Curs 1

Din punct de vedere functional, SN este impartit in

- sistem nervos somatic ( de relatie ) asigurarea sensibilitatii , senzorialitatii , activitatii motorii somatice,
indispensabile organismului
- SNV functii vitale, vegetative

Din punct de vedere structural,SN prezinta:

- un segment central ( nevraxul ) centrii nervosi si considerat cea mai inalt specializata structura materiala
cunoscuta
- segment periferic ( extranevraxul ) caile de conducere aferente si eferente

Sistemul nervos central

Functii: - primeste si proceseaza informatiile
- organizeaza raspunsurile reflexe si comportamentale
-planifica si executa miscarile voluntare
-sediul functiilor inalt cognitive
Compus: - maduva spinarii ( receptori si efectori pt nervii spinali )
-encefal

SNP
Include- componenta senzoriala reprezentata de: ( receptorii senzoriali, neuronii primari aferenti din ganglionii
radacinii dorsale si ganglionii cranieni)
-componenta motorie reprezentata de : ( neuronii motori somatici din maduva spinarii , neuronii vegetativi
localizati in trunchiu cerebral) Rolgenereaza miscari si secretii glandulare
COMPONENTELE CELULARE ALE

SN

-neuronii ( celule inalte diferentiate excitabile, nu au capacitate de diviziune , rol in receptionarea,generarea,

transmiterea impulsului nervos )
-celule gliale : Rol trofic ,sustinere , protectie pt neuroni
Neuronul - este unitatea celulara structurala si functionala a SN
Structura corpul celular nucleul cu un nucleol

aparat golgi, lizozomi,mitocondrii)

-citoplasma =organite celulare comune- reticulul endoplasmatic, ribozomi ,

= organite celulare specifice (Nissl, neurofibrile )

- Prelungirile dendritele =prelungiri scurte

=receptionarea impulsurilor nervoase

=conducerea centripeta
- axonul= prelungirea unica a neuronului
=conducerea impulsului este centrifuga
Clasificare - Forma corpului celular poate fi stelata, rotunda, piramidala, fuziforma, ovalara, etc.
Dupa nr prelungirilor pe care le rpeiznta si dupa felul in care pornesc acestea din corpul celulei nervoase , neuronii
se clasifica in neuroni unipolari
-neuroni pseudounipolari
-neuroni bipolari si multipolari
Din punct de vedere functional se clasifica in neurni motori, senzitivi, asociatie

Propritatie neuronului excitabilitate si conductibilitate

Excitabilitate proprietatea n. de a raspunde la actiunea unui stimul prin manifestari specifice
-stare activa indusa de un stimul prag si manifestata prin cresterea permebiliatatii
membranare pt anumi ioni
-caracterizata prin determinarea unor raporturi intre stimul si raspuns
- distributia inegala de saricin pozitive si negative pe cele doua suprafete ale membranei
neuronale este mentinuta prin interventia unor mecanisme:
*pasive=permeabilitatea selectiva si echilibrul Donan, repartitia ionilor
intre cele doua compartimente,intra si extracelular,separate intre ele de membrana celulara selectiv permeeabila,
este dictata de fortele de difuziune si de fortele electrostatice, cand aceste forte, opuse ca sens, tind sa se
egalizeze sa ajunga la starea de echilibru.
*active=transportul de Na si K
-In repaus membrana celulara este polarizata ca un condensator, negativ spre interior
si pozitiv spre exterior
-rezulta potentialul de repaus 70-90 mV
-Actiunea oricarui stimul ,electric, fiizic, chimic sau mecanic, asupra membranei
neuronale duce la cresterea permeabilitatii locale pt ionii de Na si la aparitia deloparizarii
- In cazul in care intesitatea stimului este mica apare doar un raspuns local,
manifestat ca o depolarizare limitata la o anumita portiune a membranei
- atunci cand stimulul determina o depolarizare a valorii de 10-15 mV apare
potentialul de actiune ce se propaga neschimbat cu viteza finita de-a lungul membranei neuronale.
-orice crestere ulterioara a intensitatii stimulilor, nu determina si cresteri ale
raspunsului( legea tot sau nimic )
-intensitatea stimulului ce determina depolarizarea membranei neuronale se numeste
intensitate prag sau prag de excitatie.
- dupa intensitatea lor, stimulii se impart in subliminari, liminari, supraliminari

Perioada refractara absoluta

- Odata pozitivarea interiorului membranei terminata se opreste influxul de Na
-In timpul potentialului de actiune membrana neuronala este refractara, neraspunzand la actiunea altui stimul,
deoarece canalele de Na sunt deschide in totalitate si structura este incapabila sa mai raspunda si in alt mod.
Repolarizarea
-Acumularea de Na in interiorul neuronului actioneaza ca o frana si reduce patrunderea ionului
-Ulterior canalele de Na se inchid automat si permeabilitatea membranei revine la valoarea de repaus.
-Sarcinile poztiive din interiorul celulei sunt eliminate catre exterior si se produce reintoarcerea catre starea initiala
-Duce la refacerea potentialului de repaus si a compozitiiei ionice initiala a celulei
Refractara relativa In perioada repolarizarii, cand permeabilitatea pt Na revine la valorile initiale, reaparea
posibilitatea stimulraii membranei prin deschiderea unor canale de Na.
- Atingerea pragului de excitatie in aceste cazuri se fface mai greu si la intensitati de stimulare mai mari.
CURS 2
CURSUL 2-METODE DE REEDUCARE NEUROMOTORII
Parametri excitabilitatii:
Reobaza (current de baza, de prag)
-este intensitatea minima de curent care produce un raspuns
-o valoare mica a reobazei indica o excitabilitate crescuta si invers nervilor care inerveaza flexorii (muschii albi) este mai mica decat a
extensorilor (muschii rosii), primii avand deci o excitabilitate mai mare
Timpul utilizarii:
-e timpul minim necesar ca un curent de intensitatea reobazei sa provoace un raspuns
-prezinta insa variatii mari (2-20ms) la modificari mici de current si in consecinta, are o valoare informative redusa
Cromaxia
-este timpul minim necesar pentru ca un current dublu fata de reobaza sa produca un raspuns din partea nervului
-determinarea cromaxiei deste mai valoroasa decat a reobazei si a timpului util, pentru ca valoarea ei variaza putin la modificari mai mari de
current
-valoarea cromaxiei este de 10-30 de ori mai mica decat a timpului util, variind intre 0,1-0,6 ms.
-nervii musculaturii albe au o cromaxie mai mica, in consecinta, o excitabilitate mai mare, decat muschii rosii
-acelasi lucru rezulta si din reobaza mai mica pe care o au muschii albi
Climaliza
-exprima raportul dintre bruschetea cu care se modifica intensitea curentului si a excitatiei, pentru a se obtine un raspuns la o anumita valoare a
stimulului. De exemplu a reobazei, intensitatea curentului atinsa cu o anumita viteza, dac ea creste ncet, nervul se acomodeaz i rspunsul nu
mai are loc
Perioada refractara

-consta in inexcitabilitatea nervului dupa excitatie

-se imparte in absoluta si relative
-in prima faza a perioadei refractare (0,5 ms) mersul nu mai raspunde la excitatie, iar a2a faza (2ms) raspunde doar la un stimul mai puternic,
nervul avand deci un prag de excitabilitate mai mare
-faza de inexcitabilitate absoluta a nervilor corespunde cu durata potentialului de varf
-faza de inexcitabilitate relative este urmata de o faza de hiperexcitabilitate
Labilitatea
-este in functie de perioada refractara si exprima numarul maxim de stimuli care pot fi insusiti nervului
-daca frecventa stimulilor este mai mare decat labilitatea, o serie de stimuli sunt pierduti
-optimul unei excitatii consta in stimuli de frecventa labilitati diferitilor axoni variaza de la 100 la nivelul placii motorii pana la 1000 la neuronal
cortical
-cea mai mare labilitate (1500) o au celulele Renshaw din maduva spinarii
Parabioza
-reprezinta o modalitate particulara de raspuns a neuronilor atunci cand asupra acestora actioneaza stimuli care depasesc capacitatea lor
functionala
-excitantii puternici, pot determina, mai intai, o stare de excitatie, urmand apoi o depolarizare intense, modificand in felul acesta excitabilitatea
nervului care poate deveni hipoexcitabil, chiar inexcitabil
-se desfasoara in mai multe faze (hiperexcitabilitatea, egalizarea paradoxala, inhibitie completa) si este considerate ca un mechanism de aparare a
neuronilor fata de actiunea unor excitanti foarte puternici, ea fiind de fapt o inhibitie de
-procesul parabiotic este reversibil, dupa incetarea excitantului, excitabilitatea nervoasa revine la normal, parcurgand in sens invers fazele prin
care a trecut
PROPRIETATILE NEURONULUI
CONDUCTIBILITATEA-proprietatea de a transmite un impuls generat intr-un anumit punct, calitatea a membrane de a conduce unda de
depolarizare
-mecanismul conducerii influxului nervos se realizeaza printr-un circuit de sarcini electrice dinspre regiunea depolarizata spre regiunile vecine
aflate in repaus
-potentialul de actiune se poate propaga astfel in ambele sensuri, invadand intreaga fibra, insclusiv ramificatiile acesteia.
-conducerea bilaterala este astfel una din proprietatile fibrei nervoase dar in organismal intreg, impulsul nervos este transmis intr-un singur sens,
datorita depolarizarii sale la nivelul sinapselor din SNC.

Curs 3
Conductibilitatea :

Viteza de transmitere a excitatiei in functie de dimensiunile firbrei si de mielinizarea nervului : este mai
mare in fibrele mai groase si in cele mielinizate; in functie de viteza de transmitere a exictatiei si dupa
grosimea lor, nervii sunt impartiti in diferite categorii.
Viteza mare din fibra mielinizata se datoreaza transmiteriii saltatorii a impulsului de la o strangulatie
Ranvier la alta (singurele zone exictabile in zona aceasta ) :

a)

De la o strangulatie Ranvier la alta stimulul este transmis prin mediu care este un bun conductor
datorat compozitiei electrolitice cu proprietatea de conducere.
b) Stimulul sare intervalul dintre 2 strangulatii , myelina fiind un isolator relative, se activeaza astfel
nodulul lui Ranvier.
Viteza mai lenta de raspandire in axonii amielinici- excitatia este transmisa din aproape in aproape prin
depolarizarea membranei prin curenti localil Herman :
a) Propagarea potentialelor de actiuni pe baza unor fenomene complexe membranare , fenomene ce
include depolarizari si repolarizari successive, realizate cu cheltuiala energetica mare si cu vteza
de propagare f mica.
Viteza de conducere variaza si in functie de varsta :
a. La nou nascut are aproximativ jumatate din valorile intalnite la adult.
b. La 3-5 ani atinge valorile adultului.
c. Peste 60 ani apar unele diminuari ale vitezei de conducere (aprox 10%)
d. Diferenta dintre adulti si copiii f mici se explica pe baza incompletei mielinizari ale fibrelor la
varste.
e. Diferenta dintre adult si varstnic se explica pe baza unor diminuari ale metabolismului
,circulatiei si temperaturii locale.
Viteza de conducere a impulsului variaza de la un nerv la altul si de la o fibra la alta in functie de
caracteristicile morfofunctionale ale fibrei : prezenta tecii de mielina , diametrul fibrei nervoase, lungimea
internodului.
La baza procesului de conducere nervoasa stau o serie de legi :
Legea integritatii fiziologice a nervului sau a fibrei nervoase : conducerea influxului nervos necesita atat
integritatea anatomica cat si integritatea functionala a nervului, un nerv comprimat, ligaturat, refrigerat
sau novocanizat nefiind capabil sa mai conduca impulsul.
Legea conducerii izolate :
a. Precizeaza proprietatea fibrei nervoase de a conduce exclusiv si independent influxul
nervos propriu, fara ca acesta sa se transmita fibrei vecine din acelasi trunchi nervos.
b. S-ar datora prezentei tecii de mielina si face posibila realizarea unor miscari prcis
coordonate.
Legea conducerii bilaterale :
a. Capacitatea fibrei de a conduce excitatia in ambele sensuri, centriped si centrifug.
b. Este limitata insa la o singura celula nervoasa de existenta sinapsei, deoarce aceasta nu
conduce decat intr-un singur sens,ortrodromic
c. Aceasta proprietate explica existent asa numitelor reflexe de axon (? cred ca asa am
scris ))
Legea conducerii nedecrementiale precizeaza ca impulsul nervos este condus de-a lungul fibrei nervoase
fara nici o pierdere, amplitudinea undei mentinandu-se de-a lungul fibrei, indificata de-a lungul acesteia.
Legea multiplicarii impulsului nervos de la nivelul terminatiilor axonale precieaza ca impulsul nervos se
distribuie nedecremential tuturor terminatiilor axonale
Legea tot sau nimic conform careia fibrele nervoase raspund maximal la un stimul prag sau
supraliminar iar potentialul de actiune generat se distribuie nedecremential pe intreaga suprafata a
membr.
Stocarea informatiei sau memoria :
Capacitatea neuronului de a retine si conserva informatii si de a le reactualiza in functie de necesitati
Numai o mica parte din informatiile ajunse la nivelul retelelor neuronale corticale si subcorticale duce la
aparitia unui raspuns imediat, cea mai mare parte din aceste informatii fiind stocate, avand ca baza
materiala urmele sau engramele formate la nivelul SN
Aceste urme se organieaza in legaturi si sisteme de legaturi reflex conditionate
In cea mai mare parte stocarea informatiei are loc la nivelul cortexului cerebral dar se poate realiza practic
la orice nivel al SN inclusiv la nivel medular.
Conform cercetarilor actuale aceasta proprietate este datorata sinapselor.
De fiecare data cand semnalele senzitivo-senzoriale trec prin sinapse secvente de neuroni inlantuiti devin
mqi apte sa transmita aceste semnale la o noua repetare; fenomenul acesta poarta numele de facilitare.
Dupa trecerea de mai multe ori a semnalului prin aceeasi secventa neuronala si sinaptica aceasta devine
atat de facilitata incat semnalele generate din interiorul neuronilor pot duce la transmiterea impulsurilor
chiar daca receptorul nu a fost excitat.

Metode de reeducare neuromotorie Facilitare neuroproprioceptiva

Metode analitice de reeducare neuromotorie : metoda Kenny + metoda Phelps

Metode globale de reeducare neuromotorie :

Metoda Kabat (met de facilitare proprioceptiva neuromusculara)

Met Bobath
Met Margaret Rood
Met Temple Fay
Met Vojta
Met Brunnstorm
Met Frankel
Metode functionale de reeducare neuromotorie :
Met Tardieu
Met Peto
Metoda Carr si Shepherd
CURS 4

Metoda Kabat
-metoda de facilitare proprioceptiva neuromusculara;
-descoperita de Herman Kabat din San Francisco;
-s-a dezv. prin aprofundare ulterioara a unor notiuni:
*de fiziopatlogie legate de automatismul miscarilor si de rolul subcorticalitatii in fiziologia acestora.
*interactiile facilitatoare si inhibitoare dintre neuronii motori medulari.
-printr-un efort de constientizare si de vointa,cortexul poate sa comande contractia unui anumit muschi,dar acesta
este un act de selectie care nu se produce in activitatea obisnuita.
-in miscarea voluntara:
*descarcarea primara vine de la cortexul motor prin calea cortico-spinala si neuronii intermediary la celulele
cornului anterior al maduvei;
*raspunsul este influentat intr-o masura considerabila de gradul de ecitatie de la niv. Sinapselor(rez.din reflexele
proprioceptive si postural)si de descarcarile eferente de la cerebel,nuclei bazali si tr. Cerebral.
*nu numai intens. Misc.este modulata de aceste excitatii,sunt infl. De asemenea plasticitatea,tonicitatea si
coordonarea misc.;
-independenta functionala a diversilor centrii motori sup. Face ca mai in toate cazurile tulburarile sa fie asociate si
in f. Putine cazuri sa fie completabolit.
-in toate cazurile,cu exceptia paraliziilor totale,exista tulburarinu numai ale fortei,ci si ale coordonarii,ale plasticitatii
sau ale automatismului insusi.
-metoda de facilitare proprioceptiva neuromusc are ca idei principale:
*constatarea ca excitatia subliminala necesara executarii unei misc. Poate fi intarita,facilitata cu stimuli din alte
surse.
*un stimul exercitat asupra celulelor cornului ant.al maduvei excita unii neuronimotori a.i ei sa depaseasca paragul
lor si sa descarce impulsuri aferente spre muschi.
*autorul-Folosirea unor stimuli proprioceptivi variati,care se adauga la eforturile voluntare ale bolnavului ,areca
urmare facilitarea functiilor si o contractie musculara mai puternica decat aceea care poate fi provocatanumai prin
ef. Voluntar.
-facilitarea max. Se obtine printr-o mobilizare intesa cu max. de efort sub rezistenta :

*sub influenta teoriilor lui Kenny, in reeducarea neruomusc se punea un accent deosebit pe evitarea unei activitati
excesive,acordandu-se mult timp MP cu asistenta,dandu-se o mare atentie evitarii oboselii;
*dupa Kabat aceasta tehica nu reuseste sa activeze grupurile motorii functionale ale muschiului;
*fara sa nege importanta misc. pasive ca masura terapeutica,autorul subliniaza ca MP nu realizeaza nimic in mod
direct in ceea ce priveste ameliorarea functiilor muschilor paralizati intrucat niciun fel de activitate voluntara nu
este provocata in grupurile motorii;
*intrucat activit. grupurilor motorii este resp. de ef. terapeutic al mobilizarilor,autorul isi pune intrebarea : ce
avantaj ar fi in mentinerea majoritatii muschiilor in inactiv. , in cadrul uneui asemenea program terapeutic?
*raspunsul max ar fi obtinut printr-un ef max.
Facilitarea neuroproprioceptiva (FNP)
-reprez un concept de tratament (1940-1950)- Heman Kabat-care considera ca exista fiinta umana,inclusiv cea cu
dizabilitaticare dispune de un potential functional neexplorat.
In 1980 doua terapeuteKnott M SI Vass D au avut o contributieimp i elaborarea conceptului FNP
Herman Kabat a folosit la inceput tehncile FNP asupra tinerilor cu paralizie cerebrala si alte tulburari neurologice.
D. Voss defineste facilitarea neuoproprioceptiva ca o metoda de promovare sau grabire a raspunsului sistemului neuromuscular prin
stimularea proprioceptorilor. Muschii trebuie sa lucreze sinergic pentru ca sa se realizeze miscarea. Acest lucru necesita ca muschii sa aiba
capacitatea reflexa de a contracta si relaxa in scopul de a efectua miscari de baza. Baza antrenamentului functional este abilitatea de a crea un
echilibru intre mobilitate si stabilitate.
Din 1980, tehnicile FNP au fost folosite in multe alte arii ale kinetoterapiei si antrenamentului sportiv, inafara de recuperarea neurologica.
Acestea pot fi folosite pentru scaderea tonusului cvadricpsului, iliopsoasului, ischiogambierilor, bicepsului etc., ducand la castiguri importante in
arcul de miscare si in functionalitate, precum si, in scaderea durerii sau a disconfortului.
Numeroase tehnici FNP pot fi incluse in programele de exercitii, pentru imbunatatirea coordonarii, miscarii, stabilitatii.
Tehnicile FNP reprezinta instrumente utile pe care toti profesionistii din sport si kinetoterapie ar trebui sa le inteleaga si foloseasca in functie
de obiectivele urmarite.
Tehnicile FNP aplicate vor fi: Inversarea Lenta (IL), Inversarea Lenta cu Opunere(ILO), Contractiile Repetate (CR), Secventialitatea pentru
intarire (SI), Inversare agonistica (IA), Miscare Activa de Relaxare Opunere (MARO), Progresia cu Rezistenta (PR), Rotatii ritmice (RR),
Relaxare Opunere (RO), Relaxare Contractie (RC), Stabilizare Ritmica (SR), Initiere Ritmica (IR), Izometrie Alternanta (IzA), Secventialitate
Normala (SN).

PRINCIPII DE BAZA FNP:

-reprez o abordare integrata ,fiecare tip de tratamentfiind adresat fiinteiumane in totalitate si nu doar unei parti a
corpului sau unei problemespecifice.
-abordarea terapeutica este mereu pozitiva,folosind si perfectionand ceea ce pacientul poate realiza la niv fiziologic
-scopul principal al terapiei este de a ajuta pacientul sa obtina cel mai nivel posibil de stimulare
neuropropriceptiva.
ELEMENTELE DE FACILITARE
*ELEMENTE PROPRIOCEPTIVE:intinderea,rezistenta,vibratia,tractiunea,telescoparea,acceleratia(liniara si
angulara),rostogolirea
*elemente exteroceptive:atingerea usoara,tapotarea usoara,temperatura;
*elemente combinate proprio si exteroceptive:contacte manuale,presiunea pe tendoane lungi;
*elemente telerecptive:vaz,auz,olfactia;
NOTIUNEA DE FNP
-reprez usurarea simultan cu incurajarea si accelerarea rasp motor prin stimularea:

*proprioceptorilor din muschi,tendoane,articulatii;

*exteroceptorilor.
Facilitare:
-fen fiziologic de intarire a unei aferente motrice prin insumarea mai multor excitanti infraliminare care ajung
simultan la nucleii motori de la niv maduvei spinarii cu producerea unui potential de actiune:
*in kt facilitarea este utilizata pt a creste eficienta unei excitatii nervoase infraliminare prin diverse misc active.
-metoda de activare motrica,utilizand diversi stimuli ca vedrea,vocea,proprioceptia,stimularile
senzitivecutanate,intinderile si schemele motorii primit.
-mecanismele de facilitare provocate de insumarea excitatiilor infraliminare determina coborarea praguluide
excitabilitate musculara.In kt sunt utilizate adesea FNP denumite si metode de facilitare neuromusc bazate pe
asociatiile dintre lanturile musc sinergice.
CONCEPTUL KABAT
-se fundamenteaza pe ideea ca angajare sist proprioceptiv in decalsarea si perfectionarea misc poate fi decisiva
avand in vedere distributia sa deosebit de mare(fascii,tendoane,struct. Capsulo-lig)
-Kabat emite FNP pe care le defineste ca metode de usurare a rasp neuromusc prin stimularea proprioceptorilor
pornind de la lucrarile de neurofiziologie ale lui Sherrington.
CURS 5
Principii de baza neurofiziologice ale facilitarii neuroproptioceptive
post descarcare:
- reprezinta efectul aplicarii unui stimul care se prelungeste si dupa incetarea acestuia;
- este direct proportionala cu forta si timpul de actiune a stimulului;
- determina aparitia unei senzatii de Forta crescuta, dupa mentinerea unei contractii statice.
sumatia temporala:
- insumarea stimulilor subliminare ( sub pragul de excitabilitate) care se succed intr-o perioada scurta de timp;
- determina potentialul de actiune (excitatie)
sumatia spatial:
- insumarea stimulilor subliminari aplicati simultan in diverse zone ale corpului;
- determina potentialul de actiune ( excitatie)
iradierea:
- reprezinta o raspandire si o crestere a fortei raspunsului;
-apare cand numarul stimulilor sau forta lor sunt crescute;
- raspunsul poate fi excitatia/ inhibarea;
Iradierea : -fenomen fiziologic de recrutare involuntara a unui muschi (grupa musculara) pornind de la contractia voluntara, simultana, intensa si
sustinuta nu mai putin de 4-6 sec, a unui alt muschi/ grupa musculara
- este utilizata pentru a activa muschii slabi, pornind de la cei sanatosi si sau mai puternici.

 inductia succesiva:
- o excitatie crescuta a muschilor agonisti dupa contractia antagonistilor
- tehnicile de facilitare care includ inversarea antagonistilor au la baza acest principiu.
- recrutarea involuntara a unui muschi sau grup muscular imediat dupa contractia voluntara a muschiuui sau a grupei musculare antagonits;
- este o iradiere aparuta provizoriu , in timp si este declansata de catre un reflex precedent.
inervarea reciproca (inhibarea)
- contractia muschiului este insotita de inhibarea simultana a antagonistior lor.
- fenomen necesar coordonarii
- tehnicile de relaxare au a baza acest principiu.
- este fenomen fiziologic descoperit de Sherington care consta n inhibarea motoneuronilor unui muschi prin activarea voluntara sau provocata a
antagonistului sau .
- reflex miotatic al muschiului inhibat nu poate fi declansat fara efortul mediatorilor chimici care inhiba caile sinaptice;
- este ulitizata pt relaxarea unui m contractat sau hipotonic, plecand de la o contractie lenta a antagonistului, caruia i se opune o rezistenta
puternica.
SCOPURILE UTILIZARII PROCEDEEOR DE FACILITARE
-

Imbunatatrea abilitatii pacientului de a se misca si de a ramane stabil;

Ghidarea micrilor prin intermediul prizelor i a aplicrii rezistentei;
Obinerea coordonrii miscarii in cadrul succesiunii temporale ( secvenialitate/ timming ) a acesteia.
Imbunatatirea rezistentei pacientului si prevenirea aparitiei oboselii
PROCEDEE DE BAZA:

Rezisten optima;
Iradiere i ntrire;
Contactul manual ( priza )
Pozitia i miscarea corpului kinetoterapeutului;
Comanda verbal;
Stimulii vizuali
Traciunea i aproximarea ( comprimarea)
Stretch-u
Temporalitatea miscarii/ succesiunea temporala/ timmimg-ul.
Modele de miscare ( pattern-uri)

Curs 6
Procedee de baza
- Rezistenta optimala valoarea rezistentei opuse in timpul unei activitati, in functie de posibilitatile pacientului
si scopul activitatii. Tensiunea activa la care este supus muschiul , prin aplicarea rezistentei optimale este elementul
cel mai eficient de facilitare proprioceptiva , al carui raspuns este d. p cu valoarea rezistentei. Reflexele
proprioceptive amplifica raspunsul muschilor sinergico de la nivelul aceleasi articulatii , dar si al sinergistilor asociati
ai articulatiilor invecinate. Acest tip de facilitare se poate raspandi de la proximal spre distal si invers. Antagonistii
muschilor a caror contractie este facilitata sunt de obicei inhibati. Daca activitatea la nivelul muschilor agonisti se
intensifica poate aparea activitate si la grupul antagonistilor.
Scopurile aplicarii rezistentei optimale
-facilitarea abilitatii muschilor de a se contracta
-cresterea controlului motor si invatarea motorie

-constientizarea de catre pacient a miscarii si a directiei

-cresterea fortei musculare

Iradierea si intarirea
-

Sunt rezultatul aplicarii corecte, corespunzatoare a rezistentei

Iradierea consta in raspandirea raspunsului la stimulare (aplicarea rezistentei) cu aparitia modelelor de miscare specifice, raspunsul
poate fi reprezentat de:
Facilitarea (contractia)
Inhibarea (relaxarea) amplificate ale muschilor synergic si ale modelelor de miscare.

Intarirea cresterea valorii raspunsului muscular, valorea rezistentei aplicate unei miscari va fi individualizata, data fiind complexitatea
reactilor de raspuns ale pacientilor.
Scopul aplicarii iradierii si intaririi
Facilitarea aparitiei raspunsului muscular la distanta, la nivelul musculaturii sinergice lipsite de activitate, din diverse motive.
Contactul manual (priza)
-

Stimuleaza receptorii cutanati ai pacientului, dar s pe cei de presiune

Ofera acestuia informatii cu privire la directia corecta a miscarii
Mana kinetot: trebuie pozitionata a. i. sa se aplicere zistenta in directia opusa miscarii
Priza lombricala

Actiunea mainii kinetoterapeutului de excitarea a unei presiuni, prin intermediul articulatiilor metacarpo-falangiene si adaptarea
pozitiei degetelor la segmental sau regiunea pacientului ce urmeaza a fi mobilizata, astfel este oferit kinetoterapeutului un control
eficient asupra miscarii si este evitata aparitia durerii prin stranger a tegumentului/ regiunii.

Este utilizata in scopul scopul controlarii miscarii si opunerii rezistentei la miscarea de rotatie.Folosirea corecta, fara producerea durerii
pacientului:
-faciliteaza capacitatea muschilor de a se contracta
-stimuleaza muchii sinergisti ai membrului superior sau inferior pentru a consolida miscarea
-faciliteaza indirect miscarea membrelor prin promovarea stabilitatii trunchiului
Pozitia si miscarea corpului kinetoterapeutului
Corpul kinetoterapeutului(bazinul, umerii, bratele si antebratele) trebuie sa fie pe aceeasi linie (directie) cu miscarea dorita sau forta aplicata,
pentru a avea un control eficient al miscarii, dar si pentru a preveni aparitia oboselii.
Rezistenta opusa este data de greutatea corpului kinetoterapeutului si nu de mana sau de brat, care trebuie sa fie relaxate, pentru a simti raspunsul
pacientului.

Prin adoptarea unei pozitii corecte, cu antrenarea miscarii ergonimice a trunchiului, kinetoterapeutul obtine un control eficient al
miscarii, faciliteaza controlul directiei rezistentei si previne aparitia oboselii,cu respectarea principiilor.
Pentru a ne alinia corect cu miscarea, kinetoterapeutul va mentine umerii si pelvisul spre directia miscarii, iar bratele si mainile pe
directia miscarii.
Rezistenta aplicata va fi determinata de utilizarea greutatii corpului kinetoterapeutului, cu mentinerea mainilor si bratelor relaxate,
permitandu-i acestuia sa simta raspunsurile pacientului.

Comanda verbala(stimularea verbala)

Este precedata de un instructaj clar,concis si se divide in parti.

Pregatirea pacientului pt actiune, in scopul ghidarii startului miscarii sau a contractiilor musculare, poate fi combinata cu miscari
pasive, pt a invata miscarea dorita;
Actiunea de desfasurare a activitatii, care influenteaza forta contractiilor musculare rezultante
Corectarea raspunsului pacientului la aplicarea la aplicarea tehnicii de facilitare.

Secventialitatea comenzii verbale (succesiune temporala/timming-ul)

-

Are rol in coordonarea reactiilor pacientului cu mana kinetoterapeutului si rezistenta aplicata de aceste, ghideaza startul miscarii si al
contractiilor musculare;
Pt utilizarea stretch-reflexului secventialitatea comenzii verbale este urmatoarea:
o
Comanda initiala este premergatoare reflexului de intindere, pt coordonarea efortului constient al pacientului cu raspunsul
reflex
o
Comanda de actiune este repetata pt a amplifica raspunsul pacientului sau pt a redirectiona miscarea
Forta contractiilor musculare rezultante este direct proportionala cu intensitatea vocii kinetoterapeutului
o
Pt obtinere unei contractii musculare puternice, vocea va avea intensitate mare
o
Pt relaxarea pacientului sau scaderea durerii, vocea va fi calma si cu intensitate scazuta.
Sistemul senzorial vizual (vederea)

Asigura pacientului un feed-back

Este utilizat in scopul:
o
Provocarii unei contractii musculare mult mai puternice
o
Conturului si conectarii pozitiei sau a miscarii dorite.

Tractionarea si aproximarea
Tractionarea-tractiunea trunchiului sau a extremitatilor actionand ca un stimul de intindere, efectele
terapeutice ale acesteia fiind rezultatul stimularii receptorilor intraarticulari si alungirii musculaturii.
-este mentinuta pe parcursul miscarii si combinata cu o rezistenta adecvata
- forta de tractare va fi aplicata gradat pana la atingerea obiectivelor stabilite
- folosirea tractionarii:-faciliteaza miscarea (antigravitatie)
-intinde tesuturile musculare prin folosirea statica a reflexului
-opune rezistenta pe parcursul miscarii si reduce durerile articulare.Aproximarea-este
data de comprimarea trunchiului sau a extremitatilor, si este utilizata in scopul procurarii stabilitatii, facilitarii
contractiei musculaturii antigravitationale si a mushcilor de redresare, prin stimularea receptorilor intraarticulari ,
precum si a reducerii durerilor daca este aplicata gradat si cu blandete.
Aplicarea aproximarii se poate realiza in doua modalitati ,in functie de forta utilizata , care va fi mentinuta pe tot
parcursul desfasurarii activitatii:
-rapid-forta este aplicata rapid pt a da un raspuns de tip reflex
-luct-forta este aplicata gradat pana la toleranta pacientului

Curs 7
Intinderea (streatch-ul)
Stimulul de intindere se produce prin intinderea muschiului si este utilizat in timpul activitatilor normale, ca o miscare pregatitoare,
pentru facilitarea contractiilor muschilor agonisti, sinergisti si aceleasi articulatii si sinergici asociati (la distanta) (Loofbourrow, Gellhorn, 1949).
Stretch-reflexul este declansat de musculatura aflata in tensiune, fie sub forma intinderii sau chiar a contractiei, a carei forta este
influentata de participarea pacientului si secventialitatea comenzii verbale (Caciulan E., Stanca D., 2012).

Secventialitatea miscarii (timing)

Miscarea normala necesita o secventialitate relativ simpla, in timp ce miscarea coordonata impune o succesiune temporala precisa a
miscarii (temporalitatea).
Miscarea functionala presupune activitati continue, coordonate, pana la ideplinirea sarcinii.
Succesiunea temporala normala a miscarii coordonate, furnizeaza miscare continua si coordonata pana la indeplinirea sarcinii si se
realizeaza de la distanta spre proximal.
In timpul dezvoltarii omului, coordonarea si controlul motor se dezvolta de la cranial spre caudal si de la proximal spre distal.
-

In copilarie, bratul determina miscarea mainii;

Dupa perfectionarea prehensiunii, mana directioneaza miscarile bratului;
Miscarile pe care adultul le foloseste pentru mentinerea echilibrului in ortostatism, se succede de la distal (glezna) spre proximal
(sold, trunchi);
Restabilirea succesiunii temporale normale a miscarii poate deveni scop al tratamentului.

Succesiunea temporala pentru accentuarea miscarii, redirectioneaza energia unei contractii puternice in muschii slabi si implica
schimbarea secventelor normale ale miscarii.
Astfel, prin prevenirea aparitiei contractiei intr-un muschi sinergic puternic, energia necesara contractiei acestuia, va fi redirectionata
spre un muschi mai slab, cu stimularea reflexelor proprioceptive, prin aplicarea rezistentei si intinderii.
Pentru obtinerea scopului terapeutic se poate modifica temporalitatea normala a miscarii prin:
-

Prevenirea tuturor miscarilr unei modele de facilitare, cu exceptia celor care trebuie accentuate;
Utilizarea contractiei izometrice a musculaturii puternice, la nivelul unui model de miscare, in timp ce sunt facilitati muschii mai slabi.

Modele de miscare (pattern-uri de facilitare)

Pot fi considerate ca fiind una din procedurile de baza ale FNP.
Miscarea normala este compusa dintr-o multitudine de modele de miscare ale membrelor si din actiunea muschilor sinergici ai
trunchiului.
Cortexul motor genereaza si organizeaza aceste pattern-uri de miscare, iar individul poate renunta voluntar la activitatea unui muschi,
in afara pattern-ului caruia il apartine.
Aceasta nu inseamna ca nu putem contracta un singur muschi, insa miscarile fine determinate de contractia acestuia au la baza un
complex de modele de miscare.
Combinarea activitatilor muschilor sinergici in toate cele trei planuri (sagital, frontal, transversal) formeaza modele de facilitare
meuroproprioceptiva (pattern-uri de facilitare neuro-proprioceptiva).
Pattern
Orice regularitate spatiala si temporala recognoscibila a unui set de miscari (Dodge si colab., 2008).
Amprenta motrica ce raspunde unui program prestabilit; prin stimularea senzorio-motorie sunt activate pattern-urile motorii care ofera
facientului posibilitati de a actiona mai usor, plecand de la un program profund inscris in complexitatea sa ideomotrica (pattern-ul mersului este
activitate programata a rasei umane) (Dufour, Gedda, 2007).
Patterning
Model de dezvoltare neuromotorie, bazat pe o stimulare intensa a encefalului, individualizat aplicabil pacientilor cu afectiuni
neurologice.
Stimularile continue practicate pana la 10 ore in fiecare zi, pe o perioada mai lunga de timp, determina recastigarea capacitatilor
motrice si cognitive pierdute, in urma leziunilor neurologice.
Obiectivul este invatarea tuturor aptitudinilor proprii fiecarei etape de dezvoltare fiziologica inainte de a trece la urmatoarea (Dufour,
Gedda, 2007).
Metoda Bobath
Aceasta metoda se adreseaza tratamentului sechelelor encefalopatiilor infantile (paraliziilor spastice cerebrale).

Este mai mult decat o metoda de tratament, este ceea ce unii autori numesc concept.
Autorii sotii Karel si Bertha Bobath si-au fundamentat teoria metodei lor pe baza unor observatii atente asupra reflexelor primitive
si posturale si a unei experiente bogate.
Analizand cauzele infirmiatatii motorii cerebrale a acestor pacienti, autorii au ajuns la concluzia general admisa astazi ca variati
factori contribuie la complexitatea aspectelor observate, factori care pot fi clasificati dupa cum urmeaza:
-

Tulburari senzoriale de grade diferite;

Spasticitate;
Dezordinea mecanismului postural reflex;
Lipsa modalitatilor de miscare selectiva.

Tulburarile senzoriale
Pot fi prezente prin insasi complexitatea lezional.
In majoritatea cazurilor ele constituie rezultatul tonusului crescut in muschi. Acest tonus crescut, ca si miscarile necoordonate pe care
le produce, determina in proprioceptori imagini senzoriale monstruoase, care maresc la randul lor dezordinea motorie.
-

Tulburari ale discriminarii tactile, sensului pozitiei, aprecierii miscarii, stereognoziei, perceptiei spatiale si corporale au fost gasite
intr-un numar mare de cazuri. Efectele acestor tulburari senzoriale depinde de un sistem proprioceptiv integru si nimeni cu un simt
postural leazt si fara punct de orientare in spatiu nu va fi capabil sa dirijeze corect o miscare.
Pentru copilul spastic, aceste tulburari senzoriale sunt cu atat mai grave, cu cat copilul nu a avut niciodata o perceptie corecta si deci
nu si-a putut forma inca o imagine corecta kinestezica.

Spasticitatea
Este rezultatul eliberarii activitatii tonice reflexe.
Daca ea este severa, poate sa sugereze cu aproximatie rigiditatea animalelor decerebrate.
Cauza disabilitatiimotorii a pacientilor este in mare masura datorata eliberarii cailor primitive reflexe de postura si miscare de sub
inhibitie pe care, in mod normal, o exercita asupra lor centrul superior al sistemului nervos central.
Lipsa inhibitiei corticale elibereaza reflexele statice si reflexele tonice:
-

Inhibitia centrala nu este un fenomen dezvoltat in intregime la nastere;

Pentru multe acte motorii ea se instaleaza odata cu evolutia individului;
dezvoltarea si schimbarile care au loc in trecerea de la modalitatile primitive duc miscarea spre altele evoluate si mai individualizate
se castiga nu numai prin adaugarea de activitati noi, dar si prin suprimarea activitatilor nedorite, adica prin inhibitie.

Dezvoltarea mecanismului postural reflex

Impiedica achiziitionarea miscarii normale active, care sta la baza automatismului.
Acest automatism se castiga in primii ani de viata si coordonarea normala a acestor miscari fundamentale este esential pentru
invatarea corecta a activitatilor de toate zilele.
Executarea incorecta a primelor stadii de miscari la copiii cu paralizie spastica face ca mai tarziu intreaga lor dezvoltare motorie sa fie
perturbata.
Din punct de vedere terapeutic, autorii subliniaza tre grupuri de reactii posturale automate:
-

Reactii de ridicare;
Reactii de echilibru;
Schimbari adaptative a tonusului muscular, ca o protectie importriva fortelor gravitatiei.

Pentru intelegerea tulburarilor miscarilor pacientilor cu leziuni ale sistemului nervos central, este esential sa precizam ca aceste
leziuni se traduc printr-o coordonare anormala a actiunii musculare si nu prin paralizia muschilor. Modalitatile postura eliberate sunt tipice si
stereotipice si privesc intreaga musculatura a partii afectate si a miscarilor acestor pacienti (Berta Bobath).
Lipsa modalitatilor de miscare selectiva
Este prezenta in toate cazurile, exceptia celor foarte usoare.
Miscarile selective sunt posibile la omul normal numai datorita inhibarii variatelor activitati motorii, parazitare, aceasta este o functie
corticala castigata prin dezvoltare si care lipseste in IMC.

Metoda Bobath
Dificultatile motorii ale copilului spastic sunt datorate:
-

Absentei dezvoltarii normale a mobilitatii:

Putinele modalitati primitive de miscare, din stadiile precoce ale copilariei, raman intacte;

Dezvoltarea motorie a copilului se opreste la acest stadiu primitiv, dar normal.

Eliberarii reflexelor tonice:

Datorita leziunii centrilor nervozi, reflexele tonice posturale, care sunt integrate la un nivel inferior al sistemului nervos,
devin eliberate si supraactive;

Acest lucru produce un tonus muscular anormal si coordonarea anormala in postura si miscare.