www.referat.

ro

Mara
De Ioan Slavici
-povestire-

Mara este considerat de catre George Calinescu aproape ca o capodopera.

Dupa moartea sotului sau Barzovanu, care cat a trait a fost mai mult carpaci decat
cizmar, Mara a ramasa singura continua sa isi petreaca viata in Lipova alaturi de cei 2
copii: Persida si Trica saracutii de ei.
Mara nu este saraca: are 3 ciorapi cu bani stransi din precupetie, tinuti la capul
patului.
Persida este dusa la Manastirea Radna si lasata in grija Maicii Aegidia sa o
creasca si educe ca mai tarziu sa fie petita de un preot, iar Trica este dat ucenic la
Bogeoaca, starostele cojocarilor din Lipova.
Persida este admirata si de teologul roman Codreanu candidat la preotie si de
Natl, fiul macelarului Hubarmant.
Tatal lui Codreanu a cerut marea cu sarea. Persida se va casatori cu Natl,
casatorie oficiata de Codreanu ajuns preot. Parintii sunt potrivnici casatoriei celor 2 si
acestia pleaca la Viena. Reintorsi la Lipova, deschid un birt condus de Persida( certat cu
parintii, Natl trandaveste si isi bate nevasta). Nasterea copilului imblanzeste parintii iar la
scurta vreme, Bambi, fiul nelegitim al lui Hubar, isi omoara tatal.
Trica, ucenic si calfa la Bogeoaca, nu vrea sa devina ginerele acestuia si nu cade
in mreajele sotiei cojocarului. Intrucat Mara nu doreste sa plateasca serviciul militar,
Trica pleaca pe frontul din Italia unde este ranit. La intoarcere, Bogeoaca il numeste
maestru cojocar in aceasi zi in care Natl devine maestrul macelar.
Mediul in care actioneaza eroii lui Slavici se situeaza in lumea targurilor
transilvanene, Lipova, Radna, legate intre ele de podul de pe Mures arendat de Mara.
Slavici este un artist a scrierilor cu o remarcabila stiinta a detaliului( targul de
toamna de la Arad, cap 10)
In centrul actiunii sta Mara, figura femeii energice si interprinzatoare pentru copii
ei.
Perseverenta si iscusinta sunt legate de contextul social in care traieste eroina, in
care banul e mare putere el deschide toate usile si strica toate legile. Principiul dupa
care se conduce Mara este formulat in cuvintele adresate fiului ei: Eu nu pot, eu am
ceea ce inseamna : eu pot fiindca am.
Setea de a agonisi bani o impinge pe Mara la acte uneori discutabile din punct de
vedere etic dar eroina nu ajunge la o descompunere morala ca Ghita, eroul din nuvela
Moara cu noroc ; de exemplu cand vine la Pesida ce urma sa nasca, Mara fuge acasa
pentru ca uitase usile deschide si trainita din perete (unde avea ciorapii) nu era
acoperita. La botezul copilului Persidei, ofera din zestrea fetei 8.000 de florin pe care
considera ca e bine sa ii pastreze totr ea pentru administrare.
Banii nu distrug sentimentul matern: duiosia si intelegerea fata de Persida si Trica
sunt prezente pe tot parcursul romanului. Cand Trica ajunge maestru cojocar , la

petrecerea organizata cu acest prilej, Mara umbla mandra si usoara, oarecum pe zburate
si vorbea rar si apasat ca o imparateasa.
La botez Hubar cere ca cel mic sa fie botezat la catolici si Mara cedeaza
argumentand oameni suntem toti trezind recunostinta Persidei pentru toleranta de care
da dovada Mara.
Proportia de zgarcenie si afectiune materna, de hotarare barbateasca si de
sentiment e facuta cu o arta deosebita. G. Toparceanu.

Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate