Sunteți pe pagina 1din 27

Fondurile Structurale i de Coeziune sunt instrumentele financiare prin care, n

Uniunea European, se implementeaz Politica de Coeziune Economic i Social. n calitate


de stat membru eligibil pentru sprijin n cadrul Obiectivelor Convergen i Cooperare
teritorial european, Romnia va beneficia de o alocare substanial din aceste fonduri.
Pentru perioada 2007-2013, vor fi utilizate trei instrumente structurale:
- Fondul European pentru Dezvoltare Regional, care susine reducerea disparitilor
inter-regionale i dezvoltarea i conversia regiunilor, prin aciuni de sprijin n domeniul
infrastructurii de baz, infrastructurii de educaie i sntate i sectorului productiv (industrie
i servicii);
- Fondul Social European, care urmrete ndeplinirea obiectivelor Strategiei europene
de ocupare a forei de munc, prin finanarea aciunilor de prevenire i combatere a omajului,
dezvoltare a capitalului uman i de promovare a integrrii pe piaa muncii;
- Fondul de Coeziune, prin care se finaneaz, n principal, proiectele majore (de
interes european) de infrastructur de transport, mediu i energie.

1. IMPACTUL MACROECONOMIC AL FONDURILOR STRUCTURALE I DE


COEZIUNE
Politica de coeziune influeneaz economia printr-o combinaie de canale ale cererii i
ofertei. Efectele cererii pe termen scurt (keynesiene) apar ca o consecin a deciziilor politice
de cretere a veniturilor i a cheltuielilor legate de iniiativele politicii de coeziune. Prin
efectele multiplicatorilor, acestea se vor propaga n toate componentele consumului intern
(investiii totale, consum privat, importuri etc.) i n componentele output-ului intern i ale
venitului naional. Analiza nu trebuie ns s se limiteze la efectele pe termen scurt, ci mai
degrab s i ndrepte atenia asupra influenelor pe termen lung ale politicii de coeziune, de
stimulare a ofertei poteniale.
Aceast perspectiv, pe termen lung, este avut n vedere i n estimarea cantitativ a
impactului macroeconomic al Fondurilor Structurale i de Coeziune (FSC) n perioada 20072013. Pentru aceasta, a fost utilizat un model de tip HERMIN. Modelul HERMIN a fost
implementat prima oar pentru economia Romniei n cadrul unui proiect de cercetare ACEPHARE n perioada 1997-1998122 i a fost ulterior dezvoltat pentru Ministerul Finanelor
Publice n 2002-2003123. Versiunea actual a modelului a fost adaptat la specificitile
economiei romneti, astfel nct s rspund totodat cerinelor stipulate n ghidul pentru
efectuarea studiilor ex-ante de impact a fondurilor structurale, mai precis n Anexa 1 a
documentului Comisiei Europene124.
Avantajul utilizrii acestui tip de model const n posibilitatea de a cuantifica efectele
FSC asupra economiei nu prin simpla nsumare a efectelor, ci prin includerea efectelor de
spillover i externaliti. Modelul este unul structural, bazat pe fundamente micro-economice:
latura ofertei include ncorporarea principalelor mecanisme prin care FSC influeneaz
potenialul productiv (externaliti directe asupra output-ului). Sunt incluse, de asemenea,
externaliti indirecte ale factorilor de producie (capital i for de munc).
Totui, trebuie s privim cu pruden limitele acestui model, ca dealtfel ale oricrui
astfel de instrument, mai ales n cazul economiei romneti, unde datele statistice nu sunt
foarte adecvate estimrilor econometrice, dat fiind specificitatea perioadei de tranziie, dar i
dimensiunea redus a seriilor de timp sau chiar inexistena datelor pentru variabile importante,
cum ar fi cele referitoare la capital i tipuri de investiii (investiii n infrastructur, maini i
echipamente etc.).
Metodologia de estimare a impactului politicii de coeziune

i)

Structura general a modelului Hermin este un model anual, multi-sectorial,


care include:
sectorul T - industria prelucrtoare (produse comercializabile pe piee externe);
sectorul N - serviciile de pia (produse necomercializabile pe piee externe);
sectorul A agricultura;
sectorul G - serviciile guvernamentale (sau non-pia).
Structura modelului poate fi cel mai bine privit ca fiind compus din trei blocuri
principale: o latur a ofertei, care este tratat distinct pentru fiecare din cele patru sectoare, o
latur a absorbiei i o latur a distribuiei de venit.
Modelul HERMIN este deci proiectat ca o reprezentare macroeconometric
multisectorial a economiei naionale. Este un model de scal medie, empiric, scris n
ntregime n form structural. Cadrul modelului HERMIN s-a concentrat iniial asupra
principalelor caracteristici structurale ale economiilor periferice ale Uniunii Europene (ri
beneficiare de msuri de sprijin financiar din Fondul de Coeziune) referitoare la:
a) Gradul de deschidere economic, de expunere la influenele comerului internaional i
capacitatea de rspuns la ocuri interne i externe;
b) Mrimile relative i caracteristicile sectoarelor productoare de bunuri comercializabile
i necomercializabile, nivelurile de dezvoltare ale acestora, tehnologiile de producie i
schimbrile structurale;
c) Mecanismele de determinare ale preurilor i ale salariilor;
d) Funcionarea i flexibilitatea pieelor forei de munc n raport cu influenele poteniale
ale migraiei forei de munc, la nivel inter regional i internaional;
e) Rolul sectorului public i al datoriei publice precum i interaciunea diferenelor dintre
sectorul public i cel privat n politicile publice.
Pentru a rspunde acestor cerine, modelul HERMIN include numeroase ramuri i
operatori economici, fapt ce permite o evaluare consistent a distribuiei efectelor politicilor.
HERMIN este un model dinamic, ce include variaiile acumulrii de capital i ale progresului
tehnologic, relaiile dintre stocuri i fluxuri i ateptrile retrospective.
Teoria de susinere a comportamentului macroeconomic
La baza modelului HERMIN stau mecanisme Keynesian convenionale. Astfel, subcomponentele distribuiei de venituri i cheltuieli genereaz mecanismele venituri-cheltuieli
standard ale modelului HERMIN. Totui, modelul are i trsturi neo-clasice, asociate n
principal cu sub-componenta cererii agregate.
Aadar, producia din industria prelucrtoare nu este determinat pur i simplu de
cerere. Este influenat, de asemenea, de pre i competitivitatea costului, deoarece firmele
caut pentru producie locaii cu cost minim. n plus, cererile de factori n industria
prelucrtoare (T) i serviciile de pia (N) sunt deduse utilizndu-se o funcie de producie
CES, n care raportul capital/for de munc este sensibil la preurile relative ale factorului.
ncorporarea unui mecanism structural de curb Phillips n mecanismul de negociere
salarial introduce efecte suplimentare de pre relativ. Corespunztor celor trei metode ale
conturilor naionale de definire a PIB-ului: pe latura produciei, pe latura cheltuielilor i pe
latura veniturilor, n modelul HERMIN:

a) Oferta este dat de producia celor patru sectoare: industria prelucrtoare (OT),
serviciile de pia (ON), agricultura (OA) i sectorul public (sau non-pia) (OG).
b) Pe latura cheltuielilor, dezagregarea cuprinde: consumul privat (CONS), consumul
public (G), investiia (I), variaiile stocului (DS), export (X) i import (M).
Venitul naional este determinat pe latura ofertei i dezagregat n elemente ale
sectorului public i privat.
ii)

Mecanisme de transmisie a politicii de coeziune

Efectele pe termen lung ale politicii de coeziune se fac resimite n economie n


principal prin trei mecanisme:
a) creterea stocului i calitii infrastructurii fizice, care constituie un input pentru
activitatea productiv a sectorului privat;
b) creterea stocului i calitii capitalului uman, prin investiii n training, ce
constituie de asemenea un factor de cretere a productivitii sectorului privat;
c) asisten financiar pentru firmele din sectorul privat pentru stimularea iniiativelor
investiionale, creterea cercetrii-inovrii, dezvoltarea sistemelor de management i
marketing, etc., ceea ce duce n final la creterea productivitii factorilor i reduceri
sectoriale ale costurilor produciei i costurilor capitalului.
Pentru a surprinde impactul fondurilor structurale i de coeziune, modelul utilizat a
inclus mecanismele externalitilor directe (asupra outputului) i indirecte (asupra factorilor
de producie), care sunt prezentate pe larg n (Bradley J., Morgenroth, 2004)125.
Deoarece piaa muncii joac un rol foarte important n transmisia mecanismelor
politicii, s-a acordat o atenie deosebit modelrii acestui sector, prin luarea n considerare a
politicilor salariale i reglementrilor pe piaa muncii (fiscalitate etc), care influeneaz
rezultatele negocierilor salariale i indicatori precum ocuparea forei de munc i rata de
participare a forei de munc.
O atenie sporit este acordat impactului politicii de coeziune asupra nivelului de
calificare n diferite sectoare i asupra nivelului de instruire i dezvoltare a capitalului uman.
n plus, modelul este conceput astfel nct s poat atrage atenia asupra politicii de crowding
out, de exemplu n cazul n care cheltuielile publice pot determina un efect negativ asupra
activitii sectorului privat prin rate mai mari ale impozitrii, ale ratei dobnzii, i constrngeri
pe piaa muncii.
Cum sunt abordate fenomenele n diversele blocuri?
Consumul consumul privat este legat de factori de influen normali din punct de
vedere teoretic, cum sunt puterea financiar i venitul personal disponibil real.
Investiiile Investiiile servesc la extinderea capacitii de producie pentru anul
urmtor i nlocuiesc stocul de capital fix uzat, determinat prin intermediul unei rate fixe de
nlocuire. Fluxurile investiionale sunt considerate factori de producie n ecuaiile
funciilor produciei pentru sectoarele industriei prelucrtoare i al serviciilor din economie
(funcie de tip Putty-Putty). Se utilizeaz cte o rat medie a profitului pentru fiecare sector
economic. Exist o versiune alternativ pentru blocul produciei, n care, funciile
produciei sunt bazate pe stocurile de capital, nu pe fluxuri (Putty-Clay). n acest caz,
investiiile sunt calculate ca valoare rezidual din ecuaia dinamicii stocului de capital
fix.

Producia PIB-ul produs n industria prelucrtoare este determinat printr-o ecuaie


hibrid ofert-cerere, influenat de cererea mondial i, de asemenea, de cererea intern.
Influena factorilor externi nglobeaz rolul investiiilor strine directe i al investiiilor de
potofoliu. Factorii de influen ai cererii interne reprezint mecanismul keynesian clasic.
Apariia PIB n sectorul serviciilor de pia este, de asemenea, determinat de cererea interna
ponderat, cererea mondial i de un trend de timp, n msura n care produsele anumitor
ramuri ale serviciilor de pia sunt comercializabile (ex.: turism, transport etc.). Cererea de
investiii i cererea de for de munc sunt derivate prin minimizarea costurilor n
ambele sectoare, cu ajutorul unei funcii de producie CES semi fexibil-semi rigid (sau
flexibil n alte versiuni) Alegerea unei ipoteze semi flexibile-semi rigide semnific faptul c
mix-ul factorilor de producie se poate modifica doar n cazul activelor recent utilizate,
rmnnd invariabil n cazul activelor utilizate in trecut. Progresul tehnic este asumat a fi de
tip Harrod neutral.
Preurile Preurile componentelor de absorbie sunt legate de un pre unic de
referin pe piaa intern i, de asemenea de preurile de import, urmnd o specificaie care
menine toate preurile omogene (Legea preului unic fiind satisfcut). Preul intern
(naional) de referin, cu cele mai bune rezultate dup calibrare, a fost considerat
deflatorul PIB (la costul factorului). Preului derivat al consumului privat i este aplicat
suplimentar, nivelul corespunztor de taxare, pentru a forma preurile, aa cum sunt percepute
de ctre consumatori. Principalul pre de referin este legat de mecanismul variabilelor
reale i nominale i de preurile factorilor de producie.
Piaa forei de munc pe termen lung, salariile cresc proporional cu
productivitatea sau n egal msur. Oferta de for de munc este considerat inelastic
pe termen scurt i legat de variabilele demografice. Cererea de for de munc este derivat
dintr-o ipotez de tip curb Phillips. Salariul de referin este cel din sectorul industriei
prelucrtoare, expus influenei restului lumii, deci concurenei perfecte, dar lund n calcul
nivelul taxrii din economia naional. Salariile din cadrul sectoarelor de servicii sunt
construite prin creterea salariului din industria prelucrtoare (pentru versiuni mai noi
ale altor autori) sau urmnd strict salariul de referin (modelul Scandinav).
Comerul n modelul HERMIN original, deficitul de cont curent reprezint o
component rezidual a modelului, determinat de funcionarea n ansamblu a economiei
deschise de mrime mic. De aceea, valorile exporturilor i ale importurilor nu sunt calculate
separat. n modelele ulterioare, construite pe structura HERMIN de ctre ali autori,
acest dezavantaj a fost depit prin includerea unor ecuaii distincte pentru exporturi i
importuri, considernd variaia stocului ca valoare rezidual. Componentele comerului sunt
modelate dependent de cererile pentru produse i de termenii de competitivitate.
Fluxurile bugetare, aspecte fiscale i monetare iniial, blocul monetar i aspectele
fiscale nu au fost abordate foarte detaliat, cu excepia fondurilor structurale provenind din
UE, avnd n vedere faptul c acestea reprezentau principalul motiv pentru construcia
modelului HERMIN ca atare. n versiunile ulterioare, construite pentru alte ri i de ctre ali
autori, n special pentru rile candidate la aderare, blocurile monetar i bugetar au devenit tot
mai complexe, permind o analize profunde ale politicilor.

iii)

Agregarea fondurilor

Dup cum se tie, programele politicii de coeziune includ un sistem complex de


msuri. Pentru a putea ns estima efectul global al FSC, este necesar ca aceste msuri s fie
agregate n categorii cu semnificaie economic, mai precis care s fie relevante pentru
mecanismele de transmisie amintite anterior.
Astfel, sumele aferente diverselor programe sunt agregate n trei tipuri de cheltuieli:
investiii n infrastructura tehnic;
investiii pentru mbuntirea capitalului uman;
ajutoare directe pentru investiii n sectorul industrial, servicii de pia i agricultur.
n plus, n cadrul acestor trei categorii, este util s distingem ntre posibilele surse de
finanare:
transferuri de la UE sub form de subvenii pentru autoritile publice;
co-finanare din fondurile publice, aa cum este stipulat n reglementrile FSC;
co-finanare din fondurile private, stipulat de asemenea n reglementrile FSC.
n tabelul de mai jos este prezentat planificarea FSC n Romnia pentru perioada
2007-2013, difereniate pe cele trei categorii de cheltuieli i cele trei surse de finanare
prevzute.
TABE
Structura i abordarea modelrii
Structura modelului HERMIN este defalcat n trei blocuri principale: o abordare din
perspectiva ofertei, una din perspectiva absorbiei i o abordare din perspectiva
distribuiei veniturilor. Evident, modelul funcioneaz ca un sistem integrat de ecuaii, cu
interrelaii ntre toate sub-componentele.
ntruct toate elementele produciei sunt modelate, identitatea producie cheltuieli
este folosit pentru a determina n mod rezidual surplusul/ deficitul comercial. Apoi, ecuaiile
modelului pot fi clasificate ca fiind comportamentale sau identiti. n cazul primelor, pentru a
defini relaiile sunt utilizate teoria economic i calibrarea datelor. n cazul identitilor,
acestea decurg din logica conturilor naionale, dar au consecine importante asupra
comportamentului modelului.
Dei modelul graviteaz n jurul unui echilibru de baz general i simplu, aceast
abordare a fost adncit pentru a include caracteristici dinamice i echilibre pariale. Acest
demers a fost posibil datorit existenei unor date suficiente pentru ani consecutivi, care au
permis construcia de ecuaii iterative i evaluarea parametrilor econometrici n cadrul
modelului. Ca atare, modelul HERMIN poate fi considerat mai degrab un macro model
econometric (cu mai muli coeficieni calibrai) dect un GEM.
HERMIN ia n consideraie n mod explicit mecanisme de echilibrare a pieei i
informaii legate de preuri, pentru fiecare dintre sectoarele dezagregate ale economiei
care sunt abordate distinct.
Intruct HERMIN este proiectat pentru medii aflate n schimbare structural (ri
beneficiare ale Fondului de Coeziune i ri candidate), calibrarea unui astfel de model
utiliznd date istorice este fie imposibil, fie nu conduce la rezultate valide. De aceea,
calibrarea este necesar n dou mari domenii (Barry at al., 2000):
a) Cuantificarea parametrilor structurali (de ex. elasticitile, nclinaiile marginale spre
consum, ratele progresului tehnologic etc.)

b) Cuantificarea structurilor rmase n urm.


Prezentarea Modelului HEROM
Modelul HEROM (HERMIN pentru Romania) a fost construit luand in considerare
evolutia macro-variabilelor pe parcursul tranzitiei si procesului de pre-aderare, precum si din
nevoia de a se analiza alinierea graduala a politicilor economice ale Romaniei la cele ale UE.
Faptul ca, initial, modelul HERMIN (Bradley, Modesto et al., 1995) a fost construit pentru
economii mai putin dezvoltate ale Uniunii Europene, a fost considerat piatra de temelie a
acestei alegeri speciale. Noul val de integrare a pus UE si noile state membre in fata multor
probleme similare care trebuiau rezolvate, asa cum s-a intamplat atunci cand tarile de
coeziune (Spania, Portugalia, Irlanda, Grecia) au inceput procesul de aderare la UE.
Incercam sa evidentiem cateva dintre trasaturile specifice ale economiei romanesti,
aparute in timpul tranzitiei, care ne-au condus la alegerea modelului de tip HERMIN:
1. In evolutia performantelor economiei se pot observa schimbari de dimensiuni mari,
diferentiate pe sectoare de activitate, care indica o restructurare masiva, in ciuda impresiei
generale ca reforma a fost prea lenta in toti acesti ani de tranzitie. In Romania, sectorul N,
care se compune din utilitatile publice (privatizate sau nu), inregistreaza inca un grad relativ
mare de supra-angajare, care influenteaza negativ eficienta de ansamblu a sectorului. Deciziile
guvernamentale au un impact mai mare asupra acestui sector decat asupra sectorului bunurilor
comercializabile, care a fost lasat deja sa faca fata singur competitiei externe.
2. Exista diferente mari intre valorile indicate de acelasi tip de indicator economic
pentru diferite sectoare ale economiei romanesti. Acest aspect nu este vizibil intr-un model
agregat, dar este bine captat de dezagregarea pe patru sectoare a modelului HERMIN
(sectorul bunurilor comercializabile T, al bunurilor necomercializabile N, agricultura A si
serviciile publice G).
Preturile au crescut mai repede in sectorul N, datorita mai multor motive: monopolul
de stat a fost si este mai activ in acest sector (deci, gradul de concuren mai redus) i, in
perioada comunista, preturile pentru servicii au fost reprimate mai mult decat toate celelalte
preturi. In plus, efectul Balassa-Samuelson isi face simtita prezenta.

3. Pe parcursul tranzitiei, pietele fortei de munca prezinta o multime de variatii si


comportamente distincte pentru diferite sectoare. Chiar daca, in toate tarile in tranzitie,
mobilitatea pietei de munca este redusa in comparatie cu economiile dezvoltate, exista dovada
crescanda a faptului ca mecanismele standard de negociere actioneaza in acelasi mod.
Mecanismul care determina salariul difera intre sectoarele T si N, dar faptul ca, in
Romania, sindicatele predomina in sectorul N, face ca acest sector sa tina sub observatie
evolutia mai favorabila a salariilor din sectorul T, care este influentata de factori externi.
Studii asupra pietei de forta de munca din Romania arata ca mecanismul de formare a
salariilor pe piata fortei de munca tine seama atat de costul fortei de munca, cat si de preturile
mondiale (Charemza & Turlea, 1998). Pe de alta parte, exista evidenta economica a existentei
efectelor de curba Phillips crescatoare, rata somajului si in mod special rata somajului pe
termen lung, fiind din ce in ce mai importante pentru procesul de negociere a salariilor
(Ciupagea, 1998).
4. Avand un dublu deficit in crestere, Romania, la fel ca majoritatea celorlaltor economii in
tranzitie, trebuie sa acorde mai multa importanta problemelor legate de balanta de plati,
datoria externa si datoria publica. Este nevoie, de asemenea, de un bloc detaliat al fluxurilor
financiare externe, bazat pe identitati, precum cel care se gaseste in modelele Hermin. A nu
lua in considerare platile bugetare legate de datoria publica (inclusiv dobanda anuala), poate
conduce la o intelegere gresita a politicilor economice monetare si ale ratei de schimb, in timp
ce luarea in considerare numai a deficitului comercial, fara analiza influxurilor de capital, nu
va justifica aprecierea curenta a ratei reale de schimb.
In concluzie, am putea spune ca exista anumite trasaturi comune care se aplica atat
tarilor de coeziune din UE cat si tarilor proaspat integrate sau aspirante, care pot fi tratate in
cadrul modelelor HERMIN. Aceste aspecte sunt (Bradley, Modesto et al., 1995): importanta
relativa a agriculturii, dificultatile intampinate de aceste tari in adaptarea la comertul liber
(structuri industriale duale care apar din acest proces), structura procesului de negociere
salariala, starea de sub-dezvoltare a pietelor financiare, deficiente legate de infrastructura
fizica cat si cea a resurselor umane. De aceea, experienta tarilor de coeziune este
semnificativa pentru analiza potentialei integrari in UE a tarilor europene in tranzitie
(Romania, spre exemplu), iar existenta unui instrument (precum modelul HERMIN) pentru o
astfel de analiza si pentru o posibila prognoza este si mai utila.
In Romnia, modelul Hermin a fost implementat in perioada 1997-1999 pentru prima
oara, de un grup de experi ai Centrului Roman de Modelare Economica (CERME), in cadrul
unui proiect ACE-Phare (vezi Ciupagea, 2000). El a fost ulterior dezvoltat in forma primei
versiuni a modelului HEROM, in cadrul unui proiect finanat de Banca Mondiala spre
utilizare analitica si de prognoza la cererea Ministerului Finanelor Publice si recent recalibrat
si imbunatatit pentru a rspunde necesitaii de analiza a impactului fondurilor structurale
asupra economiei in versiunea a doua HEROM (vezi Turlea, 2006).
Avantajele utilizrii modelului HEROM
Dintre avantajele utilizrii acestui model pentru sprijinirea procesului de construcie
bugetara i de evaluarea a impactului fondurilor structurale n economia romneasc putem
meniona:
- Este un model bazat pe sectoare, care permite evaluarea impactului politicilor economice
asupra sectoarelor individuale si punerea in evidenta a schimbrilor sectoriale.

- Este construit pe structura standard a unei economii de piata, deci acorda mai multa atentie
tipului de comportament catre care tinde economia Romaniei decat comportamentelor
actuale.
- Evaluarea ecuatiilor se bazeaza pe date istorice ale Romaniei, percepand astfel
caracteristicile dezvoltarii specifice.
- Este acceptat de Comisia Europeana ca un standard pentru noii membrii din etapa de preaderare si post-aderare, fiind implementat si utilizat in Irlanda, Grecia, Spania, Portugalia,
Estonia, Letonia si Republica Ceha.
La construirea modelului HEROM, ne-am concentrat mai mult pe viitoarea evolutie
plauzibila, decat pe descrierea sau analizarea comportamentului actual, asa cum reiese din
inregistrarile de date recente si din trecut. De aceea, am ales cadrul HERMIN standard, tinand
cont de schimbarile necesare care vor afecta economia Romaniei in evolutia sa de pre-aderare
la UE, care sunt Bradley, Modesto et al, 1995):
Trebuie sa avem intotdeauna in vedere posibilitatea existentei unor conflicte intre
situatia actuala din cadrul economiei romanesti (influentata de decizii politice interne sau
imagini externe distorsionate) si situatia dorita catre care evolueaza toate economiile in
tranzitie in mediul mult mai competitiv al pietei unice din cadrul UE. Asadar, a fost necesara
alegerea unui model flexibil, cu fundal economic consistent.
Modelul HEROM este compus, la fel ca toate modelele HERMIN, din trei blocuri
principale: latura ofertei, care este tratata distinct pentru fiecare din cele patru sectoare, blocul
absorbtiei si componenta de distributie a venitului. Exista, de asemenea, o regula de echilibru
a sistemului care inchide modelul in cadrul setului sau de ecuatii comportamentale si identitati
macro-economice. Ecuatiile comportamentale au fost calculate pornind de la baza de date
anuala, incepand cu 1989 sau 1990. Datorita prezentei unor rupturi structurale in seriile de
timp ale datelor (Turlea & Voineagu, 1998), n-ar fi fost util ca analiza sa se faca pentru
perioada anterioara anului 1989. Pe de alta parte, cu astfel de serii scurte a fost dificil sa se
obtina estimari bune ale coeficientilor de ecuatii; in numeroase cazuri, unii dintre coeficienti
au fost impusi in conformitate cu estimarile economice obisnuite care reies din teorie. In cele
mai multe cazuri, testarea stationaritatii variabilelor luate in considerare pentru estimarea
econometrica s-a facut utilizandu-se relatia de co-integrare stabilita intre variabile nestationare care apar in aceeasi ecuatie.
Luand in considerare faptul ca toate tarile in tranzitie se dezvolta catre economii de
piata de tip nou, s-a ales mecanismul Keynesian, pentru descrierea modului fundamental de
functionare a echilibrului cerere-produs pentru toate sectoarele. Totusi, nu trebuie omis faptul
ca toate tarile candidate reformeaza o economie anterioara dirijata si, in consecinta, produsul
nu este determinat intotdeauna, si in mod integral, de cerere. Scumpirea preturilor este inca
uzuala in toate sectoarele, datorita prezentei monopolurilor detinute de stat, precum si politicii
economice a noilor investitori straini, in cautare de costuri minime in noile tari gazda. De
aceea, in cadrul teoretic al modelarii a fost inclus comportamentul neo-clasic.
2. Principalele ecuaii comportamentale
specificaie i calibrarea coeficienilor

ale

modelului

HEROM:

Modelul HEROM pentru Romania urmareste indeaproape specificatia modelului


HERMIN standard (Bradley, Modesto et al., 1995). Marea majoritate a celor peste 240 de
ecuatii ale modelului este formata din identitati sau relatii functionale prestabilite intre
variabilele economice. Exista un nucleu de ecuatii comportamentale, chiar daca pentru acesta
a fost nevoie sa se estimeze intr-un fel sau altul coeficientii pentru formele tuturor

legaturilor dintre variabilele modelului, specificate si selectate fiecare in parte. Procedurile


obisnuite in astfel de cazuri aleg intre econometrie si calibrare, functie de disponibilitatea
datelor si lungimea seriilor de timp. In cazul Romaniei, datele disponibile acopera un orizont
de patrusprezece ani (1990-2003), care de cele mai multe ori necesita calibrare, rezultatele
testelor de econometrie fiind cateodata nesigure datorita seriilor de timp relativ scurte. De
aceea, ca metodologie de plecare, am ales sa utilizam, pentru estimarea tuturor ecuatiilor
comportamentale, algoritmi econometrici simpli. In cazurile in care rezultatele nu au fost
credibile (cum s-a intamplat cu unele ecuatii de preturi), am impus coeficienti conform
teoriilor standard sau comparabile, sau am folosit algoritmi de calibrare care utilizeaza valori
medii extrase din datele anilor recenti (ca in cazul functiilor de productie), astfel incat
comportamentul sa fie estimat cu precadere pe baza structurii economiei din ultimii ani.
Datorita numarului inca insuficient de date din cadrul esantioanelor, rezultatele statistice nu
trebuie luate drept garantate; cateodata, testele dau rezultate credibile, dar nici in cazul acelor
ecuatii, nu afirmam despre coeficientii selectati ca sunt siguri. Ca regula generala, am
incercat aceeasi procedura pentru diverse esantioane bazate pe aceleasi serii de timp, dar
extragand anii de la inceput, unul dupa altul. Acolo unde rezultatele aratau in mod natural
coeficienti constanti, am selectat setul caracterizat de cele mai bune rezultate statistice, sau
setul care parea a fi mai aproape de ceea ce s-ar putea numi evaluare de expert.
Cu unele exceptii demne de atentie (in cazul functiilor de productie si a ecuatiilor cererii de
factori), pentru estimarea coeficientilor ecuatiilor comportamentale s-a utilizat o tehnica OLS
simpla. Alte metode sofisticate de imbunatatire a sigurantei algoritmilor de estimare au fost
lasate deoparte, datorita faptului ca orice test de stationaritate, homoscedasticitate, sau orice
alta procedura destinata minimizarii erorilor, necesita esantioane mai lungi de date. In unele
cazuri, relativ putine la numar, am considerat util sa introducem variabile fictive in acei ani
care prezinta un comportament atipic evident sau care raporteaza valori statistice indoielnice.
Ecuatiile au fost tratate individual, date fiind limitele de lungime (cu exceptiile mentionate
mai sus). Capitolul urmator ofera explicatii si detalii privind procedurile de calibrare/estimare
utilizate in mod concret in cadrul noului model HEROM. Pentru fiecare ecuatie prezentam
rezultatele statistice ale testului doar pentru a fi consemnate, accentuand din nou potentiala lor
slabiciune. Ecuatiile modelului vor necesita, cel putin pe parcursul primilor ani de rulare si
testare, proceduri permanente de actualizare cu fiecare nou an care devine disponibil in baza
de date.
Evaluarea impactului fondurilor structurale
Introducere
Politica de coeziune influeneaz economia printr-o combinaie de canale ale cererii i ofertei.
Efectele cererii pe termen scurt (keynesiene) apar ca o consecin a deciziilor politice de
cretere a veniturilor i a cheltuielilor legate de iniiativele politicii de coeziune. Prin efectele
multiplicatorilor, acestea se vor propaga n toate componentele consumului intern (e.g.,
investiii totale, consum privat, importuri etc.) i n componentele output-ului intern i ale
venitului naional. Nu trebuie ns s ne limitm la analiza efectelor pe termen scurt, ci mai
degrab s ne ndreptm atenia asupra influenelor pe termen lung ale politicii de coeziune,
de stimulare a ofertei poteniale.
Aceast perspectiv, pe termen lung, este avut n vedere i n acest capitol, care i propune
s prezinte o estimare cantitativ a impactului macroeconomic al Cadrului de Sprijin
Comunitar (CSC) 2007-2013. Pentru aceasta, am utilizat un model de tip HERMIN pentru
economia Romaniei modelul HEROM, descris n capitolele anterioare. Versiunea actual a
modelului a fost adaptat la specificitile economiei romneti, astfel nct s rspund
totodat cerinelor stipulate n ghidul pentru efectuarea studiilor ex-ante de impact a fondurior
structurale, mai precis n Anexa 1 a documentului Comisiei Europene1.

Avantajul utilizrii acestui tip de model const n posibilitatea de a cuantifica efectele CSC
asupra economiei nu prin simpla nsumare a efectelor, ci prin includerea efectelor de spillover
i externaliti. Modelul este unul structural, bazat pe fundamente micro-economice: latura
ofertei include incorporarea principalelor mecanisme prin care Fondurile Structurale i de
Coeziune influeneaz potenialul productiv (externaliti directe asupra output-ului). Sunt
incluse, de asemenea externaliti indirecte ale factorilor de producie (capital i for de
munc).
Totui, trebuie s privim cu pruden limitele acestui model, ca dealtfel ale oricrui astfel de
instrument, mai ales n cazul economiei romneti, unde datele statistice nu sunt foarte
adecvate estimrilor econometrice, dat fiind specificitatea perioadei de tranziie, dar i
dimensiunea redus a seriilor de timp sau chiar inexistena datelor pentru variabile importante,
cum ar fi cele referitoare la capital i tipuri de investiii (investiii n infrastructur, maini i
echipamente etc.).
In urmtoarea seciune vom analiza rezultatele simulrilor pentru perioada 2007-2020, apte
ani dup ncheierea exerciiului financiar prevzut n Programul Naional de Dezvoltare 20072013 i vom prezenta analiza de sensibilitate.

Mecanisme de transmisie a politicii de coeziune


Efectele pe termen lung ale politicii de coeziune se fac resimite n economie n principal
prin trei mecanisme:
a) creterea stocului i calitii infrastructurii fizice, care constituie un input pentru activitatea
productiv a sectorului privat;
b) creterea stocului i calitii capitalului uman, prin investiii n training, ce constituie de
asemenea un factor de cretere a productivitii sectorului privat;
c) asisten financiar pentru firmele din sectorul privat pentru stimularea iniiativelor
investiionale, creterea cercetrii-inovrii, dezvoltarea sistemelor de management i marketing,
etc., ceea ce duce n final la creterea productivitii factorilor i reduceri sectoriale ale costurilor
produciei i costurilor capitalului.
Pentru a surprinde impactul fondurilor structurale i de coeziune, modelul pe care l-am
utilizat a inclus mecanismele externalitilor directe (asupra outputului) i indirecte (asupra
factorilor de producie), care sunt prezentate pe larg n (Bradley J., Morgenroth, 2004) 2.
Deoarece piaa muncii joac un rol foarte important n transmisia mecanismelor politicii, s-a
acordat o atenie deosebit modelrii acestui sector, prin luarea n considerare a politicilor
salariale i reglementrilor pe piaa muncii (fiscalitate etc), care influeneaz rezultatele
negocierilor salariale i indicatori precum ocuparea forei de munc i rata de participare a
forei de munc. O atenie sporit este acordat impactului policii de coeziune asupra
nivelului de calificare n diferite sectoare i asupra nivelului de instruire i dezvoltare a
capitalului uman.
In plus, modelul este conceput astfel nct s poat atrage atenia asupra politicii de crowding
out, de exemplu n cazul n care cheltuielile publice pot determina un efect negativ asupra
activitii sectorului privat prin rate mai mari ale impozitrii, ale ratei dobnzii, i
constrngeri pe piaa muncii.

Agregarea fondurilor

Dup cum se tie, programele politicii de coeziune includ un sistem complex de msuri.
Pentru a putea ns estima efectul global al fondurilor structurale, este necesar ca aceste
msuri s fie agregate n categorii cu semnificaie economic, mai precis care s fie
relevante pentru mecanismele de transmisie amintite anterior. Astfel, sumele aferente
diverselor programe sunt agregate in trei tipuri de cheltuieli:
a) investiii n infrastructura tehnic
b) investiii pentru mbuntirea capitalului uman
c) ajutoare directe pentru investiii n sectorul industrial, servicii de pia i agricultur
n plus, n cadrul acestor trei categorii, este util s distingem ntre posibilele surse de finanare:
a) transferuri de la UE sub form de subvenii pentru autoritile publice;
b) co-finanarea din fondurile publice, aa cum este stipulat n tratatul fondurilor structurale;
c) co-finanarea din fondurile private, stipulat de asemenea n tratatul fondurilor structurale

Scenarii i rezultate ale testrii acestora


Au fost rulate dou scenarii, considerate scenarii standard n studiile de impact, ambele
acoperind perioada 2007-2020, care include att perioada 2007-2013 de injecie de fonduri
structurale, ct i perioada 2014-2020 n care se urmresc efectele post-transfer asupra economiei:
- Scenariul fr fonduri n care nu sunt luate n considerare fondurile structurale. Sunt
incluse ns, pentru ntreaga perioad 2007-2013, fonduri de pre-aderare echivalente cu cele de la
nivelul anului 2006.
- Scenariul cu fonduri- in care sunt incluse fondurile structurale la nivelul stabilit in
PND, aa cum sunt prezentate mai sus. Menionm c datele utilizate se refer la angajamente, n
condiiile unei rate de absorbie de 100%.

Ipoteza suplimentar este c dup anul 2013, in toate scenariile, fondurile scad la zero,
adic sub nivelul din perioada pre-aderare, ceea ce va produce un oc negativ n economie.
Perioada de prognoz se ntinde pn n anul 2020, pentru a putea fi relevate efectele pe termen
lung ale fondurilor structurale.

Rezultate
Din compararea celor dou scenarii (cu i fr input de fonduri structurale), putem
interpreta diferena dintre ele ca reprezentnd consecinele macroeconomice ale fondurilor
structurale (aa cum apar i n Cadrul Strategic Naional de Referin). Rezultatele pentru
principalele variabile sunt raportate n Tabelul nr. 4.1.
Dup cum se vede, injecia de fonduri va face ca la sfritul orizontului de timp al
exerciiului bugetar european curent, n 2013, PIB s fie cu aproape 15% mai mare, ceea ce
echivaleaz cu o rat de cretere anual superioar cu 2% n cazul scenariului cu fonduri dect
n cazul scenariului fr fonduri n perioada urmtorilor 7 ani.
Stoparea finanrii ncepnd cu 2014, reprezentnd ipoteza de baz a tuturor scenariilor,
va produce un oc negativ asupra economiei, mult mai acut n cazul scenariului cu fonduri.
Principalul rezultat se va concretiza ntr-o cretere negativ a PIB-ului real n 2014, care va
destabiliza economia romneasc pentru intervalul 2014-2015 (n cazul scenariului cu fonduri,
un transfer anual direct n valoare de cca. 6-7 milioane de Euro va nceta brusc s mai fie injectat
n economie). n consecin, diferena de cretere, acumulat pe parcursul primilor 7 ani de la
momentul integrrii se va reduce, fiind relansat doar ncepnd cu 2016, pentru a reatinge nivelul
iniial n 2020, la sfritul perioadei de prognoz, cnd se va situa la aproape 16% (diferen ntre
valorile PIB-ului real, aferente celor dou scenarii). Aceast redresare economic rapid,
caracteristic scenariului cu fonduri este datorat creterii stocului de capital fix i unui nivel
calitativ superior al capitalului uman ctigat n perioada 2007-2013. Totui, ca rezultat al ocului
negativ generat de stoparea fondurilor n 2014, diferenialul ratei medii cumulate de cretere
anual ntre scenarii va descrete la mai puin de 1,1% n ntreaga perioad de prognoz (20072020). Dac lum n considerare actualul nivel al PIB al Romniei fa de cel al UE-25 i
prognozele obinute, rezult c n anul 2020, economia Romniei se va situa la un nivel de 6065% din nivelul mediu al UE-27 n cazul scenariului fr fonduri, n timp ce n cazul scenariului
cu fonduri, va atinge cel puin 75-80% din nivelul mediu (n condiiile n care se consider c
efectul Balassa-Samuelson nu va afecta i baza de calcul comparativ al ratelor de cretere; dac se
ia n calcul acest efect, atunci se poate depi 80%).
n Anex, evoluia comparativ a PIB-ului n cele dou scenarii poate fi urmrit n Figura
AF.1 pe ntreaga perioad de prognoz 2007-2020. Datele efective rezultate din rularea celor dou
scenarii sunt prezentate n Tabelele AT.1 (scenariul fr fonduri) i, respectiv AT.2 (scenariul
cu fonduri).
Din perspectiva cererii, principala contribuie la diferenialul de cretere ntre scenariul
cu fonduri i cel fr fonduri, o va avea formarea brut de capital, n special investiiile, in
timp ce diferenialul de cretere a consumului privat va contribui n mult mai mic msura la
acesta. n 2011, investiiile n construcii vor atinge un nivel cu 30% mai nalt n cazul scenariului
cu fonduri, n timp ce diferenialul creterii consumului privat nu va depi 10% n nici un an. O
contribuie negativ la cretere, n prima perioad (2007-2013), o vor avea exporturile nete,
datorit valorii superioare a importurilor n cazul scenariului cu fonduri; totui efectul
exporturilor nete va fi de mai mic intensitate, comparativ cu cel pozitiv, al investiiilor i al
consumului privat.

Pentru consumul privat (CONS), diferenele apar mai mici ntre scenarii, fiind preconizate
o diferen de doar 0.37 puncte procentuale ntre ritmurile anuale de cretere a consumului real, n
favoarea scenariului cu fonduri structurale. Ratele mai mari de cretere ale CONS sugereaz o
posibil tendin de supranclzire n scenariul fr, fenomen care pare s nu apar n scenariul
cu fonduri, unde eventualele mici diferene vor fi estompate de o productivitate mrit i de
creteri mai moderate ale costurilor unitare ale forei de munc.
Investiiile (I) vor nregistra ritmuri mari de cretere, cu diferene semnificative ntre
scenarii si intre perioade, n favoarea scenariului cu fonduri si mult mai accentuate in perioada
2007-2013. Drept rezultat, n 2020, investiiile vor fi cu circa 20% mai mari datorit impactului
fondurilor structurale, corespunznd unui diferenial de cretere anual de 0.95%.
Pe latura ofertei, beneficiile injeciei de fonduri vor fi resimite mai mult de sectorul
industriei prelucrtoare (bunuri comercializabile pe pieele externe), al crui output (OT) va crete
suplimentar n scenariul cu fonduri cu 22% n 14 ani, prin comparaie cu sectorul serviciilor, n
cazul cruia creterea suplimentar pentru ON este prognozat la circa 17%.
Piaa forei de munc va fi i ea sensibil afectat de injecia de fonduri, astfel nct n cei
14 ani ai perioadei de prognoz vor fi create peste 500.000 noi locuri de munc (net) n scenariul
cu fonduri, rezultat remarcabil n comparaie cu prognozata scdere a populaiei ocupate n
scenariul fr. Ratele anuale de cretere sunt prognozate la 0,08% n scenariul de baz, n timp
ce n scenariul cu fonduri ajunge la 0,31% pe an. Acestea vor duce la o diferen net a
populaiei ocupate (L) la sfritul perioadei (2020) de aproape 5% fa de scenariul fr fonduri.
Pe de alt parte, rata omajului (UR) n 2020 va fi la mai puin de jumtate fa de nivelul la care
ar fi ajuns n scenariul fr fonduri (5% comparativ cu 10-12%). Creterea cererii de for de
munc va nregistra niveluri mult mai nalte n cadrul sectorului bunurilor comercializabile, unde,
la sfritul anului 2013 se vor nregistra cu 23% mai multe locuri de munc, n cazul scenariului
cu fonduri ns, niveluri impresionante vor fi nregistrate i n sectorul serviciilor, n care se va
nregistra un diferenial de 14% n ultimul an de injecie a fondurilor europene. Ratele foarte nalte
de cretere a cererii de for de munc n sectorul bunurilor comercializabile i n cel al bunurilor
necomercializabile vor diminua puternic fora de munc din agricultur, care va atinge sub 1
milion de persoane active, n ambele scenarii.
Figura AF.2 din Anex prezint evoluia comparativ, ntre cele dou scenarii, a evoluiei
forei de munc din sectoarele economice ale modelului HEROM, mpreun cu evoluia forei de
munc totale (active).
Inflaia (PGDPE) se menine ridicat, mai mare n scenariul fr fonduri (6.5% pe an) dect n cel
cu fonduri (sub 5%). Acesta poate fi efectul supranclzirii economiei, dar i al diferenialului de
indice de pre ntre sectoarele T (industria prelucrtoare) i N (servicii).
Att n industrie, ct i n servicii, salariile reale (WT i WN) vor crete de 3-4 ori n timpul
perioadei de prognoz. Diferenele ntre scenarii, n favoarea celui cu fonduri, vor fi maxime n
anul 2008 (10%), dup care ele vor ncepe sa se estompeze, pentru a deveni totui negative
ncepnd cu 2014.
Injecia de fonduri va mri sensibil deficitul bugetar (GBORR) n anii n care se produce (20072013), cheltuielile bugetare atingnd nivelul de 40.6% din PIB in anul 2010, n timp ce veniturile
vor crete mai moderat, ceea ce va conduce la deficite situate sub nivelul de -3% n zona
nerespectrii criteriilor de stabilitate. Cu toate acestea, scenariul cu fonduri, n ciuda presiunii
provenind din nevoile de co-finanare, conduce la evoluii caracterizate de deficite mai sczute,
datorit unui nivel crescut al veniturilor bugetare.
Efectele acestor fenomene vor conduce la creterea relativ n scenariul cu fonduri a costului
unitar cu fora de munc n sectoarele T (ULCT) i N (ULCN) n prima parte a perioadei de
injecie de fonduri i la scderea relativ a acestora n perioada 2009-2020.

Exporturile au fost considerate ca fiind determinate de variabile internaionale; de aceea, exist


diferene foarte mici ntre scenarii, cumulate ntr-o diferen de sub 7% la finele intervalului de
prognoz. n schimb, importurile (M) vor fi sensibil mai mari pana in 2012 si vor scdea ca ritm
dup 2014 n cazul scenariului cu fa de scenariul fr fonduri, dei diferenele nu par
semnificative.

TABEL
Conform tabelului de mai jos, injecia de fonduri va face ca, n 2020, PIB s fie cu
peste 25% mai mare. Majoritatea acestei creteri va fi generat n timpul perioadei 2007-2013
(perioada injeciei), cu precdere n anii de nceput i final ai perioadei acoperite de PND. n
scenariul cu fonduri, ritmul mediu anual de cretere a PIB (2007-2020) este cu 1,6 puncte
procentuale mai mare dect n scenariul fr fonduri.
Pentru consumul privat (CONS), diferenele apar mai mici ntre scenarii, fiind
preconizate o diferen de doar 0,52 puncte procentuale ntre ritmurile anuale de cretere a
consumului real, n favoarea scenariului cu fonduri structurale.
Investiiile (I) vor nregistra ritmuri mari de cretere, cu diferene semnificative ntre
scenarii (n medie +1,71 puncte pe perioada 2007-2020, n favoarea scenariului cu fonduri).
Drept rezultat, n 2020, investiiile vor fi cu circa 25% mai mari datorit impactului
fondurilor structurale. Interesant este i faptul c dup o scdere inevitabil n 2014 a
diferenelor dintre cele dou scenarii (datorit ipotezei de eliminare a fondurilor structurale),
totui efectele pe termen lung nregistreaz o cretere permanent pn n 2020, cnd chiar se
depete diferena din ultimul an al fondurilor structurale.
Piaa forei de munc va fi i ea sensibil afectat de injecia de fonduri, astfel nct n
cei 14 ani ai perioadei de prognoz vor fi create peste 550.000 noi locuri de munc (net) n
scenariul cu fonduri, rezultat remarcabil n comparaie cu prognozata scdere a populaiei
ocupate n scenariul fr.
Ratele anuale de 370 cretere sunt prognozate la 0,25% n scenariul fr fonduri, n
timp ce n scenariul cu fonduri ajunge la 0,42% pe an. Acestea vor duce la o diferen net a
populaiei ocupate (L) la sfritul perioadei (2020) de aproape 10% fa de scenariul fr
fonduri.
Pe de alt parte, rata omajului (UR) n 2020 va fi la aproximativ jumtate fa de
nivelul la care ar fi ajuns n scenariul fr fonduri. Att n industrie, ct i n servicii, salariile
reale (WT i WN) vor crete de 3-4 ori n timpul perioadei de prognoz.
Diferenele ntre scenarii, n favoarea celui cu fonduri, vor fi maxime ntre anii 2007
(4%) i 2013 (6%), dup care ele vor ncepe s se estompeze, pentru a redeveni totui
semnificative n 2020. Injecia de fonduri va mri sensibil deficitul bugetar (GBORR) n anii
n care se produce (2007-2013), deoarece cheltuielile bugetare vor crete suplimentar cu 1318% n termeni nominali, n timp ce veniturile vor crete moderat, cu 10-15%. Beneficiile
injeciei de fonduri vor fi resimite mai mult de sectorul industriei prelucrtoare (bunuri
comercializabile pe pieele externe), al crui output (OT) va crete suplimentar n scenariul cu
fonduri cu 38% n 14 ani, prin comparaie cu sectorul serviciilor, n cazul cruia creterea
suplimentar pentru ON este prognozat la circa 25%.
Efectele acestor fenomene vor conduce la creterea relativ n scenariul cu fonduri a
costului unitar cu fora de munc n sectorul T (ULCT) i la scderea relativ a acestuia n
sectorul N (ULCN). Exporturile au fost considerate ca fiind determinate de variabile
internaionale; de aceea, nu exist diferene ntre scenarii. n schimb, importurile (M) vor fi

mai mari (ntre 2,7% n 2020 i 5% n 2013) n cazul scenariului cu fa de scenariul fr


fonduri, dei diferenele nu par semnificative.
TABEL

Concluzii
Dou mari categorii de concluzii pot fi extrase din analiza realizat i din rezultatele
rulrii scenariilor pe baza modelului HEROM, prezentate n acest studiu: o prima
categorie este constituita de concluzii de natura metodologica, referitoare la
beneficiile utilizrii modelelor macroeconomice in analiza si evaluarea impactului
fondurilor structurale asupra economiei; a doua categorie se refera la evoluia
efectiva prognozata a variabilelor macroeconomice in perioada 2007-2020,
prezentata comparativ intre cele doua scenarii propuse.
Concluzii de natura metodologica
Modelele macroeconomice multisectoriale reprezint instrumente utile in evaluarea
impactului politicilor economice, ale efectelor fluxurilor financiare (printre care si
fondurile structurale) care sunt canalizate ctre o economie, prin capacitatea lor de
a cuantifica niveluri ale variabilelor macroeconomice si ritmuri de cretere ale
acestor variabile, precum si de a surprinde direciile in care au loc modificri ale
structurii economice, ale forei de munca sau ale veniturilor si cheltuielilor
bugetare.
Modelele de tip HEROM, dezvoltate special pentru a estima efectele unor politici
bugetare sau ale transferurilor financiare directionate ctre economia romaneasca,
ofer posibilitatea decidentilor politici de a testa propuneri de politici fiscale,
variante de distribuire a cheltuielilor bugetare, de canalizare a resurselor financiare
si de factori de producie, astfel nct, pe baza rezultatelor estimate in diferite
scenarii, sa poat lua deciziile corecte de oportunitate a introducerii unei masuri de
politica economica si de stabilire a nivelului optim pentru variabila de politica care
urmeaz a fi modificata. Modelele macroeconomice au avantajul de a putea
surprinde toate reaciile care au loc in ansamblul economiei, nu doar intr-o parte a
acesteia, si de a permite evaluarea costuri-beneficii la nivelul societatii si
economiei, att in anumite sectoare, cat si in cazul ntregului sistem socioeconomic naional.
Spre deosebire de modelele pur econometrice, care nu pot avea dimensiuni mari
datorita lipsei datelor pe orizonturi lungi de timp, modelele de tip hibrid echilibru
general calibrare statistica (cum sunt modelele de tip Hermin) au avantajul de a
putea analiza separat mai multe sectoare instituionale si mai multe sectoare
economice si de a analiza efecte ale politicilor economice in fiecare din aceste
sectoare separat. Ele elimina dezavantajul pe care l au modelele clasice de
echilibru general, care bazate fiind pe un tablou static oferit de tabelele inputoutput caracteristice unui anumit an (pentru care exista date), proiecteaz in viitor
o structura inghetata a economiei, care nu tine seama de schimbrile care au loc
in ansamblul socio-economic, si care sunt puin sensibile la comportamentele
economice care depind de realizri anterioare ale variabilelor de interes.
Din rezultatele analizei ntreprinse in acest studiu se pot face anumite recomandri,
pentru imbunatatirea in viitor a prognozelor si evalurilor fcute pe baza modelului HEROM si a
diverselor scenarii care pot fi testate cu ajutorul acestuia:
Este foarte util ca ecuaiile modelului sa fie recalibrate in fiecare an, prin extinderea
anuala a seriei de timp cu inca o nregistrare a fiecrei variabile pentru care tabelele input-output

conin informaii. In acest fel, o greutate sporita este acordata comportamentului economic recent
din economia romaneasca, din perioada in care aceasta a intrat pe o linie de stabilitate si
caracterizata de mecanisme de piaa.
Modelul trebuie sa fie detaliat in zona impactului fondurilor structurale asupra factorilor
de producie si funciilor de producie, pentru a prelua si efectele indirecte ale injeciei de fonduri
structurale.
Modelul trebuie sa fie detaliat la nivelul blocului bugetar, astfel nct sa surprind
reforma fiscala care a avut loc la nceputul anului 2005 si sistemele de cheltuire bugetara
caracteristice statelor membre ale Uniunii Europene. Aceeai nevoie de detaliere se simte si in
blocul monetar-financiar, care include sistemul balanei de plai externe.
Tinand seama de importanta fenomenului migratiei interne si externe in economia
romaneasca din ultimii ani, modelul poate fi modificat prin introducerea unui bloc detaliat destinat
analizei demografice si a forei de munca.

Blocul de comer exterior poate fi si el extins intr-o versiune ulterioara a modelului HEROM,
astfel nct exporturile si importurile sa fie analizate in raport cu diferite grupe de mrfuri, care au
variabile distincte de influenta.
Modelul HEROM poate fi utilizat, in diferite versiuni, att pentru analiza impactului unor masuri
de politica economica, cat si pentru estimarea efectelor diferitelor alocri de resurse in economie,
in mai multe zone ale administraiei centrale, cum ar fi: Ministerul Finanelor Publice,
Departamentul de Dezvoltare Regionala, Comisia Naionala de Prognoza, Ministerul Muncii,
Ministerul Economiei si Comerului, Autoritatea Naionala pentru Cercetare Stiintifica. Existenta
unui astfel de instrument aflat la ndemna unor ministere sau departamente din administraia
guvernamentala poate oferi o contra-pondere la alte evaluri si estimri privind politicile publice
adoptate sau propuse care pot apare din mediul societatii civile, a mediului academic sau din
partea organismelor internaionale cu care Romnia interactioneaza pe pieele resurselor
financiare (inclusiv Comisia Europeana).
Concluzii pe baza rezultatelor testrii scenariilor
Injecia de fonduri structurale va face ca la sfritul orizontului de timp al actualului exerciiu
bugetar european, n 2013, PIB s fie cu aproape 15% mai mare, ceea ce echivaleaz cu o rat
de cretere anual superioar cu 2% n cazul scenariului cu fonduri dect n cazul
scenariului fr fonduri n perioada urmtorilor 7 ani.
Investiiile vor nregistra ritmuri mari de cretere, cu diferene semnificative ntre scenarii si intre
perioade, n favoarea scenariului cu fonduri si mult mai accentuate in perioada 2007-2013.
Drept rezultat, n 2020, investiiile vor fi cu circa 20% mai mari datorit impactului fondurilor
structurale, corespunznd unui diferenial de cretere anual de 0.95%.
Rezultatele simulrilor efectuate atrag atenia asupra unui fenomen care trebuie tratat cu maxima
atenie pe piaa forei de munca. In ambele scenarii, cu precdere in cel in care are loc
absorbia fondurilor structurale, se constata creterea intr-un ritm net superior a cererii de fora
de munca in sectoarele de servicii si in cele ale industriei prelucrtoare in raport cu oferta de
fora de munca totala (populaia activa) pe ansamblul economiei romaneti, ceea ce poate
conduce la constrngeri puternice la nivelul anumitor sub-sectoare din punct de vedere al
potenialului de dezvoltare in deceniul urmtor. Modelul a rezolvat acest lucru presupunnd o
totala mobilitate a

forei de munca din sectorul agricol ctre celelalte sectoare si lipsa migratiei externe a forei de
munca romaneti ctre piaa Uniunii Europene. Astfel de constrngeri s-au fcut simite deja in
economia Romniei inca din 2006, in sub-sectoare precum construciile sau industria IT. In
realitate, mobilitatea este mult mai sczuta, populaia rurala este imbatranita, iar migratia a
devenit un fenomen cu pondere semnificativa la nivelul populaiei ocupate. Daca nu se vor lua
masuri de cretere a mobilitatii si a calitatii factorului uman si de reducere a decalajelor intre
regiunile tarii, s-ar putea ca ratele de cretere prognozate sa fie diminuate de limitrile impuse de
absenta ofertei de fora de munca, att sub aspect cantitativ, cat si calitativ.

Diana
Spania
Spania este probabil modelul cel mai de succes al asistenei financiare acordate
de UE. ntre 1989 i 1999, a absorbit dublul sumei acordate Italiei, Germaniei i
Portugaliei, la un loc.

Fondurile de coeziune
Coeziunea se refer la reducerea disparitilor socio-economice n interiorul UE,
prin favorizarea dezvoltrii regionale. n 1975, a fost creat Fondul European de
Dezvoltare Regional (FEDER), destinat cu precdere regiunilor defavorizate.
n 1988, politica de dezvoltare s-a diversificat, prin nfiinarea altor fonduri
structurale (FEOGA si IFOP).

Mai trziu, o data cu extinderea Uniunii spre sud (Portugalia, Spania, Grecia) si
acceptarea unor ri mai puin bogate (Irlanda), riscul polarizarii Nord-Sud s-a
accentuat. Mai mult, n interiorul unor ri europene (Italia, Germania
reunificat) existau mari discrepane economice i sociale ntre regiuni, astfel
nct a fost nevoie de o intervenie puternic n favoarea dezvoltrii regionale.
Ca urmare, prin aplicarea Tratatului de la Maastricht (1993), cele doua inte (ale
coeziunii si ale ajutorului comunitar pentru regiuni) sunt susinute prin crearea
Fondului de Coeziune. n 1997, s-a propus (n cadrul Agenda 2000") reforma
fondurilor structurale pentru perioada 2000-2006. n special, se prevede o mai
mare concentrare. Astfel, s-a petrecut centrarea pe patru niveluri de aciune a
politicii regionale: a) concentrarea tematic;
b) concentrarea geografic 51% din populaia UE beneficiaz de sprijin
pentru obiectivele l i 2, ceea ce va fi redus pna la 35-40% n anul 2006;
c) concentrarea financiar 2/3 din resursele fondurilor structurale vor fi
alocate obiectivului 1;
d) concentrarea obiectivelor de la 6 la doar 3 obiective;
Obiectivul l vizeaz regiunile rmase n urm (PIB inferior a 75% din media
UE), regiunile ndeprtate; obiectivul l primete 2/3 din resursele fondurilor
structurale, astfel nct 20% din populaia UE s beneficieze de

ele. Fondurile structurale care contribuie la acest obiectiv sunt: FEDER, FSE,
FEOGA, IFOP.
Obiectivul 2 este destinat zonelor afectate de conversie social i economic
(restructurare, probleme structurale, adaptare la un nou sistem de producie). De
exemplu: zonele monoindustriale, zonele dependente de agricultur sau pescuit.
Aproximativ 18% din populaia UE beneficiaz de acest obiectiv. Fonduri:
FEDER, FSE, FEOGA, IFOP.
Obiectivul 3 vizeaz sprijinirea adaptrii i modernizrii sistemelor de educaie,
formare i ocupare; sunt eligibile pentru acest obiectiv doar regiunile care nu
sunt cuprinse de obiectivele l si 2. Fonduri: FSE. Fondurile structurale si Fondul
de Coeziune sunt accesibile doar rilor membre. Exist ns sprijin i pentru
noii membri sau rile candidate", sub forma unor credite nerambursabile (de
exemplu: PHARE).

Principiile de programare ale fondurilor structurale

A. Complementaritate: aciunile comunitare trebuie s fie complementare cu


cele naionale corespondente.
B. Parteneriat: aciunile comunitare trebuie realizate printr-o strns consultare
ntre Comisie i Statele Membre, mpreun cu autoriti i organisme numite de
Statele Membre, cum ar fi autoriti regionale i locale, parteneri economici i
sociali. Parteneriatul trebuie s acopere pregtirea, finanarea, monitorizarea i
evaluarea asistenei financiare. Statele Membre trebuie s asigure asocierea
partenerilor relevani la diferite stadii ale programrii.
C. Subsidiaritate: Fondurile Structurale nu sunt direct alocate proiectelor alese
de Comisie. Principalele prioriti ale programului de dezvoltare sunt definite de
autoriti naionale/regionale n cooperare cu Comisia, dar alegerea proiectelor i
managementul lor sunt sub responsabilitatea exclusiv a autoritilor naionale i
regionale.
D. Adiionalitate: Ajutorul Comunitar nu poate nlocui cheltuieli structurale
publice sau altele echivalente ale Statelor Membre. Bugetele Programului pot
include att fonduri UE ct i fonduri naionale din surse publice sau private.
E. Compatibilitate: Operaiunile finanate de Fonduri Structurale trebuie s fie
n conformitate cu prevederile Tratatului UE, precum i cu politicile i aciunile
UE, inclusiv regulile privind concurena, achiziiile publice, protecia mediului,
eliminarea inegalitilor, promovarea egalitii ntre brbai i femei.
14

F. Multianualitate: aciunea comun a Comunitii i Statelor Membre trebuie


s fie implementat pe o baz multianual printr-un proces de organizare, luare
de decizii i finanare bazat pe formularea de strategii integrate i coerente
multi-anuale i definirea de obiective concrete.
G. Concentrare: Fondurile Structurale sunt concentrate pe cteva obiective
prioritare; de fapt, o mare parte a acestora acoper un numr limitat de zone,
care au nevoie de sprijin pentru dezvoltarea lor, iar resursele rmase sunt
dedicate anumitor grupuri sociale care se confrunt cu dificulti n toat
Uniunea European, fr a satisface criterii geografice speciale.
Exemplu Polonia
Motenirea comunist a lsat Poloniei anumite zone destul de puternic
dezvoltate. Cu toate acestea, la momentul aderrii sale la UE, atingea un nivel de
performan de dezvoltare la limita de 31 la sut din PIB-ul mediu european.
Disparitile dintre regiuni erau comparabile cu cele din UE: 1:2 ntre voevodate
i 1:5 ntre sub-regiuni. n 1990, guvernul liberal acorda autonomie
municipalitilor (aa numita gminas). Independena regiunilor era asigurat
prin nfiinarea Camerelor de Cliring, singurele n msur s controleze finanele
publice locale. n 1999, s-a nfiinat un subcomitet naional pentru coordonarea
dezvoltrii regionale i rurale. Agenia de Dezvoltare Regional s-a nfiinat nc
din 1993. Chiar i dup 2000, exista o discrepan major ntre partea de est i
partea de vest, loc n care infrastructura, mentalitile, industria erau mai
dezvoltate. Conform unui studiu, 63 la sut din societile comerciale i 68,8 la
sut din companiile cu
15

capital strin se afl n patru voeivodate (Salskie, Mazowieckie, Dolnoslaskie,


Pomorskie).
Contractele regionale se ncheie ntre fiecare Marshal (voievod ales al regiunii)
i Ministerul Dezvoltrii Regionale.
n martie 2002, Ministerul Economiei, Muncii i Proteciei Sociale a fost
desemnat ca Autoritatea de management, iar Ministerul de Finane ca Autoritate
de plat pentru toate programele i fondurile comunitare.
n perioada 2004-2006, Polonia a beneficiat de o asisten financiar de 11 mld
de euro din partea UE. 55 % din fondurile structurale au fost alocate
infrastructurii, 21 % pentru dezvoltarea bazei economice i a resurse umane, 24
% pentru dezvolarea regional.
O lupt secular au dat-o polonezii pentru atragerea unor fonduri ct mai mari
pentru modernizarea sectorului alimentar i dezvoltare rural. Negociatorii
polonezi, sprijinii de fermierii ieii n strad, au reuit s smulg comisarilor
europeni a direcionare a fondurilor structurale ctre plile directe (80 %
fonduri UE, 20 % fonduri proprii), astfel nct fermierii s primeasc pn la
1250 de euro pe an, n funcie de planul de afaceri i de referine asupra pieei.

Romnia, trziu, la masa bogailor


Legea 151/1998 este legea cadru privind domeniul dezvoltrii regionale de la
noi. Se poate spune c acea norm juridic, fcnd abstracie de toate minusurile
sale, a fundamentat principiile i arhitectura instituional n acest domeniu. Cu
profunde rmneri n urma statelor foste comuniste, Romnia a adoptat acest
cadru mai mult formal dect din nevoi imediate, drept dovad c Legea
finanelor publice locale a fost adoptat de abia n 1999. Mentalitile
birocratice, subdezvoltarea distribuit egal, gndirea centrist, subsidiaritatea
comis doar pe hrtie reprezint ecuaiile
16

profundei rmneri n urm a rii noastre n domeniul dezvoltrii regionale.


Palidele zone libere, parcurile industriale au aprut doar pentru a asezona
vitrina unui magazin gol pe dinuntru.
Agenia de Dezvoltare Regionale, aprute cu atta pomp, au fost practic
nefuncionale. La un an de la apariia legii, Agenia Naional de Dezvoltare
Regional este desfiinat pentru a se nfiina Ministerul Dezvoltrii i
Prognozei, care la rndul su va fi desfiinat n 2002, structurile fiind transferate
la Ministerul Integrrii.
Planul Naional de Dezvoltare a fost adoptat de abia la 8 decembrie 2003.
Documentul a fost redactat conform procedurilor standard din UE, cuprinznd
toate metodologiile i aciunile concrete pe care trebuie s le intreprind o ar
pentru accesarea fondurilor structurale i de coeziune. n planul de buget pe
2005 au fost cuprinse i sursele de cofinanare pentru proiectele viitoare.
PND scoate la lumin o analiz profesionist a disparitilor dintre regiuni.
Astfel, documentul subliniaz:
dezechilibru accentuat de dezvoltare dintre Est i Vest
subdezvoltarea accentuat a regiunilor Nord-Est, la grania cu Moldova i sud,
la grania cu Bulgaria.
Dezechilibre intra-judeene
Declin economic al oraelor mici i mijlocii
Decderea zonelor mono-industriale i lipsa de restructurare n domeniu
Lipsa unei reconversii profesionale
Ponderea PIB/locuitor, indicatorul cel mai urmrit de ctre Bruxelles, care
msoar proporia fa de indicele similar, mediu, din UE, este de 19,1 % n
cazul regiunii Nord-Est i 35,3 % pentru regiunea Bucureti-Ilfov, ceea ce indic
o convergen redus cu Uniunea European.

Diferene ntre alocarea fondurilor de pre-aderare i post-aderare:


Alocare

pe programe multianuale (7 ani)

Management

descentralizat (national) al fondurilor

Sumele

alocate semnificativ mai mari

Implic

o co-finanare mai mare

Opereaz
Regula

pe principiul rambursrii

n+2

SPANIA

Spania este, in termeni absoluti, statul membru care beneficiaza de cel mai mare volum de
finantare comunitara pentru actiunile structurale, urmata de Germania si Italia. In termeni relativi
insa (raportat la numarul de locuitori sau la procentul din PIB echivalent), volumul asistentei
plaseaza Spania numai pe locul 3, in urma Portugaliei si Greciei.
Pentru perioada 1994-1999 a fost dublata asistenta financiara pentru actiuni structurale acordata
celor patru state "de coeziune" , Spania absorbind 26% (45 de miliarde de euro) din totalul
fondurilor alocate acestei politici.
Pentru perioada 2000-2006, fondurile structurale alocate Spaniei se ridica la 56 miliarde de euro,
dintre care 45 de miliarde in cadrul Fondurilor Structurale si 11 miliarde in cadrul Fondului de
Coeziune.

"Ingredientele" succesului spaniol


Elementele care au contribuit la succesul Spaniei in administrarea fondurilor comunitare vizeaza, pe
de-o parte, constructia institutionala care a tinut cont de specificul national al administratiei
publice, iar, pe de alta parte, calitatea resurselor umane implicate in gestionarea fondurilor. La
acestea se adauga o buna planificare si programare a utilizarii fondurilor comunitare.
De la un nivel de 8000 de euro/locuitor in 1985 (71% din media UE), Produsul Intern Brut al Spaniei
a atins un nivel de 23.000 euro in 2005, ceea ce reprezinta 99% din media Uniunii extinse.
Cresterea cumulata in ultimii 20 de ani a economiei spaniole a depasit cu 17% cresterea medie a
economiei comunitare. Acest decalaj de crestere a atins nivelele cele mai importante in primii 5 ani
de apartenenta a Spaniei la UE (1985-1990) si in perioada 1997-2005, care a coincis cu integrarea
Spaniei in Uniunea Economica si Monetara.
Rolul fondurilor europene (cu preponderenta al celor structurale) a fost deosebit de important in
acest proces: Spania este, impreuna cu Irlanda, statul beneficiar care a folosit cel mai eficient
resursele comunitare alocate. Datorita si ratei foarte inalte de absorbtie, Spania a reusit sa
cheltuiasca fonduri europene in valoare totala de 211 miliarde euro, reprezentand un aport anual la
PIB de 0,8%, pe o perioada de 20 de ani.
Cresterea resurselor alocate Spaniei in cadrul actiunilor structurale s-a regasit in cea mai mare
parte in cresterea fondurilor destinate regiunilor clasificate ca Obiectiv 1 (zone cu un PIB mai mic de
75% din media comunitara).
Alte sapte comunitati autonome beneficiaza de fonduri structurale alocate in cadrul Obiectivului 2,
destinate reconversiei economice si sociale a zonelor care se confrunta cu dificultati structurale.
Aceleasi sapte comunitati autonome sunt si beneficiarele fondurilor structurale alocate in cadrul
Obiectivului 3, destinate politicilor de resurse umane.
Ministerul Finantelor indeplineste rolul de autoritate de coordonare a sprijinului financiar, precum si
rolul de autoritate de management a Fondului European pentru Dezvoltare Regionala si Fondul de
Coeziune. Ministerul Muncii este autoritatea de management pentru Fondul Social European.
In actuala perspectiva financiara, Administratiile Autonome si corporatiile locale au gestionat 45%
din totalul fondurilor in regiunile incluse in Obiectivul I, in timp ce in regiunile din Obiectivul II acest
procent atinge aproape 70%.

Romnia a realizat o rat de absorbie de peste 10 la sut la fondurile europene alocate


n perioada 2007 2009, valoarea total a proiectelor aprobate pentru ara
noastr fiind de 8,4 miliarde de euro n acest interval, relev un raport al

Comisiei Europene, citat joi (8 aprilie 2010) de Departamentul pentru Afaceri


Europene (DAE) din cadrul Guvernului.
n comunicarea Politica de coeziune: raport strategic pentru anul 2010 privind punerea n
aplicare a programelor de finanare pentru perioada 2007 2013 se arat c Romnia a
identificat ca principale cauze ale ntrzierilor n accesarea fondurilor europene eficiena
administrativ redus, att la nivelul autoritilor de management, ct i la cel al
beneficiarilor, precum i procesele de reorganizare intern a administraiei publice, aflate n
desfurare.
Potrivit sursei citate, la nivelul Uniunii Europene, ncepnd cu anul 2007, dup o perioad de
aproximativ 18 luni de implementare activ, valoarea proiectelor selectate depete 93 de
miliarde de euro.
Aceast sum reprezint 27 la sut din valoarea fondurilor totale alocate pentru perioada 2007
2013, conform comunicrii lansate la finalul lunii martie de Comisia European.
De asemenea, n raportul citat de DAE, se menioneaz c impactul crizei economice
mondiale a constituit un impediment semnificativ n implementarea programelor operaionale
lansate n perioada 2007 2013, care se afl n stadii incipiente de implementare. Acest fapt a
condus la modificarea estimrilor preliminare, precizeaz sursa citat.
Statele membre UE au raportat ca motive pentru dificultile de implementare a programelor
ntrzierile n aprobarea bugetului Uniunii, schimbrile normelor de control financiar i
adaptarea la noul sistem de control, complexitatea gestionrii perioadelor de programare
suprapuse, precum i impactul restriciilor tot mai numeroase n finanarea public la nivel
naional sau local.
Documentul CE mai relev i sectoarele prioritare n care se nregistreaz ntrzieri n
majoritatea statelor membre: sectorul feroviar, energie i protecie a mediului, economie
digital, incluziune social, guvernan i capacitate administrativ.
n vederea accelerrii procesului de implementare, Comisia European a solicitat statelor
membre s pun n aplicare rapid proiectele deja selectate, s accelereze procesul de selecie a
proiectelor de calitate i s asigure alocarea cofinanrii naionale necesare pentru investiiile
aprobate, a menionat DAE.
Romnia a absorbit 90 la sut din fondurile alocate prin programul SAPARD, respectiv
1,34 miliarde de euro, potrivit datelor furnizate joi (10 decembrie 2009) de
Agenia de Pli pentru Dezvoltare Rural i Pescuit (APDRP).
APDRP va plti joi, 10 decembrie 2009, ultimele sume de bani aferente acestui program, n
valoare de 10,38 milioane de euro. Cu aceast ultim tran de plat, programul SAPARD se
consider a fi ncheiat, iar Romnia este una din puinele ri beneficiare de aceste fonduri
care a avut o absorbie aproape integral, se arat n comunicatul APDRP.
ncepnd cu lansarea Programului n anul 2002 i pn n anul 2006 au fost contractate 4.457
de proiecte cu o valoare total de 1,36 miliarde de euro. Programul SAPARD a beneficiat de o
alocare financiar n perioada 2000 2006 de 1,52 miliarde de euro, sum ce trebuia pltit
efectiv pn la sfritul anului curent. Am dovedit tuturor c Romnia este perfect capabil
s cheltuiasc fondurile europene alocate, dar mai mult dect att, programul SAPARD a
nsemnat nceputul modernizrii agriculturii i satului romnesc.

Nu a fost uor, dar beneficiile pe care acest Program le-a adus mediului rural romnesc sunt
incontestabile. SAPARD-ul este cu siguran un mare succes pentru Romnia, dar i pentru
beneficiarii lui, a declarat Mihai Gavril Vdan, directorul general APDRP.
Diferena de 10 la sut din sumele alocate prin acest program reprezint valoarea neangajat
prin proiecte sau rezilieri de contracte. Potrivit APDRP, rata de absorbie la nivelul rilor nou
intrate n UE pe acest program a fost n medie de 50 la sut, Irlanda fiind singura ar care a
nregistrat o absorbie peste cea a Romniei.
Programul SAPARD (Special Pre-accesion Program for Agriculture and Rural Development
Programul Special de Preaderare pentru Agricultur i Dezvoltare Rural) a fost conceput
pentru a sprijini eforturile de aderare la Uniunea European a rilor candidate din Europa
Central i de Est i pentru a pregti participarea acestora la Politica Agricol Comunitar.
Scopul principal a fost de a asigura crearea unor produse competitive si de a se evita efectele
negative ce ar fi putut aprea dac Romnia nu ar fi fost pregtit din punct de vedere
economic, instituional i legislativ pentru aderare.
Uniunea European a alocat rii noastre, pentru acest program, 1,14 miliarde de euro, dar din
aceast sum, 75 la sut reprezint totalul fondurilor publice, restul de 25 la sut fiind suportat
de Guvernul Romniei, mai precis 356 de milioane de euro. n afar de aceast alocare,
proiectele care au necesitat cofinanare privat au atras fonduri, din partea beneficiarilor, de
peste 800 de milioane de euro. Potrivit APDRP, n aceste condiii, prin Programul SAPARD sau putut investi n mediul rural aproximativ 2,2 miliarde de euro.

Cinci state mari din UE au absorbit 60 % din fondurile comunitare


in 2006
Cinci dintre cele mai mari state ale Uniunii Europene au primit, in 2006, aproximativ 60 la
suta din fondurile comunitare. Principalul beneficiar a fost Franta, care cu 13,496 de miliarde
de euro(13,9 la suta din fonduri) a devansat Spania, care din 2000, se aflase constant pe
primul loc in acest clasament. Anul trecut, Spania a obtinut doar 13,2 la suta din fondurile
comunitare, fiind urmata de Germania (12,6 la suta), Italia (11,2 la suta) si Marea Britanie
(8,5
la
suta).
Cele zece tari care au aderat la UE in 2004 au absorbit 11,8 la suta din fonduri, pe primul loc
situndu-se Polonia, cu 5,4 la suta. Cheltuielile UE din 2006 au fost de 106,575 miliarde de
euro, cu 1,66 la suta mai mari dect in anul precedent, a explicat comisarul european pentru
buget, Dalia Grybauskaite. Gradul de executie a atins 99,3 la suta, dar in privinta politicilor
de coeziune in cele zece noi membre a fost de numai 22 la suta.
Cel mai mare contributor la bugetul UE a continuat sa fie, si in 2006, Germania, cu 20,1 la
suta din fonduri, pe locurile urmatoare situndu-se Franta (17,6 la suta), Italia (13,7 la suta),
Marea Britanie (11,3 la suta) si Spania (9,9 la suta).
Experienta Spaniei si a Irlandei arata ca principalii factorii de succes ai absorbtiei fondurilor
europene sunt o administratie locala si centrala eficienta, planificarea, sincronizarea si
monitorizarea atenta a proiectelor, existenta unei strategii de dezvoltare clare si coerente, buna
colaborarea intre beneficiari si autoritatile publice, precum si o mai buna cooperare intre
regiunile din diferite tari. Desi acesti factori de succes nu sunt neaparat direct aplicabili in
noile state membre din cauza diferentelor de context pe plan national si international, acestia

pot fi adaptati la realitatile existente in fiecare stat si pot contribui la imbunatatirea capacitatii
de absorbtie.
In ceea ce priveste Spania, succesul absorbtiei fondurilor europene este datorat mai multor
factori, printre care cei mai importanti sunt: buna cooperare intre diferitii actori implicati in
procesul de gestionare a fondurilor (beneficiari, administratia locala si centrala, comitete de
monitorizare si control etc.), planificarea si monitorizarea proiectelor, precum si rolul
important jucat de regiuni in utilizarea fondurilor.
Irlanda a beneficiat de aproximativ 17 miliarde de Euro cu incepere din 1973, an al aderarii
sale la UE. Daca la acea data PIB-ul irlandez reprezenta doar 60% din media europeana, in
2005 el era de 137% .Strategia aleasa de guvernul irlandez de a investi in cercetare si
dezvoltare, in educatie, in domeniul serviciilor si in dezvoltarea infrastructurilor, precum si
buna functionare a administratiei locale si centrale explica in mare parte nivelul ridicat al
absorbtiei fondurilor europene de catre Irlanda. De asemenea, ceea ce se poate invata din
experienta acestei tari este ca evaluarea atat ex-ante cat si ex-post a proiectelor finantate din
bani europeni se poate dovedi esentiala si influenteaza in mare parte nivelul de absorbtie a
fondurilor.