MATERIAL RECAPITULATIV de Sintez - ptr.

Examen
Curs PEISAGISTIC / Istoria Grdinii
conf. dr. arh. Cerasella Craciun
11 ianuarie 2014

ISTORIA GRADINII
Gradina Paradisului prima Gradina - Gradina Edenului / Gardina lui Dumnezeu.
Paleolitic omul traieste in grupuri nomade, in peisaje naturale (adaposturi, pesteri,
grote, etc.); gradina o reprezenta exteriorul, lumea de afara
Primele gradini in Neolitic, in Mesopotamia, in urma cu 7000 de ani gradinile
sacre concepute pentru a aduce omagiu divinitatii:
pe langa temple, pe terasele ziguratelor
(Urr mileniul 3, Assur mileniul 4)
scop utilitar (agricultura, cresterea plantelor si cu rol alimentar)
scop religios temple
in tarile Orientului Mijlociu Mesopotamia, Egipt, Persia mileniile 4, 3
In sec. 9-6 i.Hr. mari parcuri de vanatoare
Realizarea gradinilor presupune utilizarea unei anumite tehnologii. Gradinile au aparut
atunci cand societatile preistorice au inceput sa aiba o economie productiva. Se
dezvolta agricultura, cresterea animalelor; apar primele forme de asezari.
GRADINILE PERSANE ANTICE (Preislamice)
Gradinile erau numite Gradini Paradis importanta elementelor naturii apa si
vegetatia
Gradini geometrice intersectia a doua axe, constructie centrala (pavilion, mausoleu
sau fantana)
Axele canale insotite de alei (simbolul celor 4 fluvii orientate catre cele 4 puncte
cardinale)
Vegetatie bogata si variata specii fructifere si ornamentale
Canale de irigatii
Parc de vanatoare, cu numeroase pavilioane si chioscuri pentru odihna, distractii
si exercitii de tir (traditie mostenita de la Asirieni de catre regii Achaemenizi) si animale
salbatice
Exemple:
Gradinile Paradis Gradinile Chahar Bagh (Char Bagh)
Gradinile suspendate ale Semiramidei, Gradina Palatul Persepolis

Grdinile mprailor azteci erau gradini de destindere si relaxare

- reuneau ce era frumos i extrem in lume: flori, fntni, muni, fluvii si drumuri, dar si
fiine nprasnice i monstruoziti ale firii.
nu sunt admise legumele si fructele
sunt amenajate foioare, pavilioane, terase
vegetatia este artificializata - mari arbusti sunt realizati din frunziuri i flori metalice;
existau mini-gradini zoologice si amenajari peisagistice speciale: cotee de iepuri,
heleteie cu peti, stnci, deluoare printre care rtcesc cerbi i cprioare; zece iazuri
cu ap dulce sau srat pentru toate speciile de psri palustre sau marine; prdtoare,
de la ulii i vinderei, pn la vulturul regal, adpostii sub un velum; lei, tigrii, lupi, acali,
vulpi, erpi, pisici slbatice care fac o larm infernal
sase sute de persoane intretin gradina si animalele, cur iazurile, supravegheaz si
hrnesc puii.
gradina este un muzeu de tiine naturale - sunt expuse inclusiv fiinte diforme:
familii de albinoi, montrii, pitici i cocoai (Les Nouvelles du Mexique - Alfonso
Reyes)
Gradinile Egiptului Antic mileniul 3, 2 i.Hr.
Domenii agricole ale marilor proprietari cuprindeau si gradini de placere
reprezentari in necropolele din epoca Regatului Mediu (mileniul 2)
Gradinile locuintelor
forma regulata, inconjurate de ziduri prelungire a cladirii,
dominate de un bazin de apa rectangular sau in forma de T, populat cu pesti colorati,
decorat cu lotusi
Incadrat de randuri de arbori
Cuprindeau pavilioane sau chisocuri orientate spre bazin
Pergole cu vita de vie
Gradina botanica a lui Tuthmosis al III-lea varietate de specii basoreliefuri din
templul de la Karnak
Gradinile templelor regale funerare si divine Ramses I, Ramses II sec. 14-13
i.Hr.
Gradini patio in interiorul palatelor decorate cu bazine de apa, pavilioane, voliere
cu pelicani; irigate prin intermediul unor canale
GRADINA ANTICA GRECEASCA marcata de:
-aparitia orasului plan geometric,
-organizarea spatial volumetrica arhitecturala (teatre, agore)

-integrarea in peisajul natural (caracteristica a antichitatii grecesti).

-Gradina caracterizata de pragmatism si religiozitate
TIPOLOGII DE GRADINI:
Gradinile sacre funerare sau divine inchinate zeitatilor
Gradini pe langa palate, gimnazii, academii
Gradina clasica greceasca - ca icon reprezinta Oameni, Zei si Evenimente din
Mitologia greceasca
Apare spatiul public urban gradini destinate publicului
Mici gradini de tip patio (curte interioara) oglinda de apa in centru, elemente de
influenta in gradinile romane
Cult pentru natura imagine, lumina, perspectiva panoramica, respect pentru
elementul vegetal; puternic simt al peisajului
Amplasarea templelor, teatrelor asigura o protectie naturala, ofera perspective
spectaculoase. Grecii sustin apropierea dintre gradina si locurile naturale.
Efecte cromatice verdele vegetatiei si albul marmurei
Dezvolta latura mistica religioasa in conceptia gradinii, peisajului (Delphi)
Templele = mari sculpturi in peisaj
Nu exista grandoare; Peisajul era caracterizat de umanism
Gradini miniaturale cultivate in context ritualic - Gradinile lui Adonis obtinute prin
cresterea rapida a semintelor udate cu apa calduta (gradini de influenta orientala)
Gradinile filosofilor - Gradina lui Epicur, Aristofan
Caracteristici generale pentru antichitate a gradinilor grecesti:
Dimensiuni reduse
Subordonate arhitecturii
Traseu geometric amorf
Aspecte de voluptate si extaz
Irigatii publice si particulare destinate clasei stapananitoare
Geometrie logica
Armonia intre dispunerea esentelor de vegetatie (arbori si arbusti)
Vegetatia - dispusa liber, peisagistic, ca in natura salbatica - efect ornamental:
chiparosii, statuile, fantanile, constructiile - decorativa (arbori si arbusti) - florile
folosite ca decoratie
Elemente arhitecturale: statui, coloane, colonade
Pragmatismul specific grecesc se regaseste si in amenajarea gradinii
Rigurozitatea greceasca in trasarea aleilor,marcarea zonelor/subzonelor

GRADINILE FILOSOFILOR
-Situate de obicei in jurul Gimnasiului si a filosofilor initiatori de scoli filosofice

-Aristofan numea gradina filosofica imperiu la copacilor, ceea ce insemna ca discipoli

si maestrii se plimbau printre copaci si dialogau
-Academia de la Athena a fost prevazuta intr-un parc public
-Gradina destinata exclusiv trairii diverselor forme ale vietii spirituale
Simtul masurii, sobrietatea rationalista, austeritatea, rigoarea pastrata pana la
expeditiile lui Alexandru Macedon in Orient, cand grecilor li s-a relevat o lume de basm,
luxoasa care i-a sedus
-Gradinile s-au transformat, s-au extins, au devenit mai bogate in plante, arbusti
decorativi si flori, colonade, portice-promenada si automate hidraulice
- In Sicilia si Asia Mica natura teocritiana favoriza dezvoltarea gradinilor
- In Syracuza exsita Parcul lui Gelon (540-478 i.Hr.), numit Cornul
Amaltheei, datorita fertilitatii si vegetatiei luxuriante
-Gimnasiul nu mai este un simplu loc pentru exercitii fizice ci o gradina
multifunctionala
La Alexandria se afla o orga hidraulica intr-o gradina consacrata Zeitei Venus (in
timpul lui Ptolemeu al II-lea 170-117 i. Hr.)
Noi teme ornamentale: sculptura decorativa fara caracter religios (ex: nimfa cu
cochilie intalnita mai tarziu la Versailles), reprezentand animale si nimfe
Pestera element mitic care apartine peisajului idilic, si din poezie a
trecut in peisajul absolut, superidealizat, care a devenit treptat
gradina elenistica
- tema naturii idealizate sau confectionate a trecut in arta
gradinilor
Dupa unirea Orientului nu Occidentul, prin expeditiil;e lui Alexandru Macedon
clasicismul gradinii grecesti a evoluat in barocul alexandrin
Exemple de gradini grecesti:
oTemplul din Olimpia
o Delos
o Tirins
o Templul Cybelle
o Segesta
o Templul Hephaistos
o Templul lui Apollo
o Eleusis
o Calea SacrA
o Atena
o Delphi

o Gradina lui Cimon

GRADINILE ANTICHITATII ROMANE:

-spatiu al relaxarii, al refugiului
-inzestrate cu semnificatii simbolice si religioase;
-dezvoltarea la un nivel inalt al tehnicii ornamentale;
EXISTA UN SCHIMB PERMANENT AL INFORMATIILOR REFERITOARE LA
TEHINICA GRADINII INTRE ROMANI SI ALTE CIVILIZATII:
persii, grecii si egiptenii;
- exista elemente preluate din gradinile acestor popoare:
- porticul, care la egipteni facea legatura intre casa si spatial exterior;
- elementul acvatic a fost preluat de la gradinile persanilor, construite in
acest mod pentru combaterea ariditatii terenului;
- pomii fructiferi au fost preluati de la greci, ca element de baza ce
completeaza placerea oferita de gradina;
Romanii - popor pozitiv, dinamic, constructor, pragmatic, cuceritor
Gradina Romana:
-caracterizata de grandoare
-conceptii bazate pe simbolismul religios combinat cu gandirea filosofica si literara,
arte plastice si arhitectura
-natura are o mare importanta aprecierea siturilor de mare valoare peisagera zone
colinare, privelisti deosebite
(Virgiliu sustine abandonarea orasului si intoarcerea catre domeniul provinciei, domeniu
al bucuriei si virtutilor vietii rurale, al frumusetii campiei cultivate).
-vilele romane - amplasate in provincie, dispuneau de gradini organizate conform
principiilor compozitionale geometrice - cuprind obiecte de arta si elemente
arhitecturale, bazine cu apa, plantatii, toate integrandu-se in sit, in mediul
inconjurator.
-vilele urbane preiau tipul elen de gradina de tip patio, inconjurate de galerii de
coloane (peristil) canale, bazin ornamental, pegole, vase, statui, borduri tunse
din buxus, plante aromate si colorate
Sunt societati bazate pe credinta in zei, legende, locuri sacre.
Apare conceptul de genius loci acel loc in care natura isi releva aspectul sacru.

ELEMENTE COMPOZITIONALE in GRADINA ROMANA ANTICA

In ceea ce priveste esentele vegetale , se constata:

- folosirea predominanta a florilor;
- utilizarea unui numar redus de specii, care uneori ii oferea un aspect monoton ex: folosirea plantelor salbatice cu rol ornamental, lipsa totala a speciilor exotice,
folosirea unei singure specii a unei familii (trandafirul);
- pentru inlaturarea monotoniei se apela la forma elementelor vegetale,
creandu-se diferite jocuri
- imbinarea abila a speciilor alimentareutilitare (foarte des intalniti fiind
pomii fructiferi si legumele) si a celor decorative ;
- folosirea coniferelor, imbinata cu tehnica fasonarii, prin care se creaza
diferite forme geometrice/umane/animaliere, uneori ajungandu-se la realizarea
unor adevarate scenografii si scenete teatrale in aer liber;
- incepand cu secolul IV, se folosesc predominant plantele alimentare /
utilitare (pomii fructiferi, legumele, zarzavaturi)

Influentele predominante in ceea ce priveste esentele sunt cele orientale;

Elementele minerale si micile constructii, sunt destinate diferitelor anotimpuri, si
diferitelor ore ale zilei, si erau constituite din alei, fantani, terme ;
Pentru intretinerea cantitatii mari de vegetatie, elementul acvatic era intodeauna
prezent, prin fantani, sau ochiuri de apa (in unele piscine erau amplasati chiar pesti
care erau folositi la servirea mesei pentru musafiri).
Alte elemente decorative, prezente in gradina romana antica sunt: vasele-decorative,
vasele-containere pentru vegetatie, statuetele

TIPOLOGIA DE GRADINI ale ANTICHITATII ROMANE / Exemple:

Gradinile vilelor imperiale:
- Villa lui Plinius cel Tanar Toscana
- Villa lui Hadrian de la Tivoli
Gradinile de tip parc imperial:
-Gradinile lui Cezar, Antonio, Agrippina, Mecenate
-Gradina vilei din Piata Armerina (Massenzio)
-Gradina vilei Albana
Gradinile private
-Gradina Villei lui Vetii din Pompei
-Vilei Liviei
-Gradina lui Tiberiu de la Capri
-Gradinile din Liciniani
-Domus Aurea a lui Nero

Gradinile piublice
-Parcul lui Agrippa
TEHNICI SPECIALE UTILIZATE DE ROMANI
a. Utilizarea unei forme bine determinate (forma de stadion, circ)
b. Un element de baza in gradina romana este folosirea formei unui curs de apa
pentru crearea de suprafete destinate plimbarii (ambele trasaturi prezente la vila
Albana);
c. Construirea vilelor langa o apa, genera aparitia unui element special,
neintalnit la gradinile din centrul Romei, un zid, care era decorat si devenea
parte a gradinii (exemplu: villa di Val Catena) , aceasta nefiind o trasatura
traditionala;
GRADINA ANTICA ISLAMICA
a fost preluata si a influentat arta gradinilor din lumea araba.
in functie de cultura fiecarei tari au aparut diferentieri in modul de perceptie al gradinii.
de remarcat diferentele intre Gradina Clasica Islamica si Gradinile Peninsulei
Arabice.
-intreaga atentie a unei case nu cadea pe exteriorul acesteia, ci pe dezvoltarea
interioara si mai ales a gradinii tip curte interioara.
- aceasta organizare a fost sustinuta de un climat bland care a permis utilizarea unei
vegetatii luxuriante.
-incarcatura spirituala a acestor gradini este foarte importanta, religia fiind un factor
marcant in viata populatiei islamice.
- cheia intelegerii Arhitecturii islamice si in special a Gradinii Islamice este caracterul
introvertit al acestora.
-in realizarea unei gradini islamice, se observa stransa legatura cu arhitectura,
relationarea celor doua moduri de perceptie, al uneia din interiorul celeilalte
-caracteristic Gradinilor Islamice le sunt: miniaturismul si introvertirea
- in unele parti ale lumii islamice rolul acestora este de a intruchipa paradisul asa cum
e descris in Coran
-relatia cu arhitectura era puternica, astfel incat, intre cladire si gradina se stabilea o
legatura foarte importanta, formand un tot unitar
influenta gradinilor islamice in Spania - zona Granada.
CARACTERISTICI ale Gradinilor Islamice :
DIVERSITATEA imbinarea elementelor cu o varietate mare forma o imagine
unitara. Se realiza un joc al realului cu irealul, intre practic si fantezie, intre sacru si
profan, fizic si metafizic, urban si natural
FRUMUSETEA calitatea estetica era foarte importanta. In traditia ismamica simtul
artistic a fost o parte integranta a vietii de zi cu zi, pentru care frumusetea nu era un lux,

ci un tel, astfel nu era gresit sa iti decorezi interiorul cladirii si sa lasi fatadele foarte
simple.
CONSERVAREA in special a elementelor care se preocupa de mediul inconjurator.
Folosirea apei este controlata cu grija si in general este folosita impreuna cu elemente
vegetale pentru a asigura umiditatea aerului necesara. Rolului apei in gradina
islamica este importanta pentru capacitatea de reflectie, mobilitatea si calitatile
acustice
COMPLEXITATEA necesitatea ca designul gradinii sa raspunda la elementele
arhitecturale, trebuie sa fie o ordine spatiala in planul arhitectural sau urban (al
oraselor Islamice)
INDIVIDUALISMUL este principiu de baza in lume Islamica, fiecare persoana
raspunde direct lui Dumnezeu. Astfel, obiectele comune ale unei societati
particulare, se dezvolta dupa un design individual, cu conditia ca nici un individ sa nu
isi deranjeze vecinii
MULTIFUNCTIONALITATEA o gradina trebuie sa produca apa si mancare nu
numai pentru locuitori, ci si pentru animale si pasari. Arborii si arbustii vor produce
nu numai fructe si ierburi (utilizate in alimentatie si in scopuri medicinale), ci si umbra,
reacoare si umiditate, miscare si sunet
MODERATIA necesitatea de a mentine balanta echilibrata intre om si natura, umbra
si soare, functiune si spatiu liber, etc
SPATIAL COMPOZITIONALE SI FUNCTIONALE:
PLAN GENERAL CVADRIPARTIT ca rezultata al influentei Coranului si al
conceptului de Paradis si ca necesitate a irigarii gradini, tinand cont de climatul
arid. Astfel planul gradinii este impartit de patru cursuri de apa, care reprezinata
raurile paradisiece si care duc spre un element central, o fantana sau un bazin.
APA este elementul central si cel mai important in gradinile islamice, avand rol atat
fizic, cat si metafizic. Lumea islamica s-a dezvoltat intr-o arie geografica unde se
intalnesc temperaturi foarte ridicate cu un climat aspru, in care apa aducea viata in
desert. De aici, rezulta conotatiile apei in plan spiritual.
VEGETATIA SI UMBRA raport echilibrat intre zone insorite si umbrite in cadrul
gradinii; vegetatia inalta se imbina cu vegetatia de inaltime medie sau mica; se
folosesc aliniamente, texturi, precum si siluete cu rol simbolic, copaci care
nazuiesc spre divinitate
PAVILIOANE prezenta acestora in cadrul gradinilor este strans legata de Coran,
unde acestea sunt promise credinciosilor ca locuri de unde gradina poate fi
admirata
ZIDURI SI PORTI Cum ar fi Paradisul, mare sau mic, acesta va fi inconjurat de
ziduri cu porti Coran. In afara acestei influente, imprejmuirea gradinilor cu ziduri
sau portice si dezvoltarea acestora in corpuri de cladire (care inconjoara gradina) are
si un aspect functional: impiedica extinderea desertului si ofera umbra, precum si
intimitate pentru actiunile care se desfasoara in interiorul acestei

Peisajul cultural
-Tipologii
-Relatia cu peisajul natural si antropic
-Traditii, Obiceiuri, Sarbatori
-Port Popular
-Ornamentica
-Tipologia gospodriei traditionale
Peisajul cultural oral si imaterial
TOT CEEA CE S-A PSTRAT N AFARA DOCUMENTULUI SCRIS: PRACTICI,
OBICEIURI, CUTUME, CREDINE, EXPRESII, CUNOTINE, ABILITI
CU NTREAGA GAM DE ACCESORII (ARTEFACTE, OBIECTE, SPAIILE
CULTURALE ASOCIATE LOR)
GRADINILE IN EVUL MEDIU
GRADINILE BIZANTINE
GRADINILE EUROPEI OCCIDENTALE
- GRADINILE MONAHALE
- GRADINILE LOCUINTELOR MEDIEVALE
GRADINILE ISLAMICE si GRADINILE ARABE DIN SPANIA
GRADINILE JAPONEZE
Folosind toate elemente din natur, gradina se supunea
astronomiei (inceputului anului corespundea cu trezirea la viata a gradinii) -Februarie
- sarbatoarea Prunului Inflorit Cel care infrunta gheata
-Martie luna florilor de piersic; Aprilie sarbatoarea ciresului japonez
-Mai- sarbatoarea glicinelor Fuji (muntele Fujiiama / dupa numele celei mai vechi
familii camp de glicine); Iunie stanjeneii; iulie lotusi; august si septembrie
hibiscus; Octombrie crizanteme (emblema multor imparati japonezi); noiembrie si
decembrie camelia si floarea de ceai
-reguli compoziionale si sensuri simbolice
muni, coline
un lac cu insule, un pru cu cascad
stnci coluroase, pietre rotunjite
nisip, pietri
arbori i arbuti,

 florile erau folosite difereniat, fie pentru reconstituirea unui peisaj complet la o scar
redus, fie pentru crearea anumitor scene de peisaj: grdin montan, grdin de
muchi, grdin arid.

Multe din grdinile japoneze, prin aranjamentul apelor i rocilor, sugereaz peisajul
rii, constituit din insule cu muni i oceanul care le nconjoar.
n grdinile mari erau prezente i elemente construite:
poduri
pavilioane
lanterne de piatr( dup modelul corean)
ansambluri decorative din coloane de lemn
Anumite grdini erau concepute pentru ceremonialul ritual al ceaiului; mai mici i
mai intime, acestea sunt alctuite din mai multe seciuni, pe care vizitatorul le parcurge
succesiv. Decorul mai sobru i special constituit pentru a induce starea spiritual
pregtitoare ceremoniei cuprinde:
plante sempervirescente
roci / pietre rituale (in grupuri de 3,5,7,10)
garduri
pori interioare
n ultima seciune este amplasat pavilionul tradiional Tematica: - Gradina de rau
pietre si cascade - Valurile marii nisip greblat - Iarba de mlastina pietre plate si
vegetatie acvatica
1.Gradina Cha No Yu (gradina austera) - proclama in spirit zen budist simplitatea ca
norma estetica - Forma superioara de realizare Gradina Kara San Sui Ryoaanji=
suprafata dreptunghiulara acoperita cu nisip greblat, cu un grup de 3 pietre ce se
unesc sub forma de triunghi; cercul nu lipseste este eul contemplatorului care prin
meditatie se identifica cu gradina si devine un tot, un microcosmos) este tipul ideal al
gradinii iluzorii - Gradina-schita So alaturi de celelalte doua trepte de
manifestare, care se regasesc in toate artele japoneze: Shin stilul maret; Gyo
stilul intermediar;
2. Gradina Shibumi (gradina bogat ornamentata) propune lux si rafinamentul Tipuri
de gradini specifice: gradina templului, gradina palatului, gradina ceremoniei ceaiului,
gradina daimionilor (aristocrati feudali), gradina miniaturala, gradina Bon Chei, gradina
Kara San Sui
vegetaia era perfect integrat peisajului;
simbolica- legata de cultul religios
arbuti modelai prin tundere (camelii, azalee, buxus) - forme rotunjite, ovalizate,
etajate, combinate n variate compoziii volumetrice, sugereaz elemente inerte ale

peisajului (roci, munte); mase de arbuti supuse tunderii simbolizeaz formele valurilor
mrii sau peisaje colinare.
Gradina pavilioanelor:aur,argint;rosu,verde
Preotul budist zen Soami sec. 15 creatorul gradinii Kara San Sui (Peisajul apei
secate) la Kyoto apareau pavilioane destinate ceremoniei ceaiului (practica zen
budista - tip exercitiu prin care se dobandea linistea, echilibrul, iubirea si intelegerea
fata de oameni si lucruri) compozitie care cuprindea trei zone: o zona de acces; o
gradina; un pavilion cu engawa Cha Se Ki unde se oficia ritualul ceaiunlui; drumul
strabatut de la intrare, prin gradina, pe aleile cu pietre la pas, prin engawa , pana in
pavilion era lent, gradat, omul se detasa ca sa fie apt de a participa la ceremonial

GRADINILE BIZANTINE:
Gradinile palatelor se evidentiau printr-un fast exacerbat, in incercarea de a
manifesta puterea suvernului
Aveau tendinta de a artificializa decorul, folosind oglinzi, arbori auriti, sisteme
hidraulice
Gradinile erau menite sa stimuleze toate simturile (vederea, auzul, mirosul) si
starneau surpriza si admiratia
COMPOZITIE:
De forma patrata, inconjurate de ziduri in general din marmura
Vegetatie luxurianta
Bazine inconjurate de statui
Sculpturi decorate
Fantani rotunde cu coloane din marmura sau piatra colorata
Amenajari hidrauluice
Odata cu mutarea statuilor care intruchipau divinitati, in interiorul bazilicilor, gradina
tinde catre decorativ si artificial
Apar numeroase mozaicuri si picturi, intruchipand pasari pelicani, pauni, lebede,
porumbei, vulturi, animale leoparzi, lei, cai, plante palmieri, pini, curmali, flori, fructe
reprezentate in maniera elenistica
Se folosesc ca ornamente: ghirlande, ramuri de pini
Termeni Tehnici utilizati in peisagistica in perioada Medievala:
Orchard gradina sau loc din gradina, plantat cu copaci, de obicei fructiferi
Herber gradina de ierburi (parfumate, decorative)
Hortus Conclusus gradina inchisa (termen folosit in alegoriile religioase)

Pleasaunce gradina placerilor - complex de gradini sau parc de loisir si petrecere a

timpului liber
Wood /forestry padurea parc
Kitchen garden gradina cu plante aromate - folosite in bucatarie
Paradise termen folosit initial la planul Manastirii St. Gall, care se refera la curtea
deschisa monastica, unde florile devin singura decoratie ornamentala a manastirilor
care in general aveau o imagine sobra
Nu exista insa o clara demarcatie a acestor tipologii de gradini
Gradinile abatiilor aveau de asemenea: campuri, pasuni, paduri, vii, livezi
doua tehnici peisagistice in amenajarile forestiere, de paduri sau masive plantate
pollarding/taierea varfurilor si coppicing / realizarea de cranguri - plantari masive in
grupuri
introduse plantarile in ghivece, jardiniere si containere de ceramica, nuiele sau tip
urna (si pentru prelungirea perioadei de inflorire, ele erau introduse in interior)
Tema Labirintului (provenea de la un exercitiu militar care trebuia parcurs de tinerii
romani in timpul unor sarbatori si festivale)- era realizat nu numai din arbusti, ci si din
ierburi
Galerii, pergole, grote
-Amenajari florale decorative si partere florale de tip broderie florala, prin
impartirea unei forme rectangulare in patru sectoare (mai tarziu in doua sectoare)
-Uneori mini-gradini realizate din pietre naturale colorate
-Preocupare pentru marcarea intrarii (cu acelasi tip de vegetatie, uneori in ghivece sau
containere tip urna)
-Pavilioane pentru banchete (petreceri in aer liber)
-Grote naturale, sapate in dealuri si stanci, sau grote artificiale (in perioada
Renasterii) decorate prin intermediul caderilor de apa, fantanilor decorative,
mecanismelor hidraulice, picturilor, elementelor sculpturale si statuare)
ARTA GRADINII IN RENASTERE si MANIERISM
-mare nflorire a culturii i civilizaiei europene;
-reluarea idealurilor antichitii clasice, manifestandu-se n toate domeniile litere,
arte, arhitectur, tiine.
-Leagnul Renaterii - Italia (sec. XV- XVI), de unde a iradiat in restul Europei.
-s-a manifestat i n domeniul artei grdinilor, desprinzndu-se treptat de modelele
Evului Mediu
-grdinile europene au evoluat n direcia reconsiderrii realizrilor antice grecoromane si renvierea tradiiilor acestora, ca urmare a activitii unor literai, arhiteci,
artiti i teoreticieni, transpuse apoi n realizri concrete.

-aceast nou orientare a aprut nti n regiunea Florenei (Toscana), promovat de

umaniti n cursul secolului al XV-lea, culminnd apoi n timpul secolului al XVI-lea.
- Din Italia, noile concepii au fost preluate n Frana, care ulterior i-a creat propria art
clasic a grdinilor.
-Maniera italian ca i cea francez au revoluionat grdinile Europei, crendu-se
adevrate mode si stiluri in peisagistica. - Cele dinti creaii ale Renaterii n arta
grdinilor (secolul al XV-lea) s-au datorat Principilor De Medici (Vilele Medici de la
Carregi i Fiesole) i a peisagistilor aflai n serviciul acestora.

Principii de amenajare a grdinilor in Renatere:

simetria,
organizarea arhitectural a spaiilor
legtura dintre cladire i grdin
elementele decorative construite
prezena sculpturilor
utilizarea vegetaiei tunse
teren cu relief n pant sau accidentat
amenajare n terase succesive
forme geometrice regulate,
susinute de ziduri ornamentate
legate prin scri i rampe.
- Gradini amenajate in terase succesive, forme geometrice regulate (vila se afla de
obicei in partea superioara) - Axul principal marcat si prelucrat minutios; - Axele
secundare sustinute de elemente de arta (sculpturi) - Terasa superioara
Parterul Italienesc : Labirint din garduri vii fasonate prin prelucrare si taieri, la inaltimi
variabile
- Compozitii in unghi drept
- Compartimentari in zone functionale distincte (zona de servit ceaiul, zona de
odihna, relaxare, etc.
- Pardoseala = pietris - Panta arbusti nefasonati Gradina inchisa, secreta, de
meditatie, odihna, interiorizare

Culoare sobra (verde), fara flori; specii persistente pin, chiparos, stejar meridional,
arbusti fasonabili (tisa, buxus, mirt) - Vase cu arbori / arbusti exotici laur, lamai,
potocali

RENASTERE SI MANIERISM - ITALIA

Petrarca a relansat tema virgiliana a frumusetii provinciei si naturii in general.
Renasterea aduce conceptia gradinii ca a treia natura se dezvolta puternic arta
gradinilor
Gradina geometrica, subordonata vilei si arhitecturii resedintelor nobiliare
suburbane din jurul Romei, din locurile unde existau vechile vile romane
Teren in panta, curbe de nivel miscate
Palatul si gradina sunt un ansamblu integrat
In gradina se folosesc aceleasi principii ca si in arhitectura
Textele si tratatele dezbat nu numai problema horticulturii ca domeniu al agriculturii, ci
si problema artei gradinilor, care dezvolta premisele artei peisajului
utilizarea intensa a apei fantani arteziene, canale dirijate pe pante, de-a lungul
aleilor, cascade sau scari de apa
Secolul XVII incepe influenta stilului baroc
-Se mentine echilibrul si simetria compozitiei
-Apar liniile curbe
-Gradini de dimensiuni mari parcuri
-Efecte pitoresti, scenografice teatre de vegetatie, teatre de apa (jocuri hidraulice si
muzicale)
EXEMPLE:
-Villa Doria Pamphili (Roma), Villa Aldobrandini, Gradinile Boboli (Florenta Palatul
Pitti), Villa Garzoni - Collodi

La nceputul secolului al XVI- lea, Bramante, prin sistematizarea grdinii Belvedere

de la Vatican i apoi Rafael, prin proiectarea grdinilor de la Villa Madama lng
Roma, au iniiat principiile arhitecturale urmate i apoi dezvoltate n creaiile lor de ctre
numeroi arhiteci si peisagisti. Din epoca Renaterii secolului al XVI-lea se pstrez i
astzi unele din cele mai frumoase realizri n arta grdinilor:
EXEMPLE: Villa Madama (Roma) Raffael, Gradina Belvedere (Vatican) Bramante
Villa Caprarola (Palatul Farnese), Villa Lante (Bagnaia) Vignola, Grdina palatului
Farnese (Caparola)- Vignola Villa dEste (Tivoli) Pirro Ligorio, Villa Medici (Roma) Ammannati
Grdini:

 cu suprafee nu prea mari,

delimitate de ziduri,
cldirea principal (palatul, vila) particip la ordonarea general a compoziiei,
fiind amplasate n cele mai multe cazuri pe terenuri cu relief n pant sau accidentat,
grdinile au fost amenajate n terase succesive:
la Villa d`Este,
la Villa Lante,
la Villa Medici,
cu forme geometrice regulate,
susinute de ziduri ornamentate
legate prin scri i rampe.
Sistematizarea etajat este subordonat :
unei axe principale de perspectiv n sensul descendent al pantei;
n lungul axei i pe terase se desfoar partere decorate cu :
desene din buxus i forme tunse,
bazine cu jocuri de ap,
canale, cascade, fntni,
statui,
vase ornamentale,
balustrade,
parapete ornamentale cu vasce i statui.
axe secundare de perspectiv sunt dirijate de-a lungul aleilor rectilinii, ctre alte
elemente care capteaz interesul vizitatorului i aduc varietate decorului. Statuile i
fntnile, de cele mai multe ori, sunt legate de reprezentarea alegoric a unor mituri
antice.
3 tipuri de perspective: Descendenta de la vila catre gradina Ascendenta - catre
vila Indepartata depaseste nivelul gradinii, este indreptata catre marele peisaj
Vegetaia este tratat, de asemenea, arhitectural, subordonndu-se compoziiei
geometrice:
arbori plantai n linie, ziduri verzi
garduri vii, borduri tunse
arbuti modelai n forme geometrice - alctuiesc un decor armonios organizat,
care ncnt prin jocul de volume.

GRADINILE IN RENASTERE FRANTA NASTEREA STILULUI GEOMETRIC

FRANCEZ CARACTERISTICI GENERALE
- interes crescut pentru spiritul antic

- terasarea terenului cu diferente mici de nivel, astfel incat relieful

era mai putin accentuat si chiar plan
- au imbogatit si diversificat ornamentatia cu fantani de marmura si
modelele de partere
Pana atunci gradinile erau in incinta castelelor si s-au dezvoltat in
spatele zidurilor de fortificatii si al canalelor de apa defensive Dupa
disparitia fortificatiilor, spatiul gradinii s-a largit dar in multe cazuri s-au
pastrat canalele, capatand o functie decorativa, dar in acelasi timp si una
utiliatra, pentru drenare. Cu timpul aceste canale au devenit una dintre
trasaturile parcurilor franceze ale Renasterii
CARACTERISTICI GENERALE Schimbarea de la stilul medieval s-a produs in
a doua jumatate a secolului al XVI-lea Pana atunci gradinile erau in incinta
castelelor si s-au dezvoltat in spatele zidurilor de fortificatii si al
canalelor de apa defensive Dupa disparitia fortificatiilor, spatiul gradinii
s-a largit dar in multe cazuri s-au pastrat canalele, capatand o functie
decorativa, dar in acelasi timp si una utiliatra, pentru drenare. Cu timpul
aceste canale au devenit una dintre trasaturile parcurilor franceze ale
Renasterii
CARACTERISTICI: Coeziune intre cladire si gradina Sistematizarea
compozitiei in functie de un ax dominat de o alee centrala
Modelarea terenului in terase largi Partere decorate cu flori
Canalele ca elemente ale compozitiei
Exemple: AMBOISE PRIMA GRADINA FRANCEZA DIN RENASTERE
Gradina Castelului BLOIS
GRADINA Castelului GAILLON
GRADINA Castelului FONTAINEBLEAU

GRADINILE ENGLEZE IN RENASTERE, pana in momentul definirii gradinii peisagere,

au mers paralel cu celelalte gradini europene, avand radacini, in mod particular, in
gradinile romane.
In perioada renascentista inca dominau gradinile de tip medieval, inchise intre
ziduri, cu vegetatie fasonata in diferite forme, imitand animale si chiar oameni
(preluare a stilului particular olandez).
Influente ale altor stiluri
Ideile aplicate la gradinile renascentiste au fost preluate din Italia si Franta (in mod
special de la teritoriile stapanite de ducii de Burgundia), unde se punea problema
transformarii gradinii monastice intr-o gradina a placerii.
Momentul inceperii stilului renascentist englez este legat de numele lui Tudor (14851503) si de stilul architectural adoptat de el, iar primele exemple semnificative de
gradini sunt cele aferente palatelor: Nonsuch, Packwood House, si mai tarziu Parcul
St James - cel mai vechi parc existent.

Arhitectii peisageri reprezentativi: Inigo Jones, Andre Mollet, Salomon de Caus

Gradini aferente palatelor , de o importanta majora: Nonesuch, Hampton Court,
Theobalds, Wimbledon
Gradina individuala reprezentativa: Wilton
APARITIA HORTICULTURII si a ARTEI HORTICOLE
coincide cu perioada domniei Reginii Elizabeth I -gradinile au fost foarte mult
imbogatite prin introducerea de noi plante, ierburi si fructe, care erau aduse in
fiecare zi din India, America, Insulele Canare
tot in aceasta perioada au aparut si gradinile botanice personale pentru cresterea
plantelor medicinale (exemplu cea a lui John Gerard de la Holborn - o faimoasa
gradina stiintifica)

GRADINA IN BAROC
GRADINILE CLASICE FRANCEZE
Preluarea elementelor geometrice ale gradinilor italiene, imbogatite la nivel decorativ
Primele gradini castelele de pe Valea Loirei - Amboise, Blois, Gaillon, Chenonceaux
terasare cu diferente mici de nivel (relief mai plat)
Valea Loirei zona foarte impadurita parcuri de vanatoare a determinat
defrisarea unor suprafete mari in care s-au amenajat parcurile castelelor
Gradina Franceza dominatie totala asupra naturii; are loc progresul geometriei
si perspectivei ( Boyceau, Mansart, le Notre Tratat du jardinage selon le principes de
la nature et de lart)
Sunt utilizate ca mijloace de compozitie: axul central, partere florale, boschetele,
formele patrate, capetele de perspectiva toate fiind articulate cu constructia care
domina ansamblul.

CARACTERISTICI:
Parc pentru promenada, festivitati, spectacole
Decorativismul cu influente orientale (de tip covor oriental) desene colorate din
flori - mozaicuri
Geometria este imbogatita cu linia curba
Terase putin denivelate
Sistem de axe ce deschid perspective
Puternica legatura intre arhitectura si gradina acelasi mod de gandire, continuare
a spatiului arhitectural in spatiul gradinii

Axele se intersecteaza in piete circulare sau elipsoidale (piete stelate) element

reluat de urbanismul Haussmanian Rond Point / Place dEtoile)
Stil complet artificial parcuri foarte scumpe, necesita intretinerea permanenta,
dificila.
PROTOTIPUL GRADINII FRANCEZE: PARCUL VERSAILLE
Influente ulterioare in istoria gradinilor:
Schonbrun, Parcul Petrodvoret, Hampton Court
CARACTERISTICI PRINCIPALE
TRATAREA ARHITECTURALA A COMPOZITIEI
DESFASURAREA PE SPATII VASTE
AXA DOMINANTA CENTRALA SUSTINUTA DE UN CANAL DE APA
AXE SECUNDARE PERPENDICULARE PE CEA PRINCIPALA
TEREN TERASAT, CU DIFERENTE DE NIVEL MICI
SIMETRIE FATA DE AXE
GEOMETRIE
AMENAJARE GRADATA
ALEI RECTILINII IERARHIZATE, PIETE STELATE

LE NOTRE FIGURA REMARCANTA A EPOCII

Cel mai important peisagist francez al perioadei baroce
Principii compozitionale
Stabilirea unor proportii mari ale compozitiei
Stabilirea perspectivei dominante
Ordonarea gradinii dupa norme arhitecturale
Modelarea terenului
Modelarea unor volume mari vegetale, constituite din arbori pozitionati
geometric
Realizarea unei unitati de ansamblu atat prin preluarea identica a unor elemente,
cat si prin varietate
Suprafete plane de apa bazine si canale
Realizari: Parcurile castelor Vaux-le-Vicomte, Versailles, Chantilly, SaintCloud, Sceaux si gradinile Tuilleries, Fontainbleau,
Saint-Germain-en Laye
GRADINA BAROC - Italia

Principii:
simetria
organizarea arhitectural a spaiilor
legtura dintre cldire i grdin
elementele decorative construite
prezena sculpturilor
utilizarea vegetaiei tunse
teren cu relief n pant sau accidentat
amenajare n terase succesive
cu forme geometrice regulate
susinute de ziduri ornamentate
legate prin scri i rampe
compoziia arhitectural- cu atenuarea schematismului rigid, dup criterii
ortogonale, caracteristic secolului al XVI-lea
trasee rectilinii sunt mbinate cu linii ample, curbe
S-a renunat la excesiva disciplinare a arborilor lsndu-i s se dezvolte liber,
ceea ce a contribuit la o bun legtur cu peisajul ambiant.
Dimensiunile grdinilor s-au mrit, tinznd ctre transformarea n parcuri.
S-au multiplicat liniile vizuale, peisajul exterior participnd n msur mai mare
la organizarea compoziiei.
i ornamentaia grdinilor au aprut schimbri, reflectnd gustul pentru bogia
decorului i pentru efectele pitoreti i scenografice specifice epocii baroce.
Formele geometrice mai sobre ale decorului vechilor grdini au cedat locul
elementelor ornamentale cu contururi mai dulci, mai sinuoase.
Au aprut grotele artificiale, fntnile cu stnci i teatrele de ap- compoziii
arhitecturale n care se asociaz statui, roci i ap n micare (jocuri hidraulice i
muzicale), integrate ntr-o construcie decorativ cu nie (avnd de obicei i
funcia de zid de sprijin).
Acestei perioade i aparin numeroase creaii, printre care:

grdina Vilei Doria Pamphili (Roma)

grdina Vilei Aldobrandini( Frascatii)- arh. Maderno Carlo
grdinile Boboli (ale palatului Pitti din Florena) - arh. peisagist Tribolo Niccola
grdina vilei Gamberaia (lng Florena) - arh. peisagist Capponi Family
grdina vilei Garzoni ( Collodi) - arh. peisagist Garzoni Romano
Isola Bella (insul n lacul Maggiore , amenajat n 9 terase) - arh. peisagist
Borromeo Count Carlo III

Gradinile sunt impresionante prin unitatea i armonia de ansamblu, precum i prin

strlucirea i varietatea decorului, nnobilat de numeroase opere de art.

Portugalia avea in secolul XVII UN PROFIL INDIVIDUAL

NU CULTIVA GRADINILE PATIO
IN MICILE GRADINI INTERIOARE, DENUMITE ALEGRETES, INTALNIM TEME
SPECIFICE PORTUGHEZE, PRECUM CEA A BAZINELOR TERASATE
IN SPATELE SURSEI DE APA SE AFLA, DE OBICEI O CLADIRE SAU UN PERETE
ACOPERIT CU CERAMICA COLORATA, CU ACELE AZULEJOS ADUSE DE
ARABI IN EUROPA.
LA INCEPUT SIMPLE, ACESTE AZULEJOS AU FOST APOI DECORATE CU FLORI,
PASARI SAU ARABESCURI IN CULORI VII, CA SA SUPLINEASCA LIPSA FLORILOR
IN GRADINA, IN SEZONUL FOARTE CALD.
ATAT DE IMPORTANTA ERA MANIERA IN CARE SE FOLOSEAU CA PIESE DE
DCOR ACESTE AZULEJOS, INCAT ELE DETERMINAU SPECIFICUL UNEI GRADINI
EPOCA BAROCA ESTE EPOCA PRIVILEGIATA A GRADINII EUROPENE
GRADINILE IN SEC XVIII- XIX STILUL NEOCLASIC SI ROMANTIC
Inceputurile stilului liber peisagist
Idea de intoarcere la anumite valori mistice
Aparitia stilului romantic (natura, mister, poveste)
Reapare ideea de minimalizare
Se constituie in Anglia stilul liber/peisagist englezesc
suprafetele devin - mari si neleimitate Inceputul catre trecerea STILUL LIBER
Castelul Howard - inceputul sec 18 - fara compozitie ,aduna la un loc parcuri, lacuri,
constructii - o percepere a elementelor Primul gest de ordonare a acestui stil se
presupune a fi parcul Stowe structura pentagon (dupa structura miedievala ca de
cetate) arh. BRIDGEMAN contrazice unghiul drept alea de promenada Crearea unei
zone libere Parterul inlocuit cu o pajiste Contrazicerea unor semne de limbaj Se
desfinteaza ingradirea plantatia este lasata libera
Stilul liber opereaza cu contraste, fiecare element vegetal - volumetrie, contrast
Gradiile englezesti compozitie peisagistica libera, bazata pe conservarea unor
portiuni autentice de padure, in care arhitectul intervine prin trasarea de alei, crearea de
ritmuri numai aparent naturale, conservarea sau amenajarea de denivelari ale terenului
si combinarea cu vaste suprafete de gazon, special plantat si ingrijit
Incercarea de schimbare a aspectului formal al gradinii, impus de traditiile medievale si
de modelele renasterii si a baracului, a constat in suprimarea tunderii arborilor, marirea

spatiului prin eliminarea zidurilor de incinta si inlocuirea lor cu santuri, permitand astfel
legarea de peisajul inconjurator .
Planurile intocmite de arhitectul englez Bridgeman,care a initiat acste modificari,
reprezinta o etapa de tranzitie, cu pastrarea axei centrale dominante, dar cu atenuarea
regularitatii schemelor clasice: absenta parterelor, inlocuite cu simple covoare verzi,
absenta canalelor si, mai tarziu, introducerea de poteci neregulat serpuitoare, cursuri de
apa, grupari libere ale vegetatiei. SECOLUL XIX INSEAMNA O RAFINARE A STILULUI
- TRASEUL ALEILOR DEVINE MAI INGUST, AJUNGE LA 2 - 3m
- DEZVOLTAREA INDUSTRIALA PUTERNICA (POLUARE, INSALUBRITATEA
ORASULUI) PROMOVAREA PARCULUI PLAMANUL VERDE AL ORASULUIApare parcul public secolul al XIX lea (ex: Parc Buttes Chaumont in NE Frantei)
- INTRODUCEREA UNOR ACTIVITATI SPORTIVE (GOLF, MINIGOLF, CRIKET)
- APA FOLOSITA IN MISCARE, IN FORMA NATURALA - EX: IAZ, HELESTEU
STILUL LIBER
GRADINILE PEISAGERE ENGLEZE
Se dezvolta in a doua jumatate a secolului 18 intr-un context generat de puternice
schimbari produse pe parcursul inceputului de secol:
Extinderi catre orient China, si occident America influente in arta gradinile
chinezesti, filosofie (ex. confucianism)
Aparitia industriei se promoveaza alte tipuri de peisaje
Curente filosofice noi aduc in discutie dragostea fata de natura Blaise Pascal
Literatura dorinta intoarcerii catre natura - J.J. Rousseau La nouvelle Heloise;
John Milton Paradisul pierdut
Pictura de peisaj Claude Lorrain
Politica monarhia este inlaturata se deschid alte orizonturi
Contextul favorizeaza ROMANTISMUL reactie impotriva rigiditatii, exactitatii
predispozitie spre visare, emotie
Stilul liber promoveaza NATURA, realizeaza SCENOGRAFII, induce EMOTII
spatiu ce contine mesaje, simboluri
PRINCIPII COMPOZITIONALE:
Contrazic axialitatea; Teren denivelat, necontrolat
Alterneaza zonele de lumina puternica cu zone de umbra intensa
Plantatia majora fluida, continua
Inserarea de grupuri vegetale decorative colorit, talie, textura
Elementele decorative sunt romantice obeliscuri, pagode, arcuri de triumf
Contururi estompate, contraste de lumina si culori

Utilizarea apei helestee, apa curgatoare, vegetatie acvatica

Se mizeaza pe efecte culoare, lumina, volumetrie
Exemple:
Parcul Stowe arhitectul englez Kent a eliminat formele regulate, a aranjat terenul in
scene romantice cu chioscuri, grote, ruine, temple, poduri; Parcurile Blenheim si
Chatsworth arhitectul Brown
St James Park, Green Park, Hyde Park, Kensington Gardens lant de gradini si spatii
publice din centrul Londrei
Micul Trianon Versailles
SECOLUL XIX
observatii teoretice asupra efectelor si principiilor compozitionale
Se dezvolta gradinile botanice, amenajari de tipul rozariilor
Are loc o rafinare a stilului
Contextul: tripla revolutie industriala, urbana, democratica
Tendinte:
O noua configuratie a spatiului public in relatie cu spatiul privat
Noua arta urbana include realizarea de gradini si parcuri publice
Dezvoltarea interesului pentru o arta a gradinilor private.
Perioada parcurilor urbane
Parcurile Montsouris, Buttes Chaumont, Monceau, Bois de Boulogne, Bois de
Vincennes Paris
Parcul tete dOr Lyon proiectat de fratii Buhler,
Central Parc New York
aparitia orasului industrial democratic (Haussmann Paris)
TRASATURILE COMPOZITIONALE ALE GRADINII PEISAGERE:
REZUMAND ESENTIALUL, STILUL PEISAGER AL GRADINILOR SE
CARACTERIZEAZA PRIN COMPOZITIA LIBERA, IN CARE ELEMENTELE NATURALE
SI CELE CONSTRUITE SUNT IMBINATE IN PEISAJE CU CARACTER NATURAL
EXCLUDE SIMETRIA SI ECHIVALENTA, UNITATEA REALIZANDU-SE PRIN
EHILIBRAREA SI COMPENSAREA ELEMENTELOR COMPONENTE
IMPRESIA GENERALA ESTE ARANJAMENTUL PITORESC SAU
NEREGULARITATEA CU ASPECT NATURAL, REUNIND ADESEA IN ACELASI
TERITORIU ELEMENTE DE PEISAJ PE CARE NATURA LE REALIZEAZA DISPARAT

SOLUTIA DE AMENAJARE SE ADAPTEAZA CONFIGURATIEI NATURALE A

TERENULUI: RELIEFUL ESTE IN LINII MARI RESPECTAT, INTERVENINDU-SE
NUMAI CU MODIFICARI DE DETALIU, PENTRU REALIZAREA ARMONIEI
FORMELOR TERENULUI SAU PENTRU CREAREA UNOR EFECTE PEISAGISTICE
PITORESTI ADANCIREA VAILOR, SUPRAINALTAREA COLINELOR, IMPLANTAREA
DE ROCI, CREAREA DE PANTE LINE, CONCAVIZAREA PELUZELOR
(VALONAMENTE) ETC.
PENTRU IMPRESIA DE NATURALETE, INTRODUCEREA ROCILOR IN
COMPOZITIE, SE FACE IN TERENURI CU RELIEF VARIAT, DUPA MODELELE
OFERITE DE NATURA, PRIN CREAREA DE MASE DE ROCI, GROTE , CASCADE.

APELE NATURALE SAU CREATE ASEMENEA CELOR NATURALE LACURI,

RAURI, PARAIE, CASCADE OCUPA UN LOC IMPORTANT IN COMPOZITIE; ELE
SUNT ARMONIZATE CU FORMELE RELIEFULUI SI CU VEGETATIA;
PLANTATIILE RESPECTA FORMELE NATURALE DE CRESTERE A VEGETATIEI
SI GRUPARILE NATURALE: MASE CU CONTURUL NEREGULAT, PALCURI,
EXEMPLARE SOLITAERE DE ARBORI SI DE ARBUSTI SUNT DISPUSE CU MULTA
VARIETATE IN PLANURI SUCCESIVE, ECHILIBRAND COVOARELE INTINSE ALE
PELUZELOR INIERBATE.
VEGETATIA ARBORESCENTA ESTE ASTFEL ORDONATA INCAT CREAZA LINII
DE VEDERE INTERESANTE CATRE DIFERITE ZONE ALE PARCULUI SI CATRE
PEISAJUL EXTERIOR
ALEILE AU TRASEU LIBER, DESENAT IN LINII SINUOASE, CONTURAND ARII
LARGI. ELE URMEAZA FORMELE RELIEFULUI SI SUNT ASTFEL AMPLASATE
INCAT NU SE SUPRAPUN CU LINIILE DE PERSPECTIVA ( SPRE DEOSEBIRE DE
STILUL CLASIC, UNDE DESENUL ALEILOR SE IMPUNE PREGNANT IN CADRUL
VIZUAL)
IN GRADINILE PEISAGERE CONSTRUCTIILE DECORATIVE SUNT FOLOSITE
IN NUMAR MAI MIC SI INTOTDEAUNA IN ARMONIE CU PEISAJUL CREAT: PODURI,
CHIOSCURI, PAVILIOANE RUSTICE, MICI TEMPLE SI UNELE MONUMENTE
EVOCATOARE ALE GLORIEI TRECUTULUI ANTIC, UNEORI RUINE, FANTANI,
ZIDURI, SCARI, IMPREJURIMI CU CARACTER RUSTIC. ACESTEA SE INTEGREAZA
PEISAJELOR CREATE, FARA OSTENTATIE, COMPLETANDU-LE SI IMPRIMANDULE ANUMITE TRASATURI: ROMANTICE, PITORESTI, RUSTICE.

STILUL MODERN - mixt (eclectic) in arta gradinilor

reunete caracteristicile grdinilor rectangulare i a celor peisagere
a aprut ca urmare a cerinelor epocii, fr a putea fi atribuit unui creator anume.
transformarea peisager a unor vechi amenajri clasice crora nu li s-a putut schimba
n totalitate caracterul, a dus la mbinarea celor dou metode de compoziie n cadrul
aceluiai parc
iniial aceste transformri nu s-au sudat ntr-o compoziie unitar, dar au trezit interesul
pentru posibilitile mai variate pe care le oferea o astfel de asociere
primele amenajri mixte s-au fcut n a doua jumtate a secolului al XVIII-lea n
Frana, la Paris: BAGATELLE, MONCEAU

CARACTERISTICI - Stilul mixt, numit i stil compozit, se caracterizeaz prin:

rezolvarea unor zone ale parcului sau grdini n stil geometric i a altora n stil
natural, cu tranziii armonioase ntre ele, alctuind un ansamblu unitar.
amenajare geometric
centrele de compoziie
Intrrile
zonele situate n lungul unor axe principale de perspectiv
unele inserii importante de alei
spaiile din vecintatea cldirilor se amenajeaz geometric
manier liber, peisager
restul amsamblului
ntre zonele cu rezolvri stilistice diferite nu exist o difereniere net n toate
aspectele compoziionale
mbinnd unele elemente comune amenajrilor peisagere
sectoarele tratate regulat se leag firesc i armonios de cele libere,
ordonarea compoziie ntr-o manie mai simpl.
Astfel, ansamblurile de partere, decorate cu rabate de flori i bazine geometrice pot fi
ncadrate de peluze n care vegetaia arborescent este dispus liber: masive cu liziera
neregulat, grupuri i exemplare izolate repartizate n mod echilibrat, dar nesimetric, de
o parte i de alta a parterelor.

un parc mixt poate avea mai mult atractivitate, prin:

varietatea scenelor de peisaj n care se pot mbina deopotriv aspecte ale ordinii
estetice geometrice( pn la exprimarea caracterului arhitectural) i aspecte pitoreti
sau romantice
succesiunea zonelor de tranziie stilistic ofer, de asemenea, moduri diferite de
asociere a elementelor de construire a peisajului
unitatea compoziiei se realizeaz prin :
modalitile de organizare spaial
modelrile de relief
aranjamentul plantaiilor.
stilul mixt permite o mai mare libertate a soluiilor
el se adapteaz mai bine cerinelor de amenajare a parcurilor publice
multifuncionale
cuprinde numeroase dotri i sistematizri secundare, mai ales n cazul
suprafeelor vaste, cu o mare capacitate de primire a vizitatorilor.

Caracteristica ce definete noul mod de amenajare a grdinii

optarea n zonele reprezentative i n cele destinate marelui public, pentru tratarea
geometric care:
poate asigura monumentalitatea
pune mai mult n valoare construciile( ce ocup cel mai adesea tocmai partea
central a ansamblului)
permite profile transversale largi
necesare accesului la echipamentele pentru spectacole
manifestri sportive
expoziionale,cu sute sau mii de vizitatori
platforme generoase n faa cldirilor semnificative ale parcului sau n jurul unor
obiective decorative majore ca lucrrile de art monumental sau fntnile-spectacol.
n general, tratarea geometric este mai substanial la scuaruri i mai
diminuat la parcuri( peste 20 ha) unde caracterul peisager poate ocupa
pn la 60-70% din totalul suprafeei.

De reinut este i faptul c n cazul grdinilor urbane, stilul geometric, nu a

fost utilizat foarte mult n secolul XX
tratarea liber :
prseste centrul major de interes al compoziiei
organizarea circulaiei
a spaiilor funcionale
natura este de tot mai puin prelucrat sau chiar acuzat( prin sistematizarea
vertical, dispunerea suprafeelor de ap)
unde perspectivele lungi sunt evitate
unde construciile nu mai au amploare i sunt reduse ca numr
unde se creaz ambiana adecvat pentru plimbarea solitar
evadarea din urban i cotidian
contemplaie
meditaie.
Prelund din cele dou stiluri asociate ntr-o singur compoziie, elementele
decorative dezvolta o gama variata de posibiliti.
Vegetalul
se supune i el acelorai reguli.
n partea de primire reprezentativ, paleta cromatic a florilor atinge cota maxim
(ocupnd partere, bulingrine, succesiuni de terase)
arbuti i arbori sunt alei dup ofertele decorative
posibilitile de prelucrare a coroanei
se acuz perspective
se creaz fundaluri (pentru construcii sau sculptur)
se caut ritmuri si armonii in mineral/vegetal
n zonele destinate evadrii din urban, se va urmri n schimb, cu predilecie,
pitorescul, naturalul

EXEMPLE 1. BAGATELLE GARDEN-PARIS 2. PARC MONCEAU-PARIS 3. PARC

HAMBURG-WINTERHUDE 4. Brodsworth Hall and Gardens 5. Alton Towers
Garden 6. CIMBRONE GARDEN-ITALIA 7. VILLA EPHRUSSI Coasta de Azur 8.
CARMEN DE LOS MARTIRES-SPANIA 9. THE OLD ZOO GARDEN-ANGLIA 10.
PECKOVER GARDEN-ANGLIA
GRADINA POSTMODERNA incurajeaza pe proprietarii de gradini sa descompuna
gandirea lor preconceputa si sa creeze in noi moduri / conceptuale.
Gradina este utilizata pentru a experimenta cu noi materiale si noi geometrii - pentru a
amplasa poezia de beton, pentru a: construi o camera de sticla, ptr a utiliza plante
netraditionale, atipice, ptr a transforma ceva in altceva (ex: un paviment intr-o fantana).
transforma o idee intr-o compozitie structurala de factura postmoderna
Din punct de vedere geometric, postmodernismul este asociat cu deconstructivismul
geometric.
GRADINI POSTMODERNE 1.PARC ANDRE CITROEN- Allain Provost, Gilles
Clement 2. Albert KAHN Garden-Paris 3. Parcul VILLETTE, PARIS-Bernard
Tschumi 4. Le jardin de Tarot -Niki de Saint-Phalle 5. A plastic gardenCardasis Dean 6. Durfee garden- Cardasis Dean 7. Gradina resedintei
DICKENSON-arh. Martha Schwartz 8. Gradina InstitutuluiWhitehead- arh. Martha
Schwartz
ISTORIA GRADINII IN ROMANIA
-obiecte de cult si podoabe ce stau marturii ale culturii plantelor ornamentale pe
teritoriul
Romaniei inca din epoca dominatiei romane, sau ale vechii civilizatii grecesti din
coloniile de la Marea Neagra.
- In cetati formatiuni urbane feudale gradinile ocupau suprafete mici si aveau in
special caracter utilitar, dar si estetic. Acestea erau aranjate in forme dreptunghiulare,
cu
containere si ghivece la balcoane si ferestre.
- Mici gradini decorative se gaseau pe langa locuintele boierilor, nobililor, mestesugarilor
instariti si pe langa manastiri.
- sec al XVI-lea, gradinile s-au inmultit si s-au dezvoltat. Scrierile vremii semnaleaza la
Alba Iulia o gradina amenajata in terase si decorata cu plante ornamentale.
-Gradul de dezvoltare al artei gradinilor rezulta si din modul lor complex de amenajare,
din suprafata intinsa pe care o cuprindeau adeseori, din diversitatea sortimentelor de
plante folosite, a severitatii cu care erau pazite.
-inca din 1552 sunt introduse sanctiuni pentru protectia spatiilor verzi in Transilvania.
TIPOLOGII:
-Gradina monastica
-Gradina palatelor/castelelor

-Gradini de conace/mosii
GRADINI PIERDUTE MUNCIPIUL BUCURESTI
GRADINA RASCA; GRADINA STAVRI; GRADINA UNIVERSITATII
GRADINA UNIVERSALA; GRADINA BLANDUZIEI (GAGEL, EDISON);
GRADINA DOMNEASCA; GRADINA SUTU; GRADINA CU CAI (GAEFER,
GIAFER); GRADINA UNION; GRADINA OTETELESEANU; GRADINA
BARATIEI, GRADINA CU DUZI,
GRADINA LUI MATEI, GRADINA FRUNZARESTI, GRADINA RUDENILOR,
GRADINA MAVROCORDATILOR, GRADINA MAVROGHENI, GRADINA
HERASCA, GRADINA BANULUI NICOLAE BRANCOVEANU, GRADINA
BOIERULUI VACARESCU, GRADINA ZUGRAVULUI, GRADINA SPIREA,
GRADINA CU TEI
PARCURI si GRADINI: CISMIGIU, IOANID, CAROL, HERASTRAU,
TINERETULUI, TITAN, VENUS, etc