Lucrarea nr.

ll: STUDIUL FORTEl C01vlPLEMENTARE DE TRANSPORT A

LUI CORIOLIS....
44
Lucrarea nr.12: DETERlvlLNAREA EXPERlMENTALA A REACTIUNILOR
DINAMICE IN CAZUL MISCAR!I DE ROTA TIE CU AXA

FrxA

48
..

Lucrarea nr.14: DETERMINAREA

GIROSCOPIC

EXPERIMENTALA

A CUPLULUI
,.

Lucrarea nr.J5: MI~CAREA PUNCTULUI MATERIAL SUB ACTIUNEA

FORTEl ELASTICE

57

),.

STUDIUL REDUCERII FORTELOR

COPLANARE CU AJUTORUL
MASEITOPPLER

61

Lucrarea nr.17: DETERlvHNAREA TURATIILOR CRITICE ALE UNUI

ARBORE CU DOl VOLANTI

67

1\

Lucrarea nr.18: DETERMINAREA EXPERIMENTALA A PULSATIEI

FUNDAMENTALE

A UNEI GRINZI

in eadrul luerarii se studiaza experimental redueerea sistemelor de

forte coplanare
(echivalenta
unui sistem de forte
eu torsorul de
reducere),
folosind
masa 10ppler
~i se verifica
eoncordanta
dintre
rezultatele
teoretic~~i
eele experiment ale:

71

Lucrarea nr.19: RIDICAREA CARACTERISTICII UNUI SISTEM VIBRANT

CU AMORTIZARE, EXCITAT ARMONIC
74
sistem de forte
F; (Xi' Y)
aplicate
in punetele
Ai
(xi' y), eu i=1 ,2, ... ,n.
Elementele
torsorului
de redueere al
. sistemului
de forte
in
raport
eu
punctul
0,
sunt:

Pot
1)
rezultant~
2)
rezultant
3)

<ryare urmat~arele
eazuri de reducere:
R;c
~i M.;c 0, cand sistemul de forte se reduce la 0
unica situ!ta pe axa centrala, avand ecuatia Yx - Xy = M.,;
R =
~i M...;c 0, iar sisternul de forte se reduce la un cuplu
~e momen..! M.;
R = 0 ~i Mo 0, iar sistemul de forte este in eehilibru.

dispozitiv
de fixare, astfel construit,
diferite pozitii pe marginea suportului

incat scripetele
orizontal.

sa poata

ocupa

EXECUTAREAINCERCARILOR
Masa T6ppler (fig. 2) este formata dintr-o plaea ee se poate
mi~ca pe un suport orizontal. Freearea dintre placa ~i suportul orizontal
este neglijabila,
plaea fiind a~ezata pe bile.

Considerand
planul pHi~ii drept plan xOy, eu originea
plasata intr-un colt al sau, se ealculeaza
elementele
torsorului
reducere in raport cu punctul 0, prin complectarea
tabelului I.

Forta
F,[N]
F
F,
F
F
L

In placa sunt exeeutate alezaje in care se introduc $tifturi, de

care sunt legate fire care trec la marginea suportului peste scripeti $i la
capatul earora pot fi suspendate
greutati.
Fieeare
scripete
are un

X,

fNl

Y
x; .. y;
r'N'l [dinT; I[em]

x,Y,- Y,X;=Mo>( FJ
xy

y:X>

.
X

de

MilT.

-In cazul
I ,;cO, Cll valorile X',Y $i Moz determinate
din tabelul I
se scrie ecuatia axei centrale.
-Se blocheaza. placa orizontala
cu ajutorul eelor 2 $uruburi de
fixare.
-Se
fixeaza.
pozitiile
punetelor
de ap1icatie
ale
forte lor
introducand
$tifturile in orificiile exeeutate in plaea.
-Se stabile~te
direetia
$i sensul fortelor,
treciind firele peste
scripetii glisanli de pe marginea suportului orizontal.
-Se suspend a la capatul
fiecarui
fir greutati
corespunza.toare
fortelor considerate.
-In cazul
R=O , M .2 =0 se desfac !;uruburile de fixare ale pla.cii
oriz.ontale $i se observa cit sistemul de forte eonsiderat
este in echilibru
(placa ramane in repaus).
.
-In cazul
R;t:O, se. aplica intr-un punct de pe axa centrala fona
- R, inainte de a desface' !;~ruburile de fixaTe ale placii $i se observa Cel
in acest caz placa ramane in echilibru.
-In cazul
R=O $i Moz;cO, sistemul
de forte coplanare
este.
echivalent
cu un cuplu. Se aplica asupra placii un euplu de aceea!;i
marime, dar de sens contrar. Prin desfacerea
$uruburilor
de fixare se
observa ca placa ramane in eehilibru.

lnegaltatile
(l)J<'Iman
valabile ~i in cazul cand discul este
iar capetele firului sunt fixate.
Daca se eunose tensiunile
T, ~i T2 la limita echilibrului.
se
poate calcula coeficientul
de frecare la aderenta, cu relatia:

mobil,

Lucrarea

ill.

STUDIUL EXPERIMENTAL
AL FRECA.RII FIRE LOR

aderenta

Determinarea
experimental a a coeficientului
un fir ~i discul pe care se infa~oara.

de frecare

de

(Jl) dintre

Se considera
un disc fix pe care se infa!;oara
un fir
inextensibil
(fig.I). Firul ramane in echilibru daca intre tensiunile T, ~i
T2 de la capiltul lui, exista relatia:

in care Jl este coeficientul

este unghiul de infa~urare

de frecare
al firului.

de aderenta

dintre fir ~i disc, iar

Dispozitivul
(fig.3) se compune din discul 1, care se poate
roti in juru1 unui ax orizontal.
de care este fixata rigla gradata 2 ~i tija
filetata 3 cu contragreutatea
4. Peste discul 1 se infa~oara firul 5 la
eapetele caruia se pot atarna greutati. Un capat al firului poate fi fixat.
Pe rigla gradata 2se poate deplasa cursorul 6 de care se atihna talerul 7
cu greuU'tti etalonate. Discul 1 poate fi blocat cu ajutorul unui ~urub.
Astfel dispozitivul
permite realizarea
celor 2 cazuri:
l)disc fix, 'f.i! mobil;
2)disc mobi , fir fix.
In cazul 2), la limita echilibrului.
sunt valabile relatiiile:

e
;,c

"

Gd '\

p=_ln1+--1

R)

-se blocheaza discul cu ajutorul ~urubului de blocare;

-peste disc se infa~oara firul;
-se realizeaza
tensiunea To prin atarnarea
unei greutati cunoscute
Ja capiHu1 firului;
-tensiunea
T, se realizeaza
prin atarnarea
progresiva
a unor
greuUqi etalonate panain momentul in care firul in cepe sa alunece;

fNDRUMAR

LAB ORA TOR MVM

-se vor efectua

~i ale lui T2;
-se completeaza

mai multe
tabelul

masuratori

pentru

diferite

valori

ale lui

I.

Tabelull

T,

J.l

[N]

-cursoru[
6 se a~eaza la 0 distanta
cunoscuta
discului,
iar pe talerlll 7 se a$eaza progresiv
greutiqi
cand discul incepe sa se rotease!!.;
-se vor efectua
lui T1 $i 8;
-se cornpleteaza

8
Trad]

mai multe
tabelul

T,
[N]

[N]

3n:

---------1
\

J.l

pentru

diferitele

valori

2.

n:

-se
deblocheaza
discul
$i se
echilibreaza
Cll ajutorul
contragreutatii
4, pana cand rigla gradata 2 (fara greutatea G) ramane
jn pozitie orizontala;
. .
-se jnfa$oara
firul peste disc, se fixeaza un capat al IUl, (ar la
capatul celalalt se atama 0 greutate Cllnoscuta ell care se creaza T,;

masuriHori

d, de centrul
cunoscute
pana

1"=

d
[m]

R
[m]

~l

ale

EXECUTAREAjNCERC~OR
CLucrarea Dr.
1. Se bloeheazil. foata dintatil.6;
2. Se pomeste motoml M, ;
3. Se masoara eu stTOboseopul viteza unghiulara a TOtii 1 Si apoi a rotii 7,
solidaril. eu foata 8, obtinand valorile (0, Si OJ/ .
4. Seopreste motoml M, si se blocheaza TOata1;
5. Se pomeste motoml 2;
6. Se mil.soara eu stroboscopul viteza unghiulara a TOtii6 si apoi a rotii 7,
solidaril. eu foata 8, obtinand valorile (06 si OJ/I;
7. Se deblocheaza fotlle 1 Si 6 si se pomesc ambele motoare M, Si M, ;
8. Se masoara cu stroboscopul viteza unghiulara a rotii 8, obtinand
valoarea w7 ;
9. Valorile masurate se tree in tabelul 1, Si se eompleteaza eu valorile
calculate.

Nr.

motamlM2

blocat

motarul Ml bloeat

Xf

W,

PJ/

(0,

(0,

(On

(0,

motoareele MI siM2
functioneaza
simultan
(0,

. (0,

(0,

(0,

[rad/s] [rad/s] [rad/s] [rad/s] [rad/s] [rad/s] [racl/s] [rad/s] [rad/s] [racl/s]
Imasurat alculat
masurat a1culat
masural a1culat
1

12

DETERMINAREA GRAFICA A
CENTROIDELOR IN MI~CAREA
PLAN~PARALELA.
VERIFICAREA EXPERIMENT ALA

Determinarea pe eale grafica, prin metoda hartiei de calc a bazei Si

rostogolitoarei in,. miscare plana pentm ciiteva mecanisme uzuale si verifiearea
experimental a, p~ dispozitiv, pentm unul dintre cazuri.

Pentru un solid rigid aflat in miscare plan-paraleHi, se defineste centrul

instantaneu de rotatie, ca fiind acel punet care in momentul instantaneu considerat
are viteza nula atat fata de sitemul de referintil. fix cat si fata de sistemul de referinta
mobil. Prin urmare, coordonatele acestui punct in raport cu aceste sisteme de
referinta. sunt :
-fata de sistemul de referinta fix :

l~
14

Vo

11,

...

-_-I

OJ

10

Ylo+~
OJ

-fata de sistemul de referinta mabil :

= voy

11

OJ

-21.

OJ

Acest punet esete deosebit de important deoarece Ul studiul distributiei

de viteze in mi~earea plana, joaea acela~i rol ca ~i un punct de pe axa fixa de rotatie
m mi~area solidului cu axil. fIxa; adica distributia de viteze raportata la axa
instantanee de eotatie.in mi~carea plana este identica eu eea de la solidul cu axa
fixa.
Dar in cursulmi~earii acest punet i~i modifica pozi{ia atat fata de
sistemul fix dit ~i fata de eel mobil.
Loeul geometric at centruluiinstantaneu de rotatie I fata de sistemul de
referinta fIx poartli. numele de curbii baza sau centroidii fuii , iar locul geometric
al aceluiasi punet fata de sistemul mobil poarta nume1e de curbil IOstogolitoare sau
centroida mobila.. In cursul miscarii cele doua curbe se inIa$oara reciproc, adica
curba rostogolitoare se rostogoleste fara alunecare peste curba baza, ambele curbe
avand tangenta eomuna In punctul I din momentul considerat.
De exemplu pentru miscarea cardanica a barei AB apartinand unui
mecanism elipsograf, conform fIg.!, cele doua curbe sunt niste cercuri.
a) Ecuatia bazei :
Si = I . cos<p;
TJI= I sin<p

b) Ecuatia Tostogolitoarei :
~ = I cos'<p
TJ=I simp . cos<p
1
(l;1 -l/2i + '11=
(l/2i

[4]
adica baza este un cerc cu
raza egala cu lungimea
barei, 1, iar rostogolitoarea
un cerc cu raza 1/2.
Ccle doua eurbe se
cuprind
exact
una
in
cealalta: lungirnea bazei este
21t1, iar a rostogolitoarei
este Jrl.
Determinarea pe cale grafica, prin metoda hartiei de calc, a celor doua
curbe se realizeaza astfel (fig.2):

a) Curb a baza :
Se determina pozitiile succesive ocupate de elementul care executa
mi~care plan-paralelil, pentru Intregul ciclu de mi~care ~i pentru fiecare pozitie
succesivil se determina, grafic, pozitia centrului instantaneu de rotatie. De exemplu
pozitiei A1B1 a barei AB, corespunde centrul I, ' pozitiei A1B, corespunde centrul 11
... , undc pozitiile B, ...Bn se ohtin prin InlpiiJj:irea segmentului BIB, din fIg.! in n
plirti egale (de obicei 10, 20), iar punctele AI ' A1, .. , se gasesc luiind in distentier
dcschiderea AB=l (la scanl) $i deplasfind un picior al distantierului in punctele
corespunzatoare de pe axa Ox, iar cu celalalt in punctele corespunzatoare de pe axa
Oy. Perpendicularele ridicate pe aceste axe in aceste puncte, determina prin
intersectie centrele instantanee I" I" ... ,In care prin unire cu 0 linie continua
dctcrmina curba baza.
b)Curba rostogolitoare:
Se ia 0 bucata mica
de hfirtie de calc, eare va
fi planul mobil, pe care se
traseaza segmentul AB, la
aceeasi scara. Se a~eaza
hartia de calc cu punctele
AB peste punctele A,B"
A1B1, , din planul fix,
marcandu-se cu po ziti-lie
succesive ( , ( ,..., care
prin unire cu 0 linie
continua pe haTtia de calc
determina
curba
rostogolitoare.

1. Se va trasa prin metoda hihtiei de calc curba baza Si rostogolitoarea,

pentru mecanismele antiparalelogram din fig.3 ~i figA, In care a=c $i b=d.
2. Se va trasa grafic. prin metoda hfirtiei de calc si se va confrunta prin
verificarea experimentala a bazei Si rostogolitoarei mecanismului patrulater In

Lucrarea nr.

COMPUNEREA
ROTATIILOR PARALELE

r
Fig. 3

care dimensiunile 8; b, C $i d
se vor masura
pe dispozitivul
pentru determinarea centroidelor mi$carii
plane a mecanismului patrulater (fig.S).

In cadrul lucrarii se realizeaza experimental compunerea rotatiilor cu

axe paralele, verifidind apai concordanta dintre rezultatele teoretice $i cele
experimentale.

'1;;'

Compunerea rotatiilor Cll axa paralele co~stituie un caz particular al

mi$Cilrii relative a solidului rigid. In cazul in care Leo), *0 mi$carea rezultanta a
compunerii
rotatiilor
cu axe
paralele este tot 0 rotatie paralela
cu rotatiile componente $i a carei
vitezii. unghiulara se calculeaza cu
relatia:

Fig. 5
Zf}

Zft. ~

Co.),

, s,

Z~
Z$/

Pentru cazul concret, al

compunerii
rotatiilor
cu axe
paralele,
respectiv
al
unui
mecanism
diferential
cu roti
dintate
cilindrice
(fig.!),
transmiterea mi$carii se realizeaza
concomitent
prin
intermediul
pinionului de transmisie PI cat $i
prin axulbrarului port satclit sl' in
final rewltand
a mi$care de
rotatie <0, conform ecuatiei (I),

= Z'Z

+(U,

WI

P,
2'Z

S,

':'W
p:

[Z~ 'Z,

P,

Z'Z
Sj

p~

IJ.

CO.

"

care mai este cunoscuta ~i sub denumirea de formula a lui Willis. In aceast,'l formula
semnificatiile notatiilor sunt:
O)p. viteza unghiulara de intrare in diferential, a pinionului zp,;
0)"
viteza unghiulara de rotatie a bratului port satelit al diferentialului.
Daca O)pl = 0 ( adica se imprima in mod imaginar 0 rotatie inversa Cli
viteza unghiulara ffip' intregului mecanism planetar astfel incat pentru un observator
exterior rezulta ca O)p,=O), mecanismul diferential se transform a intr-un mecanism
planetar a caroi ecuatie de transmisie a miscarii devine:

=
=

W2

-l-'-' (2 PI Z

S"1'

Zs,

ZP:

J
1 .

CO
IV

CO
s,

~.

23.

Z1

Z4

ZI Z5
= _._._Z1

nn
30
nn

h 30

Intrarile in mecanismu diferential pot fi facute concomitent a~a cum

este cuplat mecanismul dispozitivului din fig.2, sau succesiv, prin blocarea fie a
intnirii prin axul IV, adica a brarului port sa,elit ~i decuplarea rotti dintate Z3 ' fie
prin blocarea intrarii prin axul III Si decuplarea rotii dintate z,.

Execulia incercarilor se c1esfa~oan'lin trei etape:

1. Se deblocheaza axul III prin intermediul ~lIrubului de deblocare, se
COs
'

Daca insa 0)11 0, atunci mecanismul diferential se transforma intr-un

mecanism cu roli dintate cu axe fixe, iar ecuatia de transrnitere a mi~carii are forma:

W,

z,~

'f'

Zs,

""v;

z~:.(lJ

=~.

Z
51

I;'

P,
p~

zp~

t'iLL(J

Vi

I'7777it

Zp,

in care zp, Si z,,! sunt numerele de dinti ale rotiloT dintate de intrare Si ie~ire din
diferential, iar z,\ Si Z," sunt numerele de dinli ale rotilor dintate satelit.

zs,

!!

Dispozitivul experimental, a caroi schema cinematic a este prezentata

in fig.2, se compune in principiu dintr-un mecanism diferential conform schemei
din fig.I, pre cum si dintr-un sistem de roti dintate care asigura transmiterea de
miSCMi de rotalie la cele doua intrari in mecanismul diferential. Un motor electric
ME, eu n=1450 rot/min ~i N=120 W pune in mi~care dispozitivul, transmitand
miscarea de rotatie la axul III prin intermediul rotilor dilltate zl' z2' Z3 si Z4' precum
~i bratlului port satelit -axul IV - prin intermediul rotilor dintate z" zl' Z5' Z6 si Z,.
Prin urmare vitezele unghiulare de intrare in mecanismul diferenrial

z.~

- v'

tLLUJ
f777;j

z,

Z.J

cupleaz3. angrenajul Z3 - z. ~i se deblocheaza cuplajul z, - Z6 ~i in acelasi timp se

blocheaza bra\ul port satelit prill ~urubul de blocare. In aceasta stare mecanismul
corespunde unei transmisii cu ro\i dintate eu axe fixe.

ZIZ3Z",

1'-'-'-'

Z2

Z4

ZS,

ZPZ

Se pome~te motorul electric, se verifica cu ajutorul stroboscopului

turatia Il;lotomlui ~i se masoara turatia axului VI. Rezultatele se trec in tabelul 1.
1. Se blocheaza axul Ill, se decupleaza angrenajul z, - z. !Ii se deblocheaza
braM port sateHt cupliindu-se !Ii angrenajul Zs - Z6 In aeeasta stare mecanismul de
transmisie este de tip plane tar.
Se calculeaza turatia axului VI eu formula (3) !Iieea de-a doua formula

Se porne~te motorul electric, se verifiea turatia sa cu ajutorul

stroboseopului ~i se masoara turatia axului VI. Rezultatele -se trec in tabelul I.

3. Se debloeheaza ~i axul III ~i bratul port sateHt ~i se eupleaza angrenajele

- z. ~i Zs - z,. In aceasta stare mecanisnml este de tip diferential.
Se ealculeaza turatia axului VI cu formula (1), adica :

Z3

Efj:~:~-~~~:1~~i:::~~~_:~~}~~~;:i9f!t~_~~
::+ #~\ff~~~lIll!~i:t~~~0~i~;~g~4~i!ZiJ~t~
Se pome!)te motorul, se verifiea turatia sa eu ajutorul stroboseopului ~i
se masoara turatia axului VI. Rezultatele se tree in tabel. Se compara rezultatele
teoretiee eu eele experiment ale, caleulfuldu-se eroarea proeentuala de determinare.
ObservaJie: In prealabil este neeesar sa se numere dintii tuturor rotilor

a) metoda oscilatiilor pendulului fizie, ~i

b)

DETERMINAREA EXPERIMENT ALA

A MOMENTELOR DE lNERTIE AXIALE
::>

metoda oscilaliilor de rasucire sau torsiune.

a) Metoda oscUatillor pendulului flzic

.
Un pendul fizic (fig.3) este un corp care se poate TOtiliber In jurul unei
axe orizontale, care nu trece prin centml de greutate C, ci printr-un punet 0 an at la
distanta Iv de centrul de greutate. Ecuatia cl'iferentiaHIde miscare se obtine aplicand
leorem<1momentului cinetie fata de punctltl O(axa articulatiei cilindrice):

Ko =Jod8/dt
Detenninarea experimentala a momentelor de inertie axiale pentru
corpuri avand dueTite forme prin metoda pendulului fizic ~i a pendulului torsional
ell trei fire.

Si Mo = -MgI,sin(8)

J 8=-Mg!

. 0

sin

e
Momentul de inertie axial h, al unui corp este marimea care
caracterizeaza inertia corpului intr-o miseare de rotatie, in jurul' axel (6) si se
defmeste prin relatla :
J L\ =

J8

dm

[1]

= 0

+lvlgl'.e
J.

care' reprezint;\
ecualia
diferentiah\
a
miscarilor oscilatorii ale pendulului si a carei
solulie general a este de forma.:

unde 0 este distanta de la

elementul de masil dID la
axa (b.). Momentul de
inertie in raport cu axa
(b.,), paralela cu axa (6),
care trece prin centrul de
greutate C al corplllui de
masa
M
(fig.2)
se
calculeaza - Cll ajutorul
teoremei lui Steiner:

.111 care

Ir.-;-i\ ( .
----,
\!.(

p=

J"

micilor oscilatii,
Deci

2 rr
= -,
T

lar T perioada

J,. =!'-I gI._.. --

reperezmt;\ pulS\!a
acestora.

T'

4'Jr'

Desigur, in general, prezinta interes momentul rata de 0 axa care trece

prin cenrrul de greutate C al eorpului si care este paralela cu axa de TOtalie, dM
acesta se poate cakula eu relalia (2).
determinarea
metode:

experirnentaIa a momentelor

Pentro
de inertle axiale, se var folosi daua

b) Metoda oscilatiilor de tors.iune

Metoda oscilatiilor de torsiune sau a pendl.llului torsional se aplica la
corpuri care admit axa de simetrie. Corpul se poate sllspenda fie de lI.nsingur fir, fie

de trei fire egal distribuite fata de axa de simetrie (figA). Daea eorpul este
suspendat de trei fue ~i este seos din pozitia de eehilibru prin rasueure in jurul
axei cu un unghi mic <jl sistemlll efectueaza mi~cari oscilatorii de nisllcire. Eeuatia
diferential<\ de mi~care se poate obtine prill aplicarea uneia din teoremele
generale , de exemplu teorema de eonservare a energiei mecaniee, adiea :

I
E =-_.J
,

v = -m

,1

=_.1..m
2"

[7]

miseare periodiea eu perioada T=2rr/p , din care rezult,\:

.,

g'\' cos(ec) = m g.l.~l- sin'(ec)

1-~Sin'm=-m.g'I'(I-..!...R'
('

adiea

p=~m;gJ'.~-

Dispozitivele, deosebit de simple, se compun dintr-un sUjlort cu un brat

orizontal subtire, fix, pentro determinarea momentuilli de inerrie conform primei
metode (fig.5), respectiy un suport pentm fire in cazul pendulul tor;;ional(figA).

deoarece /sina=Rsimp , deei :

sina = (R1l)'sincp
V=-m'g'/'

(p=(p,,sin(pt+0) eu

't'

2 I'

sin'm +
r

...

Pentro valori miei ale

unghiului <jl se poate aproxima
sin<p:':((ldeei energia mecanica a
sistemului este :

=- ..1

.2

.\ m't"

-mg\
~

I R
1--_10'
2

12

't"

,'J =eonst.

J_\ .(jJ.ijJ-

-111.g. {~2 ~cp. (jJ) 0 ~I

=

intrudit in general

..

l11gR2

CP+---'<P
,. J ,\
adiea de
este:

rp

7' 0,

rezulta

forma asemanatoare cu eeuatia diferentiala (3), deei solutia sa general a

a) Pentru metoda oscilatillor pendulu/ui fizic :

1. Se determina masa M a corpului si dist,Ulta d de la punctul (k oseilatie
pEmala centrolui de greutate.
2. Se aseaza corpul, al carui moment de inerrie se ddcrmin,\. pe tija
sliportului ~i se imprima oscilatii mici.
3. Se cronometreaza timpul in care au loc 10 oscilatii (sall mai ll1ulte) si se
determina perioada medie. Se fae mai l11ultc/deterrnin,\ri ~i apoi ~e caleuleaz1'l
valoarea medie.

4. Valorile determinate experimental se tree in tabelul

momentele de inertie Jv si Jc folosind fonnulele (5) si (9), adica :

si se raIL-uleaz!\

Lucrarea nr.
b) Pentru metoda pendulului torsional :
I. Se ill,lsoara masa M a corpului, precum si celelalte dimensiuni in vederea
calcuHuii analitice a masei M (p=7,85kg/dm3).
2. Se masoara raza R a cereului pe care se afla montate eele trei puncte de
fixare ale fire lor de lungimeJ, care deasemenea se masoara.
3. Se detcnnina perioada micilor oseilatii, efeetuiindu-se I\\ai mulle.
detenninari.
4. Se determinit momentul de inertie pe cale analitica eu formula (10) in
vederea eompararii cu valoarea obtinuta experimental.

10

DETERMINAREA EXPERlMENTALA A
COEFICIENTULUI DE FRECARE DE
ALUNECARE PRIN METODA
AUTOVIBRATIILOR

= M ( R ;,. + R ~,.)

J
\

2
Cunosciind lungimea J $i greutatea G a unei placi omogene, care se
sprijina pe doi eilindri din acelasi material cu placa omogena actionati de un motor
electric, in sensuri contrare. ell aceeasi turatie n, sa se determine coeficienrul cl
freeare J1 intre placa $i cilindri.

Nr.
Masa
crt. corpului"

[Kg]

[m]

[5]

1 =

M'

tvl . g. d T'
4'

rKg'l~;-

I
J

J,= Jo' Md'

1"4>,~,lj.,

[Kg.m']

[Kgm']

Obs.

2
3
4
5

Nr.
Masa
R 1 T
crt. corp" 1\0['
[m] [m] [s]
[Kg]

J"" =T'. ~JLR.~

\

4rr'f.

[Kgm'l

Jhp

.)-m~d

tv!-rrph

tR;" -R;,,)
[Kg]
[Kg.m']

f.'"

,,\

~:.(I~_::!\.
I
2
"

[Kgm']

:...
}

:.~.'

Ie,,]

2
3
4

Introdueerea fortelor efectiv aplicate si a celor de legiltura, fac ea plaea

sa poata fi studiata ea solid rigid libel', aplieiindu-se teorema de rniscare a centrului

4JT2a
{l=---

m:lselor, dublata de teorema momentului einetic m raport cu punctui' de contact

dintre cilindrul din stanga $i placa:

M.a=!~
l=l
n

Ko

= ~)iX~
i=}

Relatiile (1), pentrucazul

dat, devine:

M a = G + N1 + N 2 + 1; + 1'2

0= 2'a

J
0

N2

-;

0 + a+x
0

J
0

-0

0,

M x=T1 -T2
O=N1+N2-G

0=N2

(2a)-G(a+x)

Consiclerand conditiile la limita, pentru free area de alunecare :

1',=p.N,
T, = pN,

'

si rezolvand sistemul (3), se obtin reaetiunile N, ' N: Si ecua\ia diferential.\ de

miscare a placii omogene, in lungul direetiei orizonlale:
N = O. a-x
1
2'a
a x
N2=G. +
2'a

x = 0
a
Solutia ecuatiei (5) este x=asin(pt+cp), astfel ca miscan;a centrului
de greutate a placii omogene este armonica.
Se stabile$te apoi legatura mtre elernentele dispozitivului $i perioada
miscarii placii.

{l'g

p=/lg!a;
T=2n/p;
/l'g!a=4're'rr' ;

Perioada mise,Uii se determina experimental pentru plaei $i role din

diferite materiale Si deci Si ,u (exemplu: lell1n-Icmn, lemn-alama, lerrm-otel, etc.).
Pe axe paralele, situate-Ja distania a unut fata de celalalt sunt montate
cate 5 role confectionate din materiale diferite. Axele, impreuna cu rolele, sunt puse
in miscare de rotatie in sensuri opuse, prin intermediul unui reductor de eatre un
motor electric. Pe perechile de role se pot aseza bare cilindrice sau paralelipipedice,
confeqionate din diferite materiale.

p'=4re'rr'

I. Se pomeste motorul electric de antrenare si se masoara turatia roleloL

2. Se aseazape role 0 bara care incepe sa efectueze 0 miscare vibrarori
armonica.
3. Se masoara timpul t in care au loc 10 oscilatii complete Si se caleul aza
perioada T=t/lO.
4. Se repha opera\iile
1-3 asezancl barn pe role eonl'eqionate dill all
material.
'if'
Pe baza formulei {I = Kif se determina coeficientul de [Tecare de alunecare
dupa care se determina valoarea medie.
Rezultatele masuratorilor si calculelor se tree in tabelul I.
Tabelul 1
Combinatia
NL
a
T
Obs.
~l
Mw"
de materiale del. r m 1 r s1
1
2
3
1
2
3
1
2
3