplere, de fond sau vopsea intermediara.
Se slefuieste suprafata in functie de solicitarile fiselor
tehnice ale
materialelor ce urmeaza a fi aplicate.
Se aplica materialele conform fiselor tehnice si a
conditiilor de aplicare
necesare obtinerii unor lucrari de calitate superioara.

Uscarea suprafeei
In functie de sistemul de lucru ales uscarea poate fi superficiala (la sistemul ud
pe ud), la
aer, sau fortata(cabina de vopsit sau lampa IR sau UV).
Uscarea superficiala in sistem ud pe ud se face pentru a permite solventului
din suprafata
aplicata sa se evapore, uscarea totala facandu-se impreuna cu restul
sistemului(vopsea,
lac, etc).
Uscarea la aer presupune urmarea instructiunilor fisei tehnice si lasarea
timpului necesar
uscarii. Deobicei,acest proces este urmat de slefuirea/finisarea suprafetei,
operatiune
necesara obtinerii unei calitati vizuale ridicate.
Uscarea fortata este recomandata pentru scaderea timpului de executie a
lucrarilor de
vopsitorie, dar poate fi si generatoare de probleme daca nu sunt respectate
cateva reguli de baza.
La uscarea fortata in cabina de vopsire/uscare inaintea ciclului de uscare este
necesar un
timp de aerare, timp ce ii va permite solventului usor sa se evapore din stratul
aplicat.
Temperatura de uscare va fi intotdeauna in concordanta cu fisa tehnica a
produsului aplicat
si cu recomandarile producatorului de vopsea. Incalzirea si racirea finala a

Vopsirea suprafeelor
Operatiunea de vopsire reprezinta totalitatea proceselor de
aplicare- pulverizare a materialelor de protectie sau de obtinere
a efectului vizual. In functie de materialul (vopseaua) folosit in
aplicare se opteaza pentru un anume sistem de scule si
dispozitive utile in acest proces.
Astfel in termeni generali vopseaua pulbere se aplica in camp
electrostatic iar cea lichida cu ajutorul pistoalelor de vopsit
conventionale(gravitational si/sau cu suctiune),a pistoalelor tip
airless, airmix, prin imersie, cu roboti, cu pensula sau trafaletul.
Pentru fiecare tip de aplicare se va tine cont, pe langa
instructiunile de folosire a dispozitivelor si de fisele tehnice ale
produselor.

Fia tehnic a produsului


Explicaii
Descriere
Produsul EPOMID G 3100 este un grund anticoroziv bicomponent pe baza de rasini epoxidice si fosfat
de zinc, cu intarire amidica.Foarte buna rezistenta la actiunea factorilor de mediu, buna rezistenta la
petrol, ulei mineral, solutii saline, buna rezistenta la agenti chimici, buna rezistenta la apa si variatii de
temperatura, caracteristici mecanice ridicate
(duritate, soc mecanic, flexibilitate), aderenta foarte buna la diverse tipuri de suport, reacoperire usoara.
Utilizare
Grundul G 3100 este utilizat ca strat primar sau intermediar pentru lucrari noi sau de reparatii si
intretinere, acolo unde se solicita sistem epoxidic de protectie:
protectia anticoroziva a suprafetelor din otel, a reperelor de metal expuse la diverse
conditii favorabile coroziunii;
in domeniul constructiilor / reparatiilor de nave si platformelor marine, protectia tancurilor
de produse lichide, punti interioare si exterioare, instalatii din compartimentul masinilor,
magazii frigorifice, motoare principale, pompe, filtre etc.;
protectia interioara si exterioara a rezervoarelor de apa potabila, ape reziduale si
produse petroliere (uleiuri minerale, benzina, motorina, hidrocarburi etc.);
protectia utilajelor din industria chimica, alimentara, farmaceutica, constructii de masini,
vagoane si diverse utilaje, constructii metalice diverse (poduri, macarale, s.a.);
- protectia elementelor de rezistenta ale constructiilor din otel;
- ca sealer, pentru suprafetele protejate cu produse bogate in zinc.
De asemenea, se poate utiliza si pentru protectia temporara a suprafetelor de otel sablate in perioada
dintre curatare si acoperire finala.
Este recomandat pentru climatele: TH, TA, MT, F, N, M.

Temperatura de lucru
150 C max.
Sortimente
- rosu oxid G 3173 - red oxide
- gri deschis G 3182 - light grey
Alte culori conform cartelelor RAL sau
KBER.

CARACTERISTICI TEHNICE
Mat
vizual

Duritate Persoz, min.


140s SRENISO
1522:2007

Volum de solide
50% approx.

Elasticitate, min
4mm SRENISO
1520:2007

Densitate
Aderenta, grila de
1.44kg/l approx.
2 mm
(at 23 C)
1 SRENISO 2409: 2007
SRENISO 2811-1:2002Timp de curgere
COV
60 - 80s, amestec diluat 5% cu
diluant D 30
430g/l SRENISO 11890(at 23 C, ISO cup, F 6 mm,
1:2007
(at 20 C, STAS cup, F 8 mm)
SRENISO 2431:1997/AC

Uscare, approx.
(at 20 C, 50 5% rel. hum.)
2 ore-uscare la atingere
7 zile-uscare completa
ASTMD 1640: 2003
Valabilitate in ambalaj
6 luni de la data fabricatiei, in
conditiile respectarii prevederilor de
ambalare si
depozitare.In functie de conditiile de
depozitare, inaintea utilizarii se
recomanda
amestecarea produsului.

DETALII DE APLICARE

Raport de amestecare
Grund G 3100: Intaritor I 312 100p : 15p masic
Timp de prereactie
15 minute
(la 23 C)

Presiune
3 - 4 atm. 140 - 160
atm

Interval de utilizare
6 ore
(la 23 C)
SRENISO 9514:2005

Diametru duza
1.8 - 2.2 mm 0.021 0.023
unghi
de instrumente
vopsire : 65%
Curatare
KBER CLEANER DKC 003-02S

Metoda de aplicare
pensulare / roluire
pulverizare aer
pulverizare airless

Diluant utilizat /
Dilutie
D 302 (5% approx.)
D 302 (5 -10%)
D 302 (3 - 5%)

Grosime strat umed


160 - 200 SRENISO 2808:2007 Consum practic
Consumul practic este functie de conditiile de
aplicare (geometria suprafetei, metoda de
Grosime strat uscat
aplicare, conditiile de mediu) si poate fi 1.2 80 -100
1.5 x consumul teoretic.
SRENISO 2808:2007
Interval de reacoperire
Vezi mai jos REACOPERIRE
Consum teoretic
280 g/m2 approx. - 100 mm
5 m2 /l approx. - 100 mm

Observatie
Nu se recomanda amestecarea produsului G
3100 cu alte produse.
(alte produse = intaritori, diluanti, agenti de
curatare- altele decat cele recomandate de
producator).

PREGTIREA SUPRAFEEI

Gradul de pregatire a suportului este determinant in obtinerea performante


de protectie. Suportul nu trebuie sa aiba defecte de suprafata (suprapuneri
fisuri, stropi de sudura, etc.).
Suprafete metalice noi: sablare la gradul Sa 2 in conformitate cu SREN
8501-1:2007 sau 2 conform STAS 10166 / 1- 77, pregatirea suprafetei realiza
conformitate cu SREN ISO 8504-1:2002, SREN ISO 8504-2:2002, SREN ISO 8
Se desprafuieste apoi suprafata cu aer comprimat.
Suprafete vechi: indepartare vopsea veche, degresare cu detergent, ind
sau a altor contaminanti prin curatare cu apa (la presiune ridicata), sablare
sau curatare mecanica la gradul St 3 (periere energica in directii perpendicu
desprafuire. Se evita lustruirea suprafetelor.
CONDIII DE APLICARE

Grundul G 3100 se va aplica pe suprafete curate si uscate, ce vor avea te


peste temperatura punctului de roua pentru evitarea condensarii umiditati
Umiditatea relativa va fi de max. 70%. Aplicarea decurge in conditii optime
o temperatura a mediului ambiant si a amestecului de 10-30C.
Observatie
Grundul G 3100 este destinat acoperirilor profesionale.

INSTRUCIUNI DE APLICARE

Se conditioneaza componentii la temperatura de 10 -30C, se omog


apoi se prepara amestecul: 100 parti (masic) grund + 15 parti (mas
timpului de prereactie (15 minute) se continua amestecarea prin ag
si inainte de aplicare se dilueaza amestecul in proportiile recomand
necesare pentru a obtine grosimile de pelicula cerute.

Astfel pregatit, grundul G 3100 se poate aplica:


- direct pe suprafata metalica pregatita corespunzator sau peste gr
(de ex.: grund epoxidic G 3202-1, grund pe baza de etilsilicat G 410
- ca strat primar sau intermediar peste care se pot aplica sisteme d
epoxi-gudron, poliuretanice, alchidice.
REACOPERIRE

In conditiile unei ventilatii suficiente, intervalele optime de reacoperire pen


G 3100, la temperatura de 23C, sunt urmatoarele (pentru o grosime de st
100 mm):

Observatii
Inainte de reacoperire, dupa expunerea in medii contaminate,
suprafetele vor fi bine
curatate prin spalare cu jet de apa la presiune ridicata, urmata de
uscare. In cazul depasirii intervalului maxim de reacoperire, se va
proceda la o asperizare a suprafetei pentru a se asigura o buna
aderenta pentru straturile urmatoare.
Atingerea intervalelor maxime de reacoperire, asigurarea unei bune
aderente, precum
si bune proprietati mecanice implica asigurarea urmatoarelor:
- grundul trebuie aplicat intr-o grosime de strat uscat in jurul valorii de
100 mm;
- stratul de grund obtinut trebuie sa fie uniform, de buna calitate si fara
urme de pulverizareuscata;
- conditiile de uscare si intarire vor fi conform celor specificate la
punctul CONDITII DE
APLICARE pana la intarirea completa;
-suprafetele TREBUIE sa fie perfect curate inaintea reacoperirii.
Suprafetele vopsite pot fi expuse doar pentru scurte perioade de

AMBALARE
Grund G 3100: bidoane metalice de 22l (20 kg).
Intaritor I 312: cutii de 6.5 l (3 kg).

SECURITATEA MUNCII
Toate operatiile de manipulare, transport, depozitare, utilizare se vor
realiza respectand cu strictete normele de prevenire a incendiilor,
normele de protectia muncii si igiena sanitara.
Se interzice: prezenta oricaror surse de foc, vopsirea in spatii fara o
ventilatie corespunzatoare, contactul direct al pielii cu produsul
respectiv, inhalarea prelungita a vaporilor, ingerarea produsului.

NOTA
Toate aceste date au caracter general privind performantele si
utilizarea produsului, de aceea recomandam testarea produsului in
conditiile propriei tehnologii de aplicare a beneficiarului.
Rugam consultati producatorul pentru lamuriri suplimentare.

FIA
TEHNIC 2

FIA
TEHNIC 2

Materiale abrazive
folosite
in procesul de pregatireLa slefuirea suprafetelor se va folosi un
vopsire
Granulatie
dispozitiv de slefuire de preferinta
Pneumatic, orbital,cu miscare
excentrica de 2,5-3mm.
Daca se foloseste un dispozitiv electric
de slefuire atunci acesta va trebui sa se
incadreze in norma de siguranta IP 54.

Discurile abrazive de o granulatie


neadecvata vor lasa urme de slefuire
ce se vor vedea dupa uscare in stratul
final de vopsea.
Concluzie:
Se slefuieste suprafata in
functie de solicitarile fiselor
tehnice ale materialelor ce
urmeaza a fi aplicate.

abraziv

Adancimea
zgarieturii
lasate()

Produs de acoperire
asociat granulatiei

P 80

150

Chit

P 120

100

Chit,Chit pistol

P180-220

60

Grund HS,Filler HS

P 360-400

40

Vopsea 2k

P 500

30

Vopsea Baza+Lac

P1000

20

Lac

P 2000

15

P 3000

Sistem Polish
108

Defecte
Cauza, Efect,
Remediere
1.

Ochi de pete

Cauza
Contaminarea substraturilor de
la particulele de impuritati
invizibile (exemplu silicon).
Efect
Reduce tensiunile din suprafata
substratului rezultand
iregularitati ale acestuia sau
ingrosarea stratului de vopsea
in jurul ariei contaminate
(defecte tip crater).
Actiune
Aria cu defect necesita a fi
refacuta.

Defecte
Cauza, Efect,
Remediere
2. Efecte cauzate de impuriti
Cauza
Contaminarea cu murdarie in
timpul procesului de vopsire.
Efect
Crearea de iregularitati pe
suprafata vopsita posibila
sursa de corodare ulterioara.
Actiune
Aria cu defect necesita a fi
refacuta

Defecte
Cauza, Efect,
Remediere
3. Efecte datorate scamelor
Cauza
Contaminarea datorata
lavetelor textile/
echipamentului
de lucru utilizate in procesul de
vopsire.
Efect
Crearea de iregularitati pe
suprafata vopsita posibila
sursa de coroziune ulterioara.
Actiune
Aria cu defect necesita a fi
refacuta.

OBSERVATIE
Procesul de refacere presupune cheltuieli
suplimentare!
Evaluare

Protejati cu atentie zonele care nu se


repara
Aplicati chitul si filerul in piramida
Pastrati sculele curate pentru a evita
defectele de vopsire
Atentie la granulatia hartiei abrazive
Respectati pasii de slefuire
Pentru a putea sa oferiti o garantie
anticoroziva evitati slefuirea umeda!
Degresati suprafata de cate ori este
necesar
Atentie la izolare
Desfaceti izolatia cat piesa este calda

Masticuri i insonorizani
Clasificare

-Mastic supravopsibil
- Aplicat manual
- Pulverizabil
Mastic nevopsibil supravopsibil
- Aplicat manual
- Pulverizabil
Insonorizant supravopsibil (spray sau
cartus)
Insonorizant nesupravopsibil (spray sau
cartus)
Ceara de protectie cavitati
NOTA: Produsele supravopsibile se aplica pe suprafetele

autovehiculelor ce necesita a fi vopsite.Structura peliculei


aplicate depinde de grosimea de strat si de modalitatea
de aplicare (duza pistol, presiune, reglaje).

Dispozitive speciale
Trepied, Stative,
Crucioare
Aceste dispozitive sunt folosite la prinderea pieselor
demontate ce necesita o vopsire complexa incluzand si
spatiile interioare.

Aer comprimat

Aer comprimat

SCULE SI ECHIPAMENTE SPECIFICE IN PROCESUL DE


VOPSIRE
CABINA DE VOPSIT PENTRU VOPSELE BAZA APA

DISPOZITIVE DE AERARE PENTRU VOPSELE BAZA APA


Dispozitive speciale
Trepied, Stative, Crucioare

Aceste dispozitive se numesc aeratoare si sunt de forme si


modele diferite dar rezultatul este acelasi. Rolul lor este de a
prelua apa ce se evapora din stratul de vopsea aplicat pe
piesa si in acest fel grabeste uscarea.Cu ajutorul acestor
dispozitive timpul de aerare-uscare a suprafetelor vopsite cu
vopsea
baza apa
scade la mai putin
de 50%.portabil
1.Aeratoare
de cabina
2.Aerator

CABINA DE VOPSIT PENTRU VOPSELE INDUSTRIALE


(BAZA SOLVENT)

Volumul de aer recirculat


poate fi mai mic de
28000m/ora dar sistemul
de filtrare a aerului
exhaustat (evacuat)
contine in plus un element
de filtrare cu carbon
activ.Fluxul de aer este
similar cu cel specific
cabinei de vopsit baza apa
dar la vopselele industriale
(baza solvent) nu sunt
necesare aeratoarele.

Vopsele industriale
Alchidice, Acrilice, Nitrocelulozice sau Epoxidice
Vopsele de baza solvent

Vopsele dublu strat ce necesita o acoperire de


protectie cu lac 2k
transparent
Au rol de colorare a suprafetei
Pot fi metalizate sau pastel(uni)
Dilutia si diferenta de presiune si debit la aplicare pot
schimba
nuanta (in cazul vopselelor metalizate)
Grosimea de strat poate schimba nuanta
Vopselele metalizate se impart in 3 categorii:
Metalizat
Perlat
Xiralic

Vopsele de baza apa

Vopsele dublu strat ce necesita o acoperire de


protectie cu lac 2k
transparent
Au rol de colorare a suprafetei
Pot fi metalizate sau pastel(uni)
Dilutia si diferenta de presiune si debit la aplicare pot
schimba
nuanta (in cazul vopselelor metalizate)
Grosimea de strat poate schimba nuanta
Sunt sensibile la siliconi
Au o tenta usor diferita de culoarea finala
Pana la uscare nu puteti verifica nuanta decat
aproximativ
Sunt necesare conditii speciale de aplicare
Nu ataca substraturile critice
Posibilitati de retusare mult mai bune

Vopsele acrilice 2k VOC


Vopsele acrilice 2k se prepara in amestec cu

intaritorul (lent mediu,


rapid)
Dilutia si raportul de amestec difera in functie de
producator
Sunt nemetalizate(pastel)
Se aplica cu un pistol de tip RP
Lacuri 2k voc
Lacurile 2k necesita amestec cu intaritor

Sunt dedicate pentru acoperirea(sigilarea)vopselelor


de baza
Sunt transparente,semimate sau mate
Raportul de amestec cu intaritor si diluant difera in
functie de
producator

Test
1.Cum se numeste produsul destinat inlaturarii siliconilor(grasimilor)
de pe suprafata de vopsit?
a) Degresant antisiliconic
b) Nitro diluant
2.De ce nu se foloseste apa in procesul de slefuire a suprafetelor
metalice neacoperite ?
a) Incepe procesul de oxidare
b) Creaza vapori
3.Care este granulatia recomandata de slefuire inainte de aplicarea
stratului final(vopsea)?
a) P800-P1000
b) P80-P120
4.Ce materiale se folosesc in procesul de izolare a suprafetelor ?
a) Abrazive
b) Benzi mascare,hartie cerata,folie mascare
5.Ce rol are grundul ?
a) Protectie anticoroziva
b) Protectie UV