Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
a exlora aceasta istorie e un prilej sa luam aminte lucruri legate de principii, tehnici,
mod de interventii la mon istorice
daca ar fi sa incepem cu cineva care s-a aplecat asupra mon ist, cel mai indepartat
mom in care in tarile rom a existat o preocupare pt constructiile trecutului, ar trebui
sa ajungem la jum sec al 18 lea cand se instituie pe langa mitroolia munteniei o
functie de arhitet sef "arhitecton monasticesc", functie care era menita sa asigure
intretinerea si repararea constr mitropoliei tarii rom. in aceasta functie este angajat
un oarecare Schlatter, nascut in elvetia(nu se stie daca are studii de arh), e pt o
perioada de cc 15 ani insarcinat cu ingrijirea princ manastiri si biserici ale
mitropoliei
din aceasta pozitie el realiz lucrari care azi din persp restaurarii de azi nu sunt
restaurari, sunt reparatii si in buna masura interventii subiective reconstruri,
modificari pe care Schlatter le aduce constr pe care le are in grija dupa stilurile si
moda epocii
imag de la Tismana la Bistrita, Albota- peste tot interventia sa a constat intr-o noua
expresie a arh chiar daca vb de constr cum e Tismana de sec 14. expresia pe care o
da acestor constr e una romantica, neo-romanica sau neo-gotica pt ca perioada
anilor 50 a sec 19 era marcata de aceasta influenta romantica de factura neo-gotica
sau neo-romantica
interventii: in apropierea Buc: ansamblul de la curtea veche la biserica , Sch da o
noua haina de factura neogotica constr si ii reconstituie intr-o maniera subiectiva
turla de peste naos. aceasta biserica de la curtea veche va face obiectul unor
restaurari subiective, prima interventie ce modifica substantial e cea a lui schlatter
cutremuru din 1802(adaugarea turlei)
o alta interventie prorpie o vedem azi f bine exprimata la biserica manastirii antim.
aici interventia provine dintr-o zona culturala ...introducerea unei .. ce copiaza la o
scara reduce cea de la chartre interpusa intr-o cultura care nu avea nimic de a face
cu un astfel de element
in relative apropierea la radu voda, sch aseaza un pridvor (neogotica) jum sec 20 nu
exista nici un concept in legatura cu restaurarea, interventiile se faceau dupa o
libertate deplina si urmareau gusturile, moda , stilurile practicate in epoca
nu era numai cazul T Rom, pt ca acelasi lucru se intampla si dincolo, in Trans unde
stilul romantic, factura neogotica se regaseste intr-o sumedenie de interv, notabile
cele a lui Steindl si Kagerbauer, galeria Castelul de la Hunedoara. Kagerbauer care
adauga bis sf mihail din cluj turnul neogotic atat de cunoscut azi
la Bontida o aripa intreaga a fost realiz in aceesi maniera neogotica, completand o
str renascentista si apoi adaugata in perioada barocului
inca e o perioada jum sec 19 in care in tarile romane nu avem de-a face cu
manifestarea vreunei idei, teroii, doctrine de rest, a interveni asupra unui mon nu
era deloc dif fata de libertatea de a constr ceva nou sau peste langa niste constr
existente.
un alt ex pt buc e bis sf gheorghe unde Xavier Villacrosse vine si realz peste zona
pridvorului un turn de factura neogotica asa cum se constr cum era stilul epocii.
spre sf sec al 19 avem deja o anumita schimbare. incep sa apara in tarile rom,
moldova sau TR si Trans o serie de arh specializati in interventia pe mon ist, lucru
care nu era cazul. incep sa apara lucrari ale unor oameni specializati, se vede. avem
in zona de N a moldovei in bucovina lucrarile lui carom romstoffe? pe care le avem
si le citim pt trasatura lor caract, repara o serie de bis mai ales acoperisurile. a
existat o moda la sf 18 inc 19 care a modifficat intr-un stil clasicizant constr din
ion mincu. la bis interventia e aceea de a restaura si a adauga o mica turla peste
naos (care a creat reactii- subiectiv)
alexandru baicoianu- imbratiseaza filos lui lecomple si vld, e adptul unor inlocuiri in
extenso a mat istoric cu materiale noi. ex: sf Gh harlau, Sf Nicolae Popauti.
contradictie intre o constr veche si o aparenta inlocuire proaspata putin marcata de
trecerea timpului
trecem de la perioada in care avem inceputurile rest facute de rest romani facute in
ro la o perioada de maturizare, lucrarea de la curtea de arges a lui grigore cerchez
arata o departare evidenta de influenta scolii lui vld si o asumare de principii care
incepeau sa se dez intre gandirea si practica europeana. cerchez gaseste constr de
sf de sec 14 acoperita de un strat de tencuiala cu un pridvor adaugat cu doua mici
turle de lemn si imbracate in tabla dupa moda perioadei. interventia lui cerchez pt
anul 1920 e extraodrinar de corect: introducerea fierului la consolidare, inlocuieste
lemnul cu metalul si elibereaza nucleul istoric central de constructiile parazitare,
evaluarea fiind si azi sustinuta de specialisti. pe de alta parte in analiza pe care el o
face a interventiilor in timp la aceste constr da peste un detaliu: interventiile
perioadei brancovenesti ancadramente ce au ajuns in jurul golurilor initiale, pe care
le pastreaza dand la o parte tencuiala pt a lasa acest parament vizibil tipic contr
bizantine.
curtea veche cu hramul sf anton.- interventia lui schlatter, dupa ww1, interventie a
lui gh lupu inlocuieste turla pleaca de la faza pastrata a turlei facand o analogie cu
turlele perioadei
situatie interesanta la palatul mogosoaia- interventie a lui lecompte intre cele doua
raz mondiale avem o interventie semnata de un arh italian domenico rupollo, infl
italiana se obs la fatade, adauga cosurile de factura venetiana. e solicitat de fam
bibescu sa o transf intr-o resedinta de confort modern: adaugarea unui nou corp de
caramida, schimbarea vol interior, degajarea unor incaperi mai mari (acum se citesc
urmele boltilor initiale si ale zidurilor prin amprentele lasate de ultima restaurare) ;
un foisor care isi pierduse scara, ceea ce vedem azi e o interventie contemporana in
maniera arh brancovenesti.
in aceeasi perioada 2 lucrari exemplare:
prima e nicolae ghica budesti de la man cozia unde avem situatia initiala( aceeasi
tratare in tencuiala a paramentului dupa moda sec 19, o acoperire diferita de cea pe
care o cunoastem). aici gh budesti (secretarul cosmiei mon ist) decapeaza
paramanrtul de tencuiala, completeaza acolo unde profilele orizontale fusesera
schimbate (1928), un lucru care vine de la camillo boito marcarea interventiei, lasa
pe latura de N acoperit acum de o cutie de sticla un strat din tencuiala pe care a
dat-o jos pt a arata ca existat o perioada in care constr a fost acoperita, readuce
invelitoare asa cu mera traditia sarbeasca de unde veneau mesterii ce au ridicat
cozia si are de rezlvat o problema grava, cea a relatiei dintre pridvorul de factura
brancoveneasca asezat in fata accelui din V. considera ca asa cum facuse cerchez
ca perioada perioadel de sf de 17 18 e o perioada generatoare de valori ce trebuie
pastrate si aratate. pridvorul asezat in fata intrarii masca peretele de v a str
originale de sec 14: pastrand arcadele coboara inaltimea sa, una din bolti
penetreaza acoperisul, se lasa posibilitatea vederii peretelui.
perioada dintre cele 2 raz mond pt o sumedie de sectoare de dez e una productiva
si pt rest, e perioada in care aceste lucrari de eliberare a consrtr mon it de haine
adaugate e cu precadere practicat pt ca mon ist capatasera la sf lui 18 inc lui 19
aceste haine clasicizante