ISTORIA DEMOCRATIEI-ATENA

CUPRINS

1. Inceputurile Democratiei ateniene

2. Reformatorii
3.Filozofia Democratiei in viziunea lui Platon si a lui
Aristotel
4. Bibliografie, materiale de referinta

1.ORIGINEA DEMOCRATIEI ATENIENE

Evolutia politica a Atenei a fost clara pana la inceputul secolului al VI-lea. Cetatea devenise
puternica eliberand individul de servitutile patriarhale. Atenienii se laudau ca sunt toti autohtoni,
ceea ce insemna ca la ei nu exista o rasa dominanta nici o rasa aservita, cum erau hilotii la
spartani. Astfel atenienii aveau aceleasi drepturi, iar Atena devenea capitala unui popor unificat.
Ca pretutindeni, insa, clasele populare au intrat in conflict cu oligarhia opresiva. Taranii, care
riscau sa-si piarda libertatea din pricina datoriilor, negustorii carora nici macar averea nu le
ingaduia drepturi politice si altii au cerut publicarea legilor care erau tinute in taina de Eupatrizi,
obtinand astfel numirea unui themistes insarcinat cu acesta functie. Lucrurile nu s-au imbunatatit
insa, si astfel Cilon a incercat sa se aseze ca tiran pe Acropole fara nici un succes.
2. REFORMATORII
DRACON ( secolul al-VII-lea, I.Hr.)
Atunci a aparut Dracon, care a reusit sa sfarseaca in cateva luni opera pe care incercau sa o
realizeze de mai multi ani, un intreg grup de oameni. A lasat in urma sa un nume de temut
inarmand statul cu putere judiciara; a fost considerat un legiuitor crud, care s-a straduit sa puna
capat varsarii de sange. Principala sa contribuie o constituie stipularea prelurii i judecrii de
ctre tribunale a cazurilor de omucidere (la care, pentru prima oar, se face distinc ia dintre actul
premeditat i cel involuntar), prin care se limita dreptul gentilic al talionului.
SOLON ( n. 640/638 .Hr. - d. 560/558 .Hr)
Dar cauza profund care provoac tensiunea social este inegalitatea repartiiei proprietii
funciare. Numai Solon, nsrcinat ,n urma unui acord unanim ,s restabileasc ordinea n ora
(594/593), ndrznete s atace problema respectiv n mod direct. Prin seisahteia (reducerea
poverii), msur revoluionar ale crei amnunte sunt incomplet cunoscute, Solon suprim
arestarea pentru datorii, pedeaps creia i czuser victime atia oameni nevoiai, redui la
sclavie de ctre marii proprietari.

Este prima dat cnd, n lumea greac, se ia o msur att de ndrznea, fcnd ca, n mod
complet deliberat, interesele statului s treac naintea celor particulare, ale marilor proprietari n
cazul de fa, deposedai de samavolnicele lor achiziii din ultimele decenii. Restructurarea
sistemului socio-politic atenian, reuseste sa coreleze drepturile si obligatiile cetatenesti cu
statutul de proprietar funciar care implica o evaluare riguroasa a veniturilor agricole si a locului
in POLIS. (Zoe Petre-Civilizatia greaca si originile democratiei, Bucuresti,1993)

Solon i favorizeaz de altfel pe rani prin msuri de mai mic importan: instituie prime
pentru capturarea lupilor, ncurajeaz sparea puurilor, i ajut pe cei ce vor s extind plantaiile
de arbuti,singurele capabile de un randament satisfctor,avnd n vedere solul srac al Aticii,i
interzice n mod special tierea mslinilor. Impetuoasa lui solicitudine fa de rani duce la un
nou echilibru social,bazat pe solidaritatea unei clase de mijloc construit din proprietari mici i
mijlocii,care va dinui pn spre mijlocul secolului al V-lea. Dar adevrata originalitate a lui
Solon const n faptul c a creat pe de o parte un nou consiliu de 400 de membri,aa numita
BULE, nsrcinat s pregteasc edinele ECCLESIEI, i care ncetul cu ncetul va submina
prerogativele Areopagului; iar pe de alt parte, un tribunal cu adevrat popular-deoarece membrii
si sunt alei din toate cele patru clase -Heliaia,care va deveni treptat-treptat singura instan
alturi de vechile tribunale de snge. Nu este nici o indoliala ca Solon a incercat sa stabileasca un
echilibru intre nobili si DEMOS.

Solon respinge tirania din considerente umanitare dar si din considerente morale: nu si-ar fi
patat renumele, dar stia o metoda mai buna de a-si depasi oamenii, iar asta a fost virtutea
esentiala a lui Solon: justitia lui era sub protectia lui Zeus. ( The Cambridge Ancient History,
III, Part 3; The Expansion of the Greek World Eighth To Sixth Century B.C.,IV. The grouth of
the atenian state-SOLON; Cambridge University Press, 1982)

PISISTRATE
Pisistrate a pus mana pe tirania oferita mai inainte lui Solon si a reglementat pentru totdeauna
problema agrara, impartind pamanturile nelucrate si domeniile confiscate de la nobili.; in felul
acesta s-a format o patura puternica de mici proprietari agrari care a prins radacini in pamantul
tarii si s-a deprins cu treburile comunale. Tirania lui Pisistrate a fost, parial, un element de
progres, contribuind la slbirea aristocraiei i la fixarea democraiei
CLISTENE

Clistene realizeaz astfel o contopire a corpului civic,sustrgndu-l n felul acesta influenei

locale a eupatrizilor. Fiecare atenian este indicat acum prin numele su urmat nu de numele
tatlui(patronim),ci de al demei sale(demotic),ceea ce contribuie la diminuarea importanei
rangului nobiliar. n funcie de cadrele respective, Clistene trece la restructurarea organelor de
guvernmnt. Avem de-a face cu un joc foarte caracteristic spiritului grec n aceast de-a institui
democraia pe piramida grupurilor civice. Sigur, Clistene nu este un revoluionar: el menine
cadrele vechi motenite din trecutele timpului ale statului aristocratic i religios i care se
bucurau de un imens prestigiu. Dar,datorit inovaiilor i completrilor sale,el pune bazele unui
stat cu adevrat nou,laic i scutit de insuportabilele privilegii dobndite prin natere. Cci acest
eupatrid este ntr-adevr creatorul democraiei ateniene.
O cotitur decisiv n organizarea cetii este realizat la Atena prin reforma iniial n 507 de
Clistene.
PERICLE
Are o inteligen lucid: concepe un sistem politic de mare amploare pe care ncearc s-l pun
n practic,n loc s se mulumeasc, aa cum au fcut mai trziu atia ali demagogi,cu
improvizaii de moment,i merit,de asemenea,calificativul de nelept,pe care i-l d Aristotel. .
Pericle a introdus n armat ,,solda, pentru ca chemarea sub arme s nu nsemne pentru cei
sraci ruinarea familiei; i un mic stipendiu pentru juraii din tribunale, tocmai pentru ca aceast
funcie delicat s nu rmn un monopol al bogailor. Acesta a extins atribuiile Adunrii
Poporului, care hotra n toate chestiunile politice, economice, militare, culturale, juridice
i controla executarea hotrrilor. O importan deosebit a fost acordat colegiului strategilor,
membrii si nu puteau fi trai la rspundere dect pentru trdare sau eec militar. Pentru a asigura
drepturi egale tuturor cetenilor, funciile erau ocupate prin tragere la sori. Pericle a introdus
remuneraia pentru participarea la activitatea n diferitele organe ale statului.

3. FILOSOFIA DEMOCRATIEI IN VIZIUNEA LUI PLATON

PLATON - REPUBLICA
Conform dialogului Republica, forma originara sau primitiva a societatii care se aseamana cel
mai indeaproape cu Forma de Ideal sau Ideea de stat, cu statut ideal, este un regat al oamenilor
celor mai intelepti si asemanatori cu zeii. Statul ideal al lui Platon era un stat aristocratic - acest
termen desemnnd ns altceva dect nelegem noi astzi. La temelia edificiului social se afla
temelia cea mai numeroasa, clasa lucratoare-negustori, mestesugari, tarani.
Aristocraii reprezentau o elit spiritual, i nicidecum una financiar. n funcie de gradul de
elevare ale acestei elite, statul platonic coninea patru tipuri de oameni:

1. Oamenii de aur- nelepii - se aflau n vrful piramidei statului. Ei erau cei care cunoteau
diferena dintre bine i ru, dintre drept i nedrept. Fiind n permanent legtur cu divinitatea,
se aflau dincolo de morala comun. Ei nu puteau fi dominai de aspectele personale
2. Oamenii de argint- n statul lui Platon, ei erau reprezentai de ctre filosofi. Ei erau cei care
acionau din datorie. Cu timpul, din rndul lor se ridicau nelepii.E de inteles faptul ca nici ei
nu erau dominati de aspectele personale, de egoism. Intreaga lor viata era dedicate unui ideal
moral si educational.
3. Oamenii de bronz- agricultorii
4. Oamenii de fier- negustorii
Ultimele categorii reprezentau baza piramidei, ei avnd dreptul la fericirea uman.In statul
platonic, proprietatea nu putea fi un mod de existenta a societatii. Platon a schiat i evoluia
sistemelor politice din stat, definind cinci tipuri de sisteme politice:
1. Sistemul politic aristocratic- reprezenta n concepia sa, dup cum am spus, cel mai evoluat
sistem. Conducerea aparinea nelepilor.
2. Timocratia- este sistemul politic n care conducerea aparine oamenilor onorabili. Acetia
acioneaz din datorie, dar nu dein nelepciunea, nu au acces la iluminare. Ei vor ncepe s
adune valori materiale: averea.
3. Plutocratia(oligarhia)- apare atunci cnd cei bogai preiau puterea. Societatea nu mai poate fi
durabil, fiind constituit pe criterii nedrepte. Clasele sociale aprute prin acest proces
determin constituirea unui edificiu social deformat. n mod inevitabil, apare lupta de clas.
4. Democratiei- este sistemul politic n care conduc masele. Departe de a-l considera un progres,
Platon spune c acesta este cel mai corupt sistem. Atunci cnd se apeleaz la "mulime", i
nimeni nu-i ia rspunderea n mod individual, se ajunge, n cele din urm, la anarhie.

5. Tirania- este o consecin direct a democraiei, dar i o consecin a decderii morale a

omului, a ruperii sale de valorile originare. Acest sistem produce suferin, care constituie un
"instrument de trezire".

n mod paradoxal, n timp, sistemul tiranic va permite reapariia germenilor aristocraiei - a

"oamenilor de aur". i acest lucru a fost probat n istorie...i apoi, ciclul sistemelor politice se
reia.
Pentru Aristotel democratia este situata intre formele degenerate, ca putere exercitata nu
"de cei multi", ci "pentru cei saraci", adica in vederea unui interes partinitor. Modelul
aristotelic (care considera ca fiind, in cele din urma, formele de guvernamant cele mai indicate
formele "mixte") va fi acceptat in repetate randuri de gandirea occidentala.

BIBLIOGRAFIE, MATERIALE DE REFERINTA

1.ZOE PETRE Civilizatia greaca si originile

democratiei,Bucuresti,1993
2.The Cambridge Ancient History III Part 3, The Expansion
of the greek World, Eighth to Sixth century B.C.,
Cabmbridge University Press,1982, Chapter-The growth of
the atenian state-SOLON, pag. 375,376,377..)
3.Andr Bonnard Civilizatia greaca vol. III, Cap.
Marele plan al lui Platon,Ed. Stiintifica, Bucuresti,1969
4.Cynthia Farrar The origins of democratic thinking-The
invention of Politics in classical ATHENS,1989
5.Wikipedia
6.
http://www.onlinestudent.ro/universitati/referate/democra
tia-aparitia-si-evolutia-istorica-a-democratiei-politice
7. http://politeia.org.ro/magazin-istoric/platon-despredemocratie-in-republica/4214/