Sunteți pe pagina 1din 7

SOCIOLOGIE POLITICA.

ORGANIZAREA STATULUI IN ROMA ANTICA


ORGANIZAREA STATULUI IN ROMA ANTICA

Statul1 este organizaţia care deţine monopolul asupra unor


servicii pe un teritoriu delimitat de frontiere. Statul este titular
al suveranităţii şi personifică din punct de vedere juridic
naţiunea. Din punct de vedere social, statul nu trebuie
confundat cu societatea, el fiind o instituţie separată care poate
să reflecte mai mult sau mai puţin interesele societaţii.
O teorie pe deplin satisfăcătoare despre stat nu există nici în
acest moment, dezbateri despre natura, formele, funcţiile
statului existând şi astăzi în cercurile specialiştilor din variatele
domenii (politologie, drept, sociologie, filozofie) care
cercetează şi analizează viaţa socială.
În antichitate putem spune că suntem în prezenţa unor
surse de cultură şi civilizaţie ce pun bazele sistemului politic. În
centrul sistemului de valori european se află omul, nevoile şi
aspiraţiile sale, acest sistem de valori fiind propriu tuturor
popoarelor europene urmare interferenţelor culturale realizate
de-a lungul timpului. Cât priveşte unitatea, pe de o parte putem
vorbi de un mediu unitar de cultură şi civilizaţie, iar pe de altă
parte de o unitate politică realizată de Imperiul Roman prin
cuceriri teritoriale succesive ce au avut menirea nu doar de a
crea o superputere a acelor timpuri, ci şi de a implanta propriul
sistem de valori roman în teritoriile cucerite, obţinându-se
astfel în timp unitatea de cultură şi civilizaţie amintită anterior.2
Dupa o traditie acceptata de ei mai multi istorici, Roma
ar fi fost fondata in anul 754 i.Hr. prin fuziunea a trei tiburi de
origiene latina , sabelica si etrusca.In decursul timpului,
organizarea statului roman a cunoscut urmatoarele forme:
regalitatea, republica si imperiul.

1
Prof.univ.Dr. Dan Claudiu Danisor-Drept constitutional si institutii
politice. Teoria generala.
2
Prof.univ.Dr. Bianca Predescu-Drept institutional comunitar

2
Regalitatea (754 – 509 i.Hr).
Primii aproximativ 200 de ani (respectiv 754 -578 i.Hr.,
anul urcarii pe tron a regelui Servius Tullius) reprezinta epoca
primitiva a Romei antice. In aceasta epoca structura sociala este
formata , in principal , din patricieni si plebei.
Patricienii3 , numiti si populus romanus , au fost, la
origine , membrii celor care au format orasul
Roma.Reprezentau clasa cu depline puteri, exercitand in
exclusivitate conducerea trebuirilor sociale
Plebeii , la origine , provin din populatii autohtone
invinse de Roma, in principal, resturile populatiei ligurice. Li s-
au adaugat, ulterior, persoane care practicau negotul sau diverse
meserii. Pana la reforma regelui Servius Tullius erau complet
exclusi din viata politica.
Populus romanus erau organizati in ginti, curii si triburi.
Ginta era formata din mai multe familii avand o origine
comuna, manifestata prin existenta unui nume comun tuturor
membrilor gintii (nomen gentilicium) , si acelasi cult. Membrii
gintii se mosteneau reciproc pana la cele mai indepartate
grade.Existau 300 de ginti.
Curia cuprindea un numar de 10 ginti , iar tribul un numar de
10 curii.
Societatea era condusa de catre adunarea poporului ,
numita comitia curiata , rege si senat.
Regele era un magistrat numit pe viata de catre comitia curiata,
avand atributii de sef militar , sef suprem al religiei (pontifex
maximus) , judecator suprem, precum si atributii de ordin
administrativ.
Senatul era format din sefii gintilor. In principal, avea ca
atributii sa confirme hotararile adunarii poporului si sa-l
sfatuiasca pe rege in problemele importante.

3
Teodor Sambrian-Drept roman

3
Servius Tullius 4(578-534 i.Hr.) a dat Romei o noua
organizare teritoriala si militara care a stat la baza unei reforme
fiscale si politice5. Prin aceasta reforma criteriul rudeniei de
sange , specific organizarii gentilice , a fost inlocuit cu criteriul
averii, ceea ce a permis, pentru prima data , participarea plebei
la viata politica a Romei.
Potrivit reformei populatia Romei a fost impartita in
centurii repartizate pe clase, dupa averea fiecaruia. Fiecare
centurie cuprindea aproximativ 100 de barbati in varsta de la
17 la 50 de ani. In functie de avere , existau cinci clase, prima
clasa cuprinzand persoanele cele mai bogate, respectiv cu avere
de peste 100.000 asi.
Pe langa rege , senat si comitia curiata . apare un nou
organ de conducere alstatului, comitia centuriata, care devine
principalul organ legislativ.Votarea in in comitia centuriata se
facea pe centurii , in conditiile in care se asigura majoritatea
celor bogati.

Republica (509 i.Hr- 27 i.Hr)


A durat circa cinci sute de ani . intre 509 i.Hr data
inlaturarii regelui Tarquinius Superbus si 27 i. Hr.
La origine Roma era o republica aristocratica, deoarece
puterea politica era detinuta de o minoritate. In secolul III i.e.n.
statul roman se transforma intr-o republica democratica

4
O figura dominanta in formarea Romei, asa cum a schitat-o traditia si
anume aceea a regelui Servius Tullius venit ca al saselea regedupa Romulus,
Titus Tatius,dupa Numa,Tullus Hostilius,dupa Ancus Martius si Traquinius
cel Batran ,el era fiul unei sclave din clasa regala. El a creat census, operatie
care consta, o data la cinci ani, in alcatuirea listei de cetateni cu scopul de a
atribui fiecaruia locul sau adecvat in cetate , dupa varsta si dupa averea sa si
de asemenea dupa valoarea sa morala
5
Romanii trebuiau sa treaca in registre numele tatalui, sa-si arate varsta, sa-
si declare sotia si copii, sa spuna in ce trib al Romei sau in care sat din
regiune locuieste fiecare. Se hotara ca cel ale caror declaratii nu ar fi avut
loc in conditiile cerute de legi sa fie pedepsitprin confiscarea bunurilor,
biciuit si vandut ca sclav. Aceasta lege a dainuit la romani multa vreme. Si,
facandu-se recensamantul tuturor, Tullius stranse respectivele inregistrari cu
ajutorul carora isi dadu seama de numarul romanilor si de marimea averii
lor. Astfel a intocmit el cea mai inteleapta dintre toate Constitutiile,
aducatoare de foarte mari foloase pentru romani, precum faptele au dovedit-
o.

4
In aceasta epoca se mentine, in general, schema organelor
statului cu adunarile poporului si senatul, dar, in locul regelui
in fruntea statului apar doi consuli.
In cadrul adunarilor poporului , pe langa comitia curiata6, care
isi pierde treptat importanta , si comitia centuriata, in cadrul
careia importanta elementului aristocratic se diminueaza, apar
comitia tributa si concilium plebis.
Comitia tributa este adunarea la care votul se facea dupa
criteriul circumscriptiilor electorale (tribus).,fiecare unitate
administrativa avand un vot.Comitia tributa era competenta sa
aleaga pe questori si pe edilii curuli si sa judece unele procese
penale de instanta de apel, iar in anul 287 i.Hr. a dobandit si
competenta legislativa.
Concilium plebis este adunarea plebeilor convocata de
catre tribuni. La inceput hotararile erau obligatorii numai
pentru plebei, ulterior , pentru toti cetatenii romani.
Senatul avea un rol politic important , in competenta sa
aflandu-se, printre altele , confirmarea legilor votate de
adunarile poporului , administrarea finantelor statului ,
suspendarea magistratilor.
Magistratii erau inalti demnitari care concentrau intreaga
putere administrativa si militare.De regula, erau alesi pe o
perioada de un an. Functia de magistrat era onorifica. La
intrarea in functie publicau un program de activitate numit
edict.Principalii magistrati au fost urmatorii: consulii, pretorul,
cenzorii, edilii curuli, questorii, tribunii plebei si dictatorul.
Luptele intre gruparile politice (popularis= plebei si
optimates=patricieni) din epoca republicana traduceau o
structura sociologica a Romei in limbaj politic(se spune ca
fratii Gracchus au fost niste veritabili conducatori de partid)
Disparitia republicii a dus la stoparea fenomenelor de creare a
partidelor politice7.

Imperiul (27 i.Hr-565).


6
In epoca republicii rolul ei devine tot mai restrans. Intre atributiile comitiei
curiata: adoptarea unor legi cu ocazia intrarii in functiune a magistratilor,
legiprin care poporul delega putere si le permitea supunere.
7
V.Magureanu-Studii de sociologie politica

5
Cunoaste doua perioade: principatul(27 i.Hr.-285 d.Hr.)
si dominatul (285-565).
Principatul se caracterizeaza , in esenta, prin aceea ca
imparatul guverneaza impreuna cu senatul. In mod formal s-au
pastrat toate magistraturile republicane, dar, in fapt puterea se
concentreaza in mana imparatului care reprezinta autoritatea
suprema in stat.
Consulii isi pierd mai toate atributiile lor politice pastrand
numai o anumita competenta in materie jurisdictionala.Pretorii
nu mai creaza norme juridice, competenta lor restrangandu-se
si in privinta organizarii instantei de judecata.Cenzorii si
tribunii plebei dispar, calitatea de cenzor sef si tribun fiind luata
de imparati.Edilii curuli pastreaza numai atributiile referitare la
politia pietelor,iar questorii au pastrat numai dreptul de a
administra arhivele statului.
Senatul se transforma intr-un organ dependent de
imparat, ramanandu-i numai dreptul de a alege pe magistrati, de
a cerceta pricinile civile si de a judeca in prima instanta unele
procese penale grave.
In dominat senatul este inlocuit cu un sfat imperial format
din oameni de incredere ai imparatului, iar magistraturile
republicane isi pierd cu totul importanta.Organizarea
administratiei imperiului se intemeiaza pe principiul unei stricte
ierarhii.Functionarii imperiali sunt impartiti in doua mari
categorii.Functiile detinute de marii demnitari ai statului se
numeau dignitates, iar functiile mai putin importante purtau
numele de officia.
Cuceririle şi sistemul politic, juridic, administrativ,
economic şi social de organizare a statului şi societăţii
fundamentate şi dezvoltate de Roma Antică sunt moşteniri ce s-
au transmis de-a lungul timpurilor, prezente şi în zilele noastre.

6
BILBILOGRAFIE

Drept constitutional si institutii politice. Vol. I. Teoria generala


Autor: Dan Claudiu Danisor 2007 Editura C.H. Beck

Drept roman
Autor:Teodor Sambrian 2001 Editura Helios

Drept institutional comunitar


Autor:Bianca Predescu 1999 Editura Universitaria

Studii de sociologie politica


Autor:Virgil Magureanu 2006 Editura Rao