Sunteți pe pagina 1din 16

Ministerul Educaiei al Republicii Moldova

Centrul de Excelen n Informatic i Tehnologii Informaionale

Portofoliu
La disciplina:
,,Cultura comunicrii

Elaborat de :Railean Daniela


Coordonator:Midoni Tatiana

Chiinu,2015

Fenomene lingvistice legate de exprimare

(tautologii,pleonasme,cacofonii)
Tautologia (tautologii)-1. Greeal de limb care const n repetarea inutil a aceleiai idei, formulat cu alte
cuvinte. 2.Fenomen sintactic care const din repetarea unor cuvinte cu acelai sens, dar cu funciuni diferite,
marcate de obicei prin deosebire de intonaie sau de form i care, exprimnd identitateacelor doi termeni, are
rolul de a sublinia o calitate sau o aciune.
Exemple de tautologii:
cine fura azi un ou maine va fura un bou!
omul s fie om
dac-i bal, bal s fie
ea este ceea ce este
legea este lege
dealu-i deal si valea-i vale
ce e val ca valul trece-M. Eminescu.
femeia,tot femeie,zise Lapusneanul zambind-C.Negruzzi
eu s bun ct s bun,dar i cnd m scoate cineva din rbdare-I,creanga
Sa va fie casa casa,sa va fie masa masa-plugusorul
codrule, codruule
de glumet,glumet era mo Nechifor

Pleonasmul este o greeal de exprimare, care const n folosirea alturat a unor cuvinte sau a unor
construcii cu acelai neles.
Exemple de pleonasme:
accident neprevazut/ neplacut ( cand vorbim de accidente ne referim la evenimente ntmpltoare si neplcute)
atac agresiv (atac = actiune agresiva impotriva cuiva)
a avansa inainte (a avansa = a inainta)
averse de ploaie (aversa = ploaie rapida)

cel mai celebru (celebru = foarte vestit)


cobai pentru experienta (cobai = animale folosite in experiente de laborator);
a cobori jos (a cobori = a se indrepta in jos)
a colabora impreuna (a colabora = a lucra impreuna)
a conlucra impreuna (a conlucra = a lucra impreuna)
contrabanda ilegala (contrabanda = marfa transportata ilegal)
a convietui impreuna (a convietui = a trai impreuna)
deschiderea vernisajului (vernisaj = deschidere oficiala a unei expozitii de arta)
a dainui permanent (a dainui = a persista, a se permanentiza)
a ecraniza un film (a ecraniza = a adapta o lucrare literara/ muzicala pentru ecran)
exemple ilustrative (a ilustra = a clarifica prin exemple)
foarte excelent (excelent = cel mai bun, exceptional)
hemoragie de sange (hemoragie = scurgere de sange)
incident neasteptat/ neplacut (incident = intamplare neasteptata si neplacuta)

Cacofonia- este sonoritatea suprtoare a unor silabe alturate, de multe ori cu tent vulgar. Evitarea
cacofoniei se face prin intermediul ctorva pri de vorbire, cum ar fi: dect, drept, faptul c, asemenea,
ntruct (n loc de pentru c), articole proclitice ori pur i simplu reformulnd enunul.
Cele mai frecvente cacofonii sunt: la/la; sa/sa; ca/ca; ca/ce(ci); c/ca; cu/co;c/co; c/cu; c/cnd; cii/ru;
pul/a.

Exemple de cacofonii:
Astzi facem ora de chimie la laborator./ Astzi facem ora de chimie n laborator.
Aceasta este o politic care enerveaz electoratul. / aceast politic enerveaz electoratul.
A ntocmit o analiz economic care nu se bazeaz pe realitate. / A ntocmit o analizeconomic fr s se
bazeze pe realitate.

Regret c_colegii mei nu sunt de acord. / Regret c nu sunt de acord colegii mei.
Sunt deprimat, pentru c caut de mult o soluie. /Sunt deprimat, ntruct caut de mult o soluie.
De data asta pleca ctre exterior. / De data asta pleca spre exterior.
Ca consilier are noi responsabiliti. I In calitate de consilier are noi responsabiliti.
Locuina lui este la fel ca casa mea. / Locuina lui este asemenea casei mele.
A fost desemnat ca candidat la Senat. / A fost desemnat drept candidat la Senat.
Trebuie ca cineva s rspund. / Trebuie s rspund cineva.
Am venit cu rugmintea de a-mi motiva absenele. / V rog s-mi motivai absenele. / Am rugmintea s-mi
motivai absenele.
Cu timpul a neles toate problemele. / In timp, a neles toate problemele.
In timpul acesta vorbea profesorul. / n acest timp, vorbea profesorul.
Tipul acela nu-mi place/ Acel tip nu-mi place.

Adverbe/adjective ce nu admit grade de comparaie


Unele adjective sau adverbe nu pot avea grade de comparaie, fie pentru c nsuirea exprimat nu poate fi
comparat, fie c, la origine, ele sunt deja comparative sau superlative.
Gramatica ne nva c adjectivele pot avea diferite grade de comparatie ( pozitiv, comparativ, superlativ). Insa, in
limba romana, exista si adjective/adverbe care nu au grade de comparatie, fiindca:
a) Sunt adjective neologice provenite din:
-Comparative latinesti: anterior; exterior; inferior; superior;
- Superlative din limba latina: extrem; optim; suprem; ultim;
b) Exprima insusiri cu caracter absolut, adica insusiri care, prin natura lor, nu permit comparatia: asemenea;
complet; general; mort; intreg; gigantic; perfect; petrolifer; unic; principal; viu; vesnic etc.

Lista a adjectivelor / adverbelor fara grade de comparatie:

-inferior, superior

-extrem

-major, minor

-maxim, minim

-oportun,

-suprem

-anterior, posterior, ulterior

-optim

-interior, exterior

-ultim

-asemenea

-din cale-afara

-complet

-oral

-general

-unic,

-intreg

-desavarsit

-gigantic

-fantastic

-urias

-formidabil

-perfect

-teribil

-petrolifer

-ultra

-unic

-super

-principal

-trasnet

-vesnic

-mortal

-uluitor,

-de milioane
-supraaglomerat
-ultrasensibil
-excelent
-admirabil
-splendid.

-nemaipomenit
-extraordinar

Diferene dialectale
a) Teritoriale (regionalisme,istorisme,arhaisme)
b) Sociale (argou, jargon, profesonalisme)

a)Teritoriale:
Regionalisme-1.Atitudine care tinde s creeze n diferite provincii ale unei ri o activitate
descentralizatoare, independent de capital; supraapreciere a unei provincii, patriotism
local. 2. Fapt de limb existent numai ntr-o anumit regiune, caracteristic numai pentru un
anumit grai.
Exemple de regionalisme:
Harbuz-pepene rou
barabule-cartofi
curechi-varza
blid-farfurie
papusoi-porumb
oghial-plapuma
chisleag-lapte batut
perje-prune
pelinca-scutec
borta-gaura
chiparus-ardei
barabule - cartofi
a te pali -a te lovi

a tufli -a tranti
ograda -curte
Am chicat - am czut
m - pisic
baca -crd
aru hrle
ai usturoi
niau zpad
furchi furculi
ceacea nenea
unsoare untur
rchie uic
crama -bar

Istorism- Principiu potrivit cruia evenimentele i fenomenele trebuie studiate n procesul


apariiei i dezvoltrii lor istorice.

Exemple de istorisme:
Lesec-polonez;
-postelin-titlu boieresc folosit n Evul Mediu
-ibag-taran
-thou=folosit in bliblie
-aiudha -aide
--montre

-neste
-forte
-foale
-rumpe
-teu
-viers

Arhaismele -sunt cuvinte, expresii sau moduri de exprimare nvechite, care au ieit din uzul
curent al unei limbi. O parte din arhaisme se folosesc i n prezent, de exemplu n diverse
opere literare, istorice sau religioase, pentru a da un aer de vechime scrierilor, sau uneori n
enunarea legilor.

Exemple de arhaisme:
anapoda -Pe dos, de-a-ndoaselea; altfel, n alt direcie dect trebuie
hojma deseori, ntotdeauna, permanent
iatac buctrie
chiz piezi, oblic, strmb.
jlav umed
candal cntar vechi, deobicei din metal, ce funcioneaz dup principiul prgiei. Masa
echivalent a greutii spre cntrire se stabilete prin deplasarea unei greuti de-a lungul
prghiei.
baistruc copil neasculttor, otios
ddori de dou ori
pusnic om rtcit, hoinar
itori melesteu
matahal persoan cu corp mare
cojemete, cocojemete foarte mare ca dimensiune. Atribuie o calitate extraordinara substantivului
pe care-l nsoete.
a bajicuri a ocr
batjiocur ocar (expresie: rs batjoicur)
a beteli -a ocr, a dojeni
a brnci a mpinge
a tocni a repara, a drege
chilug chel
aracan exprim o surpriz plcut sau nu (expresie: aracan de mine=vai de mine)
curmezi De-a latul, transversal, piezi
poieic adpost pentru psri
bre exprim o adresare ctre cineva
socoteal treab, afacere, chestiune
tca, mca bunicul, bunica
bodaproste adresat n calitate de mulumire pentru un dar (n particular, adresat celui care d ceva
de poman)
a se dizbiera a se lasa de ceva/cineva, a scpa de ceva/cineva (expresie: m-an dizbierat de
fumat)
hlanug lan
a muntui a termina, a finisa
a hli 1) a ingurgita, a mnca. 2) a lovi
a prji a privi
lai pat de lemn

lejanc suprafa pe care se doarme, amenajat pe cuptor


afurisenie persoana blestemata (expresie: afurisenie de copkil)
vreme timp
hab perioad (expresie: o hab de vreme)
lele, ac sor mai mare; adresare ctre o parte feminin mai n vrst dect cel ce se adreseaz
ptranie banc, snoav, istorioar hazlie.
braoav poveste
ncaz neplcere
cucui umfltur care iese pe cap provocat de o lovitur
hudi crare ngust ce servete drept trecere de pe un drum pe altul.
a azvrli a arunca
siac construcie cu acoperi pentru pstrat porumbul.
iatac antreu
ciotc buturug
prodanc a doua zi de dup nunt. n majoritatea regiunilor se spune la zeam.
ofitanie curenie (expresie: a face ofitanie)
a izr a pierde, a ascunde.
coc, cocu copil mic
brdhan burt
zmnic beci
toitoare can mare
posoac snge sau lichid amestecat cu snge, puroi (expresie: hlesc una te umple posoaca)
fatc, napadc plas ptrat de prins pete, ntinst de coluri de capetele a dou bee n cruce.
a se dezbiera a scpa de ceva saud e cineva (expresie: m-am dezbierat de dnsul)
chelfneal, papar btaie
ogrinji Resturi de mas furajer, rmase nemncate de vite
crmoji posmagi
gurari capacul de la gura cuptorului
ndrt n spate, n urm, napoi
prisp prag de-a lungul peretelui frontal al casei
a cobli a omogeniza un lichid prin agitare mecanic, a scutura
a aburca a ridica

b)Sociale
Argoul este un limbaj specific unor grupuri sociale sau socio-profesionale, prin care se afirm
apartenena la grupul respectiv i care este utilizat pentru ca locutorii (vorbitorii) s nu fie
nelei de alii. Este, aadar, un limbaj criptat i nu trebuie confundat cu jargonul, care
cuprinde cuvinte i expresii strine folosite pentru a epata, pentru a-i impresiona pe
interlocutori, evitnd exprimarea obinuit.

Exist un argou al elevilor, al studenilor, al celor din armat, al deinuilor, al hoilor, al


interlopilor etc., cuprinznd cuvinte al cror sens a fost deturnat, putnd fi decodat doar de cei
care cunosc limbajul respectiv.
Exemple de argouri:
Argoul elevilor : bacu (examenul de
bacalaureat), cap (capacitate), hard (creier), mate/scra (matematica), roman (roman),dirig/d
irig (diriginte), frunz (profesoara de biologie), bosu-mare/direct (directorul), masa de
operaie (catedr), babac (printe),bila/bostan/devl (cap), ase (atenie !/vine !), chiulangita, co
pnia (fiuica), parametru (detept), corist (corigent), a pune botul (a nu se prinde de
ceva), plopist (a nu ti nimic), a pune placa (a spune lecia pe de rost), napa (antipatic,
nesuferit), bengos (grozav, formidabil) etc.
Argoul studenilor : gaman (student), parautist (persoana care vine neinvitata la petreceri, care
aduce mutarul la grtare), a bate apa(a pierde timpul), gheroi (persoan fr maniere), a avea
pedigree (a avea facultate) etc.
Argoul interlopilor: a mangli/ a
uti (afura), babardeal (furt), broasca (poeta), ciripitor (denuntor), curcan (poliist), limb(in
formator al
poliiei), denghi/lovele/mlai/mardei (bani), mititic/facultate/universitate (pucrie), paraut (p
rostituat), streptomicina(alcool), alpinist (sprgtor/ho care intr pe ferestra), Alba ca
Zpada (cocain), a scoate capul (a merge la furat), a rmne cu albuul(ginrie, ctig mic din
furt), stran (boxa acuzailor), caraliu (poliist), mito/mitol/mitoala etc.

Jargonul este un limbaj specific anumitor categorii sociale, care reflect dorinele celor ce-l
vorbesc de a se distinge de marea mas a vorbitorilor i care se caracterizeaz prin abundena
cuvintelor i expresiilor pretenioase, de obicei mprumutate din alte limbi, sau a celor de
ngust specialitate.
Un exemplu de text care abund n termeni de jargon:
Angelul meu!
Agreabila-i fisionomie m-a anantat din momentul sejurului dumitale la Bucureti. Te amez cu
ardoare, angelul meu; te ador cu pasiunea cea mai ardente ca Menelau pe Elena... Aibi pietate de
pasiunea i de larmele mele...
Textul aparine unui scriitor obscur din secolul al XIX-lea, Ioan M. Bujoreanu, i este o comedie
n dou acte, cu titlul Cuconu Zamfirache.

Elementele de jargon - aici, cuvinte preluate din limba francez, cu care un oarecare ndrgostit
sper s o conving pe aleasa inimii sale - sunt: angel, a anantat, sejur, amez, ardente, larme.
Profesionalism- Contiin profesional, Cuvnt care aparine unui limbaj profesional.

Comunicarea oral
(discurs, alocuiune,prezentare)
Comunicarea oral- Comunicarea oral se realizeaz prin mijloace variate de exprimare a informaiilor,
oferind posibilitatea de a corecta cele exprimate atunci cnd partenerii de negociere nu au neles mesajul.

Prin comunicare ne exprimm gndurile, sentimentele, dorinele, inteniile, experienele trite,


primim i oferim informaii. Din dinamica acestor schimburi, prin nvare, omul se construiete
pe sine ca personalitate.

Formele comunicrii orale:


a. Schimbul de opinii probleme de ordin social i de interes public curent sau probleme profesionale de interes
comun.
b. Discuii profesionale planuri, aranjamente operaionale, relaii cu clienii i partenerii, negocieri, contractri
c. Prezentri scurte relatri ale unor evenimente i conversaii, raportare, prezentri de produse sau tehnologii.

Discursul este comunicarea in care se transmite publicului un mesaj; comunicarea in forma


unui text gandit anume ca vehicul al mesajului; comunicarea care urmareste ca efect
determinarea, influentarea publicului sa faca sau nu ceva. Pentru noi, este discurs public orice
exprimare in fata publicului a unei pozitii/atitudini importante pentru viata publica.
Alocuiunea- este o scurt cuvntare ocazional.
Prezentarea unei alocuiuni
"Dragii mei colegi, stimai profesori, Ne-am ntlnit n acest cadru festiv pentru a mai simi
bucuria de a fi mpreun i de a ne mprti sentimentele, pentru a ncerca s mai nvm ceva
unii de la alii, nainte a porni fiecare ntr-o nou ncercare. in s mulumesc tuturor nu numai
pentru c m ascultai acum, ci i pentru faptul c am fost ascultat i neles nc de la primul pas
pe care l-am fcut n aceast coal. Una din prezenele deosebite, care ne-au marcat i luminat
drumul copilriei i care ne-a artat calea spre maturizare suntei dumneavoastr, doamn
profesoar . Ai avut grij i nelegere, umor i cldur sufleteasc, reuind nu numai s ne
lrgii vocabularul i s ne mbuntii sintaxa, ci i s ne susinei n timida noastr ncercare de
a deslui corola de minuni a lumii". De asemenea, ai avut suficient sinceritate i trie
sufleteasc pentru a ne ine pe drumul cel drept, lucru foarte dificil innd cont de zburdlniciile
noastre, mai mult sau mai puin amuzante. Dei ar putea fi considerat severitate, nelegem c
totul a fost numai pentru binele nostru, cci disciplina i lupta perseverent ne vor ajuta n
continuare pe toi. Acum, n acest moment al despririi, simim nevoia de a v mulumi pentru
toate eforturile, toat energia i toat dragostea pe care ni le-ai druit. Sperm c bucuria clipelor
trite mpreun i tristeea efemer a despririi s ne rmn tuturor n suflet i
dumneavoastr stimai profesori i noi, elevii dumneavoastr, tim c aceast desprire nu este
ultimul act al unei piese, ci doar primul. Cci noi pim n via, cu bucurii i cu mai puin fric,
ntrii i poate mai pregtii pentru ce va urma, datorit faptului c v-am cunoscut, mai mult i
mai mult, n fiecare or petrecut mpreun. V mulumim, doamn profesoar!"...

Comunicarea scris
Prin comunicare scrisa se intelege: scrisoare, continutul unei scrisori, schimb de scrisori intre
doua sau mai multe persoane, raport sau legatura intre fapte, lucrari, fenomene si situatii. Este
procedeul de comunicare intre oameni prin scrisori, instiintari sau comunicari scrise.

Componentele textului coierent


Concluzii
Opinie proprie

Problem

Exemple
Citate

Afirmaii

Gnd esenial

Concept

Ideea
esenial

Tema
Redactarea unui text coerent, tematic incluznd citate i afirmaii.
Tema textului: ,,Ce este prietenia adevrat?
Prietenia adevarata este un lucru care se gaseste foarte rar. Cel mai insemnat aspect al unei
prietenii adevarate este ca aceasta sa reziste testului timpului, atat la bine, cat si la rau.
Prietenul adevarat e cel pe care nu te poti supara, indiferent de situatie,: Prietenia este legatura
dintre mana si ochi, in care ochiul plange si mana sterge lacrimile. Prietenul adevarat e cel
care, atunci cand esti fericit, el imparte fericirea cu tine, iar daca esti suparat, nu plange

impreuna cu tine, ci reuseste sa te faca fericit. Prietenia, ca orice sentiment uman, trebuie
ntreinut i dezvoltat. Nu este suficient s tii c cineva este prietenul tu. Mereu trebuie si dovedeti celuilalt devotamentul tu, apreceria, simpatia i stima pe care i-o pori.Chiar dac
ne-am obinuit s-i numim prieteni pe mai toi cunoscuii notri, n realitate, pritenii adevrai
pot fi numrai pe degete. Adevaratii prieteni stau langa tine atunci cand ai probleme si te lasa
sa decizi tu atunci cand iti este bine..
Cum spune un proverb romanesc 'prietenul la nevoie se cunoaste' in opinia mea este ca
prietenii sunt un lucru extraordinar , de care avem nevoie ..pentru ca sunt acele persoane langa
care alegem sa traim...
Consider ca un prieten adevarat este cel care iti intinde o mana de ajutor , este cel care este
alaturi de tine indiferent de situatia prin care treci ..Viata este scurta si grea si de aceea
trebuie sa ne bucuram de fiecare clipa alaturi de cei dragi noua.
O prietenie adevarata ar trebui sa se bucure de ajutorul pe care il poti oferi .Cum spune Elbert
Hubbard Prieten adevrat e cel care, chiar dac te cunoate bine, continu s te plac.
De foarte multe ori prieteniile iau nastere foarte rapid, bazandu-se pe lucruri comune (de
exemplu, aceeasi preferinta in materie de muzica, acelasi mod de a petrece timpul liber, acelasi
mod de gandire). Cu siguranta, acest fapt ajuta foarte mult la crearea unei prietenii, la mentinerea
ei, dar sigur nu este de ajuns. Faptul ca se impartasesc aceleasi opinii si preferinte nu asigura o
legatura de durata.
Eu consider ca tocmai in momentele critice sau mai putin placute se vede cine este cu adevarat
prieten si aici intervine capacitatea de a fi alaturi de celalalt, de a-l intelege si de a-l putea ajuta
pentru a depasi momentul.

Intertextualitatea
Intertextualitatea-este un concept nc n dezbatere, ncercarea de a-l prinde exhaustiv ntr-o
definitie este o ntreprindere dificil. Vor fi mereu nuante neluminate, miscri ale textului pe
care ochiul teoreticianului nu le va analiza.La o abordare care nu-si propune s ating
subtilittile, intertextualitatea va fi perceput ca ansamblu de relatii pe care un text, n spet
literar, le ntretine cu alte texte cunoscute.Printr-un (poate) simplist recurs la etimologie,
ntelegerea inter-textului se va releva din raportul lui cu textul: departe de a fi o unitate nchis,
textul lucreaz asupra altor texte, astfel nct un text este considerat ca o absorbtie si o
transformare a mai multor texte anterioare. Fiecare text se afl ntr-un raport plurivalent cu alte

texte. Interactiunea diverselor relatii din interiorul unui text se numeste intertextualitate, notiune
care indic felul n care un text se ncadreaz istoric.
Redactarea unui text incluznd intertextualitatea.
,,Limba este agenda omului
Limba este component fundamental a etnicitii noastre, ea este agenda omului.
Aceasta este pamntul prin care respire ntregul neam i suflarea n care se contopete sufletul
uman.Pentru o limba este o cheie fermecat cu care poate s descuie orice lact, deoarece datorit
ei putem s ne dezvluim ntreaga noastr fptur luntric i acel spirit patriotic, motenit din
moi strmoi, artndule predecesorilor un motiv demn de mndrie i admiraie. Cu ajutorul
cuvintelor putem citi tipologia persoanei prin harul acestora oglindindu-se intregul vocabular
si intreaga istorie.Limba este comoara cea mai de pret a unui om si pururi trebuie
onorata,cinstita si simtita,nu numai pentru respectul stramosilor nostrii,dar in primul rind pentru
respectul de sine,ea trebuie vorbit corect.
Limba ca agenda omului reprezinta gloria, ea e n continua mugurire i datatoare de ramuri noi
pentru o trudnic povara a vieii-Patria.
Nichita Stnescu spunea:,,Limba romn este Patria mea.ntradevr avem cu ce ne mndri,uitnd
un cuvnt trebuincios,expresii din comoara graiului,uitm toat istoria poporului natal.Avem un
grai cu ochi umezi de dor i istorie,limba ca agend a omului dttoare i dttoare i roditoare
de via...un grai cu cunotine miresmate.Limba este cea mai mare dreptate pe care poporul i-a
fcut-o siei.
,,n a limbii tezaur
Pururea o s rmn
Limba doinelor de aur
Limba noastr cea romn

Cuprins:
1. Fenomene lingvistice legate de exprimare
(tautologii,pleonasme,cacofonii)

2. Diferene dialectale
a) Teritoriale (regionalisme,istorisme,arhaisme)
b) Sociale (argou, jargon, profesonalisme)

3. Comunicarea oral
(discurs, alocuiune,prezentare)
4. Comunicarea scris
5.Stilurile funcionale ale limbii romne
6. Intertextualitatea