Sunteți pe pagina 1din 2

Funcionarea psihic a pacientului cu schizofrenie paranoid din perspectiva psihologiei clinice

Schizofrenia reprezinta o psihoza grava care survine la adultul tnar, de obicei cronica,
din punct de vedere clinic caracterizata prin semne de disociere mentala, de discordanta afectiva
si de activitate deliranta, incoerenta, care, n general, determina o rupere a contactului cu lumea
exterioara si o repliere autista. (Traian, Chirita, Maidaniuc, Coman, & Petrovanu, 2009, p. 171)
Exista doua categorii principale de simptome ale schizofreniei, pozitive si negative. Cele
pozitive sunt: delirul, halucinatiile, gandirea si limbajul dezorganizate si catetonia. Cele negative
reprezinta mai mult absenta decat prezenta unor comportamente si sunt mai greu de observat.
(depresia, izolarea sociala) (Dindelegan, 2012)
Schizofrenia ca paranoid.
Schizofrenia paranoida este cel mai cunoscut tip de schizofrenie si este caracterizata de
halucinatii si deliruri puternice tulburare psihica se imparte in cinci categorii: catatonic,
hebefrenic, rezidual, nediferentiat si cu teme de persecutie si grandoare. (Dindelegan, 2012)
Comform DSM (2000) criteriile de diagnostic pentru schizofrenia de tip paranoid sunt:
A. Preocuparea pentru cel putin o idee deliranta sau halucinatii auditive frecvente
B. Limbajul dezorganizat, comportamentul catatonic sau deezorganizat sau afectul plat ori
inadecvat nu sunt simptome proeminente.

Simptomele pozitive
delirul: Delirul reprezinta idei ale subiectului, considerate adevarate de catre acesta dar care
au sanse mici sa fie reale. (ex: daca nu tin icoana sub perna visez urat). Persoana ce prezinta
idei delirante cauta devezi pt confirmarea acestora si sunt reticenti la argumentele contrare
considerandu-le ,de multe ori, conspiratii menite sa-i reduca la tacere. (Dindelegan, 2012)
Cele mai cunoscute tipuri de delir prezente in schizofrenia paranoida sunt: delirul de
persecutie (convinderea ca subiectul sau cei apropiati lui sunt persecutati, urmariti sau
amenintati=>convingerea ca FBI-ul incearca sa-l omoare pe subiect), delirul de a fi controlat
(convingerea ca subiectul este controlat din exterior=> un cip a fost implantat pentru a ii
controla comportamentul si reactiile), delirul de expunere a gandurilor (gandurile subiectului
sunt expuse altcuiva=>gandurile ii pot fi transmise prin internet, cipuri, unde radio), delirul
de insertie a gandurilor (altcineva ii impune ganduri individului), delirul de atribuie de
ganduri (convingerea ca gandurile ii sunt furate), delirul de grandoare (convingerea
individului ca etse foarte important=>fiul regelui, Iisus, presedintele SUA etc). (Dindelegan,
2012)
Halucinatiile

Bibliography
Dindelegan, C. (2012). Incursiune in psihopatologie si psihologie clinica. Bucuresti:
Editura Sper.
Traian, L., Chirita, V., Maidaniuc, M., Coman, A., & Petrovanu, R. (2009). Aspecte
clinice ale sindroamelor de debut in schizofrenie. Romanian Journal of Medical
Practice, 1710175.

S-ar putea să vă placă și