Sunteți pe pagina 1din 12

Universitatea Ovidius Constanta

Facultatea de Farmacie
Discipina:Chimie fizica

Energia interna (U) si entalpia H


functii de stare introduse de principiul I
al termodinamicii

Profesor. Dr. Coordonator: Rodica Srbu


Student: Dutu Daniela Elena

CUPRINS

INTRODUCERE.................................................................................................................3
2.Functii de stare introduse de principiul I al termodinamicii.............................................3
3.Parametrii asociati energiei interne...................................................................................4
4.Aplicaii ale principiului nti al termodinamicii la gazele perfecte. Capaciti termice
ale gazelor............................................................................................................................5
5.Entalpia.7
6.Transformari termodinamice............................................................................................7
6.1.Transformare izocor.....................................................................................................8
6.2.Transformare adiabatic.................................................................................................8
6.3.Transformare izoterm...................................................................................................9
6.4.Transformare izobar.....................................................................................................9
6.5.Transformare politropic.............................................................................................10
7.DIFERITE REPREZENTARI GRAFICE......................................................................11
8.BIBLIOGRAFIE...........................................................................................................12

INTRODUCERE

Sistemele termodinamice se gsesc ntr-o interaciune continu cu mediul nconjurtor,


datorit schimburilor posibile de energie i substan. Principiul nti al termodinamicii cunoscut i ca
principiul conservrii energiei reprezint n formularea sa cea mai general extindere a principiului
echivalenei asupra tuturor formelor de energie (energie mecanic, termic, electric, radiant).
n formularea sa cea mai general acest principiu poate fi enunat ca principiul conservrii energiei sau
al indistrucbilitii energiei, al unitii energiei i al echivalenei dintre diferitele sale forme. Primele
ncercri de a stabilii o dependen ntre cldura generat n procesul frecrii i lucrul mecanic
consumat aparin lui Rumford.
Formularea cea mai general a fost dat de Robert Mayer n 1842: energia nu poate fi creat din
nimic i nu poate fi anihilat. Dac dispare o energie de un fel n locul ei apare o alt form de
energie. n 1845 Joule public rezultatele experinelor sale efectuate n perioada 1840-1845 privitor la
echivalena lucrului mecanic i a energiei. Davy i Tyndal au realizat experiene n care se putea genera
cldur prin frecare. Mayer a concluzionat acest principiu al echivalenei sub forma: cldura este
proporional cu lucrul mecanic care a generat-o iar lucrul mecanic produs este proporional cu
cantitatea de cldura disprut. O consecin a principiului conservrii energiei se poate exprima sub
forma: diferitele forme de energie se transform una n alta n proporii riguros echivalente. n
consecin n orice sistem izolat coninutul total de energie se menine constant.
Stabilirea experimental a echivalenei dintre energia termic i cea mecanic a fost realizat de
ctre Joule si Mayer , care au dedus independent, echivalentul mecanic al caloriei.
J=
const.=4,1868 J/cal
Mayer a stabilit c la nclzirea unui gram de aer cu 1C travaliul efectuat PV mpotriva
presiunii externe n raport cu cantitatea de cldur corespunztoare reprezint echivalentul mecanic al
caloriei.

2.Functii de stare introduse de principiul I al termodinamicii


Principiul intai al termodinamicii introduce doua functii de stare si anume eneria interna si
entalpia.Se considera un sistem in schimb de caldura cu mediul inconjurator si se noteaza cu Q
cantitatea de caldura si cu L lucrul mecanic efectuat. Daca procesul nu este ciclic, caldura primita nu
este egala cu lucrul mecanic efectuat de sistem:
Q L
Sa presupunem ca un sistem trece din starea 1 in starea 2 pe o anumita cale I si apoi
revine la starea initiala pe o alta cale II parcurgand un proces de energie intr-o transformare ciclica
avem:
Q= -L
Adica in conditiile procesului ciclic:
Q1-Q2 =L2-L1 sau Q1+L1 = Q2+L2=U=0

Deci intr-o transformare ciclica,in sistem inchis lucrul mecanic schimbat de sistem este egal si
de semn contrat cu cantitatea de caldura schimbata,adica lucrul mecanic poate fi schimbat numai pe
baza caldurii primate de sistem din mediul inconjurator.Acest fapt atesta imposibilitatea realizarii unui
perpetuum mobile de speta I la o formulare generala a principiului I.
Pentru procesele elementare ecuatia se scrie sub forma:
dU=Q+L
Deoarece L si Q nu sunt diferentiale totale exacte in raport cu variabilele de stare ale sistemului si
prin urmare nici L si Q sunt cantitati extreme de mici, corespunzatoare unor intervale extreme de
mici,valorile acestora depinzand de drumul urmat de process.
In cazul unei transformari neciclice in care starea initiala este diferita de starea finala, suma dintre
variatia infinitzecimala de caldura si lucru mecanic reprezinta variatia energiei interne,adica:
L+Q=dU

daca lucrul mecanic si caldura sunt exprimate in aceleasi unitati.


Daca se iau in consideratie numai lucrul mecanic de expasiune se poate obtine o forma particulara a
principiului I:
Q=dU+PdV
daca se integreaza ecuatia, se obtine:
L+Q=U2-U1=U
care arata ca energia interna a sistemului termodinamic variaza prin schimb de caldura si lucru de
diferite tipuri. Intr-un sistem izolat adiabatic in care nu se efectueaza lucru L=0, Q=0 si
dU=0,U=const. lucrul mecanic este folosit pentru cresterea energiei interne.
Intr-un system izolat adiabatic in care nu se efectueaza lucru L=0 si de Q=0, adica
U=constanta,adica energia interna a oricarui system izolat adiabatic este o constanta.
In termodinamica se ia in consideratie energia interna sau continutul de energie al sistemului
deosebita de energia datorata factorilor externi:
Etotal-(Ec+Ep)=U
Energia interna reprezinta o insumare a energiilor rezultate din diferitele miscari si interactiuni ce au
loc in sistem. Ea este constituita din urmatoarele contributii:
Energia moleculara de translatie in gaze si lichide
Energia de oscilatie a particulelor constitutive a nodurilor retelei in jurul pozitiilor de
echilibru in solide;
Energia de rotatie pura sau rotatie-vibratie a atomilor din molecule;
Energie intermoleculara de atractie sau respingere, energie electrostatica,de orientare si
de inductie pentru formare a moleculelor polare-nepolare;
Energie intramoleculara,energie de excitare electronica,energie intranucleara,energie de
legatura chimica etc.

3.Parametrii asociati energiei interne


Energia interna este o functie uniforma, extensive depinzand de cantitatea de substanta
din sistem avand ca parametri asociati temperatura,volumul si compozitia:
U=U(T,V,n1,n2,..ni)
Variatia elementara a energiei interne cu parametrii asociati este:
4

Daca se ia in consideratie gradul de avansare sau coordonata de reactie , variatia elementara a


energiei interne cu parametrii asociati se poate scrie sub forma:

unde coordonata de reactie, , a fost definite de Zemansky ca fiind gradul de reactie,iar De Donder a
definit-o ca gradul de avansare al reactiei.Marimea ia valori intre 0 si 1 conform relatiei:

in care ni0 este numarul initial de moli, ni este numarul de moli la un moment dat, iar v i coeficientul
stoechiometric al componentului i.
Determinarea valorii absolute a energiei interne este o problema care nu se poate rezolva in
cadrul termodinamicii.Se poate reda in schimb variatia ei,U,cand sistemul trece de la o stare la alta.In
procesele termodinamice care au loc la volum constant, variatia de volum dV=0 iar ecuatia principiului
I devine:
dQ=dU
si Q=U2-U1=U
Deci in procesele izocore schimbul de caldura Qi este egel cu variatia energiei interne.

4.Aplicaii ale principiului nti al termodinamicii la gazele perfecte. Capacit i


termice ale gazelor
Se numete capacitate termic C a unui sistem ntr-un anumit proces considerat i la o anumit
temperatur cldura necesar pentru a ridica cu un grad temperatura sistemului, fr schimbarea strii
de agregare.

Unitatea de msur a lui C n Sistemul Internaional de uniti este J/K.


Capacitatea termic raportat la unitatea de mas dintr-o substan omogen se numete capacitate
termic masic, iar cea raportat la unitatea de volum capacitate termic volumic. Vechea denumire
de cldur specific este ambigu i nerecomandat.

J/(kg K)
respectiv
5

J/(m3 K).
Capacitatea termic kilomolar, folosit mai ales la gaze, reprezint capacitatea termic a unui kilomol
de gaz i se msoar n J/(kmol K).
Deoarece cantitatea de cldur nu este o funcie de stare, valoarea capacitii termice va depinde felul
transformrilor prin care trece sistemul.
n fizic cele mai folosite sunt cldurile molare la volum constant (C v) i la presiune constant (Cp)
care se definesc prin cantitatea de cldur necesar nclzirii cu un grad a unui mol de gaz cnd se
menine constant volumul, respectiv presiunea.
Pentru un gaz perfect energia intern depinde numai de temperatur
; aceasta se explic
prin aceea c volumul ocupat de moleculele i interaciunile dintre ele pot fi neglijate. Ca urmare,
innd cont i de ecuaia de stare pV = RT (scris pentru un mol de gaz) se obine:

relaie cunoscuta sub denumirea de relaia lui R. Mayer.


Un rol important n descrierea comportrii gazelor l joac raportul dintre cldura molar la presiune
constant i cldura molar la volum constant:

Acest raport este denumit exponent adiabatic i pentru gaze perfecte are urmatoarele valori:

gaze monoatomice:

gaze biatomice:

gaze tri sau poliatomice:

(He, Ne, Ar, Kr ...)


(N2, O2 ...)
(H2O, NH3, CH4 ...)

5. Entalpia
In experiena practic este avantajos s se formuleze principiul I al termodinamicii alegnd ca
variabile independente ale sistemului presiunea, temperatura i compoziia.
n general procesele fizico-chimice se desfoar n condiii caracterizate de variabilele T, P, i .
n aceste condiii a fost necesar definirea unei alte funcii de stare introdus de principiul I
numit entalpie, sub forma :
H = H(T,P,n1 ,n2......ni )
H = H(T,P,)
innd cont de expresia diferenial a principiului I al termodinamicii:
Q = d(U + PV) - VdP
Entalpia se definete sub forma:
H = U + PV
Entalpia provine din limba greac i nseamn coninut caloric. Mai este cunoscut n
literatura de specialitate ca funcie caloric Gibss sau cldur intern n condiii de T,P fiind o
proprietate extensiv a sistemului ca i energia intern. Entalpia este o funcie de stare a crei variaie
este o diferenial total exact adic nu depinde de drumul urmat de proces, ci numai de starea iniial
i final a procesului.

6.Transformari termodinamice
O transformare termodinamic este o succesiune de stri prin care trece un sistem termodinamic cnd
parametrii si variaz de la valorile din starea iniial la cele din starea final.
O transformare simpl este o transformare care respect de la nceput i pn la sfrit aceeai legea de
transformare. Exemple de transformri simple:

Transformarea izocor sau (legea lui Charles), care se petrece la volum constant;
Transformarea izobar, care se petrece la presiune constant;
Transformarea izoterm, care se petrece la temperatur constant;
Transformarea adiabatic, care se petrece fr schimb de cldur cu mediul ambiant;
Pentru gazul ideal, la fiecare transformare vor fi prezentate expresiile matematice ale varia iei
parametrilor de stare, a lucrului mecanic exterior, a lucrului mecanic tehnic, a cldurii schimbate, a
capacitii termice masice corespunztoare transformrii i a entropiei. n relaiile de mai jos indicii 1,
respectiv 2 se refer la starea iniial, respectiv cea final a sistemului.
6.1.Transformare izocor
O transformare izocor are loc la volum constant. O consecin este c lucrul mecanic exterior este nul.
Cldura schimbat ntr-un astfel de proces este transformat n ntregime n variaia de energie intern
a sistemului, materializat prin variaia presiunii i temperaturii sistemului. Un exemplu de astfel de
sistem este un vas nchis nclzit. Perechea de parametri conjugai semnificativ este T-s.

Legea de transformare:

Variaia parametrilor:

Lucrul mecanic exterior este zero:

Cldura schimbat:

unde U este energia intern, iar cv este capacitatea termic masic medie la volum constant pe
intervalul de temperaturi t1 - t2
Capacitatea termic masic (la volum constant):

6.2.Transformare adiabatic
O transformare adiabatic are loc fr schimb de cldur cu mediul ambiant. Un exemplu de astfel de
transformare apare ntr-un cilindru nchis izolat din punct de vedere termic cu mediul ambiant. Lucrul
mecanic produs de piston este obinut din energia intern a sistemului. Oricare dintre perechile de
parametri conjugai p-V sau T-s sunt semnificative.

Legea de transformare:

unde k este raportul capacitilor termice masice


Variaia parametrilor:

adic exponentul adiabatic.

Cldura schimbat este, prin definiie, nul:

Capacitatea termic masic:


8

6.3.Transformare izoterm
O transformare izoterm are loc la temperatur constant. Un exemplu de astfel de transformare apare
ntr-un cilindru nchis n contact termic perfect cu mediul ambiant. Lucrul mecanic produs de piston
este obinut din cldur, care este primit din mediul ambiant, temperatura rmnnd constant.
Oricare dintre perechile de parametri conjugai p-V sau T-s sunt semnificative.

Legea de transformare:

Variaia parametrilor:

Lucrul mecanic exterior:

Capacitatea termic masic:

6.4.Transformare izobar
O transformare izobar are loc la presiune constant. Un exemplu de astfel de transformare apare ntrun cilindru nchis (sistem termodinamic izolat) n care pistonul se mic, ns presiunea din cilindru
rmne constant, de exemplu presiunea atmosferic. Perechea de parametri conjugai semnificativ
este p-V.

Legea de transformare:

Variaia parametrilor:

Lucrul mecanic exterior:

Capacitatea termic masic (la presiune constant):


9

6.5.Transformare politropic
Transformarea politropic apare cnd exponentul politropic (vezi mai jos legea de transformare) este
constant i este o generalizare a transformrilor prezentate mai sus. Un exemplu de astfel de
transformare apare ntr-un cilindru nchis, dar care poate schimba cu mediul ambiant att lucru
mecanic, ct i cldur. Lucrul mecanic produs de piston este obinut att din cldura provenit din
mediul ambiant, ct i din energia intern a sistemului. Oricare dintre perechile de parametri conjugai
p-V sau T-s sunt semnificative.

Legea de transformare:
unde n este exponentul transformrii.
Variaia parametrilor:

Lucrul mecanic exterior:

Cldura schimbat:

Capacitatea termic masic:

Din relaiile pentru transformarea politropic:

Pentru
Pentru
Pentru
Pentru

se obine, la limit, transformarea izocor.


se obine, la limit, transformarea izobar.
se obine, la limit, transformarea izoterm.
se obine transformarea adiabatic.

10

7.DIFERITE REPREZENTARI GRAFICE


REPREZENTAREA GRAFICA A UNEI TRANSFORMARI ADIABATICE IN COMPARATIE CU UNUL IZOTERM;

Aproximarea transformarii izoterme printr-o succesiune de transformari izobare si izocore;

Semnificaia grafic a lucrului mecanic n coordonate pV: aria delimitat de curba transformrii
i axa volumelor:

Bibliografie

Chimie fizica anul II Prof.univ.dr.:Rodica Srbu


www.scribd.com
Termotehnica- Prof.dr.ing.:Tudor Darie
www.wikipedia.ro

11

www.regielive.ro
www.e-referate.ro

12