Sunteți pe pagina 1din 15

Introducere

Dolarul este abreviat in mod normal folosind simbolul $, USD, sau US$.Acesta a fost adoptat
de catre Congresul Confederatiilor Statelor Unite pe data de 6 iulie 1785 si este divizat in 100 de
centi.
Istoria dolarului american incepe cu mai bine de 300 de ani in urma, de pe vremea cand
Statele Unite ale Americii nu erau decat un grup de colonii. La 5 februarie 1690, Colonia
Massachusetts a introdus unitati de valoare pentru a putea finanta expeditiile militare. Dupa
aceea, la scurta vreme si alte colonii au adoptat aceasta forma de plata. Exista o versiune a
originii denumirii de argou a dolarului (buck), care ar fi provenit din cuvantul buckskin (piele de
cerb). Aceste piei, la fel ca wampul (colier de scoici) si tutunul, erau folosite pe post de moneda
de schimb pe teritoriul coloniilor engleze din America.
Alte surse afirma ca denumirea de "dollar" provine de la o moneda spaniola "real" care avea o
uncie de argint. Colonistii foloseau foarte mult aceasta moneda care a fost denumita "dolar
spaniol". Numele de "dolar" se pare ca provine de la "taler" care era o moneda germana
asemanatoare ca marime si compozitie. Colonistii au asociat denumirea de "taler" la moneda
"real" spaniola.
Cuvantul dolar si semnul arhicunoscut in intreaga lume sunt, deci, mult mai vechi decat
natiunea si valuta americana. Bancnota americana, in forma ei concreta, a vazut lumina zilei
pentru prima data in urma cu peste 200 de ani, in timp ce cuvantul dolar este mai vechi de o
jumatate de secol.

1. Istoria dolarului

Dolarul american pe parcursul a mai mult de 200 de ani a devenit cea mai tranzacionat i
cea mai dominant valut din lume. La moment sunt prezente n circulaie bancnotele de 1$, 2$,
5$, 10$, 20$, 50$ i cele de 100$. Bancnotele mai mari de 100$ nu au mai fost printate din 1946
i au fost scoase din circulaie n anul 1969. Bancnotele mai mari de 100$ au avut valoarea de
500$; 1,000$; 5,000$; 10,000$ i de 100,000$.
Prima apariie a dolarului american dateaz nc din 8 august 1786 unde acesta a fost autorizat de
ctre Congresul Continental al SUA. Numele de dolar i-a revenit monedei cu referin de la
dolarul spaniol care atunci era folosit ca moned oficial pentru coloniile Regatului Spaniei.
Simbolul dolarului care a devenit cunoscut n toat lumea s-a format n rezultat la evoluia
scrierilor abrevierilor pentru cuvntul peso. Iniial abrevierea se scria n felul urmtor ps,
ns eventual aceste dou litere s-au transformat n semnul care a rmas i pn n ziua de azi
$.

Istoria dolarului american a fost destul de complex, de aceea istoricii nu pot rspunde pn
n ziua de azi la unele ntrebri legate de crearea dolarului american. Pn n ziua de azi sunt
prezente sute de teorii conspirative fa de dolarul american, ns nici una dintre ele nu a fost
acceptat pe plan internaional.
Muli istorici consider c nc de la fondarea dolarului american moneda a fost standardizat la
rat fix n paritate cu argintul, ns nu exist o eviden concret despre o astfel de lege. Se
presupune c n acel moment dolarul american din 1792 pn n anul 1873 a avut o relaie dintre
argint fa de aur la o rat de 15:1 dup decizia lui Alexander Hamilton care era secretarul
trezoreriei pe atunci. n anul 1834 paritatea a fost schimbat la rata de 16:1 datorit faptului c
2

valoarea aurului a crescut n raport cu argintul. Aceasta schimbare a diminuat valoarea real al
dolarului cu 6% fa de valoarea de pn la schimbarea proporiilor.

n anul 1900 bimetalismul a fost refuzat printr-un act al preedintelui american i de atunci
dolarul american era convertibil doar la 1.5g de aur. n perioada primului rzboi mondial
standardul la aur a fost suspendat de 2 ori din motive economice, prima a fost faptul c multe
corporaii din Europa la care corporaiile american aveau datorii cereau plile n aur, iar al
doilea motiv a fost pentru a echilibra valoarea dolarului conform schimbului valutare care atunci
era fix cu alte valute. Mai trziu preedintele Wilson a interzis exportul aurului de pe teritoriul
SUA i a suspendat standardul de aur la schimb valutar.
n perioada unei din cele mai mari crize din istoria omenirii, Marea Depresiune, dolarul american
a avut foarte mult de suferit ca i toate valutele din lume. Pe atunci doar dou valute erau
considerate internaionale, lira sterlin i dolarul american. Banca Angliei care este i n ziua de
azi banca central a Marii Britanii a abandonat n anul 1931 standardul la aur datorit
speculatorilor i al cererilor mari de a schimba bancnotele n aur. Pe atunci oricine care avea o
bancnota de lir sterlin putea s viziteze Banca Angliei i s schimbe bancnota n aur pur. Ca
rspuns la cererea mare de a schimba bancnotele n aur din Europa, Rezerva Federal a mrit
dobnzile pentru a proteja standardul la aur ns aceasta doar a agravat situaia economic.
Aceasta decizie a nrutit ncrederea populaiei n dolarul american, care deja preferau
monedele de aur fa de bancnote.

Conform conferinei de la Bretton Woods din anul 1944, unde au participat 730 de delegai
din 44 de ri, a fost luat decizia ca dolarul american s fie recunoscut ca unica moneda
internaional i ca toate monedele din lume s fie legate de dolarul american care la rndul su
era legat la aur. Deci prin acest sistem se subnelegea ca toate monedele din lume erau legate
indirect cu aurul. Din acea perioad majoritatea statelor din lume vindeau SUA aurul n schimb
la dolari americani.

La nceputul anilor 70 inflaia i costurile mari din rzboiul din Vietnam au cauzat o cretere
major al bunurilor importate, n special al petrolului, iar ca rspuns preedintele Richard Nixon
a dispus anularea convertibilitii directe al dolarului la aur. Acest act este cunoscut sub numele
Nixon Shock. Una dintre cele mai geniale micri ale lui Richard Nixon a fost s conving
Arabia Saudit s vnd petrolul exclusiv n dolari americani. De atunci dolarul american a reuit
s devin cea mai important valut din lume, iar multe ri au nceput s foloseasc dolarul
SUA ca moned de rezerv. Toate rile din lume aveau nevoie de petrol, iar unic posibilitate de
a cumpra petrolul este prin dolari americani sau prin schimbul valutar direct.
De la nceputul anilor 70 pe piaa internaional a aprut conceptul de oil dollars, datorit
vnzrilor imense de petrol. De atunci Banca Federal a creat dolari americani cu diferite serii
3

pentru a putea controla fluxul de dolari n SUA i nafara ei. Aceast strategie este prezent i
pn n ziua de azi, iar dolarii americani care au fost creai pentru cumprarea petrolului i se afl
pe teritoriul Statelor Unite ale Americii sunt transferai automat dup graniele rii pentru a evita
masa monetar incontrolabil i o cretere brusc a inflaiei.

Pe data de 8 octombrie 2013 a fost pus n circulaie noua bancnota de 100 de dolari n
majoritatea rilor lumii. n Republica Moldova noile bancnote au ajuns pe 17 octombrie. Noile
bancnote au ncorporate elemente de securitate noi care vin s readuc posibilitatea de falsificare.
Principalele sisteme de securitate ncorporate sunt banda de securitate 3D i clopotul cu
jgheabul. Bancnota de 100 de dolari este cea mai falsificat valut din afara SUA. Consumatorii
vor putea s utilizeze n continuare bancnotele vechi, acestea nu vor fi devalorizate i nu vor fi
demonetizate. SUA modific bancnotele sale periodic din msuri de securitate i cu scopul de a
crea bariere noi tehnologice n privina falsificrii bancnotelor. Bancnota nou de 100$ trebuia s
fie pus n circulaie civa ani n urm, ns din motive tehnice i economice aceasta a fost
amnat pn n acest an.

Durata medie de via al unei bancnote difer n dependen de rata ei de folosire i de


velocitatea acesteia n circulaie. Costul unei singure bancnote de asemenea difer n dependen
de nominalul acesteia: de la 5,4 ceni pentru bancnota de 1$ pn la 12,7 ceni pentru bancnota
de 100$. Toate bancnotele au aceleai sisteme de securitate n afar de bancnotele noi care au
fost adoptate la ultimele elemente de siguran.

2. Dolarul dupa cea de-a doua conflagratie mondiala


Economia si finantele apareau la sfrsitul razboiului complet dezorganizate. Distrugerile de
tot felul au antrenat n mod incontestabil o paralizie a activitatii economice. ntr-o Europa
distrusa, nvingatorii si nvinsii n egala masura trebuiau sa-si reconstruiasca economiile, sa-si
restabileasca soliditatea monedelor distruse de inflatie si sa-si restabileasca fluxurile financiare si
comerciale - Europa a suferit un regres puternic n economia mondiala. Nu mai este un pol
dominant al comertului mondial (n 1947 mai reprezenta doar 37%, fata de 46% ct era ponderea
n anul 1937), moneda forte - lira - care domina economia antebelica nu mai reprezenta aproape
nimic n raport cu dolarul.
Singura economie care a iesit ntarita din razboi a fost cea americana. SUA concentrau la
sfrsitul conflagratiei o forta productiva care reprezenta jumatate din capacitatea mondiala.
Dolarul domina piata mondiala deoarece reprezenta doua-treimi din stocul monetar international.
4

Pentru a se iesi din dezordinea economica generata de razboi trebuiau puse la punct institutii
capabile sa restabileasca ordinea economica. Aceasta a fost facuta sub presiunea SUA, URSS
neputnd, din dogmatism, sa-si dea acordul la o reconstructie conforma cu canoanele
liberalismului.
Sistemul Monetar International (SMI) definit, n iulie 1944, la Bretton Woods statua
urmatoarele principii: libertatea n materie de navigatie si tranzactii internationale si liberul acces
la sursele de materii prime. Din aceasta perspectiva se preconiza ntoarcerea ct mai rapida la
libera convertibilitate a tuturor monedelor ntre ele si fata de dolar, deviza cheie a noului sistem.
Pentru a gira noul sistem si a se veghea la respectarea regulilor stabilite la Bretton Woods s-a
creat un Fond Monetar International (FMI) prin cotizarea tuturor tarilor semnatare n raport cu
importanta lor economica. Marimea cotelor a determinat gradul de influenta a fiecarui
participant. Acest fond monetar era destinat ajutorarii tarilor n dificultate cu conditia unei
restabiliri rapide a echilibrelor lor structurale printr-o gestiune sanatoasa.
Numarul tarilor membre ale FMI a crescut rapid, de la 29 de tari n anul 1945, la 125 n 1973,
151 n 1989 , 184 de tari membre n anul 2004 la 187 in prezent. Moneda FMI este DST Drepturile Speciale de Tragere (SDR - Special Drawing Rights). Acestea sunt un instrument
monetar creat ca urmare a deciziei Consiliului guvernatorilor Ideea care a stat la baza nasterii
DST a fost cea privind necesitatea cresterii lichiditatii internationale. Valoarea DST a fost
exprimata initial (1969) printr-o cantitate de aur egala cu a dolarului american n acea vreme (1
DST = 0,888671 g aur). n urma devalorizarilor dolarului si generalizarii cursurilor fluctuante
(1971-1973) a aparut problema modificarii valorii DST.
n anul 1974 a fost adoptata o noua metoda de calcul al valorii DST, pe baza unui cos valutar
format din 16 valute, pentru ca n anul 1978, cosul valutar sa fie restrns la 6 valute
reprezentative. O alta reducere a dimensiunilor cosului a avut loc n anul 1981, la 5 valute (dolar
american, marca germana, lira sterlina, franc francez, yen japonez) ale tarilor cu cea mai mare
participare la exportul mondial. n urma evaluarii DST n anul 1986, pe baza performantelor n
materie de export din perioada 1980-1984, s-a decis ca regula revizuirea periodica a cosului
valutar o data la 5 ani.
La 1 ianuarie 1999, marca germana si francul francez au fost nlocuite printr-o cantitate
echivalenta de euro, ponderea monedei unice europene reflectnd doar puterea economica a
Germaniei si Frantei. n anul 1999 cosul DST era format din: dolarul american (o pondere de
39%), marca germana (21%), yenul japonez (18%), francul francez (11%) li lirasterlina
(11%).ncepnd cu 1 ianuarie 2001, noua evaluare (29% EUR) se bazeaza pe importanta zonei
euro ca ntreg. FMI a stabilit ca 4 valute (USD, EUR, JPY, GBP) ndeplinesc criteriile pentru a
intra n componenta cosului valutar DST n perioada 2001-2005, urmnd o alta evaluare la 1
ianuarie 2006.
Incepnd de la 1 ianuarie 2011, coeficientul de ponderare afectat fiecreia din cele patru
monede a fost modificat, dup cum urmeaz: dolarul SUA rmne cea mai important moned
din coul valutar, ns ponderea sa relativ la determinarea valorii DST va scdea de la 44% la
41,9%; ponderea euro va crete de la 34% la 37,4%; n timp ce ponderea relativ a lirei sterline
va crete de la 11% la 13%; iar coeficientul de ponderare a yenului va scdea de la 11% la 9,4%.
n cursul anului 2001, situaia economic americana parea s se mbunteasc, msurile
luate de noul preedinte republican George W. Bush - favoriznd reluarea creterii economice,
n ciuda deteriorrii climatului politic din ce n ce mai agitat. n acest context la 11 septembrie
2001 cele dou turnuri de laWorld Trade Center (New York) i cldirea Pentagonului
5

(Washington)sunt atacate de teroriti aparinnd gruprii Al-Queda, bilanul victimelor fiind


tragic aproape 4000 de mori, acest lucru afectand economia americana si implicit, dolarul.
La nceputul noului mileniu, Statele Unite rmn principala putere militar, economic i politic
a lumii, ns o radiografie sumar a realitilor americane astzi prezint indiciile unor fisuri
societale potenial periculoase. Creterea economic a ultimului deceniu a fost n mare parte
anulat, costurile rzboaielor din Afganistan i Irak au ngreunat bugetul federal, confruntarea
politic dintre cele dou partied au divizat ara mai mult ca oricnd, iar pe plan extern politica
Statelor Unite este puternic contestat.
In ultimii ani, dolarul a imbracat un caracter oscilatoriu, cu variatii destul de puternice in
raport cu euro sau francul elvetian dipa cum este descris in urmatorul grafic:

Desi cursul dolarului oscileaza puternic, acesta nu inregistreaza o crestere constanta si


semnificativa, in timp ce cursul francului elvetian se detaseaza vizibil de moneda EURO si USD
inregistrand o crestere vertiginoasa in ultimii doi ani. Pe de alta parte, insa, moneda EURO este
de departe cea mai constanta dintre cele trei monede prezentate, mentinandu-se intr-o marja de
oscilatie intre +/- 15%.
3. Inflatia in SUA si efectul acesteia asupra dolarului
n 1970, Statele Unite au trecut de la un excedent al balanei de pli la un deficit puternic.
Din rezerva SUA au ieit 9,8 miliarde de dolari (n 1969 exista excedent), n timp ce n 1971
suma ieit din rezerv a crescut vertiginos la 29,8 miliarde dolari. Finanele rii au devenit
mpovrate de rzboiul din Vietnam i importurile de produse din Europa au crescut. De
asemenea, industria de rzboi a determinat omajul s se reduc puternic ntr-o perioad scurt
de timp, ceea ce a pus presiune pe preuri.
Asta a dus la pierderea ncrederii n dolarul american, aa c state precum Elveia, dar n
special Frana, au nceput s cear Fed s plteasc n aur pe dolarii pe care i aveau n
rezerva. n aceast situaie, pe 15 august, preedintele Richard Nixon a decis s nghee unilateral
convertibilitatea dolarului n aur, ceea ce a transformat moneda american n moned fiduciar
6

(fiat currency), alturi de alte msuri precum nghearea preurilor i a salariilor. Astfel, pentru a
doua oar n secolul 20, etalonul aur avea s fie abandonat, dup ce Primul Rzboi Mondial a
determinat statele europene, care cutau s finaneze industria de rzboi, s pun pauz
etalonului aur, care era n funciune din 1870.
Din 1917 pn n august 1971 inflaia total (dup IPC) n SUA a fost de 308% sau, altfel
spus, n 71 i trebuiau 20,4 dolari pentru a cumpra ce cumprai n 1917 cu 5 dolari.
Din august 71 pn n mai 2011, inflaia oficial a fost de 453,8%, aa c 5 dolari din 71
cumprau ct cumpr 27,7 dolari acum. n 40 de ani tiparnia Fed a ridicat preurile mai mult
dect au crescut n cei 54 de ani de dinainte de 71. Trebuie precizat c n acest interval guvernul
SUA a schimbat de 24 de ori sistemul de calcul al inflaiei pentru ca aceasta s par mai mic.
Shadowstats.org folosete aceleai criterii pentru calculul inflaiei ca cele de dinainte de 1980 i
afieaz o inflaie anual de 11%, cu mult peste cifra oficial de 3,6%.Cum evoluia real a PIB
se calculeaz cu ajutorul deflatorului, o inflaie mai mare la aceeai valoare nominal a PIB
nseamn o cretere economic mai mic. Altfel spus, dac metodologia din 1980 pentru calculul
inflaiei nu ar fi fost modificat, atunci cifrele oficiale ar fi trebuit s arate c economia SUA a
intrat n recesiune nc din 2000 i s-ar afla acolo i acum.

4. Curiozitati despre dolarul American


4.1 Cat mai costa oare azi fabricarea bancnotelor sau cat valoreaza acestea?
Conform Trezoreriei Nationale a Statelor Unite, costul de productie a unei bancnote,
indiferent de valoarea efectiva a acesteia, este de aproximativ 6.4 centi. In 2009, Trezoreria
Statelor Unite a tiparit 2,636,800,000 de bancnote de 1 dolar. Pe locul doi se afla bancnota de 20
de dolari, cu 716,800,000 de bancnote tiparite, iar pe pozitia a treia cea de 100 de dolari din care
au fost tiparite 1,785,600,000 de bucati. Aceste bancnote au inlocuit doar pe cele uzate, distruse
si iesite din circulatie. In 2009 s-au tiparit 26 de milioane de bancnote pe zi, a caror valoare
aproximativa era de 907 milioane de dolari. Pentru tiparirea lor s-a folosit zilnic aproape 10 tone
de toner.
7

In ceea ce priveste valoarea reala a unui dolar raspunsul este mai complex. Pe 15 August 1971
presedintele Richard Nixon anunta renuntarea la obligativitatea guvernului de a schimba
contravaloarea dolarilor cu aur sau orice alta valoare metalica. Astfel dolarul a devenit doar o
hartie legala prin care se putea plati orice fel de datorie, creditorul fiind obligat sa accepte
aceasta forma de plata, in caz contrar datoria fiind anulata. Importanta acestei fraze o dovedeste
si inscriptia care exista pe toate bancnotele : "This note is legal tender for all debts, public and
private". Cu alte cuvinte guvernul a decis ca aceste bancnote au valoare, iar cetatenii trebuie sa
fie de acord cu acest lucru, in caz contrar acestea devin pur si simplu doar o hartie care valoreaza
atat cat costa sa fie fabricate, adica 6,4 ceni.
Bancnotele sunt fabricate din fibre textile amestecate cu bumbac, motiv pentru care sunt
rezistente la spalat si uzura. In interior sunt fibre colorate de matase pentru a fi mai greu de
falsificat. Pentru a descoperi si anihila pe cei care falsificau dolari, pe 5 iulie 1865 a fost infiintat
U.S. Secret Service (Serviciul Secret al Statelor Unite). Acesta avea jurisdictia de a investiga
falsificarea nu doar a monedelor si bancnotelor, dar si a oricaror alte titluri de valore, cecuri,
cupoane agricole sau timbre postale puse in circulatie de guvernul federal american.

4.2 Lucruri interesante despre dolarul american:


- Daca am aranja toate bancnotele dolarilor americani una langa alta acestea ar inconjura
Ecuatorul de 24 de ori.
- Primele note de hartie aveau valoarea de 1 cent, 5 centi, 25 centi si 50 de centi.
- 1.000.000 de dolari americani in bancnote de 100$ cantaresc 9.25 kg.
- Zilnic, Biroul de gravura si Imprimare printeaza bancnote in valoare de 541 milioane de dolari,
48% din toate bancnotele sunt de 1 dolar.
- Durata medie de viata al unei bancnote de 5$ este de 15 luni, bancnotele de 20$ circa 2 ani,
bancnotele de 50$ si 100$ pot fi pastrate in circulatie pana la 8 ani.
- Bancnota de 2$ a fost emisa pentru ultima data in 2003.
- Conform ultimelor date in noiembrie 2013 se aflau in circulatie circa 1.22 trilioane de dolari
americani.

4.3 Secretele bancnotei de 1 dolar


Ce semnifica litera inscrisa in sigiliu
pe fata fiecarei bancnote de dolar?

Sigiliul negru, cu o litera mare in mijloc semnifica locul unde Banca Federala Americana a facut
comanda pentru a fi tiparita bancnota. A = Boston, B = New York City, C = Philadelphia, D =
Cleveland, E = Richmond, Va., F = Atlanta, G = Chicago, H = St. Louis, I = Minneapolis, J =
Kansas City, K = Dallas.
8

Langa litera mai apare o cifra, care semnifica pozitia in alfabet a literei. De exemplu, daca
bancnota provine din Dallas, ea va avea inscriptionata litera K si cifra 11, intrucat K este cea de a
11-a litera din alfabet.
Pe bancnota de 1 dolar pot fi vazute bufnite sau paianjeni
ascunsi?
Multi oameni afirma ca pe bancnota de 1 dolar poate fi vazuta o
bufnita ascunsa sau chiar un paianjen, in apropierea cifrei 1. Dar
expertii spun ca asa ceva nu exista, acolo nefiind decat un punct unde
desenul de plasa al marginii variaza. Aceasta nu-i va opri pe unii
oameni de a asocia aceasta bufnita cu simboluri masonice, sau cu
unele lucruri mai practice, ca de exemplu masuri impotriva
falsificarii.
Ce inseamna Annuit Coeptis?
Deasupra piramidei apare expresia Annuit Coeptis, care este o expresie in limba latina si s-ar
traduce Dumnezeu ne-a ajutat in actiunea noastra. Multi parinti-fondatori ai SUA, ca Benjamin
Franklin sau George Washington, credeau ca Dumnezeu se afla in spatele succesului crearii
Statelor Unite.
Ce semnifica Novus Ordo Seclorum?
Sub piramida se gasesc scrise cuvintele Novus Ordo Seclorum, care in latina semnifica Noua
Ordine Mondiala. Charles Thomson, un om de stat implicat in desenul Marelui Sigiliu al SUA,
a propus aceasta fraza care sa semnifice inceputul noii ere americane, care a aparut in 1776 cu
semnarea Declaratiei de Independenta.
MDCCLXXVI semnifica anul 1776 in latina, anul
independentei SUA.
Ce semnifica piramida incompleta si simbolul ochiului
Providentei?
Thomson a explicat ca piramida exprima simbolul puterii si
dainuirii. El nu a explicat de ce a lasat piramida neterminata,
dar multi cred ca semnifica faptul ca SUA, in anul 1776, era
inca intr-un stadiu de tara neterminata. Piramida are 13
trepte, numarul coloniilor care au format in 1776 Statele Unite.
Ochiul Providentei este o reprezentare vizuala a cuvintelor
Annuit Coeptis, semnificand faptul ca Dumnezeu are grija de
noua natiune nascuta. Multi cred, insa, ca acesta este un simbol francmasonic, dar acest ochi este
un simbol al vechilor egipteni.
4.4 Curiozitati din istoria dolarului

Foto: $40, $50, and $65 continental notes


n 1690, Colonia din Golful Massachusetts a fost prima care a pus n circulaie o bancnot de
hrtie, pentru a putea plti expediiile militare. n curnd celelalte 12 colonii i-au urmat
exemplul.
La 1739 imprimeria lui Benjamin Franklin din Philadelphia a fost prima care a tiprit
bancnote cu simboluri din natur, precum diferite modele de frunze, care fceau bancnotele mai
greu de falsificat. n 1764 britanicii au interzis coloniilor s mai tipreasc proprii bani. n 1775
ns, Congresul Continental a nceput s tipresc bani pentru a putea s finaneze costurile
Rzboiului Revoluionar. Fr a avea ns o susinere puternic i fiind uor de falsificat,
bancnotele au nceput n scurt timp s i piard valoarea, de unde i celebra expresie "not worth
a Continental".

10

Dolarul

fost

adoptat

ca

moned

oficial

Statelor

Unite

1785.

Foto: greenbacks
Din anul 1791 pentru o perioad de 20 de ani Congresul a patronat Banca Statelor Unite, fiind
agentul fiscal al Trezoreriei. Sistemul monetar federal a fost stabilit printr-o lege intrat n
vigoare la 1792, lua astfel fiin Monetria Statelor Unite. Prima circulaie de bancnote produs
de guvernul federal a fost n 1861, cnd obligat s finaneze Rzboiul Civil, Congresul a
autorizat emiterea de note de valoare, care i-au ctigat i renumele de "green backs" datorit
culorii lor verzi. Toate bancnotele tiprite de la 1861 ncoace pot fi i astzi preschimbate la
ntreaga lor valoarea nominal.
n 1863 a fost stabilit sitemul naional bancar care era monitorizat de Trezorerie. n 1913 lua
fiin Rezerva Federala, aceasta fiind banca central a Statelor Unite care avea rolul de a
regulariza fluctuaiile de pe piaa financiar. Un an mai trziu Rezerva Federala emitea prima sa
bancnot de 10 dolari, care-l avea pe faa ei pe preedintele Andrew Jackson. Pentru a scdea
costurile de fabricaie, dimensiunile bancotelor au fost reduse in 1929 cu aproximativ 30%, iar
designul a nceput s fie standardizat pentru a fi mai uor de recunoscut i mai greu de
falsificat. Ct mai cost oare azi fabricarea bancnotelor sau ct valoreaz ele?!Conform
Trezoreriei Naionale a Statelor Unite costul de producie a unei bancnote, indiferent de valoarea
efectiv a acesteia, este de aproximativ 6.4 centi. n 2009 Trezoreria Statelor Unite a tiprit
2,636,800,000 de bancnote de 1 dolar. Pe locul doi se afl bancnota de 20 de dolari, cu
716,800,000 de bancnote tiprite, iar pe poziia a treia cea de 100 de dolari din care au fost
tiprite 1,785,600,000 de buci. Aceste bancnote au nlocuit doar pe cele uzate, distruse i ieite
din circulatie. n 2009 s-au tiprit 26 de milioane de bancnote pe zi, a cror valoare aproximativ
era de 907 milioane de dolari. Pentru tiprirea lor s-a folosit zilnic aproape 10 tone de toner.
Pe 21, aprile, 2010 Trezoreia SUA va scoate pe pia un nou design al bancnotei de 100 de
dolari.
n ceea ce privete valoarea reala a unui dolar rspunsul este mai complex. Pe 15 August 1971
preedintele Richard Nixon anuna renunarea la obligativitatea guvernului de a schimba
contravaloarea dolarilor cu aur sau orice alt valoare metalic. Astfel dolarul a devenit doar o
hrtie legal prin care se putea plti orice fel de datorie, creditorul fiind obligat s accepte
aceast form de plat, n caz contrar datoria fiind anulat. Importana acestei fraze o dovedete
11

i inscripia care exist pe toate bancnotele : "This note is legal tender for all debts, public and
private". Cu alte cuvinte guvernul a decis c aceste bancnote au valoare, iar cetenii trebuie s
fie de acord cu acest lucru, n caz contrar acestea devin pur i simplu doar o hartie care valoreaz
att ct cost s fie fabricate, adic 6,4 ceni. Bancnotele sunt fabricate din fibre textile
amestecate cu bumbac, motiv pentru care sunt rezistente la splat i uzur. n interior sunt fibre
colorate de mtase pentru a fi mai greu de falsificat. Pentru a descoperi i anihila pe cei care
falsificau dolari, pe 5, iulie, 1865 a fost infiinat U.S. Secret Service (Serviciul Secret al Statelor
Unite). Acesta avea jurisdicia de a investiga falsificarea nu doar a monedelor i bancnotelor, dar
i a oricror alte titluri de valore, cecuri, cupoane agricole sau timbre potale puse n circulaie de
guvernul federal american. n 2003 US Secret Service a fost incorporat n cadrul U.S.
Department of Homeland Security.Bancnota de 1 dolar are pe ea imprimat imaginea primului
preedinte american, George Washington i are gravate pe ea cele mai interesante imagini. n
partea stang a fotografiei se afl un sigiliu cu o liter n interior, reprezentnd banca care a
comandat bancnota. Litera respectiva reprezint numele uneia din cele 12 districte de banci, care
mpreun alctuiesc Rezerva Federala a Statelor Unite. (1) A = Boston, (2) B = New York City,
(3) C = Philadelphia, (4) D = Cleveland, (5) E = Richmond, Va., (6) F = Atlanta, (7) G =
Chicago, (8) H = St. Louis, (9) I = Minneapolis, (10) J = Kansas City, (11) K = Dallas, (12) L=
San Francisco.Tot pe fa este inscripionat n patru coluri o cifra ntre 1 i 12 care corespunde
de asemenea uneia din cele 12 bnci federale. Dac de exemplu avem o bancnot din Chicago,
aceasta va avea inscripionat litera G i cifra 7. n partea dreapta este un alt sigiliu cu
Departamentul Trezoreriei pe el i anul nfiinrii ei, 1789.n stnga sus se afl o liter urmat de
o cifr care reprezint poziia de pe macheta pe care a fost tiprit bancnota. n partea dreapt jos
a bancnotei se gsete numrul de serie a machetei n care se va regsi i litera amintit mai
sus. Pe spatele bancnotei de 1 dolar se afl sigiliului Statelor Unite. Acesta este singurul din lume
care are o fa-verso. Acesta a fost conceput i aprobat de ctre prinii fondatori ai Statelor
Unite, precum: Thomas Jefferson, John Adams sau Benjamin Franklin. Sigiliul conine detalii
despre valorile promovate de naiunea proaspt intemeiat la acea vreme.

Foto: great seal


n dreapta este sigiliul cu vulturul american care simbolizeaz suveranitatea. ntr-o ghiar
vulturul ine strns o ramur de msline cu 13 frunze, simboliznd pacea. n cealalta ghiar ine
13 sgei care simbolizeaz cele 13 colonii i lupta lor pentru independen. Deasupra capului de
vultur se afl o panglic pe care este inscriptionat n latin "E Pluribus Unum". n traducere
nsend "unul din cei muli", fcnd referire la unitatea noului guvern format de cele 13
colonii. Pe spatele sigiliului, postat n partea stng a bancnotei, poate fi vzuta o piramid,
12

simbol al rezistenei peste timp. Aceasta are 13 trepte, care din nou simbolizeaz coloniile, iar
faptul c nu este terminat simbolizeaza faptul c naiunea nu este finalizat, urmnd ca
generaiile care vin s o continue. Deasupra se afl un ochi al Providenei deasupra cruia st
inscripionat fraza n limba latin "Annuit Coeptis" care tradus nseamn "favorizarea n aceast
aciune". Cu alte cuvinte Divinitatea, adic Dumnezeu, a favorizat crearea Americii. Este
binecunoscut faptul c prinii fondatori aveau o profund credin n divinitate i-n ajutorul
primit n punerea temeliei la formarea noii naiuni. Ca dovad i inscripia "In God We Trust".
Un Act Normativ a fost aprobat de Congresul American pentru ca aceast fraz s fie gravat pe
monedele de aur i argint. Pe data de 30 Iulie, 1956, preedintele american a aprobat rezoluia
Congresului, votat cu un an nainte, de a declara expresia "IN GOD WE TRUST" ca i motto
national al SUA. ncepnd cu anul 1957 acest motto a fost inclus i pe bancnotele tiprite pe
hrtie.La baza piramidei de pe bancnota de 1 dolar se afl inscripia MDCCLXXVI care
semnific anul 1776 n latin, an n care SUA a semnat Declaraia de Independen. Sub
piramid st scris o alt fraz n latin "Novus Ordo Seclorum" care simboliza faptul c
America ncepea o Noua Era.

13

Concluzie
Desi moneda euro este in continua crestere pe pietele financiare internationale, dolarul
continua sa aiba un rol foarte important pe pietele asiatice acolo unde euro joaca doar un rol
timid. Aceasta din urma va trebui sa cistige teren pe aceste piete pentru a putea spera la o pozitie
privilegiata, asa cum o are dolarul in prezent.
Viziunea pesimista asupra dolarului nu trebuie neglijata, dar avind in vedere situatia actuala,
este mult mai fondat un punct de vedere optimist asupra dolarului. Exista ipostaze cum ca, din
cauza crizei financiare inca de actualitate, dolarul va pierde teren in fata monedei unice. In
realitate lucrurile nu sunt cu mult schimbate fata de cum erau inainte de inceperea crizei. Acest
lucru se datoreaza faptului ca Europa a fost lovita aproare in aceeasi masura de criza de care a
fost lovita Statele Unite. Multe din bancile central cu reserve mari in dolari sunt afectate de
deprecierea dolarului din acest an. Acum este discutabila capacitatea dolarului de a prezerva
valoarea. De aceea, tari precum BRIC sau alte economii emergente, isi manifesta profunda
ingrijorare fata de situatia actuala. Un posibil, dar putin probabil, inlocuitor ar fi moneda unica
europeana. Daca este sa dam crezare celor mai pesimiste previziuni fata de dolar si celor mai
optimiste fata de moneda unica europeana, putem conclude ca cea din urma, aflata pe
un vizibil trend ascendent va surclasa dolarul undeva in urmatorii 15-20 de ani la nivel
mondial.

14

Bibliografie
1. Politica si societate in secolul XX, Bogdan Antonius i Alin Matei, 2007
2. Moneda, creditul bancar i ciclurile economice Jesus Huerta de Soto, Editura Univeristii
Alexandru Ioan Cuza, 2010. Disponibil n limba romn la http://mises.ro/608/
3. http://www.bancamea.md/news/fotovideo-dolarul-american-istoria-aparitiei-si-dezvoltarii-celeimai-importante-valute-din-lume
4. http://rousa.blogspot.ro/2010/03/curiozitati-din-istoria-dolarului.html
5. http://www.lovendal.ro/wp52/sa-dezvaluim-putin-din-secretele-bancnotei-de-un-dolar-american/

15