Sunteți pe pagina 1din 5

despre restaurarile din ro

a exlora aceasta istorie e un prilej sa luam aminte lucruri legate de principii, tehnici,
mod de interventii la mon istorice
daca ar fi sa incepem cu cineva care s-a aplecat asupra mon ist, cel mai indepartat
mom in care in tarile rom a existat o preocupare pt constructiile trecutului, ar trebui
sa ajungem la jum sec al 18 lea cand se instituie pe langa mitroolia munteniei o
functie de arhitet sef "arhitecton monasticesc", functie care era menita sa asigure
intretinerea si repararea constr mitropoliei tarii rom. in aceasta functie este angajat
un oarecare Schlatter, nascut in elvetia(nu se stie daca are studii de arh), e pt o
perioada de cc 15 ani insarcinat cu ingrijirea princ manastiri si biserici ale
mitropoliei
din aceasta pozitie el realiz lucrari care azi din persp restaurarii de azi nu sunt
restaurari, sunt reparatii si in buna masura interventii subiective reconstruri,
modificari pe care Schlatter le aduce constr pe care le are in grija dupa stilurile si
moda epocii
imag de la Tismana la Bistrita, Albota- peste tot interventia sa a constat intr-o noua
expresie a arh chiar daca vb de constr cum e Tismana de sec 14. expresia pe care o
da acestor constr e una romantica, neo-romanica sau neo-gotica pt ca perioada
anilor 50 a sec 19 era marcata de aceasta influenta romantica de factura neo-gotica
sau neo-romantica
interventii: in apropierea Buc: ansamblul de la curtea veche la biserica , Sch da o
noua haina de factura neogotica constr si ii reconstituie intr-o maniera subiectiva
turla de peste naos. aceasta biserica de la curtea veche va face obiectul unor
restaurari subiective, prima interventie ce modifica substantial e cea a lui schlatter
cutremuru din 1802(adaugarea turlei)
o alta interventie prorpie o vedem azi f bine exprimata la biserica manastirii antim.
aici interventia provine dintr-o zona culturala ...introducerea unei .. ce copiaza la o
scara reduce cea de la chartre interpusa intr-o cultura care nu avea nimic de a face
cu un astfel de element
in relative apropierea la radu voda, sch aseaza un pridvor (neogotica) jum sec 20 nu
exista nici un concept in legatura cu restaurarea, interventiile se faceau dupa o
libertate deplina si urmareau gusturile, moda , stilurile practicate in epoca
nu era numai cazul T Rom, pt ca acelasi lucru se intampla si dincolo, in Trans unde
stilul romantic, factura neogotica se regaseste intr-o sumedenie de interv, notabile
cele a lui Steindl si Kagerbauer, galeria Castelul de la Hunedoara. Kagerbauer care
adauga bis sf mihail din cluj turnul neogotic atat de cunoscut azi
la Bontida o aripa intreaga a fost realiz in aceesi maniera neogotica, completand o
str renascentista si apoi adaugata in perioada barocului
inca e o perioada jum sec 19 in care in tarile romane nu avem de-a face cu
manifestarea vreunei idei, teroii, doctrine de rest, a interveni asupra unui mon nu
era deloc dif fata de libertatea de a constr ceva nou sau peste langa niste constr
existente.
un alt ex pt buc e bis sf gheorghe unde Xavier Villacrosse vine si realz peste zona
pridvorului un turn de factura neogotica asa cum se constr cum era stilul epocii.
spre sf sec al 19 avem deja o anumita schimbare. incep sa apara in tarile rom,
moldova sau TR si Trans o serie de arh specializati in interventia pe mon ist, lucru
care nu era cazul. incep sa apara lucrari ale unor oameni specializati, se vede. avem
in zona de N a moldovei in bucovina lucrarile lui carom romstoffe? pe care le avem
si le citim pt trasatura lor caract, repara o serie de bis mai ales acoperisurile. a
existat o moda la sf 18 inc 19 care a modifficat intr-un stil clasicizant constr din

moldova religioase, a genrat o modificare a acoperisului., romanstoffe vine cu


modelul acoperisului de la sf stefan din viena, citim aceasta traditie si folosinta
culorii. ex Romerstorfer la sf ioan din suceava, intervine asupra partii sup asupra bis
de la Mirauti si putna.
Mom de ruptura intre ceva ce nu are legatura cu nici un fel de doctrina de rest si
ceea ce incepe sa fie legat de ceva ce europenii considerau rest e legata de Andr
Lecomte du Noy chemat de regele carol(o adresase fr pt a fi ajutat de un specialist
sa restaureze princ constr religiioase, episcopii, mitropolii ce semnificau trecutul
pricipatului si regatului). Lecomte si anatol de bonton?? erau discipolii scolii lui VlD,
lucrarile lui Lcompte au aceasta put amprenta a teoriei si practicii lui Vld. lucrarile
lui lcompte merg e ideea ca a restaura nu ins a repara sau a reconstrui ci a aduce
cladirea la o perfectiune structurala ce poate sa nu fi existat niciodata (def
restaurarii data de vld). acest lucru a insemnat in practica de la interventii f
subiective in care se vede exclusiv dorinta arh pana la aplicare unei tehnici ce a ins
demolarea si reconstruirea arbistrara subiectiva a bis pt care a fost insarcinat sa
lucreze.
ex: sf nicolae domnesc- iasi- reconstruire care nu respecta nici macar dimensiunile
initiale
sf dumitru din craiova- la fel demolare + reconstruire in proportiile considerate de
lecompte a fi potrivite, vechea mitropolie din centrul targiviste unde schimba
dimensiunile constr
interventii mai putin ample unde deciziile sunt arbitrare in raport cu istoria si
marturia pe care o lasa materialul istoric al constr inca pastrat : bis din trei ierarhi
iasi unde demoleaza incinta, reconstr o sala gotica, considera ca assigurarea
structurala a acestei constr presupune ridicarea inaltimii contrafortilor, ca acoperisul
turlelor si cel general marcat de o serie de invelitori pe curb trebuie sa fie inlocuit si
il aseaza in formula actuala de sarpanta, coboara inaltimea boltilor de pe exonartex,
in schimb cons ca proportia dintre h turlei si constr trebuie schimbata in fav inaltimii
turlelor => le inalta, toate aceste elemente neavand nici o leg cu istoria edificiului
cel mai imp edificiu: bis manastirii arges unde la solicitarea pricipelui carol realiz
lucrari de rastaurare care au presupus insa o modificare a incintei prin demolare,
ridicarea unui nou palat episcopal maniera neo-romantica dar mi ales interventiile la
biserica printre care cea mai imp fiind scoaterea frescelor de sec 16 si inlocuirea lor
cu o pictura executata de chiar fratele sau in care erau zugraviti noii ctitori, aceasta
interventie a generat o reactie importanta din partea segmentului de varf al
societatii care observa ca de fapt ceea ce facea lecompte nu era in favoarea
relevarii valorilor istorice si art a poporului, chiar dimpotriva. Urmarea acestei reactii
(m kogalniceanu, gh stelian) impotrivirea la aceasta maniera in a gandi mon ist
unde se stergea istoria inlocuinde-se cu ceva, o impresie artistica, aceasta reactie
conduce prin acest comitet de rezistenta condus de arh gh stelian in 1892 se
realizeaza in ro prima lege de protejare a mon istorice, o lege data mai degraba pt a
stavili aceste excese ale unei retsurari care facea "sa stearga istoria in loc sa o
reveleze"(stelian)
la inc anilor 90 instituirea comisiunii onorifice a mon publice devenind mai apoi
comisiunea mon ist
inc sex 20 e marcat cu mandrie de prima rest facuta de un arh roman care este ion
mincu la stavropoleus unde alaturi de lucrari de interventie la monument, mincu
realiz si o interventie moderna unde isi manifesta teoria, e vb de constr casei
parohiale si chiosc care se dez in lateralul bis. vedem expresiile clasice ale arh lui

ion mincu. la bis interventia e aceea de a restaura si a adauga o mica turla peste
naos (care a creat reactii- subiectiv)
alexandru baicoianu- imbratiseaza filos lui lecomple si vld, e adptul unor inlocuiri in
extenso a mat istoric cu materiale noi. ex: sf Gh harlau, Sf Nicolae Popauti.
contradictie intre o constr veche si o aparenta inlocuire proaspata putin marcata de
trecerea timpului
trecem de la perioada in care avem inceputurile rest facute de rest romani facute in
ro la o perioada de maturizare, lucrarea de la curtea de arges a lui grigore cerchez
arata o departare evidenta de influenta scolii lui vld si o asumare de principii care
incepeau sa se dez intre gandirea si practica europeana. cerchez gaseste constr de
sf de sec 14 acoperita de un strat de tencuiala cu un pridvor adaugat cu doua mici
turle de lemn si imbracate in tabla dupa moda perioadei. interventia lui cerchez pt
anul 1920 e extraodrinar de corect: introducerea fierului la consolidare, inlocuieste
lemnul cu metalul si elibereaza nucleul istoric central de constructiile parazitare,
evaluarea fiind si azi sustinuta de specialisti. pe de alta parte in analiza pe care el o
face a interventiilor in timp la aceste constr da peste un detaliu: interventiile
perioadei brancovenesti ancadramente ce au ajuns in jurul golurilor initiale, pe care
le pastreaza dand la o parte tencuiala pt a lasa acest parament vizibil tipic contr
bizantine.
curtea veche cu hramul sf anton.- interventia lui schlatter, dupa ww1, interventie a
lui gh lupu inlocuieste turla pleaca de la faza pastrata a turlei facand o analogie cu
turlele perioadei
situatie interesanta la palatul mogosoaia- interventie a lui lecompte intre cele doua
raz mondiale avem o interventie semnata de un arh italian domenico rupollo, infl
italiana se obs la fatade, adauga cosurile de factura venetiana. e solicitat de fam
bibescu sa o transf intr-o resedinta de confort modern: adaugarea unui nou corp de
caramida, schimbarea vol interior, degajarea unor incaperi mai mari (acum se citesc
urmele boltilor initiale si ale zidurilor prin amprentele lasate de ultima restaurare) ;
un foisor care isi pierduse scara, ceea ce vedem azi e o interventie contemporana in
maniera arh brancovenesti.
in aceeasi perioada 2 lucrari exemplare:
prima e nicolae ghica budesti de la man cozia unde avem situatia initiala( aceeasi
tratare in tencuiala a paramentului dupa moda sec 19, o acoperire diferita de cea pe
care o cunoastem). aici gh budesti (secretarul cosmiei mon ist) decapeaza
paramanrtul de tencuiala, completeaza acolo unde profilele orizontale fusesera
schimbate (1928), un lucru care vine de la camillo boito marcarea interventiei, lasa
pe latura de N acoperit acum de o cutie de sticla un strat din tencuiala pe care a
dat-o jos pt a arata ca existat o perioada in care constr a fost acoperita, readuce
invelitoare asa cu mera traditia sarbeasca de unde veneau mesterii ce au ridicat
cozia si are de rezlvat o problema grava, cea a relatiei dintre pridvorul de factura
brancoveneasca asezat in fata accelui din V. considera ca asa cum facuse cerchez
ca perioada perioadel de sf de 17 18 e o perioada generatoare de valori ce trebuie
pastrate si aratate. pridvorul asezat in fata intrarii masca peretele de v a str
originale de sec 14: pastrand arcadele coboara inaltimea sa, una din bolti
penetreaza acoperisul, se lasa posibilitatea vederii peretelui.
perioada dintre cele 2 raz mond pt o sumedie de sectoare de dez e una productiva
si pt rest, e perioada in care aceste lucrari de eliberare a consrtr mon it de haine
adaugate e cu precadere practicat pt ca mon ist capatasera la sf lui 18 inc lui 19
aceste haine clasicizante

horia teodoru descopera aceste lucrari si arata expune bogatia paramentului


moldovenesc.
cea mai indelungata activitate ca restaurator o aure stefan Bals care lucreaza
incepand cu perioada interbelica pana in anii 60-70. lucrarile lui sunt f multe in
moldova si T Rom, sunt marcate de o serie spectaculoasa de descoperiri ale
paramentului specific moldovenesc, avem o traditiei n care paramentul e facut in 3
registre suprapuse, piatra batuita cu o piatra cioplitura si in partea sup o zona in
care se intervine in caramida pt a putea genera ocnite. spectaculoasa restaurare la
Snagov, aii 40 in razboi, avea resurse sa se ingrijeasca si de monumente, intervine
pt degajarea de haina de tencuiala a paramentului, reconstituie prin analogie cele 3
turle de peste naos, priscomodie si diaconit.
cutremure ce au distrus o buna parte din turlele bis din T rom, asa incat multe din
sntierele de rest au avut de-a face cu aceasta problema. ceea ce ramane dpa o
astfel de distrugere e sectiune orizontala de unde pot fi extrase informatii pt planul
tulei, problema inaltimii, a proportiilor e ceva ce nu mai poate fi gasit obiectiv la
fata locului. practica rest din ro s-a confruntat cu o dilema: daca ramanea in
domeniul obiectivului, documentatului, atunci probabil ca multe din turlele bis pe
care le vedem nu ar fi putut sa fie. intre cele doua raz mond practica rest a mers
100% aproape pe reconstituirea turlelor plecand de la sectiunea oriz si de la o
combinatie intre ce putea sa arate prictura votiva(cam cum arata proportia) si
studiul de analogie si de tendinte consemnate in istorie. a existat o continua
preocupare pt o elansare a turlelor, se ajunge la o dubla inaltime fata de diametru.
oricare din turlele reconstruite repz o opinie.
in aceste santiere s-au distins sf bals cu bisrica de la cretulescu in care bis avea la
mom santierului o turla si el vine cu ce-a de-a doua peste pronaos realiz de maniera
primeia sau turla de la paraclisul de la mitropolie unde la fel avem si o inaltare a
turnului clopotnita(diferenta discreta data de nuanta caramizii).
bis fostei manastiri mihai voda unde exista un pridvor, se pierduse turla de peste
naos, pricomidie si diacniconm se demoleaza pridvorul lasand ca o bacheta conturul
acestuia
arh rodica manciulescu Turla bis Marcuta, de remarcat ca ea gaseste in podul bis
urme care arata ca la fel ca la cozia invelitoarea era asezata pe extradosul boltilor si
reface aceasta invelitoare. o aseaza pe sistemul de dubla poala, streasina (ca la
cozia)
o alta problema imp e ca deseori maj cazurilor, probl de rest se combina cu probl de
consolidare, datorita seismelor sau de mat folosite. rare situatii unde restaurarea nu
presupune si consolidare.
utlizarea betonului armat, raportul dintre materialul inlocuit si cel original e o
problema
ex: Prejemer s-a fol ba pt turn la intersectia navei cu transeptul, pt inelul de camari
de jur imprejur care avea o serie de grinzi tiranti si centuri de lemn ce au putrezit.
cele 2 inele pt a nu fi in pericol, s-a creat o structura tridimensionala de ba ce a
inlocuit structura pierduta
Bals- turnul donjon de la Calnic. reia in ba structura de lemn ce contravantuia turnul
Sf Mihail Cluj- structura de ba in pod deasupra boltilor, ce tine in poz verticala
zidurile si de care sunt sprijinite arcele si boltile
relativ de curand au aparut si alte tehnici ce se bazeza pe foraje,cabluri,mat noi,
inceput an 90 la apostolache unde turnul de acces clopotnita a fost stabilizat prin

foraje verticale pe colturi astfel putand sa raspunda miscarilor seismice. casa


ecumeneasca- cabluri tin boltile in echilibru
lucrari interesante ca si concept in universitate de Cismigiu: fragmentare a cladirii
intr-un nr de subansambluri separate prin fisuri ce se nasc in cazul msc seismice,
care urmaresc liniile de cea mai mica rezistenta
consolidare- inginerul pavelescu la snagov- reconstituirea facuta de bals in anii 40 a
generat o sensibilizare a structurii, au generat greutati forte ce afecteaza structura.
stalpi asezat. stalpi pe zidarie, foraje, pretensionare cu ba a stalpilor fiind tot timpul
tinuti in sfera comprimarii, la miscarile de balans stalpul nu ajunge sa suporte
intinderi.
sf treime- teodoru o elibereaza de tencuiala, decoratii de caramida smaltuita,
marcarea prin culare partea sup, arcadele si zonele de bolti
horia teodorus- autorul ultimei imp restaurari de la curtea veche (Gh Lupu),
evalueaza interventiile anterioare, considera ca lucrerarea lui Lupu este o solutie
valoroasa si o pastreaza, da jos tencuiala aplicata in sec 19, pastreaza niste goluri
de factura neogotica(de la Schlatter), considerand ca golurile initiale s-au
pierdut(fiind mai ipoteza ca relalitatea). felul in care lasa sa se citeasca diverse
etape si faze, desfiinteaza doua incaperi ce impiedicau citirea unui parament
specific sec 16 in arh munteneasca, la un mom dat in paviment pe N si pe S lasa
urmele a ceea ce a dat jos, rin tencuiala se citeste arcada, lasa portalul de sec 18
peste peretele de V. diverse marcari in int bis unde se citesc etapele. => restaurare
importanta ce merita a fi mentionata
aceeasi preocupare pt a nu pierde marturia tuturor etapelor, Santilie la Suceava
unde Horia Teodoru gaseste 3 tipuri de parament, le arata asa cum au fost gasite( o
parte cu marcarea zidariei de caramida, o parte in care se mai citeste fresca ext, o
parte unde fresca e disparuta), conserva toate aceste zone pt a arata etapele
manastirea radu voda- Bals, demontarea el de factura neogotica de pe fronton le
expune in fata bisericii pt a se citi etapa anterioara, reunifica dpdv plastic aceasta
biserica de sec 17 care era imbracata cu o haina romantica
Stefan Bals- Manastirea neamt- eliberera stratului de tencuiala pt a se vedea un
parament lucrat din persp plastica cu intentia de a fi vazut; intervine asupra
acoperisului de sec 19 (de tabla f jos), reintregeste volumul cu interventia
acoperisului, da jos frontonul neogotic
Sibiu- vechea primarie rest de herman fabini (si la medias sf margarita), descopera
culorile in care fusese gandita constructia in interior si parament. descopera ca in
dorinta de a arata noul sau statut, patriciatul arata statulul pe fatada prin
decoratiile din piatra de talie.

S-ar putea să vă placă și