EMOTII

Emotiile principale sunt urmatoarele:

- frica
- furie
- manie
- bucurie
- tristete
- surpriza
EFECTUL EMOTIILOR
1. Emotiile sunt fenomene de reglare a comportamentului necesar in sfera sociala pe deoparte;
pe de alta parte este transformat in domeniul artistic
2. Emotiile sunt fenomene de dereglare:
-modificari fiziologice (agitatie, paralizie, lesin, omucideri, suicid)
TRAIECTUL EMOTIONAL
dupa James (1934): percepem obiectul -> modificari organice -> emotie
ex.: vedem un urs -> fuga -> frica
CRITERII DE RECUNOASTERE ALE EMOTIILOR FUNDAMENTALE
-sa se manifeste brusc ca reactie la un eveniment sau gand
-sa dureze putin
-sa fie clar diferite de alte emotii
-sa apara si la bebelusi
-sa se manifeste fiziologic in mod specific
-sa aiba expresie faciala universal recunoscuta

I. Definitie
Inteligenta emotionala este ansamblul de abilitati care ne permite sa:
-identificam propriile emotii si ale celorlalti, sa le exprimam corect, real
-intelegem propriile emotii si ale celorlalti, sa le gestionam si sa ne adaptam la emotiile celorlalti
-utilizam emotiile pentru a gandi si a actiona
-comunicam eficient
-luam decizii bune
-ii motivam pe ceialalti si sa ne automotivam
-fim creativi
-ne planificam si orientam alegerile
-dezvoltam si intretinem bune relatii interpersonale
II. Componentele emotiilor
1.modificarile fiziologice: -activare (cresterea ritmului cardiac)
-inhibare
2.trairile afective: -identificarea propriu-zisa a emotiei si situarea acesteia in regimul
"placut-neplacut", ceea ce permite etichetarea emotiei
3.expresiile faciale si corporale: -incruntarea sprancenelor; clipitul; datul din umeri
4.comportamentele adaptative: apropiere - evitare
fuga - lupta
tandrete - agresivitate
5.evaluarea cognitiva: -ganduri; judecati de valoare; idealuri; principii
III. Clasificarea emotiilor
a) emotii primare
b) emotii secundare

c) emotii acute
d) emotii difuze

a) si b) = frica, furie, tristete, dezgust, surpriza, bucurie

c) - au inceput precis si rapid; sunt legate de un obiect concret; au durata scurta
d) - nu au un inceput precis; nu au obiect sau motiv concret; pot dura multa vreme
IV. Etapele procesului emotional
LEBOUX:
Etapa I - perceptie stimul -> talamusul vizual -> cortex vizual -> amigdala (asociat cu ceva potential periculos din memoria vizuala) -> trunchi cerebral (unde
sunt comandate reactiile)
da
nu

|->amigdala
|->msg. care inhiba raspunsul amigdalei

Etapa II - perceptie stimul -> talamusul vizual -> cortexul vizual

Etapa III - |circuitul emotional|:este automat; ultrarapid; responsabil pentru reactiile emotionale spontane; bazat pe memoria emotionala; poate scurtcircuita
cortexul si il poate lua sub control
|circuitul rational|: este lent; responsabil de analiza detaliata a stimulului; este bazat pe memoria declarativa; determina infirmarea/confirmarea
perceptiei initiale
|circuitul constient|: este foarte lent; responsabil pentru decizii si strategii, adoptate pentru a face fata situatiei si a gestiona emotia
V. Nevoile irationale
TIPURI DE NEVOI IRATIONALE
- nevoia de a fi perfect
- nevoia de a avea intotdeauna dreptate si de a fi aprobat/a
- nevoia de control
- "trebuie"/"nu trebuie"
- generalizarile excesive ("toti..."; "intotdeauna...")
- previziunile excesive
- previziunile catastrofice
- atributiile cauzale
Efecte: - predispun la trairea amplificata a emotiei negative
- precipita emotia
- perpetueaza emotia
- accentueaza emotia
VI. CAZUL ALBERT (WATSON)
1.inainte de conditionare
2. in timpul conditionarii
3. dupa conditionare
4. generalizare
VII. Comunicare si defense in I.E (inteligenta emotionala)
+ (comunicare): IDENTIFICARE ->EXPRIMARE->INTELEGERE ->GESTIONARE->UTILIZARE
- (reactii defensive): negare, rationalizare, proiectie, intelectualizare, refulare, deplasare
I. Caracteristici ale modului de functionare: "creierul irational" si "creierul rational"
CREIERUL IRATIONAL
- situat in amigdala; ilogic; isi ia convingerile drept adevar absolut; respinge sistematic tot ce il poate contraria; se autojustifica bazandu-se pe perceptii;
denatureaza realitatea pentru a o face sa corespunda viziunii sale; are capacitatea sa ia in stapanire creierul rational.
CREIERUL RATIONAL
- situat in neocortex; functioneaza prin aproximari si ipoteze; este logic si pragmatic; percepe lucrurile si le integreaza intr-un sistem coerent si structurat; incearca
sa plaseze noile informatii intr-un sistem conceptual si de convingeri; are capacitatea de a reconsidera si de a restructura incontinuu acest sistem de concepte si
convingeri.
II. "Logica ratiunii" vs. "Logica sentimentelor"
LOGICA RATIUNII
- este determinata de natura si de ordinea obiectiva; constata realitatea si presupune descoperirea; este constituita din stari intelectuale; functioneaza prin analiza.
LOGICA SENTIMENTELOR
- este de natura subiectiva; are ca origine dorinta pozitiva sau negativa care urmareste o dovada; este constituita din valori determinate de sentimente; functioneaza
prin sinteza.
ex.: deznodamantul unei boli -> [logica ratiunii] -> descompunem problema in elemente componente -> constitutia bolnavului -> gravitatea simptomelor ->
gradul de pregatire al medicului
-> [logica sentimentelor] -> depinde de caracterul optimist sau pesimist, indraznet sau timid al celui in cauza si de dispozitia
stabila sau momentana care determina judecatile de valoare; sinteza valorii prin acumulare sau gradare da iluzia unei demonstratii
III. Diferentiere IQ/EQ in functie de gen
IQ/FEMININ
- incredere intelectuala; fluenta in exprimarea gandurilor; interese intelectuale si estetice; grad mare de introspectie; grad ridicat de vinovatie; exprima furia deschis
EQ/FEMININ
- categorica; exprima sentimentele direct; are o parere pozitiva despre ea; este comunicativa; este adaptata la stres; este spontana
IQ/MASCULIN
- ambitios; productiv; previzibil; netulburat de griji; greu de multumit; inhibat; inexpresiv; detasat
EQ/MASCULIN
- echilibrat social; simpatic; vesel; dedicat; etic; intelegator; afectuos
IV.CONSTIENTIZAREA EMOTIONALA (SALOVEY & SCHWARTZ)
1. Definitie: aptitudinea unei persoane de a recunoaste si de a descrie emotia personala si a altora.
2. Caracteristici
- aptitudine cognitiva care urmeaza un proces de dezvoltare similar cu ceea ce Piaget a descris ca fiind cunoasterea generala.
- teza fundamentala a acestui model este ca diferentele individuale in constientizarea emotiilor reflecta variatii ale gradului de diferentiere si integrare a schemei
folosite in procesarea informatiei emotionale, indiferent daca informatia vine din lumea externa sau din lumea interna prin introspectie.
- in masura in care constientizarea informatiei emotionale este adaptativa, atunci cu cat o persoana are mai multa informatie despre starea emotionala personala, cu
atat potentialul de folosire a acestei informatii in atingerea succesului adaptativ este mai mare.
-exista 5 niveluri de constientizare ale emotiilor care corespund caracteristicilor structurale ale stadiilor de dezvoltare cognitiva descrise de Piaget.
3. Niveluri de constientizare
V. [CUMULUL DE EXPERIENTE EMOTIONALE]
IV. [AMESTECUL DE EMOTII]
III. [EMOTIILE UNICE]
II. [TENDINTA DE A ACTIONA]
I. [SENZATII FIZICE]
- aceste niveluri descriu organizarea experientei emotionale si sunt ierarhic inrudite prin faptul ca functionarea la fiecare nivel modifica si dezvolta functionarea
nivelurilor anterioare, dar nu le elimina.

- dezvoltarea acestor scheme emotionale se face prin intermediul cuvintelor sau prin alte moduri de reprezentare simbolica, folosita in descrierea emotiilor.
- natura experientei emotionale constiente si capacitatea de a aprecia complexitatea in experienta proprie si cea a altora, este influentata despre ceea ce subiectul
stie despre emotie, informatie bazata la randul ei pe modul in care a fost reprezentata emotia in trecut.
- capacitatea de constientizare a starilor emotionale este o aptitudine fundamentala pentru I.E (inteligenta emotionala), influentand in mod direct controlul
impulsurilor, perseverenta, automotivarea, empatia, abilitatile sociale.
- gradul de diferentiere si de integrare a emotiilor are o influenta importanta in 2 directii:
a) asupra felului in care este exprimata emotia intr-un context social
b) asupra modului in care sunt negociate tranzactiile interpersonale
I. Domeniile principale ale I.E
- cunoasterea emotiilor personale care determina un grad ridicat de constientizare de sine
- gestionarea emotiilor care presupune exprimarea emotiilor potrivite in momentul potrivit
- motivarea de sine care ne duce la capacitatea de a pune emotiile in serviciul unui scop
- recunoasterea emotiilor in ceilalti
- gestionarea relatiilor
II. Etapele dezvoltarii I.E
1. CONSTIENTIZAREA DE SINE
- a observa propria persoana, a cunoaste sentimentele personale
- crearea unui vocabular al sentimentelor
- cunoasterea relatiei dintre ganduri, emotii si reactii (comportamente)
2. ADAPTAREA DECIZIILOR PERSONALE
- a examina actiunile si a cunoaste consecintele lor
- a depista daca la baza unei hotarari se afla un gand sau o emotie
3. ADMINISTRAREA SENTIMENTELOR
- supravegherea dialogului cu sine pentru a detecta mesaje negative, de exemplu descurajarile
- intelegerea a ceea ce se afla in spatele unui sentiment manifest (suferinta care accentueaza mania)
- gasirea metodelor de constientizare si transformare a fricilor, anxietatii, tristetii
4. MANAGERIEREA STRESULUI
- prin metode de relaxare, imaginatie activa, exercitiu fizic
5. EMPATIA
- a intelege sentimentele si preocuparile altora
- a aborda situatia din perspectiva celuilalt
- a aprecia diferentele in felul in care oamenii simt si gandesc viata
6. COMUNICAREA
- a discuta eficient despre sentimente
- a deveni un bun ascultator
- a distinge intre ceea ce face si ceea ce spune cineva si judecatile noastre despre aceasta
- transmiterea mesajelor care sa inceapa cu eu
7. AUTODEZVALUIREA
- a valoriza deschiderea afectiva si a pune sentimentul de incredere la baza relatiilor
- a cunoaste momentul cand esti in siguranta si poti vorbi despre sentimentele personale
8. PERSPECTIVA
- identificarea tiparelor specifice vietii emotionale si comportamentale
- recunoasterea tiparelor la ceilalti
9. ACCEPTAREA DE SINE
- a te vedea intr-o lumina pozitiva
- a-ti recunoaste punctele tari si punctele slabe
- capacitatea de autoironie
10. RESPONSABILITATE PERSONALA
- asumarea raspunderii pentru propriul comportament
- cunoasterea consecintelor, deciziilor si actiunilor noastre
- acceptarea sentimentelor si dispozitiilor personale
- ducerea la capat a promisiunilor
- implicarea totala
11. DINAMICA DE GRUP
- cooperare
- capacitatea de a sti cand si cum sa conduci si cand trebuie sa urmezi pe cineva
12. REZOLVAREA CONFLICTELOR
- presupune confruntarea onesta cu ceilalti
III. Instrumente de dezvoltare ale I.E
INSTRUMENTE EMOTIONALE
- identificarea si etichetarea sentimentelor si emotiilor
- exprimarea sentimentelor si emotiilor
- evaluarea intensitatii emotiilor si sentimentelor
- gestionarea emotiilor si sentimentelor
- amanarea rasplatii
- gestionarea impulsurilor
- reducerea stresului
- cunoasterea diferentelor dintre sentimente si actiuni

INSTRUMENTE COGNITIVE
- dialogul interior ca modalitate de adaptare la
propriile nevoi si la mediu
- citirea si interpretare mesajelor sociale
- folosirea etapelor pentru rezolvarea problemelor si
luarea deciziilor
- intelegerea perspectivei altora
- intelegerea normelor de comportament
- atitudine pozitiva fata de viata
- autoconstientizarea

INSTRUMENTE COMPORTAMENTALE
- comportamentul non-verbal:
comunicare prin: contact vizual, tonul vocii,
expresie faciala, gesturi
- comportamentul verbal:
se refera la formularea cererilor clar
- raspunsul eficient la critica
- ascultarea cu atentie a celorlalti

SCHEMELE MENTALE (EMOTIONALE si PSIHICE)

I. Definitie: Schemele mentale reprezinta o combinatie de idei si emotii caracteristice
II. Caracteristici
- le elaboram pentru ca la un moment dat au reprezentat o solutie pentru o problema cu care ne-am confruntat timpuriu in viata
- sunt o incercare nereusita de a satisface o necesitate vitala (siguranta, relatiile cu ceilalti, etc.)
- fiecare schema are propria sa amprenta emotionala, o anumita intensitate afectiva si de regula sunt reproduse sentimentele avute in timpul evenimentelor
traumatizante initiale
- sunt paradoxale pentru ca se invart in jurul unor nevoi stringente, dar impiedica satisfacerea lor, ceea ce determina nevroza

- pot avea si aspecte pozitive, de exemplu schema tip: standarde severe -> disciplina -> succese
- aceeasi schema se poate manifesta in maniere diferite, in comportamentul a doua persoane
- determina solutii si comportamente nevrotice
- reprezinta strategii pentru satisfacerea nevoilor fundamentale (iubire, intelegere, acceptare)
- sunt contrare propriilor interese pentru ca saboteaza orice incercare de schimbare
________|-> 1. de adaptare
CLASIFICAREA SCHEMELOR_|
|________|-> 2. de inadaptare
1. un copil mic care este iubit si ingrijit determina formarea schemelor de adaptare ->
-> o sa aiba incredere in mediu si credinta ca oamenii si universul nu reprezinta o amenintare pentru el -> dezvolta relatii de prietenie, abordeaza oamenii, gandeste
pozitiv, are relatii stabile
2. un copil agresat in primii ani de viata formeaza scheme de inadaptare -> isi formeaza convingerea ca oamenii nu sunt demni de incredere; interpreteaza actiunile
neutre sau pozitive ale celor din jur ca pe amenintari
________|-> copilarie: autoprotejare
SCHEMA DE INADAPTARE_|
|________|-> maturitate: suspiciuni, dificultati in a lega prietenii
-> cele mai apropiate relatii devin campuri de lupta
De-a lungul vietii tindem sa inmagazinam comportamentele si reactiile care conserva schemele. Aceste scheme emotionale sunt rodul conflictelor interne.
MASLOW: "daca singura cale de a conserva sinele este de a-i pierde pe ceilalti, atunci copilul va renunta la sine."
Cele mai multe scheme arata felul in care ne-am sacrificat potentialul, facand un targ pentru a mentine relatiile cu ceilalti.
TIPOLOGIA SCHEMELOR - David Shapiro
1. STILUL COMPULSIV - fixare rigida asupra detaliilor si indeplinirea stricta a tuturor obligatiilor
2. STILUL ISTERIC - reactie impulsiva la primele impresii, ignorand detaliile si faptele
3. STILUL PARANOID - urmarirea oricarui indiciu care confirma asteptarile de suspiciune
Lester Luborsky a detaliat conflictele interne: dorinta => raspuns anticipat => reactie
DORINTA
- vreau sa fiu inteles, sa existe empatie fata de
mine si sa fiu vazut asa cum sunt
________________________
- vreau sa fiu respectat, apreciat si tratat in
mod corect
________________________
- vreau sa am o parere buna despre mine si sa
am incredere in mine

RASPUNS ANTICIPAT
- celalalt este insensibil si nepasator fata de
sentimentele mele
________________________
- celalalt va profita de mine

REACTIE
- respingere, dezamagire
_______________________
- furie, resentimente

________________________
- celalalt ma va umili

________________________
- zadarnicie si neputinta

1. ABANDONUL
- are la baza teama ca ceilalti ne lasa singuri
- se fundamenteaza pe doua elemente principale :
a) o experienta reala din copilarie
b) un abandon simbolic:
- mutarea intr-o noua locuinta
- parinte instabil (distant afectiv; alcoolic; imprevizibil) => determina tristete si izolare, teama si panica
- ca reactie este ceea ce numim impulsul de agatare care determina atasamentul anxios de celalalt
|-> persoana face un compromis si accepta relatia nociva
|-> persoana paraseste relatia inaintea celuilalt si astfel este intr-o cautare continua de partener
- persoanele cu aceasta schema au o sensibilitate crescuta la semnele de parasire si la gelozie, iar schema determina axarea pe aceste scheme, deformandu-le si
amplificandu-le pentru a-si demonstra siesi ca relatia s-a incheiat
2. PRIVATIUNEA - "nevoile mele nu vor fi satisfacute"
- provine de la parinti preocupati de propria persoana si neatenti la nevoile copilului
- cei care au aceasta schema, ca adulti sunt persoane hipersensibile, care considera ca nu se tine cont de ei niciodata si nu sunt ajutati suficient (emotii de tristete,
furie, deznadejde)
- radacinile acestei scheme sunt: lipsa hranei, a caldurii, a afectiunii, a intelegerii, a indrumarii, a sfaturilor
- cei cu aceasta schema traiesc sentimentul ca ceilalti nu fac suficient pentru ei si au doua tipuri de reactii:
a) asteapta ca ceilalti sa le cunoasca nevoile
b) isi satisfac singuri nevoile, dar in exces (cheltuie mult, beau mult, mananca mult)
- ii tin pe ceilalti la distanta pentru a se proteja, nu isi arata nevoile din teama ca oricum nu vor fi satisfacute
3. SUBJUGAREA
- nevoile celui care are aceasta schema nu sunt niciodata prioritare
- in relatie conduce celalalt si renunta foarte usor (emotii de furie, frustrare)
- se formeaza intr-o copilarie cu parinti autoritari care ignora nevoile copilului
- aceste persoane considera ca nevoile si sentimentele lor sunt neimportante si invizibile pentru celalalt se manifesta astfel:
a) pasivitate prin reprimarea nevoilor (ca adult se manifesta in mod specific prin dorinta de a-i multumi pe ceilalti)
b) refuzul atasamentului; nu se ataseaza in relatie pentru a nu fi dominata
c) supunere; nu pune limite in cadrul relatiei
4. NEINCREDEREA - "nu pot avea niciodata incredere in ceilalti"
- emotia principala este furia
- cei care au o astfel de schema sunt foarte vigilenti in relatii si sunt inchisi

- in mod inconstient isi aleg parteneri care se poarta urat

- au la baza un abuz (fizic, afectiv, sexual, intelectual) din copilarie:

fizic -> disciplina

afectiv -> critica; injosire; confuzie

sexual -> teama; rusine; tradare

intelectual -> suprasolicitare

- abuzurile sunt preluate si facute la nivel inconstient se manifesta astfel:
a) evita relatii bazate pe incredere
b) idealizeaza pe celalalt ca protector
c) se lasa antrenat/a in relatii care devin abuzive
d) devine agresor facand astfel ca abuzul sa se perpetueze
5. IMPOSIBILITATEA DE A FI IUBIT - "nu sunt demn de iubire"
- este o schema a deficientei
- emotii de rusine, umilinta, neliniste, vulnerabilitate
- determinata de parinti excesiv de critici care isi insulta si isi umilesc copiii
- mesajul transmis de parinti: "nu esti suficient de bun" (dezgust/ dispret non-verbal) determina doua tipuri de reactii specifice:
a) acceptarea mesajelor umilitoare in relatii ulterioare, determinand capitulare sau pasivitate, lipsa valorilor si o imagine de sine scazuta
b) atitudine de indrazneala, aroganta, care ascunde sentimentul de inferioritate
- aceste persoane se protejeaza prin relatii distante
6. VULNERABILITATEA - "lumea este un loc plin de primejdii"
- la origine se afla teama pierderii controlului
- emotia principala: teama exagerata ca urmeaza sa se intample ceva rau
RADACINI: un parinte cu tendinta de a exagera sau o perioada in care persoana s-a simtit amenintata
-aceasta schema se manifesta la maturitate prin teama exagerata de a nu pierde bani, in cariera si este legata de siguranta fizica determina:
cumpatare pana la a nu mai simti nici o placere
diete drastice cu alimente sanatoase
evitarea calatoriilor
-prezinta doua tipuri de reactie:
a) persoanele care isi pregatesc cu meticulozitate toate activitatile
b) supracompensare prin asumare de riscuri
7. EXCLUDEREA - "eu nu fac parte din"
- determinata de atitudinea celor din grup
- mesajul perceput din partea grupului este: "nu esti ca noi, noi nu te vrem"
- emotii principale: tristete, anxietate
-reactie principala: non-implicarea => autoexcluderea
-excludere de doua tipuri:
a) de la copiii de aceeasi varsta
b) de la familia celorlalti copii (din cauza diferentelor culturale sau a organizarii dinamicii a respectivei familii)
-modalitati de comportament:
- evita grupul pentru a reduce suferinta respingerii
- autoprofetia implinita => nelinistea gandului respingerii => comportament necorespunzator => excludere reala
- eforturi excesive de adaptare (atentie maxima pentru a fi membrul perfect al grupului)
- exagerarea fatisa a rolului de proscris facand din aceasta un titlu de glorie
8. ESECUL
- are la baza sentimentul de a nu fi suficient de bun in ceea ce faci, in ciuda rezultatelor pozitive
- parinti, frati, colegi de clasa care il/o umilesc constant si permanente comparatii negative intre propria persoana si ceilalti copii
- emotii de tristete, anxietate, neincredere in sine
- se formeaza pe terenul realizarilor si al carierei si se bazeaza pe sentimentul ca succesul este un lucru pe care nu il merita sau pe sentimentul ca orice ar face nu ii
iese
- si aici este vorba despre autoprofetia implinita, deoarece persoana se comporta astfel incat sa isi saboteze succesul doua tipuri de comportament:
a) eschivare/evitare (nu accepta noi provocari pentru o reusita)
b) amanarea prin scuze
9. PERFECTIONISMUL - "nu sunt destul de bun"; "trebuie sa fiu perfect"
- provine de la persoanele apropiate care au criticat rezultatele copilului permanent, determinand copilul sa depuna astfel eforturi imense pentru a nu le pierde
dragostea
- radacina emotionala este data de sentimentul ca va rata oricat de mult s-ar stradui, ceea ce determina tristete (pentru ca nu este apreciat/a pentru ceea ce este, ci
doar pentru cat de bine reuseste)
- cei care au aceasta schema sunt neinduratori cu ei insisi in respectarea celor mai inalte standarde
- emotii de iritare, nerabdare, tristete (pentru ca nu se poate bucura de viata din pricina responsabilitatilor)
- cei cu aceasta schema sunt workoholici, autocritici si incearca sa ii supuna si pe ceilalti propriilor standarde
INDICI:
- sentimentul constant ca trebuie sa fac mai mult si mai bine
- ingrijorarea ca nu este suficient timp pentru tot ce mi-am propus sa fac
- severitatea cu care isi judeca actiunile
- sentimentul ca viata este lipsita de bucurii
10. INDREPTATIREA - "regulile nu sunt valabile pentru mine"
- se plaseaza pe ei insisi mai sus decat oricine altcineva
- sunt lipsiti de compasiune si grija pentru ceilalti
- au pretentia ca partenerul sa le satisfaca toate dorintele
SURSELE DE FORMARE:
- copii rasfatati, fara interdictii si fara responsabilitati
- iubirea parintilor conditionata de o calitate a copilului
- reactia la lipsa de atentie, de afectiune, de bunuri materiale suferite in copilarie; considera ca sunt indreptatiti la mai mult decat li se cuvine
INDICI:
- sentimentul de a fi special
- iritarea in fata unui refuz, a impunerii unor limite

- satisfacerea primelor impulsuri si a dorintelor, indiferent de consecinte

- incapacitatea de a amana recompensa pana la terminarea obiectivului
- sunt iritate de reprosurile legate de incalcarea anumitor granite
Schemele emotionale se pot manifesta individual sau grupat si functioneaza in doua moduri:
- primul rand alterneaza perceptia si ne modifica reactiile pentru a fi in concordanta cu versiunea de performanta a realitatii pe care o induc
- al doilea mod ne ofera o singura alternativa care ne confirma si ne limiteaza drastic optiunile
Obicieiurile mentale care ne hranesc schemele:
- generalizarea
- perceptia selectiva
- interpretarea
- graba de a concluziona
- exagerarea sau amplificarea
- tratarea schemelor (trairea sentimentelor specifice schemei, contactul cu ele fara a incerca sa le schimbam)
- explorarea dimensiunilor relatiei noastre cu viata, in patru directii: cognitiv, emotional, comportamental, spiritual
FRICA
LONGMAN - teama este o emotie intensa provocata de o amenintare care implica o senzatie de tensiune neplacuta, un impuls puternic de a fugi si diverse reactii
fiziologice precum accelerarea batailor inimii, incordarea muschilor, mobilizarea organismului pentru fuga sau lupta.
- este produsa nu numai de un pericol direct, ci si de situatii sau obiecte care reprezinta pericolul
TEAMA POZITIVA
Actioneaza ca un impuls protector, si ne mobilizeaza sa ne indepartam de situatiile periculoase care ne ameninta viata sau sanatatea si ne impiedica sa ne facem rau
fizic.
Teama din urma cu mii de ani era alta decat teama de acum care se manifesta prin:
- teama de a nu fi iubit, dorit
- teama de a fi respins
- teama de a fi nefolositor
Cultura a determinat aparitia fricii pentru ceea ce s-ar putea intampla.
MODALITATI PRIN CARE APARE TEAMA
1. temerile copilariei
- cu cat parintii resping teama copilului cu mai multa asprime, cu atat va fi mai puternica autoacuzarea copilului care ajunge sa imite raspunsurile parintilor mai
tarziu
2. teama ca efect al suprasolicitarii fizice sau mentale
- oboseala -> dificultatea de a adormi -> eforturi diurne mai mari -> oboseala (crescuta) -> anxietate (crescuta)
3. teama datorata unor schimbari stresante
- modele de comportament stabile; rutinele au scopul de a ne face sa ne simtim confortabil si reflecta prioritatile noastre
4. teama produsa la renuntarea de tranchilizante
5. teama produsa de afectiuni medicale sau stimulente in exces
6. teama provocata prin furie reprimata
- un partener care exploateaza emotional
- incordare permanenta in mediul de la servici/lucru
- interventia rudelor in deciziile din viata proprie
7. teama produsa prin trauma
O serie de factori determina dezvoltarea sentimentului de teama dupa o trauma:
- tipul de personalitate si rezistenta naturala la stres
- atitudinea generala fata de probleme si dificultati, care este rezultatul experientelor din trecut si a procesului de invatare
- starea de spirit in care se afla persoana cand s-a produs trauma
- modul in care au reactionat ceilalti la ceea ce s-a intamplat
Cand are loc o trauma este ca si cum experienta se infige in minte, nepermitand altor experiente pozitive sa modifice continutul emotional al traumei.
TEAMA OBISNUITA FOBII AGROFOBII+ATACURI DE PANICA ANXIETATE GENERALIZATA TULBURARE OBSESIV-COMPULSIVA
TEAMA OBISNUITA- temerile naturale: frica de animale, de inaltime, de apa, etc.
FOBII- este o teama excesiva, nerealista, incontrolabila, declansata de un obiect, o activitate sau o situatie specifica
3 factori care deosebesc fobiile de temerile normale:
- sentimentul de teama este puternic si persistent
- frica este nerezonabila dar recunoasterea acestui fapt nu determina disparitia fobiei
- implica evitarea obiectului, activitatii sau situatiei declansatoare de frica
tipuri de fobii:
a) fobia simpla
- teama de un anumit obiect sau situatie (frica de pasari, molii, viermi)
- persoana este speriata sa nu fie ranita sau ucisa daca se apropie de obiectul fobiei
- fobii provenite din experiente traumatice specifice
b) fobia sociala
- se refera la teama de a pierde controlul in fata celorlalti
- provine dintr-un eveniment traumatic din trecut, neclar, iar practic situatia fobica din prezent este o translatare emotionala a evenimentului initial
AGORAFOBIA
Se refera la mai multe simptome:
- teama de a merge in spatii deschise sau publice
- teama data de distanta mare de casa
- teama de a fi in multime
- teama de a fi in locuri izolate de unde nu se poate fugi sau primi ajutor
Agorafobicii stabilesc o zona mentala in jurul casei in care reusesc sa se descurce dar dincolo de care sunt nefunctionali.
Agorafobia nu este teama de un obiect anume, ci de pierderea controlului.
ANXIETATE GENERALIZATA
- denota o stare persistenta de teama fara un obiect concret
- se manifesta printr-un sentiment difuz de dezastru iminent sau o teama vaga dar persistenta de ceea ce se va intampla in viitor
- nivelul anxietatii fluctueaza in timpul zilei si de la o zi la alta dar teama este permanenta

- se manifesta prin comportamente timide, proasta dispozitie, sau comportament agresiv cu scopul de a pune capat agitatiei
- anxietatea determina epuizare fizica, mentala si deprimare
TOC (TULBURAREA OBSESIV-COMPULSIVA)
- obsesia reprezinta prezenta unei idei sau dorinte persistente in minte, perceputa ca fiind irationala, dar persoana nu se poate opri din a se gandi la ea; ideea este
respinsa intelectual, rational, cognitiv, dar nu poate fi eliminata
- pentru a contracara obsesia, persoanele obsesive dezvolta o actiune-ritual compulsiva
- un gand sau un obicei este considerat obsesie sau compulsie daca persoana nu il poate opri sau pierde mult timp efectuand actiuni compulsive astfel incat isi
dezorganizeaza viata zilnica
obsesii:
- de culori (evitare)
- de numere (ex.: superstitia lui "13")
- sexuale (ganduri de incest sau homosexualitate)
- ale exactitatii si simetriei
- legate de griji exagerate privind microbii, murdaria sau secretiile corpului
- de violenta (teama de a face rau altora sau siesi)
- frica de a rosti obscenitati
- frica de a fi responsabil de tot ceea ce merge rau
compulsii:
- verificarea si rasverificarea usilor si ferestrelor
- aranjarea repetata a lucrurilor
- strangerea si colectionarea de ziare, peturi ("fiindca vor fi utile la un moment dat")
O persoana obsesiv-compulsiva este critica cu sine si ceilalti si inflexibila.
TEAMA
ANXIETATE
______________________________________
______________________________________
- reactie la o primejdie reala
- anticiparea unei primejdii iminente
______________________________________
______________________________________
- manifestare de scurta durata
- cronica
______________________________________
______________________________________
- are un motiv real
- nu are un motiv precis
______________________________________
______________________________________
- are manifestari fizice predominante
- are preponderent manifestari psihologice (griji, neliniste)
______________________________________
______________________________________
- tulburarea psihica derivata este fobia
- tulburarea psihica derivata este anxietatea generalizata
CUM INVATAM FRICA
- prin experiente traumatice unice
- prin mici experiente traumatice repetate fara a avea posibilitatea de a le controla
- prin efect retroactiv
- un adult care se sperie sistematic si copilul este martor
EXPLICAREA FRICII PRIN CELE PATRU
MODELE TEORETICE PRINCIPALE
1. CURENTUL EVOLUTIONIST:
- ne temem pentru ca asa ne este scris in gene; teama este o emotie utila, lasata mostenire de evolutie cu rolul de a ne produce spaima fata de tot ceea ce ne
ameninta supravietuirea sau integritatea corporala
2. CURENTUL PSIHOLOGIZANT:
- ne temem pentru ca trupul nostru este influentat de emotie; reactiile fizice de spaima care ies din aria controlabilului nostru, reprezinta un semnal de alarma menit
sa ne atraga atentia
3. CURENTUL COGNITIVIST:
- ne temem din cauza gandurilor noastre; pentru o mai mare siguranta avem capacitatea de a anticipa, de a ne gandi la ceea ce se ascunde sub realitatea imediata,
vizibila si perceptibila
4. CURENTUL CULTURALIST:
- ne temem pentru ca am invatat-o; multe temeri ne sunt inoculate pentru a da nastere unor comportamente adecvate culturii in care ne aflam
IUBIREA
- in spatele iubirii sta nevoia de a trai si nevoia de atasament
- exista 3 mai tipuri de iubire:
1. Iubirea pentru oamenii care ne ofera compasiune, intelegere, ajutor, care ne dau incredere in noi si ne calauzesc:
- prototipul iubirii copiior fata de parinti
2. Iubirea pentru oamenii care depind de noi pentru tot ceea ce ne cer:
- prototipul iubirii parintilor fata de copii
3. Iubirea romantica este cea care presupune idealizarea altei persoane, prin supraestimarea calitatilor si virtutilor si subestimarea lipsurilor.
- la baza iubirii sta atasamentul
- exista 3 tipuri de atasament:

SECURIZANT
_______________________
bebelusul este ascultator, cauta contactul cu mama,
vrea in brate dar accepta si sa fie lasat jos si in
situatii neobisnuite; plange dar poate fi consolat

________________________
mama este calda si atenta cu bebelusul, ii intelege
reactiile si actioneaza imediat ce bebelusul plange

EVITANT
________________________
bebelusul nu cauta contact activ cu mama si se
supara pe ea in mod neasteptat; nu pare sa fie
foarte interesat sa fie luat in brate, dar se supara
atunci cand e lasat jos; in situatii neobisnuite
reactioneaza scurt la disparitia mamei, apoi se
concentreaza asupra mediului (jucariilor) si este
indiferent in momentul revenirii mamei
________________________
mama respinge indirect bebelusul, este deseori
indisponibila, face fata cu greu solicitarilor si isi
doreste ca bebe sa devina independent cat mai
repede

AMBIVALENT
________________________
bebelusul sta lipit de mama sa, nu exploreaza cu
placere mediul inconjurator, suporta greu orice
despartire, se supara des si plange mult; in situatii
neobisnuite este imposibil de calmat, isi cauta mama
avid, iar cand aceasta revine, isi manifesta fata de ea
in mod deschis supararea
________________________
mama este foarte atenta si nelinistita, este
nesincronizata cu nevoile bebelusului si nu stie sa
interpreteze reactiile

Erich Fromm - "Arta de a iubi":

"Iubirea este expresia productivitatii care implica grija, respect, responsabilitate si cunoastere, preocupare pentru cresterea si fericirea persoanei iubite, cu radacini
in propria capacitate de a iubi."
- iubirea sanatoasa este caracterizata prin afectiune, atentie, stima, incredere, acceptare, daruire, bucurie, vulnerabilitate, veneratie, mister, gratitudine, extaz,
sacralitate
- iubirea adictiva este caracterizata prin singuratate, izolare, neliniste, gelozie, abandon, furie, nesiguranta, dispret, ura, distantare si confuzie
Din punct de vedere clinic, adictia presupune 3 tipuri specifice de comportament:
- perseverarea intr-un anumit tip de comportament in pofida consecintelor fizice si psihice adverse
- obsesia sau preocuparea in exces
- pierderea controlului
Din punct de vedere neurologic, adictia presupune 3 componente:
- excitatie
- satietate
- fantasmare
Definitie
Iubirea adictiva inseamna dependenta de cineva exterior sinelui in incercarea de a raspunde unor nevoie nesatisfacute, de a evita temeri sau suferinta emotionala.
Paradoxal, iubirea adictiva se naste din incercarea de a tine viata sub control, tentativa soldata defapt cu pierderea controlului, prin atribuirea unei puteri personale,
altcuiva decat propriei fiinte.
TIPURI DE IUBIRE ADICTIVA:
1. iubirea fantasmagorica
- obiectul iubirii adictive este o fantasma, iar persoana dependenta incearca sa se identifice in totalitate cu relatia imaginara
2. iubirea sexuala
- iubirea sexuala -> adictia sexuala => o iubire sexuala deformata, refulata sau interzisa prin constrangeri religioase sau familiale, poate duce la adictie sexuala,
definita ca o boala implicand orice tip de activitate sexuala necontrolata cu urmari negative
PATRICK CARNES
1. comportamente sexuale care implica exploatarea
2. relatii nereciproce
3. relatii sexuale exclusiv carnale
4. relatii sexuale care implica rusine sau teama
-originile adictiei sexuale sunt abuzurile:
emotionale (97%)
sexuale (81%)
fizice (72%)
-aceste traume traite la varste fragede, genereaza credinte profunde, care la maturitate devin principii de organizare ale relatiei umane
3. iubirea dependenta
- are 2 surse:
incercarea inconstienta de a satisface nevoile neimplinite in copilarie si de a consolida anumite credinte puternice, dobandite in aceeasi perioada
se bazeaza pe ceea ce numim "incest emotional"
INCESTUL EMOTIONAL
In copilaria mica, copilului i se cere in mod repetat, direct sau indirect, sa aiba grija de sentimentele parintilor. Copilul interpreteaza gresit aceasta seductie tacuta
drept dragoste parinteasca, venita din partea parintelui de sex opus; o astfel de cerere devine o invitatie mascata la incest, deoarece parintele ii cere copilului sa se
transforme in partener surogat. Asemenea parteneriate prin care rolurile sunt inversate, se traduc la maturitate in relatii de iubire dependenta si confuzii privind
intimitatea reala.
CARACTERISTICILE IUBIRII ADICTIVE
Dificultati in stabilirea granitelor eului
1. GRANITE :
a) slabe:
- conversatii intime cu persoane cu care nu exista relatii de incredere
- indragostirea de orice persoana care ne acorda incredere
- recurgerea la comportament sexual cu unicul scop de a satisface nevoile/dorintele celuilalt
- reactie de raspuns imediat la primul impuls sexual
- nerespectarea/incalcarea valorilor personale pentru a-i face pe plac celuilalt
- acceptarea unor lucruri pe care persoana nu le doreste (mancare,sex,atingere)
- neputinta de a sesiza "spargerea granitelor"
- a spune da, atunci cand vrei sa spui nu
- pastrarea relatiilor cu oamenii abuzivi
- increderea in toti oamenii
- predispozitia de a spune tot

- adularea celorlalti
b) rigide:
- neincrederea in nimeni
- gandire dihotomica
- compartimentarea vietii; izolarea oamenilor si activitatilor de propria viata; neintegrarea diferitelor aspecte ale vietii
- refuzul de a ceda intotdeauna si respingerea compromisului
- ridicarea unui zid si neimpartasirea cu ceilalti a gandurilor, sentimentelor si energiei proprii
- retragerea in sine
- lipsa empatiei
- acceptarea intimitatii doar prin relatii sexuale
- neacceptarea ideii de a fi vulnerabil
- simularea emotiilor
- neacceptarea ideii ca ceilalti sa aiba grija de tine
- preferinta pentru observarea vietii, in locul trairii ei
- atitudine rigida, care presupune retragerea in propria carapace si imposibilitatea de exprimare a sentimentelor
2. TENDINTE MASOCHISTE
- unul dintre parteneri daruieste mai mult decat celalalt in detrimentul propriei dezvoltari
3. DIFICULTATEA DE A RENUNTA
- se datoreaza intensitatii iubirii adictive
- unele relatii patologice se pot intinde pe durate lungi de timp
- se manifesta prin agatarea de relatii nesanatoase de teama pierderii si respingerii
- suferinta este un fenomen natural ca raspuns vindecator, tamaduitor, la pierdere
- adictiile sunt o incercare neinspirata de a mari gradul de confort
4. TEAMA DE RISCURI, SCHIMBARI SI NECUNOSCUT
- o caracteristica a iubirii adictive este aparenta ei siguranta si predictibilitate
5. EXPERIMENTAREA INSUFICIENTA A CRESTERII INDIVIDUALE
- cei doi parteneri stagneaza pentru ca dedica mai multa energie grijii fata de relatie, decat cresterii personale si autorealizarii
6. DIFICULTATI IN EXPERIMENTAREA INTIMITATII REALE
- Eric Berne: "intimitatea este un schimb profund de ganduri, sentimente si gesturi aici si acum".
- relatiile intime sunt procese, nu produse perfecte
7. PARTICIPAREA (INCONSTIENT) LA JOCURI PSIHOLOGICE
- prin asumarea unuia din cele 3 roluri:
a) victima
b) salvator
c) persecutor
8. INCERCAREA DE A-L SCHIMBA PE CELALALT
9. NEVOIA DE CEILALTI PENTRU A SE SIMTI IMPLINIT
- iubirea adictiva este o relatie de simbioza; dependentul are nevoie de celalalt pentru a se simti intreg, echilibrat, in siguranta; cand aceasta simbioza este
amenintata, apare anxietatea si deseori aceasta se manifesta prin violenta fizica sau emotionala
10. A PRETINDE SI A ASTEPTA DRAGOSTE NECONDITIONATA
- singura perioada din viata in care avem nevoie de dragoste neconditionata este copilaria;
copiii depind de ceilalti pentru a se dezvolta si a creste
11. TEAMA DE A FI ABANDONAT IN DESPARTIRILE DE RUTINA
- se fundamenteaza pe faptul ca in copilarie nu s-au bazat pe permanenta parintilor ca etapa a dezvoltarii normale
12. CEI 3 "P": PROIECTIE, PERSONALIZARE, PUTERE
PROIECTIE:- presupune a arunca responsabilitatea asupra celuilalt sau a percepe o calitate sau o trasatura in altcineva pe care o negi sau o refuzi la propria
persoana
PERSONALIZARE:- se refera la situatiile in care ne internalizam proiectiile facute de altii asupra noastra, acceptandu-le drept adevaruri despre noi insine; se
organizeaza in copilarie cand ceilalti au proiectat asupra noastra
PUTERE:- jocurile puterii reprezinta comportamente manipulative, menita sa mentina inegalitatea in cadrul unei relatii; ele asigura unei persoane pozitia de
inferioritate/superioritate fata de cealalta persoana; se bazeaza pe modele din copilarie in care unii adulti ii invata inconstient pe copii ca puterea si dragostea sunt
monede de schimb, ceva care putem sa castigam daca jucam bine sau ne comportam intr-un anumit fel
CARACTERISTICLE IUBIRII SANATOASE
1. PERMITEREA INDIVIDUALITATII
- partenerii evolueaza schimbandu-se in timpul relatiei fara sa se simta amenintati; este posibil datorita respectului si increderii reciproce caracteristice iubirii
mature
2. CONTOPIREA DAR SI SEPARAREA FATA DE CELALALT
- presupune stabilirea unor granite sanatoase, bazate pe cunoasterea si impartasirea propriilor nevoi si limite si impartasirea celorlalti
3. ADUCEREA LA SUPRAFATA A CEEA CE ESTE MAI BUN IN NOI SI IN CELALALT
- se realizeaza prin respect, rabdare, implicare si generozitate
4. ACCEPTAREA IDEII SFARSITULUI UNEI RELATII
- o persoana matura emotional poate diferentia motivatiile bune de cele nesanatoase care determina alegerea si ramanerea intr-o relatie
5. RECEPTIVITATEA LA NOU SI LA SCHIMBARI
- dificultati date de exemplu de: faptul ca unul dintre parteneri isi continua drumul pe o spirala ascendenta, iar celalalt se cramponeaza cu incapatanare de lucruri
cunoscute si aparent simple, stagnand

6. STIMULAREA DEZVOLTARII CELUILALT

7. EXPERIENTA UNEI INTIMITATI SANATOASE
- pentru a ne incredinta celuilalt, avem nevoie de siguranta, deschidere, acceptare, congruenta (a fi egal in cuvant si fapta)
8. LIBERTATEA DE A CERE DESCHIS CEEA CE NE DORIM SI CAPACITATEA DE A ACCEPTA REFUZUL CELUILALT
9. EVITAREA TENDINTEI DE A-L SCHIMBA SAU CONTROLA PE CELALALT
10. CAPACITATEA DE A PRIMI SI A DARUI
11. INCURAJAREA AUTONOMIEI CELUILALT
12. ACCEPTAREA PROPRIILOR LIMITE SI ALE CELUILALT
13. STIMA DE SINE RIDICATA
14. INCREDEREA IN PARTENER ATUNCI CAND NU ESTE PREZENT SI ACCEPTAREA SOLITUDINII
15. EXPRIMAREA SPONTANA A SENTIMENTELOR
16. ACCEPTAREA VULNERABILITATII
ETAPELE PROCESULUI TRECERII DE LA ADICTIE LA IUBIREA SANATOASA
1. NEGAREA
- se caracterizeaza prin reprimare; presupune rationalizarea abuzurilor sau a dezinteresului partenerului incercandu-se adaptarea
Ex.: "este mai buna o relatie proasta decat niciuna"
"ne-am jurat credinta si la bine si la greu"
"asa e viata"
2. DISCONFORTUL
- unul sau ambii parteneri constientizeaza ca ceva esential lipseste din relatie; deseori se cauta solutii sau liniste infara relatiei prin consum de alcool, mancare in
exces, legaturi extraconjugale, munca asidua, exercitii fizice excesive, religie, jocuri de noroc; din punct de vedere emotional apare frustrare, confuzie, depresie,
anxietate, si deseori apare reintoarcerea la etapa 1.
3. CONFRUNTAREA
- dependenta din cuplu este relevata deobicei de un eveniment major ca de exemplu depresie, spectrul mortii, o boala, o schimbare importanta in viata; este definita
de criza, ceea ce inseamna ca este posibila violenta, abuzul, somatizari; daca decizia de despartire este luata in aceasta etapa fara a ajunge la cunoasterea de sine,
partenerii pot recreea relatii similare sau isi pot reprima sentimentele de iubire.
4. SEPARAREA PSIHOLOGICA
- implica necesitatea distantarii, detasarii emotionale temporare pentru ca fiecare dintre cei doi parteneri sa poate intra in contact cu propriile introiectii prin
intermediul analizei personale; necesita ajutor si sprijin din afara cuplului
5. SIGURANTA DE SINE
- presupune integrarea schimbarilor din etapa anterioara, provenite din cunoasterea nevoilor si dorintelor; capacitatea de a discerne intre ceea ce este mai important
si ceea ce este mai putin important; descoperirea temerilor si credintelor negative care au influentat relatia de iubire, si constientizarea si vindecarea lor; aceasta
etapa pune accentul pe potentialul creativ, intimitate si iubire, specifice maturizarii.
6. APARTENENTA
- intelegerea unicitatii si existenta relatiei de iubire simultan cu libertatea individuala; relatia se bazeaza pe egalitate si nu pe jocuri de putere
7. COMUNICAREA
- se bazeaza pe autonomie, spontaneitate si deschidere sanatoasa catre intimitate