Sunteți pe pagina 1din 35

PRINT PRODUCTION

Notiuni despre tehnologia tiparului

Tiparul Offset :
"Proces de tiparire ce implica transferul de cerneala
lichida de pe placa tipografica pe o suprafata
intermediara (cum ar fi un cilindru cauciucat) si apoi
pe suportul final (hartie)."

ISTORIA, IN PRIMUL RAND


Johannes Gutenberg, candidat la titlul de om al celui
de al doilea mileniu cretin, este creditat ca
inventatorul presei de tipar. n anul 1450 Gutenberg s-a
asociat cu bogtaii Johann Fust i Peter Schoffer
pentru a pune la punct prima pres de tipar cu litere
mobile din Europa. n anul 1454 Johannes Gutenberg
a tiprit un calendar i celebra Biblie cu 42 de linii pe
pagina, lucrare realizat n 170 de exemplare.

Cu toate c Johannes Gutenberg nu a


inventat tiparul, experimentele sale au fcut
tiprirea mult mai practic.

ISTORIA, IN PRIMUL RAND


De fapt, Litografia a constituit premiza
genezei imprimrii plane offset, deriv din
limba greac litho - piatr, graphos scris, ceea ce semnific reprezentarea unei
metode de tipar ce utilizeaz o plac sau o
piatr cu o suprafa perfect neted.
Inventatorul litografiei este considerat
autorul bavarez austriac Alois Senefelderdramaturg de la Mnchen. n anul 1796
pentru prima dat este aplicat aceast
tehnologie. El a inventat aa-numitul tip de
imprimare chimic i a construit o pres
pentru acest tehnologie de imprimare.

ISTORIA, IN PRIMUL RAND


Tiparul offset a aprut la inceputul sec. XX (n a.1908), iar
maina pentru imprimare nainte de cel de-al doilea rzboi
mondial, n Anglia.

Fotografia a nceput s se aplice n industria poligrafic n a


doua jumtate a secolului XIX.
Hartia, asemntoare cu cea de azi, a fost fcut pentru
prima dat n anul 105 d.Chr. de un eunuc de la curtea
mpratului Ho Ti n China. Se crede c la inceput s-a
fabricat din textile nefolositoare i apoi din coaj de dud i
alte plante din care se produceau esturile. Hrtia s-a produs
numai n China timp de 500 de ani. n anul 610 a fost
introdus n Japonia, iar n 750 n Asia Centrala. n Europa a
fost adus de Mood i s-a produs prima data n anul 1150 n
Spania, dup care producerea ei s-a dezvoltat i n restul
Europei.

HARTIA-CE TREBUIE SA STIM DESPRE EA

In Romnia primele fabrici s-au construit n 1539 la Sibiu i n 1546 la Braov, iar
primul act oficial scris pe hrtie este dat de Mircea cel Btrn Mnstirii Tismana n
anul 1406.

Fabricarea hartiei:Hrtia este obinut din fibre de celuloz amestecate, care se


menin mpreun fr un alt liant cu excepia legturilor de hidrogen i a mpletirii
fibrelor.
Dei cele mai cutate materiale celulozice pentru fabricarea hrtiei sunt pulpa
lemnoas a unor specii de arbori de esen moale, n special cea a coniferelor, datorit
existenei fibrelor de celuloz n structura multor plante, de la ierburi pn la arbori,
se pot folosi i multe alte fibre, aa cum ar fi cele ale plantelor de bumbac, in, cnep
sau orez.

HARTIA-CE TREBUIE SA STIM DESPRE EA

Dimensiuni formate standard (ISO A)

Formatul A0 este definit ca formatul standard


cu suprafata de 1 mp (suprafata necesara pentru
calcularea greutatii diverselor tipuri de hartie).
Format

Dimensiuni planse (mm)

Dimensiuni planse (inch)

A0

841 x 1189 mm

33.13" x 46.84"

A1

594 x 841 mm

23.40" x 33.13"

A2

420 x 594 mm

16.54" x 23.40"

A3

297 x 420 mm

11.70" x 16.54"

A4

210 x 297 mm

8.27" x 11.70"

A5

149 x 210 mm

5.87" x 8.27"

HARTIA-CE TREBUIE SA STIM DESPRE EA

Fiecare dimensiune reprezinta jumatate din


dimensiunea formatului mai mare. Astfel daca taiem
o hartie A0 obtinem doua hartii A1. Daca taiem o
hartie A1 obtinem doua hartii A2 si tot asa...
Acest raport de 1 la 2 este important pentru
micsorarea la scara utilizata in microfilme, scanari,
copieri, multiplicari, arhivari ale documentelor.

HARTIA-CE TREBUIE SA STIM DESPRE EA

Dimensiuni formate standard (ISO B)

Seria ISO B a fost creata pentru a satisface cerintele cand


intre formatele de tip A exista diferente mari.
Format

Dimensiuni planse (mm)

Dimensiuni planse (inch)

B0

1000 x 1414 mm

39.40" x 55.71"

B1

707 x 1000 mm

27.85" x 39.40"

B2

500 x 707 mm

19.70" x 27.85"

B3

354 x 500 mm

13.94" x 19.70"

B4

250 x 354 mm

9.85" x 13.94"

B5

177 x 250 mm

6.97" x 9.85"

HARTIA-CE TREBUIE SA STIM DESPRE EA

Formate
atipice- tipar
digital
Pentru a evita pierderi
mari de hartie
RA3 305 x 430 mm
RA4 215 x 305 mm
SRA3 320 x 450 mm
SRA4 225 x 320 mm

HARTIA-CE TREBUIE SA STIM DESPRE EA


Dimensiuni formate standard (ISO C)-plicuri

cele mai folosite sunt:

C3 324 mm x 458 mm Pentru coal A3 sau coala A2 pliat n dou


C4 229 mm x 324 mm Pentru coal A4 sau coala A3 pliat n dou
C5 162 mm x 229 mm Pentru coal A5 sau coala A4 pliat n dou
C6 114 mm x 162 mm Pentru coal A5 pliat n dou
C7 81 mm x 114 mm Pentru coal A5 pliat n patru
DL 110 mm x 220 mm Pentru coal A4 pliat n trei

Mai sunt cteva dimensiuni care sunt des folosite:


format letter 215,9 mm x 279,4 mm parte din standardul american de
dimensiuni. n general programele Microsoft Office, varianta USA sau UK,
sunt setate implicit pe format letter
format pentru plic DL 210 mm x 99 mm o treime din formatul A4

SUPORTURI PE CARE SE POATE


EXECUTA TIPAR OFFSET

Hrtie offset
este cel mai absorbant suport de tipar. Pe el se pot tipri imagini n
policromie i culori speciale. Se recomand pentru interior de carte,
brouri, etc.n general acest suport nu se lcuiete. Utiliznd gramaje
mai mari de 150 gr/mp se pot obine imagini in condiii tehnice excelente.

Hrtie de etichet
este un suport cretat pe o singur parte, disponibil n gramaje de la 60
gr/mp pn la 100 gr/mp. Pe el se pot tipri att imagini n policromie,
ct i culori speciale. Este recomandabil lcuirea tipriturii.

Hrtie dublu cretat


exist n variante mate, lucioase i simplu cretate. Acest tip de hrtie
suport tipar n policromie i culori speciale, cu gramaje cuprinse ntre
90 gr/mp i 135 gr/mp. Este recomandat lcuirea tipriturii. Se
recomand folosirea sa n cazul materialelor publicitare.

SUPORTURI PE CARE SE POATE


EXECUTA TIPAR OFFSET
Cartoane dublu cretate
n variante mate, lucioase i simplu cretate, cu gramaje cuprinse ntre
150 gr/mp i 350 gr/mp. Se recomand lcuirea sau plastifierea
tipriturii, iar pentru a facilita plierea, se recomand biguirea colii. Se
recomand pentru materiale publicitare, coperi de carte, reviste etc.

Cartoane tip GD
cartoane duplex, realizate 100% din materii prime reciclate, au un strat
superior cretat, recomandat pentru ambalajele folosite n industria nonalimentar, farmaceutic i alimentar (la care produsul nu intr n
contact direct cu ambalajul), pentru materiale publicitare rigide(
standere, hangere, presentere, etc.). Se pot tipri att imagini n
policromie, ct i culori speciale. Acestea se lcuiesc dup tipar sau se
plastifiaz.

Cartoane tip GT
cartoane triplex, realizate 100% din materii prime reciclate, prezinta in
plus fata de tipul GD un strat inferior din hirtie alba sau maro (KRAFT).
Are aceleai recomandri ca i tipul GD.

SUPORTURI PE CARE SE POATE


EXECUTA TIPAR OFFSET

Hrtii autocolante
n variante lucioase, semilucioase, mate i
metalizate, se utilizeaz pentru stickere, etichete
autoadezive etc. Se pot tipri imagini n policromie
sau n culori speciale, dup care se lcuiesc.

Hrtii metalizate sau acoperite cu folie


PVC
se utilizeaz pentru etichete n industria alimentar
i non-alimentar. Pe ele se pot tipri att imagini
n policromie ct i culori speciale. Se recomand
lcuirea acestora.

SUPORTURI PE CARE SE POATE


EXECUTA TIPAR OFFSET

Cartoane metalizate sau acoperite cu


folie PVC
se utilizeaz mai ales n publicitate, industria
uoar i a jucriilor (pentru etichete), sau n
cosmetic. Suport tipar n policromie i culori
speciale, care se lcuiesc sau se plastifiaz.

Cartoane speciale
exist ntr-o gam foarte mare de gramaje, culori
i texturi. Pot fi tiprite n policromie i culori
speciale, fiind utilizate n special n publicitate.

HARTIA-TIPS & TRICKS


Pentru a evit neplcerile care
apar la prelucrrile ulterioare ale
materialului tiprit, datorate
uscrii insuficiente a cernelii, sau
pentru conferirea unui aspect
plcut, se recomand lcuirea cu
lacuri de protecie:

Silk

are numai un efect


protector, nu confer
luciu.

Lac lucios supratipar


offset

confer luciu i protecie,


rezistnd la frecare i
zgriere.

Lac offset mat

d tipriturii un aspect
mat i i mrete
rezistena la frecare i
zgriere.

HARTIA-TIPS & TRICKS


Formate
finite, uzuale
Produse:

Portret: baza x inaltimea


Landscape: inaltimea x baza
In Anglia: este invers

Pe langa
formatele Formatul DELTA: 17 X 24 CM
( multe reviste au acest format)
ISO A/B,
cel mai Formatul Tabloid: 29 x 40 cm(ziare)
des
Format de carte: 14 x 20 cm
intanim:

HARTIA-TIPS & TRICKS


OPTIMIZARE
Pretul unui produs= pondere 60%-70%- Hartia
E posibil sa comandam hartia in format
optimizat, daca avem un volum care sa permita
acest lucru.
Exemplu format optimizat: 62,5 x 92 cm
CUM OPTIMIZAM:
Tiparirea unui volum mare, care sa acopere 2-3
campanii;
Mai multe modele o singura comanda;
Asezam in aceeasi coala de tipar toate
modelele;

TIPARUL OFFSET-SISTEMUL

CMYK

Tiparul offset utilizeaz sistemul CMYK, prelucrarea celor patru culori de baz
necesare procesrii imaginii n tipar fcndu-se pe baza principiului rasterizrii
(halftoning).
Sistemul CMYK consta in combinarea a trei culori - Cyan, Magenta, Yellow carora li se adauga Black , aceasta fiind singura posibilitate de a obtine un
negru pur.
Imagine originala

Imagine separata in CMYK

TIPARUL OFFSET-SISTEMUL

CMYK

In modelul de culoare CMYK valorile culorilor sunt exprimate pe o scala


de la 0 la 100. O culoare cu o saturatie maxima este exprimata prin 100%,
iar lipsa acesteia prin 0%. Cu ajutorul acestui model pot fi reproduse
aproape toate culorile spectrului vizibil, mai putin unele culori precum roz
si culorile fluorescente.

TIPARUL OFFSET-SISTEMUL

CMYK

Codul CMYK se foloseste pentru tiparituri(ziare, reviste, carti, afise, etc.),


sau orice obiect care este lovit de lumina din exteriorul obiectului
respectiv, iar lumina reflectata din acel obiect, este perceputa ca fiind o
anumita culoare.

TIPARUL OFFSET-SISTEMUL

CMYK

Imaginile sunt direct influenate de


caracteristicile tipului de suport (grad de alb,
suprafa lucioas, mat sau metalizat,
etc). Cu ct un suport este mai absorbant, cu
att scade contrastul i luminozitatea
imaginii tiprite. Tiparul este influenat i
de culoarea hrtiei sau cartonului folosit.
n afara cernelurilor clasice (CMYK), exist
culori cu proprieti deosebite (perlate,
razuibile, pentru medii neabsorbante sau
termosensibile care reacioneaz la frecarea
cu un corp metalic), cu ajutorul crora se pot
realiza tiprituri speciale.

TIPARUL OFFSET-DE

CE NU

RGB?

Prima diferen dintre cele 2


Sistemul RGB se bazeaz pe emisia de lumin roie ( Red ), verde (
modele de culoare const n faptul
Green ) i albastr ( Blue). Acestea sunt culori aditive. Prin combinarea
lor se obine alb. Pe acest principiu se bazeaz n general sistemele de
c una este substractiv (CMYK),
afiare ( monitoare, televizoare, panouri publicitare).
iar cealalt aditiv (RGB).

Modelul RGB este utilizat pentru


a reda o imagine prin emisie de
lumin, iar CMYK prin reflexie.

Este imposibil reproducere unei


imagini de pe monitor (exprimat
n RGB) n mod identic pe hrtie
(exprimat n CMYK)
n principiu un material care se
pregtete pentru afiare pe
sisteme care emit lumin trebuie
lucrat RGB iar un material pentru
print trebuie lucrat CMYK.

Se poate face transformarea din RGB n CMYK ( dar se pierde informaia


de culoare RGB nereproductibil CMYK) i invers dar la transformarea
CMYK n RGB ceea ce se vizualizeaz pe ecranul monitorului va fi
aproape identic n ambele sisteme.

TIPARUL OFFSET-CULORILE PANTONE


Culorile speciale sunt cerneluri create pentru a
completa paleta de culori pe care o poate
reproduce spatiul de culoare CMYK.
PANTONE reprezinta un sistem care asigura
ca orice nuanta de culoare este aceeasi,
indiferent de locul de unde este cumparata
cerneala sau de cine este produsa.
Culorile speciale Pantone sunt gata realizate si
imprimate in mod individual. Culoarea speciala, la
separatia de culoare nu se descompune in culorile
primare CMYK.

TIPARUL OFFSET-PROCESUL

Procesul de tipar offset se bazeaza pe un principiu fizic simplu: grasimea si apa sunt
nemiscibile.
Procesul de tipar reprezinta procesul prin care se realizeaza transferul cernelii
din bateria de cerneluire pe placa, de pe placa pe cauciuc si de pe cauciuc pe
coala de hirtie.Procesul de transfer se face prin contact compresiv.

TIPARUL OFFSET-PROCESUL

Masina de tipar- parti componente


- aparat de alimentare cu hartie
- grupuri de tipar
Cate un grup/culoare
Tiparim CMYK 4 GRUPURI
Tiparim CMYK + Pantone 5 grupuri
- grup de lacuire( optional)
- cuptor de uscare IR si/sau UV( optional)
- aparat de eliminare

TIPARUL OFFSET-PROCESUL

CLASIFICAREA MASINILOR DE TIPAR OFFSET


Masini de tipar cu hartie in coli
Dupa numarul de culori care se tiparesc:
masini de tipar intr-o singura culoare
masini de tipar in mai multe culori

Dupa formatul colii de tipar:

format foarte mic pana la 35 x 50 cm


format mic pana la 50 x 70 cm format mediu pana la 70 x 100 cm
format mare peste 70 x 100 cm, pana la 150 x 205 cm
In ROMANIA avem masini 120 x 160 cm

TIPARUL OFFSET-PROCESUL

CLASIFICAREA MASINILOR DE TIPAR OFFSET

Masini de tipar cu hartie in bobina


1.

In componena masinii rotative intr urmatoarele


mecanisme:
1.
Mecanism de alimentare cu hrtie in sul
2.
Aparate de imprimare
3.
Aparate de umezire
4.
Aparate de cerneala
5.
Aparat de eliminare si de prelucrare a colilor tiprite

TIPARUL OFFSET-PROCESUL

FORMATE
TIPAR

Coal de tipar:
Termen folosit pentru a desemna exemplarul
tiprit delimitat de lungimea i limea colii
n cazul cartonului sau al tiparului n coal
VEZI SLIDE 25
respectiv de limea rolei de hrtie i de cutoff-ul falului n cazul tiparului pe rotativ.
cut-off = 63 cm/ 120 cm/ 206 cm
Latime role: de la 40 cm la 120 cm
O coal de tipar POATE AVEA are: 32
pagini A5, 16 pagini A4, 8 pagini A3
(tabloid), 4 pagini A2 (broadsheet).

TIPARUL OFFSET-PROCESUL

Exemplu calcul incadrare in pagina

Format produs: baza x inaltimea cm


Exemplu : 21 x 29,7 cm
Consideram ca tiparim pe coala 70 x 100 cm
La baza, respectiv inaltime, trebuie adaugat minim 3 mm, pentru a evita taierea graficii, in
momentul finisarii
CALCUL FORMAT DE TIPAR :
Stabilim cate baze intra in 70 cm ,respectiv in 100 cm.
Idem pentru inaltime

Impartire
21,3
29,3

70

100

3,287
Rotund = 3
2,365
Rotund=2

4,7
Rotund= 4
3,38
Rotund=3

Efectuand inmultiri pe diagonala:

3(21,3) x 3(29,3)= 9 e cazul cel mai bun, dar :


9 formate pe coala se pot pune doar in cazul tiparirii de volante;
Pentru brosuri/pliante/carti/ziare,etc- neaparat multiplu de 2- deci 8 formate

ALTE PROCESE DE TIPAR


SERIGRAFIA
Este un procedeu in care forma de tipar este o sita la care zonele imprimabile se
lasa libere, iar cele neimprimabile se obtureaza, astfel nct cerneala sa nu
penetreze prin sita. Se foloseste pentru obiecte care nu pot fi tiparite prin tehnici
clasice (digital sau offset) textile, cartoane foarte groase etc.
In cazul obiectelor cu raza de curbura (brichete sau pixuri, de exemplu) se
foloseste o tehnica similara - tampografia.
Cand mai recurgem la varianta tiparului serigrafic:
- in cazul tirajelor mici si foarte mici, daca dorim culori speciale (argintiu, auriu,
culori pantone etc.)
- daca dorim lacuirea selectiva (doar pe anumite suprafete ale tiparului) cu lac
UV
- in cazul n care dorim ca cerneala sa fie volumica (sa fie inaltata fata de restul
lucrarii, de exemplu numele pe o carte de vizita)
Tiparul serigrafic are, din punct de vedere tehnic, anumite limite:
- punctul de raster este sensibil mai mare decat in cazul tiparului offset sau
digital, astfel incat trebuie evitat rasterul (culorile sa fie liniare)
- culorile se aplica succesiv cu ajutorul sitelor, astfel ncat suprapunerea nu este
la fel de exacta ca la tiparul clasic, deci trebuie evitata policromia sau
suprapunerile foarte pretentioase.

ALTE PROCESE DE TIPAR


FLEXOGRAFIA
Flexografia este un procedeu de imprimare rotativ, ce utilizeaza ca mijloc
de transfer al cernelii pe suportul de imprimat, cliseele fotopolimerice.
Aceasta tehnica este numita asa deoarece originar a fost folosita ca metoda
de tiparire a cartonului ondulat, azi ajungand sa fie folosit la imprimarea
de etichete, folii, ziare etc., imprimarea realizandu-se rola la rola sau rolaformate plane (exista tipuri de utilaje de tipar flexo dotate cu echipamente
de finisare finala a produsului imprimat precum ar fi taierea, infolierea,
biguirea, laminarea).
Datorita suprafetei neregulate a acestui material era nevoie de o placa
speciala, capabila sa poata mentina un contact permanent cu suprafata
tiparibila o placa flexibila.
Adesea utilizata pentru tiparirea pe plastic, foil, film, carton sau alte
materiale folosite in industria ambalajelor, tehnica flexo se bazeaza pe
placi flexibile facute din cauciuc sau plastic. Pe aceste placi se graveaza
printr-o procedura chimica imaginea ce se doreste a fi tiparita (actiune ce
face parte din procesul numit pre-press, pregatirea tiparului).

VA INVIT LA FILM

Tipar in coli

VA INVIT LA FILM

Tipar in Rotativa

VA INVIT LA FILM

Flexografie

VA INVIT LA FILM

SERIGRAFIE